TULBURARE PSIHOTICĂ

SCURTĂ
Criterii de diagnostic

A.Prezenţa unuia (sau mai multe) din următoarele simptome.Cel puţin unul dintre acestea trebuie să fie
(1), (2) sau (3):

1.Ideaţie delirantă.

2.Halucinaţii.

3.Vorbire dezorganizată (e.g., deraiere sau incoerenţă frecvente).

4.Comportament intens dezorganizat sau catatonic.

B.Durta unui episod al tulburării este de cel puţin o zi şi de cel mult o lună, cu revenirea completă,în cele
din urmă,la nivelul de funcţionare premorbid.

C.Perturbarea nu este mai bine explicată de tulburarea depresivă mjoră sau bipolară cu simptome
psihotice su de o altă tulburare psihotică cum ar fi schizofrenia sau catatonia şi nu poate fi atribuită
efectelor fiziologice ale unei substanţe (e.g., un drog de abuz ,un medicament) sau afecţiuni medicale

Cu factor(i) de stres major (psihoza reactivă scurtă):Dacă simptomele apar ca răspuns la evenimente
care, singure sau împreună, reprezintă un factor de stres major pentru aproape orice persoană.

Fără factor(i) de stres major:Dacă simptomele nu apar ca răspuns la evenimente care , singure
sau împreună,reprezintă un factor de stres major pentru aproape orice persoană aflată în circumstanţe
similare şi aparţinând aceluiaşi fond cultural ca individul respectiv.

Cu debut postpartum: Dacă debutul are loc pe parcursul sarcinii sau în primele patru săptămâni
postpartum.

Elemente de diagnostic

Elementul principal de diagnostic al tulburării psihotice scurte este debutul brusc al cel puţin
unuia din următoarele simptome psihotice pozitive: idei delirante , halucinaţii , vorbire dezorganizată
(e.g., deraiere sau incoerenţă frecvente) sau comportament motor intens anormal, inclusiv catatonie
(Criteriul A).Debutul brusc este definit ca trecerea de la o stare fără simptome psihotice la una evident
psihotică în decurs de 2 săptămâni,de obicei fără prodrom.Un episod al acestei tulburări durează cel
puţin o zi şi cel mult o lună iar individul revine complet.

Elemente asociate care susţin diagnosticul

Indivizii care suferă de tulburare psihotică scurtă resimt, în mod caracteristic,nelinişte emoţională sau o
stare de confuzie copleşitoare.Pot prezenta treceri rapide de la o stare afectivă intensă la alta.Deşi
perturbarea este de scurtă durată ,nivelul de afectare poate fi sever, fiind necesară supravegherea
individului pentru a i se asigura nevoile alimentare şi de igienă.Se pare că există un risc crescut pentru
comportament suicidar, în special pe parcursul episodului acut.

Debut şi evoluţie

Tulburarea psihotică scurtă poate să apară în v

adolescenţă sau la vârsta de dult tânăr ,dar debutul

poate surveni oricând pe parcursul vieţii,vârsta

medie la debut fiind de 35 de anii.Prin definiţie ,

diagnosticul de tulburare psihotică scurtă impune remisiune completă a tuturor simptomelor

FACTORI DE RISC ŞI PROGNOSTIC

Factori de temperament.Tulburările de personalitate şi trăsăturile de personalitate preexistente

(e.g.,tulburarea de personalitate schizotipală;tulburarea de personalitate borderline;sau trăsăturile din
domeniul psihoticism , cum ar fi dereglările percepţiei , şi din domeniul afectivitate negativă, cum ar fi
caracterul suspicios) pot predispune individul la apariţia tulburării.

CONSECINŢE FUNCŢIONALE ALE TULBURĂRII

PSIHOTICE SCURTE
În ciuda frecvenţei mari a recăderilor , pentru cei mai mulţi indivizi prognosticul este excelent în ceea ce
priveşte funcţionarea socială şi simptomatologia.