Curs psihologie clinică APASC

EVALUAREA STRESULUI ȘI ANXIETĂȚII

Lector universitar doctor GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

ATITUDINEA FAŢĂ DE STRES

SCOP : - Cunoaşterea fenomenului şi conştientizarea efectelor sale .

- Contracararea efectelor dăunătoare ale stresului; formarea unui
repertoriu de răspunsuri adaptative.
SUBTEME:
I. STRESUL - Sindrom general de adaptare.
II. STILUL DE VIAŢA - Factor potenţial de stres.
III. DIAGNOSTICAREA STRESULUI.
IV. MODALITAŢI DE CONTRACARARE -a efectelor stresului.

I. STRESUL - Sindrom general de adaptare

A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :
cunoaşterea nivelului actual de stres din perspectiva situaţiilor trăite;
identificarea situaţiilor stresante şi a ponderii lor;
diferenţierea stres pozitiv - stres negativ.

B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :

Evaluarea iniţială: Chestionarul nr. 1 (ANEXA 1) pentru determinarea

nivelului de stres actual.
Analiza evaluării.
Definirea stresului în cele trei accepţiuni:
din perspectiva situaţiei stresante;
din perspectiva răspunsului subiectului;
din perspectiva interacţiunii între situaţie şi subiect.
Situaţii generatoare de stres :
de natură fizică (noxe, aglomeraţie,etc.)
de natură psihică (teama de eşec, dezacord sexual, deces,etc.)
de natură socială (neadaptarea sau excluderea socială, conflicte,
şomaj ).
Stresul negativ -DISTRES ; şi stresul pozitiv - EUSTRES ; în funcţie de
semnul şi încărcătura afectogenă a situaţiilor de viaţă.
Stresul ca rezultat al dicrepanţei între solicitări şi autoevaluarea
propriilor posibilităţi.
Concluzii parţiale.
 Concluzii parţiale:
a. Stresul este un fenomen inerent oricărei solicitări dar având semne şi
ponderi diferite.
b. Intensitatea şi semnul stresului depinde de impactul dintre stimulul
stresant şi un anumit individ cu o anumită structură şi o experienţă de
viaţă, fiind determinant în particular şi de o anumită stare particulară
conjuncturală.

II. STILUL DE VIAŢĂ - factor potenţial de stres

A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :
Conştientizarea nivelului potenţial de stres ca urmare a unui stil de viaţă
neadaptiv.
Identificarea setului de deprinderi şi obişnuinţe cu potenţial stresor
ridicat.
B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :
Evaluarea iniţială privind stresul potenţial : Chestionar 2 (Anexa 2 ).
Analiza evaluării.
Factorii de slăbire a rezistenţei la stres - Scala Hanson (1986) : ereditate
nefavorabilă; insomnia; alimentaţia; obezitatea; fixarea unor scopuri
nerealiste; fumatul; abuzul de stimulente şi sedative; situaţia materială
nefavorabilă; munca nesatisfăcătoare; instabilitatea familiei.
Stilul de viaţă şi sistemul deprinderilor şi obişnuinţelor cu potenţial
stresor ridicat.
Concluzii parţiale :
a. Vulnerabilitatea la stres este determinată de stilul de viaţă şi de
ecuaţia personală.
b. Pentru a anticipa modalităţile de adaptare ale unei persoane în
diferite situaţii trebuie cunoscute nu doar situaţiile stresante ci şi
resursele individuale, gradul de autocontrol, trăsăturile stabile ale
personalităţii se concretizează în anumite “stiluri adaptative”.

III. DIGNOSTICAREA STRESULUI

A. OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :

Cunoaşterea nivelului de stres în funcţie de ponderea efectelor sale în plan

psihofiziologic şi social.
Identificarea semnelor stresului.

B. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :
Efectele stresului în plan social (situaţii conflictuale, inadaptare, dificultăţi
de comunicare, suspiciune etc.).
 Evaluarea iniţială a simptomatologiei stresului: Chestionar 3 (Anexa 3).
Analiza evaluării.
Efectele stresului în plan neurofiziologic (perturbarea funcţiilor sistemului
nervos central, a sistemului hormonal şi imunofagocitar).
Efectele stresului în plan psihoemoţional (depresie, iritare, dificultăţi de
concentrare, oboseală patologică).
Reacţia organismului la stres :
a ) faza de alarmă
b ) faza de rezistenţă
c ) faza de epuizare.
Concluzii parţiale :
În evaluarea efectelor agenţilor stresori asupra subiectului trebuie
corelat un ansamblu de indicatori fiziologici, psihoemoţionali şi
comportamentali în vederea stabilirii reacţiei dominante a EULUI.

IV. MODALITĂŢĂI DE CONTRACARAREA EFECTELOR STRESULUI

A.OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII :
-Înţelegerea propriilor emoţii şi a modului de a le domina.
-Înţelegerea şi interpretarea corectă a indiciilor pentru a ţine stresul sub
control.
-Aplicarea conştientă a unui comportament adaptativ.
B.CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII :
1. Mecanismele de apărare ale EULUI
(raţionalizarea, proiecţia, intelectualizarea, regresia, reacţia inversă).
2. Modalităţi conştiente de apărare :
evaluarea corectă şi obiectivă a situaţiilor;
adaptarea scopurilor şi aspiraţiilor la posibilităţi (în zona
proximei dezvoltări ).
reconsiderarea stilului de viaţă: formarea timpurie a unor
deprinderi de igienă fizică şi mentală;
rezolvarea situaţiilor conflictuale;
relaxarea, practicarea exerciţiilor fizice etc.
• PSIHOTERAPIA STRESULUI
• Tehnicile de relaxare (antrenamentul autogen al lui Schultz, relaxarea
progresivă a lui Jacobson, yoga, meditaţia, exerciţii de relaxare prin
respiraţie).
Prin instruire şi învăţare fiecare militar trebuie familiarizat cu marile
solicitări psihofizice ale activităţii sale, adesea cu acţiuni neîntrerupte,
fără pauze suficiente de odihnă, astfel încât el să ajungă să-şi cunoască
limitele. Pentru a exploata la maximum timpul scurt de care dispune
militarul în asemenea situaţii de solicitare extremă şi pentru întâmpinarea
extenuării timpurii, se pot folosi cu eficienţă, mai multe tehnici de
relaxare.
 Antrenamentul autogen este un concept dezvoltat de medicul
neurolog şi psihoterapeut J.H. Schultz. În anumite poziţii, fie
şezând, cu ajutorul unor formule simple, cum ar fi: “sunt complet
liniştit”, se poate obţine deconectarea şi capacitatea de concentrare
asupra a ceea ce se întâmplă în organism. De exemplu, relaxarea
muşchilor încordaţi şi dilatarea vaselor sangvine resimţită ca o
senzaţie de căldură duc la deconectare.
Încordarea progresivă a muşchilor (denumită şi relaxarea
progresivă şi destinderea profundă) este o metodă dezvoltată de
Edmund Jacobsen din SUA. Scopul relaxării progresive a
musculaturii este ca printr-o încordare şi destindere sistematică a
unor grupe de muşchi, să se obţină concentrarea asupra senzaţiei de
încordare şi relaxare, capacitatea de deosebire a acestor stări,
pentru a se ajunge la o diminuare conştienta a încordării
musculaturii.
Yoga - prin diferitele poziţii ale corpului, ajută ca prin alternarea
mişcărilor de contractare şi destindere a muşchilor, în strânsă
legătură cu respiraţia, să se ajungă la o relaxare completă. Prin
aceasta, yoga favorizează o mai buna irigare şi un mai bun schimb
de substanţe în organism.
Meditaţia ajută la educarea atenţiei. De câte ori nu ne preocupă
mai mult trecutul sau viitorul, decât prezentul? De câte ori nu
reacţionăm ca nişte automate, în loc să acţionăm propriu-zis? De
câte ori nu conducem automobilul fără a fi conştienţi de mediu?
Suntem, totuşi suficient de “prezenţi”pentru a ajunge la ţintă.
Meditaţia educă atenţia, măreşte capacitatea de control a proceselor
de gândire şi de trecere peste sentimente şi ajută la relaxarea fizică.
Exerciţii de relaxare prin respiraţie.

Stresul nu este un fenomen patologic.

Cunoaşterea factorilor stresanţi, a simptomelor stresului şi a mecanismelor de
apărare ale EULUI ne permite luarea în stăpânire conştientă a propriilor trăiri dar şi
a propriilor reacţii la stres.

STRESUL CONTROLAT ÎNCETEAZĂ DE A MAI FI UN STRES PSIHIC!

GESTIUNEA STRESULUI COTIDIAN

După D.SALAH şi O.FONTAINE, noţiunea de stres suscită o abundentă literatură

în mijlocul specialiştilor de dicipline uneori foarte îndepărtate de psihologie, ergonomie
şi sociologie. Fenomenul este în general abordat din două puncte de vedere.
Primul punct de vedere considera stresul că presiunea mediului înconjurător asupra
individului; atenţia este îndreptată spre evenimentele de viaţă ca divorţul, decesul cuiva
apropiat, condiţiile de lucru, supraîncărcarea activităţii în raport cu timpul liber.
 Al doilea punct de vedere permite studierea răspunsului în faţa unor stresori externi
(şoc psihic, temperatură) sau intern (boală, emoţie intensă),”sindromul general de
adaptare”(după SELYE) ilustrează acest aspect, care defineşte stresul ca răspuns al
organismului pe baza modului de excitaţie a sistemului ortosimpatic şi axa hipotalamo-
hipofizară.

TABLOU CLINIC :
Din punctul de vedere al clinicianului confruntat cu întrebarea unui pacient, aceste
modele se arată foarte reducţioniste şi vor favoriza în acest caz o apropiere interactivă.
Sub acest aspect stresul poate fi definit ca ansamblul răspunsurilor motrice,
psihologice şi cognitivo-verbale (ce spune şi ce-şi spune subiectul) emise de individ în
faţa stimulărilor care depăşesc capacităţile sale de adaptare (gerer= a administra în contul
altuia) ceea ce înseamnă emiterea comportamentului adecvat.
Subiectul mijloceşte decodarea evenimentului potenţial stresant şi îi răspunde în
funcţie de patrimoniul sau ereditar, de dezvoltarea caracteristicilor sale din mijlocul
mediului său socio-cultural.
Conform acestui model stresul poate fi împărţit în 5 etape artficiale (în mod
artificial), pentru că ele în realitate se întrepătrund, dar prezintă interes din punct de
vedere al tratamentului.
1. STAREA DE ALARMĂ : un element potenţial stresant este identificat,
orientează atenţia subiectului şi impiedică activitatea în curs.
2. EVALUAREA : în funcţie de caracteristicile individuale, individul decodifică
evenimentul:s
emnifică un pericol psihic, o pierdere (daună), nemulţumire (plictiseală).
3. RECĂUTAREA UNEI STRATEGII ADAPTATIVE : strategiile adaptative
constau într-un ansamblu complex de procese psihologice, în parte automate, puse în
loc de către individ în scopul atenuării impactului unui stresor asupra funcţionării
emoţionale.
Se disting în general strategiile de abordare de aproape - caracterizate prin vigilenţă,
recăutare de informaţii şi de mijloace pentru a acţiona asupra stresorului şi de a controla
emoţiile care-l declanşează, şi strategiile de evitare - individul se sustrage de la
confruntarea cu stresorul şi poate merge până la negarea răspunsurilor la stresul emiţător.
Astfel la subiecţii hiperactivi, simptomele de oboseală, de tulburări de somn, relaţii
familiale nesatisfăcătoare pot duce la o activitate sporită (strategia de evitare - ca să nu
se pună faţă în faţă cu problemele) sau a unei consultaţii (strategia de apropiere - cu
recăutarea informaţiei ).
4. RĂSPUNSURILE LA STRES - se manifestă la nivel psihologic (tahicardie,
transpiraţie, hipersecreţie gastrică), motor (hiperactivitate, febrilitate) şi cognitivo-verbal
(plânset, sentimente de disperare, suferinţă şi neputinţă). Tonalitatea acestor răspunsuri
poate fi anxioasă sau disforică cu plânsete somatice sau mixte. Ele pot lua forma
dificultăţilor în viaţa profesională, şcolară sau familială şi să amorseze astfel buclele de
retroacţiune agravante. Tonalitatea anxioasă sau disforică a plânsetelor legate de stres nu
ascunde ansamblul simptomelor de tulburare anxioasă şi tulburări de dispoziţie descrise
în DSM - IV şi ele nu posedă intensitate. Din contră o problematică de stres poate face
parte dintr-o tulburare anxioasă sau depresivă sau constituie un factor de risc pentru
declanşarea acesteia.
5. REPERCURSIUNEA RĂSPUNSULUI LA STRES ASUPRA SĂNĂTĂŢII :
Stresul cronic constituie un factor de risc pentru adevărate tulburări somatice (cardiace,
gastro-intestinale) şi poate contribui la declanşarea manifestărilor anxioase depresive.

EVALUARE, DIAGNOSTIC ŞI ANALIZA FUNCŢIONALĂ :

Evaluarea unei stări de stres se va efectua prin descrierea precisă a factorilor luaţi
în considerare în urmatoarele 5 puncte :
-natura, frecvenţa, durata şi intensitatea evenimentului stresant pentru pacient;
-natura, frecvenţa, durata şi intensitatea răspunsurilor la stres la nivelurile motor
psihologic şi cognitivo-verbal;
-consecinţele răspunsului la stres asupra mediului înconjurator-familial, profesional
cu o atenţie deosebită asupra evenimentelor susceptibile să contribuie la menţinerea
răspunsurilor inadaptate (neadecvate);
-consecinţele răspunsului la stres asupra sănătăţii psihice şi mentale a individului;
-natura şi gradul eficacităţii strategiilor adaptative utilizate de către subiect;
-antecedentele subiectului susceptibile de a lămuri reactivitatea prezentă (stil
educativ, atitudine în raport cu munca, context familial);
Reproducem în anexa nr.4 o grilă de auto-observaţie zilnică care permite o culegere
de date concrete pe teren şi măsurarea schimbărilor observate în cursul tratamentului.
TRATAMENTUL :
Programul de tratament adoptat de “Tres Inoculation de cameron et meichenbaum-
1982 “ se înscrie într-un cadru contractual de co-terapie şi comportă 3 etape :
1. ETAPA DE CONCEPTUALIZARE :
Începutul este prin a determina pacientul să devină un foarte bun observator al
propriilor comportamente şi să le decodifice singur pe baza unui model
explicativ.Tratamentul începe prin explicarea fenomenului de stres în termeni generali
(modelul interactiv descris mai sus). În al doilea rând informaţiile culese în timpul
stabilirii diagnosticului sunt integrate acestui model.
Putin câte puţin pacientul învaţă să-şi observe atitudinile cu ajutorul acestui model şi
mai ales să-şi împartă reacţiile în faţa stresului în etape potenţial rezolvabile
(administrabile), decât să le considere ca un răspuns global care să-l copleşească.
Grilele de auto-observare cotidiană constituie uneltele în acest antrenament.
Combaterea cu motive temeinice a explicaţiilor inadecvate aduse de către pacient are loc
egal în această primă etapă (ex : supraestimarea dispoziţiilor înăscute contra cărora nu se
poate face nimic; toată lumea este nervoasă la mine, mama ia calmante de ani de zile) în
detrimentul factorilor situaţionali asupra cărora este posibil să acţionezi (familia în
discuţie reacţionează cu nervozitate şi consum de medicamente in anumite situatii;
aceste situaţii pot fi înţelese în mod diferit şi pot fi gestionate în acelaşi timp eficace).
2. ETAPA DE ACHIZIŢIE ŞI DE ACTIVARE :
Vizează punerea în loc a strategiilor adaptative adecvate. În funcţie de indicaţii,
diferite căi vor permite pacientului să găsească răspunsul mai eficace la situaţii în care
propriile strategii se vor fi arătat ineficace:
 -antrenarea (obişnuirea) cu o tehnică de relaxare care s-ar putea utiliza într-o situaţie;
-punerea la punct a unei gestionări mai raţionale a timpului, cu eventuale prescrieri de
de pauze, orare rezervate activităţilor plăcute;
-un antrenament a afirmării de sine dacă stresul se manifestă într-un context de
dificultate a contactelor sociale;
-utilizarea unei tehnici de soluţionare a problemelor admisă în mod particular de
subiecţi ce iau în considerare dificultăţile lor cotidiene în manieră abstractă, foarte puţin
sistematizate, irealiste sau foarte simple, pe care le consideră ca şi inabordabile.
Obişnuinţa şi repetiţia la domiciliu a acestei tehnici va permite abordarea situaţiilor
stresante într-o manieră mai rezonabilă în detrimentul unei reactivităţi puţin propice, la
punerea la cale a unui comportament adecvat.

CELE 6 ETAPE DE ÎNVĂŢARE A STRATEGIEI ADAPTATIVE SUNT :

1. Puterea de a recunoaşte caracterul normal şi să administreze situaţiile problemă;

definirea şi descrierea în termeni concreţi şi precişi şi luarea în considerare a cauzelor şi
consecinţelor (este vorba de propriile situaţii problemă).
Plecând de la o descriere vagă de genul :”Sunt depăşit, nu am nici un minut pentru
mine, am impresia că nu mă mai opresc din fugă “, sau “Sunt la capăt - tot timpul sunt
obosit“, se caută să se aleagă situaţiile care în viaţa de toate zilele crează probleme, putând
conduce subiectul către acest tip de gânduri. Situaţiile vor fi descrise concret şi cu precizie
în aşa manieră de a se dispune de parametri necesari unei înţelegeri adecvate.
De exemplu :- “eu dispun de puţin timp dimineaţa pentru a trezi copii, să-i conduc
la şcoală, să mă pregătesc pentru a merge la lucru“ sau “aproape o zi din două colegul de
birou îmi cere un lucru în ultimul moment care mă împiedică să am timp liber după-
amiaza“; “ies aproape în toate serile, nu ştiu să nu spun nu invitaţiilor pe care le primesc,
dar aş vrea să am seri pentru mine “.
2. Inventarierea tuturor soluţiilor posibile în manieră cât mai creativă, cenzurate
cât mai puţin posibil (brain -storming );
“Acum că avem o idee mai precisă asupra situaţiilor care vă creaza probleme, vă
propun să vă imaginaţi toate soluţiile pe care le-aţi putea avansa, chiar şi pe cele
fanteziste, chiar şi pe cele care vi se par cel mai dificil de realizat; deci chiar dacă aceste
propuneri vor fi numeroase, există şansa de a găsi pe cele care vă vor conveni”.
Aceste soluţii imaginate sunt notate şi repuse una după alta în următoarea etapă: ”se
trezeşte cu o oră mai devreme, afişează un orar pe uşa de la baie, doarme îmbrăcat, ia
autobuzul copiilor mai devreme să-i conducă etc.”
3. Evaluarea fiecărei soluţii : avantajele sale, inconvenientele, impactul asupra sa şi
asupra celorlalţi, implicaţiile materiale :
“Dacă copii iau autobuzul eu caştig ¾ ora…dar ei nu ştiu să ia autobuzul…mi-e
teamă că se vor înşela la oprire….vecinii mă vor considera un părinte ciudat..”
4. Alegerea unei soluţii (sau a unui ansamblu de soluţii ) cea mai realistă posibilă şi
nu cea mai perfectă.
 5. Punerea la cale a comportamentelor cerute de realizarea soluţiei alese (în
timpul week-end-ului învăţarea copiilor să călătorească cu autobuzul, să-şi imagineze ce
va gândi anturajul, cum va reacţiona…).
6. Evaluarea rezultatului in functie de definitia 1. Dacă rezultatele sunt
satisfăcătoare se reformulează problema şi se reiau cele 6 etape (dispun de suficient timp
liber dimineaţa să-mi trezesc copii şi să mă pregătesc să merg la servici…şi în mod larg :
”am impresia că alerg mai puţin ?”)
Materialul utilizat pentru punerea la cale a acestei tehnici adaptative va consista în
situaţii curente de viaţă, la început simple, apoi considerate stresante pentru pacient.
Aceste tehnici vor fi iniţiate şi consolidate “in vitro“, la cabinetul practicianului înaintea
începerii discuţiei despre faza a treia a programului.

3. ETAPA APLICĂRII :

Pacientul este determinat să utilizeze tehnicile învăţate in vitro în relitatea

cotididiană, auto-observarea comportamentelor sale permite ajustările necesare după aceea
până la şedinţele următoare.
Experienţa de reuşită generează un sentiment crescut de eficacitate personală şi o
impresie de control potenţial asupra situaţiilor stresante. Cauzele eşecurilor sunt examinate
şi o recăutare a soluţiilor sub forma de brain-storming, poate fi întreprinsă în funcţie de
natura şi intensitatea dificultăţilor pacientului, de stăpânirea tehnicilor de relaxare, de
capacităţile sale de a-şi imagina posibile solutii. Numărul şedinţelor este foarte variabil,
literatura furnizează o scară largă de la 10 – 30 de şedinţe.

REZULTATE :
Această tehnică pare să convină în mod particular la evantaiul de dificultăţi legate
de stresul vieţii cotidiene, dar în mod egal şi anumitor tulburări anxioase şi la pregătirea
persoanei care va suferi o situaţie dificilă (examen, operaţie, divorţ).
Singura contraindicaţie relevată se referă la tehnica de soluţionare a problemei în
caz de anxietate particulară acută (intensă); un calmant - un medicament mai ales - va fi
necesar.

ANEXA D - ÎNREGISTRAREA SITUAŢIILOR DE STRES ŞI REACŢIILE

CARE LE ÎNSOŢESC.
______________________________________________________________________
SITUAŢIA EMOŢIA GÂNDURI AUTOMATE
______________________________________________________________________

______________________________________________________________________
La fiecare situaţie care declanşează în dumneavoastră o emoţie negativă (stres )
descrieţi situaţia, indicaţi tipul de emoţie negativă care o suscită (tristeţe, manie)la fel şi
gândurile care le însoţesc.
 GESTIONAREA STRESULUI - ACTIVITATE DE
MAXIMĂ IMPORTANŢĂ A MANAGERILOR

Capacitatea de a acţiona sub tensiune este evident importantă pentru comandanţii de

la toate nivelurile. Lideriii eficienţi învaţă cum să-şi controleze stresul şi să-l folosească
pentru îmbunătăţirea performanţelor. Stresul este răspunsul organismului la o solicitare.
Solicitările pot fi de natură fizică (frig, răni, boli ) ori psihică (teamă, conflict, tensiune).
Capacitatea de a acţiona la nivelul optim de stres este denumita “FLOW STATE” :
(STARE DE REVARSARE). În această stare, solicitarea percepută sau dificultatea unei
situaţii este în echilibru cu capacitatea percepută ori cu nivelul profesional.
Liderii trebuie să înţeleagă care este nivelul adecvat de stres pentru ei, deoarece aceste
niveluri sunt diferite de la om la om. În vederea atingerii “stării de revărsare”, un individ
trebuie să fie capabil să-şi regleze nivelul de stres atunci când devine prea înalt ori, uneori,
chiar prea scăzut. Această menţinere sub control a nivelului de stres poate fi realizată doar
printr-un efort şi o practică intensă.

MODALITĂŢI DE GESTIONARE A STRESULUI :

*Concentraţi-vă atenţia asupra activităţii însăşi;
*Concentraţi-vă doar pe prezent;
*Staţi relaxaţi fizic şi alertaţi mental (învăţarea unor tehnici simple de
relaxare se poate dovedi utilă pentru lidedri ; se aşteaptă ca ei să rămână
calmi şi să fie un exemplu pentru subordonaţi, iar tehnicile de relaxare pot să-
i ajute să facă aceasta cu succes; există un număr disponibil de tehnici de
relaxare; una dintre cele mai eficiente pentru lideri este tehnica relaxării
respiraţiei );
*Formaţi-vă obişnuinţa în a vă pregăti pentru situaţii de stres;
*Folosiţi vizualizarea pentru a reexperimenta o “stare de revărsare“
anterioară ;
*Aplicaţi tehnica de stopare a gândului;
*Aplicaţi tehnica de gândire raţională pentru reducerea stresului (aceasta
tehnică include discuţii interioare de tipul : “sunt bine pregătit şi mulţi alţii
înaintea mea au făcut aceasta, aşa că şi eu pot”.)

GHID DE STABILIRE A SCOPURILOR :

-Rezervaţi timp pentru stabilirea scopurilor;

-Stabiilţi scopurile (dificile, îndrăzneţe, dar realiste);
-Stabiliti scopuri specificeşsi nu de ordin general;
-Stabiliţi scopuri pozitive opuse unor scopuri negative;
 -Raportaţi scopul particular la scopul general.

CAPACITATEA DE VIZUALIZARE - Sfaturi pentru o vizualizare reuşită :

-Relaxaţi-vă!
-Începeţi cu imagini simple şi “construiţi”aşa cum puteţi mai bine.
-Creaţi imagini însufleţite; folosiţi cât mai multe sensuri posibile ale acestora.
-Ţineţi sub control şi manevraţi imaginile. Opriţi-le şi daţi-le drumul la voinţa
dumneavoastră: repede, încet şi în mod normal.
-Închipuiţi-vă reuşita viitoare la starea prezentă!

VIZUALIZAREA - reprezintă un instrument puternic care poate duce la creşterea

performanţelor. Ea implică “folosirea tuturor simţurilor pentru a crea sau recrea o
experienţă în gând”. Fiecare are o capacitate diferită de vizualizare. O parte din
oameni vizualizează uşor fără un antrenament special, alţii au dificultăţi chiar făcând
antrenament. Una din cele mai simple tehnici de vizualizare, care este folosită deseori,
este să fantazezi, să visezi cu ochii deschişi.
Conştient sau nu, majoritatea oamenilor folosesc vizualizarea într-o formă sau
alta. Este o problemă simplă să se identifice şi să se practice propriile tehnici. Dacă
vizualizarea este bine înţeleasă, opţiunile sunt nelimitate în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea performanţelor.
Prin practicarea şi dezvoltarea capacităţii de a vizualiza, deprinderile complexe
pot fi mai uşor de format într-un timp mai scurt. Obiectivele complexe, cum ar fi
pilotarea unui elicopter, pot fi vizuzlizate pentru ameliorarea timpilor de reacţie.
a ) APLICAREA LECŢIILOR ISTORIEI :
Studierea ultimilor bătălii poate deveni un instrument preţios când se combina
cu vizualizarea evoluţiei lor şi în viitor. Aşa cum a firmat Liddell Hart, valoarea
practică a istoriei constă în “a trece filmul trecutului prin prisma prezentului pe
scenariul viitorului “.
b ) ÎNVĂŢAREA DEPRINDERILOR DE CONDUCERE :
Vizualizarea este un instrument puternic în sprijinul exersării multor deprinderi
necesare conducerii. De exemplu generalul G. PATTON jr. îşi repeta în gând, în mod
frecvent discursurile şi avea despre el însuşi imaginea limpede a unui luptător
autentic. Napoleon înţelegea de asemenea valoarea vizualizării : ”dacă întotdeauna
sunt pregătit, aceasta se datoreşte faptului că, înainte de a începe o acţiune, meditez
mult timp şi prevăd ce se poate întâmpla.
Nu există un “spirit” care să-mi dezvăluie pe loc şi pe ascuns ce voi face în
situaţii neprevăzute de alţii; acest “spirit” este imaginaţia şi meditaţia”.
c ) STRESUL SUB CONTROL :
O vizualizare adecavată poate influenţa modul în care individul înfruntă o situaţie
stresantă. Prin această tehnică, un om poate simţi că este în stare să îndeplinească
un obiectiv stresant aşa cum ar fi făcut-o în condiţii normale. Puterea evidenţei a
condus oamenii de ştiinţă la credinţa că vizualizarea poate influenţa o serie de
probleme fiziologice, cum ar fi ritmul inimii, respiraţia şi presiunea sângelui.
d ) DEZVOLTAREA IMAGINAŢIEI LA TINERII MANAGERI “
“Viziunea reprezintă miezul de la care decurge forţa conducerii şi autorităţii care
aprinde imaginaţia şi susţine voinţa de a învinge”. Această capacitate imaginativă,
care este atât de esenţială la ofiţerii superiori, trebuie să fie dezvoltată şi la tinerii
comandanţi pentru a le permite organizarea cu succes a activităţilor. Tinerii
comandanţi trebuie să-şi cultive capacitatea de a vedea dincolo de ceea ce este
evident, prin învăţarea vizualizării, la începutul carierei lor.
Acest lucru le va asigura evoluţia la stadiul de ofiţeri superiori cu viziune.

ATITUDINILE POZITIVE :

Atitudinile sunt trăsături generale ale minţii. Ele se bazează pe o experienţă

anterioară şi servesc ca puncte bune de pornire. Cu toate acestea, pot crea serioase
probleme, îndeosebi în sens negativ, atunci când începi să permiţi atitudinilor să te
împovăreze în loc să te ghideze. Conduita şi deprinderile noastre sunt modelate de
modul în care, şi ce anume gândim despre noi înşine.
Dacă credem că putem face ceva, de regulă o şi facem. Importanţa acestui
principiu este că ne putem influenţa, direct sau indirect, performanţele prin
direcţionarea gândurilor noastre printr-un efort conştient. În bine sau în rău, noi
devenim ceea ce gândim. Dacă ne gândim îndelung la nereusită, cu siguranţă că va
avea loc. Autorii performanţelor de înalt nivel au învăţat mult despre necesitatea unei
firi pozitive. Ei nu au moştenit atitudini pozitive ori încredere în ei înşişi, ci au
învăţat, în mod deliberat şi în deplină cunoştinţă de cauză, să se pregătească pentru a
avea opinii personale pozitive care să le ghideze acţiunile şi performanţa.

TEHNICI DE FORMARE A UNEI ATITUDINI POZITIVE :

a ) STOPAREA GÂNDULUI -capacitatea de a-ţi schimba gândurile negative

în gânduri pozitive - este foarte importantă pentru a avea o atitudine pozitivă.
Procesul implică concentrarea pentru scurt timp asupra gândului nedorit şi
apoi, dintr-o dată, stoparea lui, limpezirea minţii şi înlocuirea acestuia cu un gând
dorit şi pozitiv. Aceasta tehnică s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru oamenii care
stăruie în greşeli. Cu motivaţia şi dorinţa de schimbare, puteţi opri un gând negativ şi-
l puteţi înlocui cu unul pozitiv, fiind astfel pe calea spre o atitudine mult mai
productivă.
b ) DISCUŢIA POZITIVĂ CU TINE ÎNSUŢI - o dată ce ai oprit gândurile
negative, trebuie să le înlocuieşti imediat cu gânduri pozitive care se ocupă de
aspectele benefice ale unei situaţii.
Deoarece noi toţi “discutăm cu noi înşine”în mod constant, învăţarea
angajării într-o discuţie asupra soluţiei proprii poate fi un pas important spre a ne
permite să acţionăm la întregul potenţial. Pentru a începe acest proces, trebuie să
încercaţi să vă treceţi în revistă gândurile negative cu care v-aţi confruntat în timpul
unui eveniment stresant recent. Apoi, inventariaţi gândurile pozitive pe care le-aţi fi
putut avea în timpul aceluiaşi eveniment. Această comportare vă va pune la
dispoziţie un bun punct de plecare pentru a vă ajuta să înţelegeţi cum să vă schimbaţi
atitudinea. Acum este necesar să munciţi la aceasta zilnic, prin exerciţii repetate.
c ) CONCENTRAREA ATENŢIEI
Performanţele superioare survin în momentul în care individul este capabil
să-şi concentreze atenţia asupra unor probleme a căror rezolvare îi stă la îndemână. În
general, suntem capabili să ne schimbăm gândurile de la un obiectiv limitat,cum ar
fi citirea unui articol, la un obiectiv mai larg, cum ar fi conducerea automobilului.
Capacitatea de a ţine sub control comutarea gândurilor, are o influenţă importantă
asupra posibilităţilor noastre de a acţiona eficient în situaţii critice, cum ar fi să
pilotezi un elicopter, să comanzi nişte subordonaţi ori să iei hotărâri majore la un
eşalon mai mare.
• O alta dimensiune importantă a acţiunii de concentrare a atenţiei este direcţia spre
care este îndreptată. În orice moment, atenţia este atrasă fie de stimuli interni, fie de
stimuli externi.
• Când concentrarea atenţiei este îndreptată spre interior, sunteţi cufundat în
propriile gânduri, idei şi sentimente; atenţia îndreptată spre exterior urmăreşte obiecte
şi evenimente aflate în afara propriului corp (mediul ambiant ).
Majoritatea situaţiilor complexe impun schimbarea foarte rapidă a direcţiei de
concentrare a atenţiei de la stimulii interni la stimulii externi.
Problemele care survin la focalizarea deprinderilor tind să fie foarte importante
când un individ se află sub tensiune sau stres. Pe măsură ce tensiunea sau stresul se
amplifică, omul are tendinţa de a se baza prea mult pe o capacitate de atenţie
dezvoltată în cel mai înalt grad. De exemplu, instinctiv, oamenii au tendinţa de a
reacţiona prea repede. Aflaţi sub o stare tensionată, se poate ca ei să nu reuşească să
analizeze şi să planifice când situaţia o impune. Ei îşi pierd capacitatea de adaptare,
sunt enervaţi de un lucru făcut în repetate rânduri, nu învaţă din propriile greşeli.
Dacă stresul într-o anumită direcţie, este suficient de mare, un individ poate deveni
extrem de limitat în ceea ce priveşte atenţia şi face greşeli bazate pe incapacitatea de
a analiza corespunzător o situaţie. Concentrarea reprezintă capacitatea de a menţine
atenţia pe stimulii aleşi o anumită perioadă de timp.

O concentrare adecvată a atenţiei reclamă ”nemişcare” sau “ancorare” a minţii

pe sarcinile prezente. Când mintea alunecă spre trecut sau spre viitor, nu suntem
suficienţi în performanţe. Acest lucru poate fi exersat, observând cât de mult vă
puteţi concentra asupra unui singur gând, controlându-vă atenţia când începe să
rătăcească. Nu vă concentraţi asupra concentrării; trebuie să vă concentraţi atenţia
asupra sarcinii curente şi nu a capacităţii de concentrare.

Asiguraţi-vă că folosiţi repetări ale unor experienţe simulate. Aceste experienţe

îi permit individului să devină atât de obişnuit cu stimulii asociaţi situaţiei curente
încât aceştia să nu-i mai distragă atenţia.
 ANEXA 1
PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES
FACTORII DE STRES

Citiţi fiecare enunţ si însemnaţi-l dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an.
1. Aţi suferit în ultimul an vreo pierdere importantă:
a) a partenerului de viaţa.
b) a unei rude apropiate.
c) a unui prieten apropiat.
2. Relaţiile din familia”dumneavoastră” au fost marcate de situaţii mai
importante:
a) divorţ.
b) separare de soţ/soţie.
c) neînţelegeri mai serioase cu soţul/soţia.
d) neînţelegeri(tulburari)sexuale cu soţul/soţia.
e) împăcarea cu soţul/soţia.
3. În familia ”dumneavoastră” s-au produs evenimente mai importante:
a) căsătorie.
b) sarcina.
c) apariţia unui alt membru al familiei (naştere).
d) părăsirea domiciliului de către copii (căsătorie,armată,vagabondaj).
e) angajarea în muncă,concedierea sau pensionarea partenerului de cuplu.
4. Aţi avut probleme de sănătate (îmbolnăvire,rănire):
a) dumneavoastră.
b) un membru al familiei.
5. În ce priveşte evoluţia “dumneavoastră” profesională s-au
înregistrat evenimente mai importante:
a) începerea sau absolvirea unor studii sau cursuri.
b) modificari în situaţia şcolara, instruire şi educaţie.
c) succese sau reuşite profesionale deosebite.
d) modificarea responsabilităţilor de serviciu.
e) schimbarea stilului sau locului de muncă.
f) schimbarea orarelor sau condiţiilor de muncă.
g) retragerea din activitate sau pensionare.
h) neînţelegeri cu şeful ierarhic.
i) pierderea serviciului (concediere,somaj).
6. Situaţia ”dumneavoastră” financiară este influenţată de situaţii precum:
a) existenţa unor datorii modeste.
b) angajarea obligatorie în viitorul apropiat a unor datorii sau obligaţii
 financiare.
c) existenţa în prezent a unor datorii mari (faţă de stat , faţă de bancă,faţă
de persoană particulară. e.t.c.) care trebuie achitate urgent.
7. V-aţi confruntat în ultimii ani cu probleme de ordin administrativ sau şi legal:
a) încălcări minore ale legilor, uşoare conflicte cu autorităţile.
b) conflicte cu ordinea de drept datorită încălcărilor legilor.
c) încălcări majore ale legilor sau abateri care s-au soldat cu întemniţarea.
8. Semnalaţi alte modificări produse în viaţa dumneavoastră de zi cu zi:
a) modificarea condiţiilor produse în viaţa , locuinţa sau mediu (natural,de
muncă sau social).
b) schimbarea locuinţei.
c) modificarea numărului de persoane în spaţiul locativ personal.
d) modificarea obiceiurilor, tabieturilor şi hobby-urilor.
e) modificarea ritmurilor de activitate, viaţă, odihnă.
f) modificări în practicile şi obiceiurile religioase (orientarea către altă
religie ).
g) modificări în activităţile şi obiceiurile sociale (angrenarea în activităţi
sociale
vizite între familii).
h) modificarea orarului şi obişnuinţelor legate de somn şi odihnă.
i) modificarea obiceiurilor alimentare.
9. În ultimii ani aţi avut un concediu (vacanţă )care v-a satisfacut?
a) da (v-aţi odihnit, aţi fost plecat unde v-aţi propus etc.).
b) nu (aţi stat acasă, aţi muncit, nu v-aţi permis financiar un concediu ).
10. Obişnuiţi să organizaţi şi să păstraţi obiceiurilor sărbătorilor în familie (religioase,
aniversări, revelion, etc.):
a) da.
b) nu.
11. Semnalaţi orice altă modificare produsă în existenţa
“dumneavoastră”care a avut repercursiuni pozitive sau negative.
 ANEXA 2
CHESTIONAR NR. 2

PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES – STRESUL MANIFEST

COTE :
1 – TOTDEAUNA
2 – DESEORI
3 – CÂTEODATĂ
4 – RAREORI
5 – NICIODATĂ

1. Iau cel puţin o dată pe zi o masă caldă, echilibrată caloric.

2. Dorm 7-8 ore pe noapte de cel puţin patru ori pe săptămână.
3. Dau şi primesc afecţiune în mod regulat.
4. Am în jurul meu cel puţin o persoană în care am încredere.
5. Fac exerciţii fizice până la transpiraţie de cel puţin două ori pe săpămână.
6. Fumez mai puţin de jumătate de pachet de ţigări pe zi.
7. Consum băuturi alcoolice în mai puţin de 5 zile pe săpămână.
8. Am o greutate normală în raport cu înălţimea.
9. Am un venit care îmi asigură necesităţile de bază.
10. Credinţa religioasă îmi dă putere.
11. Particip în mod regulat la activităţi sociale-culturale.
12. Am un cerc de prieteni şi cunoştinţe.
13. Sunt sănătos (inclusiv văd bine, aud bine, am dinţii sănătoşi).
14. Sunt în stare să vorbesc deschis despre propriile stări când sunt trist sau supărat.
15. Discut regulat cu cei din familie despre problemele casnice, treburile casei,bani.
16. Am unul sau mai mulţi prieteni cărora mă pot confesa în probleme personale.
17. Mă distrez cel puţin odată pe săptămână.
18. Sunt în stare să-mi organizez efectiv timpul.
19. Beau mai puţin de 3 ceşti de cafea, ceai, cola, pe zi.
20. În timpul zilei am momente în care mă relaxez.

PUNCTAJ ETALON

20 - 25 = NORMAL, ECHILIBRAT
26 - 50 = STRES MINOR
 51 - 75 = STRES MODERAT
76 - 95 = STRES ACCENTUAT
96 - 100=STRES MAJOR
ANEXA 3
CHESTIONAR NR. 3

PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES

STRESUL FIZIOLOGIC, STRESUL PSIHOEMOŢIONAL,
STRESUL SOCIAL ŞI COMPORTAMENTAL
COTE :
1 - NICIODATĂ
2 - RAREORI
3 - UNEORI
4 - DE OBICEI
5 - TOTDEAUNA

1. Mâinile îmi sunt reci şi umede.

2. Simt o tensiune (apăsare) în jurul capului.
3. Îmi simt gâtul înţepenit şi mă doare când mişc capul.
4. Simt o durere în partea de jos a spinării.
5. Simt că nu am suficient aer.
6. Muşchii pieptului sunt încordaţi.
7. Mă simt ameţit şi împrăştiat.
8. Îmi simt maxilarele încleştate şi-sau scrâşnesc din dinţi.
9. Am crampe şi dureri la somac.
10. Am de multe ori senzaţia că îmi creşte tensiunea.
11. Mă supăr pentru orice nimic.
12. Am dificultăţi să-mi amintesc nume, adrese, etc.
13. Mă simt deseori trist, deprimat.
14. Nu-mi amintesc ce-am citit.
15. Îmi tot spun ce-ar trebui să fac dar nu fac.
16. Îmi amintesc eşecurile dar uit repede succesele.
17. Simt că nu mă pot debarasa de obiceiurile rele.
18. Mă simt obosit şi epuizat.
19. Mă simt responsabil pentru lucrurile rele care se întâmplă altora.
20. Mă irită când planurile mele nu se finalizează.
21. Strig la alţii fără motiv.
22. Mă simt tulburat când sunt între oameni străini.
23. Am dificultăţi să spun altora ce doresc.
24. Mă simt jenat când sunt lăudat de alţii.
25. Mă simt înstrăinat de familia mea.
26. Prietenii mei par a avea mai mult succes decât mine.
 27. Nu ştiu niciodată cum să reacţionez faţă de oamenii agresivi.
28. Mă simt neliniştit în legătură cu modul în care ceilalţi îmi percep reacţiile.
29. Am dificultăţi în exprimarea diferenţelor de opinie faţă de alţii.
30. Sunt nerăbdător cu ceilalţi oameni.
Din însumarea notelor la întrebările 1-10 rezultă NOTA F - INDICATORII
FIZIOLOGICI AI STRESULUI.
Din însumarea notelor la întrebările 11-20 rezultă NOTA P - INDICATORII
PSIHOEMOŢIONALI AI STRESULUI.
Din însumarea notelor la întrebările 21-30 rezultă NOTA S - INDICATORII
COMPORTAMENTULUI SOCIAL.

PUNCTAJ - ETALON

10 - 12 = NORMAL, ECHILIBRAT
13 - 22 = STRES MINOR
23 - 37 = STRES MODERAT
38 - 47 = STRES ACCENTUAT
48 - 50 = STRES MAJOR
 ANEXA 4

PROFILUL SINTETIC

AL VULNERABILITĂŢII LA STRES ŞI AL STRESULUI

MANIFEST

NUME……………………………………..
PRENUME………………………………..
VÂRSTA………………………………….
STUDII……………………………………
PROFESIUNE…………………………….

CLASA
NOTA 1 2 3 4 5
PROBA

CHESTIONAR Nr.1

CHESTIONAR Nr.2

F
CHESTIONAR Nr.3
P
 S

ANEXA 5

FACTORII DE STRES

SCALA DE MĂSURARE CUMULATIVĂ A STRESULUI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a 100 73 50 53 26 17 11 25 5 1
b 63 65 40 44 20 30 29 20 25 20
c 37 35 39 28 30 65 15
d 39 29 29 38 24
e 45 26 36 39 19
f 20 19
g 45 18
h 23 16

i 47 15

SCORUL PENTRU STRES

5………..PESTE 400 - STRES MAJOR

4……….. 300 - 399 - STRES ACCENTUAT
3……….. 200 - 299 - STRES MODERAT
2……….. 150 - 199 - STRES MINOR
1……….. SUB 150 - FĂRĂ STRES
 ANEXA NR. 6

Ψ SCARA DE EVALUARE A FACTORILOR DE STRES

(după Charly Cungi)

NUME :……………………………. PRENUME:…………………………………...

FUNCŢIA :………………………… UNITATEA :………………………………….
DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

f.
NR. Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
M-am confruntat, în cursul vieţii mele, cu
1. situaţii traumatizante (deces, concediere,
decepţie amoroasă etc.)?
Sunt pe cale de a trăi o situaţie traumatizantă
2. (deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?
Suport o suprasarcină profesională frecventă
sau permanentă?
3. Şi/sau sunt dominat de sentimentul urgenţei şi/
sau există o ambianţă puternic competitivă la
locul meu de muncă?
Serviciul meu nu-mi convine, nu corespunde
dorinţelor mele sau este o sursă de
4. insatisfacţie, îmi dă senzaţia că pierd timpul?
Mai mult, mă deprimă?
Am griji familiale importante (de cuplu,
5. părinţi, etc.)? Familia mea este mai degrabă o
povară decât o binecuvântare ?
Am datorii, câştig prea puţin în raport cu
6. modul meu de viaţă, îmi fac probleme din
această cauză ?
Am multe activităţi extraprofesionale şi ele
7. sunt surse de oboseală sau de tensiune
(asociaţii, sport, etc.) ?
 Sufăr de vreo boală ? Care este gravitatea sau
8. importanţa blocajului cauzat ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.
ANEXA NR. 7

Ψ SCARA DE EVALUARE A STRESULUI

(după Charly Cungi)

NUME :……………………………. PRENUME:…………………………………..

FUNCŢIA :………………………… FIRMA :………………………………………
DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

f.
NR. Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
Sunt emotiv, sensibil la remarcile sau criticile
1. cuiva ?
2. Sunt coleric sau devin rapid iritabil ?
Sunt perfecţionist, am tendinţa de a nu fi
3. mulţumit de ce am făcut eu sau alţii ?
Inima îmi bate repede, transpir abundent,
4. tremur, am spasme musculare, de exemplu la
faţă sau la pleoape?
Mă simt tensionat la nivelul muşchilor, am o
5. senzaţie de crispare la nivelul maxilarelor, al
feţei, al corpului în general ?
6. Am probleme cu somnul ?
7. Sunt anxios, îmi fac adesea griji ?
Am manifestări fizice ca tulburări digestive,
8. dureri, migrene, alergii, eczeme ?
9. Sunt obosit ?
Am probleme de sănătate mai grave – ulcer,
10. boli de piele, colesterol ridicat, hipertensiune
arterială, tulburări cardiovasculare ?
Fumez sau beau pentru a mă stimula sau pentru
11. a mă calma ? Folosesc alte produse sau
 medicamente în acest scop ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.

ANEXA Nr.8

CHESTIONAR DE STRES (HOLMES CIT.DE THROP)

(bazat pe scala Holmes şi Rahe)

Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente

enumerate mai jos? Dacă da, încercuiţi punctajul corespunzător şi adunaţi-l la
scorul dumneavoastră. Categoria de “altele “vă stă la dispoziţie ca să înscrieţi orice
stresor personal şi care nu este indicat în listă.
Nr.crt. EVENIMENTE PUNCTAJ
1. Decesul unuia dintre soţi 100
2. Pierderea credinţei religioase 100
3. Divorţ 75
4. Separarea soţilor 65
5. Închisoare 65
6. Pierderea reputaţiei 60
7. Moartea unui membru aprapiat al familiei(în afară de soţ) 60
8. Pierderea încrederii de sine 60
9. Vătămarea fizică sau boală 50
10. Reîmpăcarea soţilor 50
11. Pensionare 50
12. Schimbarea sănătăţii unui membru al familiei 45
13. Graviditate 40
14. Dificultăţi sexuale 40
15. Creşterea numărului membrilor familiei 40
16. Modificări în afaceri sau la serviciu 40
17. Schimbarea reşedinţei 40
18. Schimbare în starea financiară 35
19. Moartea unui prieten apropiat 35
20. Schimbarea profesiei 35
21. Exacerbarea tensiunilor conjugale 35
22. Pierderea unor împrumuturi sau garanţii 30
23. Preluarea unei răspunderi financiare majore 30
24. Schimbare în responsabilităţile de serviciu 30
25. Fiul sau fiica păraseşte căminul 30
26. Conflicte cu rudele 30
27. Realizări personale iesite din comun 30
28. Schimbare în condiţiile de viaţă 25
29. Probleme cu şeful 25
30. Schimbare în activităţile de biserică 20
31 Schimbarea orelor de serviciu sau a condiţiilor de lucru 20
32. Schimbări în programul şi condiţiile de somn 15
33. Schimbări în activităţile sociale 15
34. Concediu 15
35. Crăciun, Anul Nou 15
36. Mici conflicte cu legea 15
37. Altele -
SCOR FINAL
CRITERII GENERALE DE EVALUARE A REZULTATELOR

0 - 150 FĂRĂ PROBLEME SEMNIFICATIVE

151 - 200 UŞOARĂ CRIZĂ DE VIAŢĂ

201 - 300 CRIZĂ MEDIE DE VIAŢĂ

301 - şi peste CRIZĂ MAJORĂ DE VIAŢĂ

 ANEXA NR. 9
TESTUL DE ANXIETATE Nr.1
Adaptare după D.Magnusson şi N.S.Endler – Personality at the crossroades

Conţinut şi instrucţiuni : Proba se prezintă sub forma unui chestionar compus din
Forma I şi Forma II, fiecare formă cuprinzând 20 de enunţuri.
În Forma I, cele 20 de enunţuri descriu fie prezenţa unei stări de anxietate
trecătoare, posibil determinată de evenimente psihotraumatizante şi manifestată prin stări de
nelinişte, teamă, îngrijorare, încordare, tensiune, neîncredere în forţele proprii, fie prezenţa
unei stări de echilibru neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, încredere în forţele
proprii, tonus afectiv pozitiv.
Forma II, prin enunţurile sale, conturează prezenţa sau absenţa anxietăţii ca
trăsătură, însuşire stabilă a personalităţii. Cele 20 de enunţuri exprimă, de asemenea,
descrieri ale unor stări sufleteşti.
Cotarea şi interpretarea : Forma I. Pentru alegerile dumneavoastră marcate cu
semnul X se acordă un număr de puncte, de la 1 la 4. În Fişa de răspuns , pentru fiecare
dintre cele 20 de enunţuri ale Formei I, se indică numărul de puncte ce se acordă fiecărei
variante.
Enunţurile 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenţa unei
stări de anxietate, cu atât mai marcante cu cât suma punctelor acumulate este mai aproape
de 40. Pentru o bună evaluare a stării de anxietate, este necesar să se analizeze calitativ
răspunsurile la enunţurile 3, 9, 12, 13, 18.
Enunţurile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 conturează prezenţa unei stări de echilibru
neuropsihic, subiectul examinat prezentând tonus afectiv pozitiv, încredere în forţele
proprii, stare de calm şi linişte interioară, la un scor apropiat de 10. În revers, un scor
apropiat de 40 reflectă carenţe în stabilitatea psihoafectivă. Se vor analiza calitativ
răspunsurile mai ales la enunţurile 1, 8, 10, 11, 15, 20.
La Forma I, valoarea maximă de anxietate este dată de scorul 80 (20 enunţuri x4).
Valoarea scăzută de anxietate este situată în zona imediat superioară scorului de 20. Se
apreciază că scorurile ce depăşesc valoarea de 40 indică faptul că persoana investigată
prezintă o stare anxioasă.
Forma II. Marcajele într-una dintre cele patru căsuţe (A B C D ) conferă acordarea
unui anumit număr de puncte.
Enunţurile 2, 3, 5, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 conturează anxietatea ca trăsătură
relativ stabilă a personalităţii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor
analiza calitativ, în special, răspunsurile 3, 5, 9, 12, 14, 15.
Enunţurile 1, 4, 6, 7, 10, 13, 16, 19 sunt semnificative pentru starea de echilibru
neuropsihic, absenţa anxietăţii ca trăsătură de personalitate. Se vor analiza calitativ în
special răspunsurile la enunţurile 1, 6, 13, 16, 19.
 Asemănător Formei I, valoarea maximă de anxietate-trăsătură este dată de scorul 80
(20x4). Scorurile mici ce se apropie de valoarea 20 exprimă niveluri scăzute de anxietate.
Global, nivelul de anxietate relevat de cele două forme ale testului este apreciat prin
scorurile obţinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflectă o anxietate
manifestă, puternică. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprimă stabilitate
psihică, absenţa anxietăţii. Scorurile ce depăţesc 80 indică intrarea în zona stării de
anxietate. Aceasta va fi cu atât mai accentuată cu cât se apropie de scorul de 160.

FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU

CHESTIONARUL DE ANXIETATE – FORMA I
Nr.....................Din...................
Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma I şi, în măsura în care
aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi acum, în acest moment (în Fişa de
răspunsuri, Forma I), marcaţi semnul X în căsuţa lui A,B,C sau D.
Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele :
A – deloc ; B – puţin; C – destul; D – foarte mult.
Nu există răspunsuri bune sau rele.
Nu pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să
înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în prezent.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi
în ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Mă simt calm 4 3 2 1
2. Mă simt liniştit 4 3 2 1
3. Sunt încordat 1 2 3 4
4. Îmi pare rău de ceva 1 2 3 4
5. Sunt în apele mele 4 3 2 1
6. Sunt trist 1 2 3 4
7. Mă îngrijorează nişte neplăceri posibile 1 2 3 4
8. Mă simt odihnit 4 3 2 1
9. Mă simt neliniştit 1 2 3 4
10. Mă simt bine 4 3 2 1
11. Am încredere în puterile mele 4 3 2 1
12. Mă simt nervos 1 2 3 4
13. Sunt speriat 1 2 3 4
14. Mă simt enervat 1 2 3 4
15. Sunt relaxat 4 3 2 1
16. Mă simt mulţumit 4 3 2 1
17. Sunt îngrijorat 1 2 3 4
18. Mă simt agitat şi zăpăcit 1 2 3 4
19. Mă simt vesel 4 3 2 1
20. Sunt bine-dispus 4 3 2 1
Total
 TOTAL GENERAL

NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................

TIPUL DE ANXIETATE.....................................
FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU
CHESTIONARUL DE ANXIETATE – FORMA II
Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma II şi, în măsura în care
aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi în general, marcaţi semnul X într-una
dintre căsuţele A, B, C, D ale Fişei de răspunsuri, Forma II.
Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele :
A – aproape niciodată;B – câteodată; C – adeseori; D – aproape totdeauna
Alegeţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi
în general. Nu există răspunsuri bune sau rele.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în
ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Sunt bine –dispus 4 3 2 1
2. Obosesc repede 1 2 3 4
3. Îmi vine să plâng 1 2 3 4
4. Aş dori să fiu la fel de fericit cum par să fie alţii 1 2 3 4
De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că
5. nu mă pot decide destul de repede
1 2 3 4
6. Mă simt odihnit 4 3 2 1
7. Sunt calm, concentrat şi lucid 4 3 2 1
Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face
8. faţă
1 2 3 4
Mă frământă prea mult anumite lucruri care în
9. realitate nu au importanţă
1 2 3 4
10. Sunt fericit 4 3 2 1
11. Sunt încântat să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4
12. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4
13. Mă simt liniştit 4 3 2 1
14. Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4
15. Mă simt abătut 1 2 3 4
16. Sunt mulţumit 4 3 2 1
Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de
17. importanţă şi mă sâcâie
1 2 3 4
Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet, că nu
18. mai pot scăpa de ele
1 2 3 4
19. Sunt un om echilibrat 4 3 2 1
20. Când mă gândesc la necazurile mele prezente 1 2 3 4
 devin nervos şi prost - dispus
Total
TOTAL GENERAL
NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................
TIPUL DE ANXIETATE.....................................
ANEXA NR. 10
CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2
MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS ) de J.A. TAYLOR
Conţinut şi instrucţiuni : Chestionarul este o adaptare după Scala de anxietate
manifestă întocmită de J.A.Taylor („A Personality Scale of Manifest Anxiety”, J. Abnorm
Soc. Pschol, 48). MAS (Manifest Anxiety Scale) îţi propune să discrimineze şi să evalueze
simţămintele de insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în
genere, stările evitante în relaţie cu anumite simptome fiziologice şi psihosomatice.
Chestionarul cuprinde un număr de 90 de enunţuri pe care subiectul este chemat sţ le
clasifice în două categorii : Adevărat-Fals. Citiţi fiecare enunţ în parte şi, după modul cum
se potriveşte cu starea dumneavoastră actuală, marcaţi semnul „X” în coloanele
corespunzătoare lui „Adevărat” = A sau „Fals” = F.
Nu există limită de timp în parcurgerea şi soluţionarea testului. Răspundeţi la toate
enunţurile cu deplină sinceritate.
Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu
semnul „X” care corespunde următorului tabel :
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Răspuns Răspuns Răspuns Răspuns Răspuns
Crt. Crt. Crt. Crt. Crt.
1. A 21. A 41. F 61. F 81. A
2. A 22. A 42. F 62. F 82. A
3. A 23. A 43. F 63. F 83. F
4. A 24. A 44. A 64. F 84. F
5. A 25. A 45. A 65. A 85. F
6. A 26. F 46. A 66. A 86. A
7. A 27. F 47. A 67. A 87. A
8. A 28. A 48. A 68. A 88. A
9. A 29. A 49. A 69. A 89. F
10. A 30. A 50. A 70. A 90. F
11. A 31. A 51. A 71. A
12. F 32. F 52. F 72. F
13. F 33. F 53. F 73. F
14. F 34. F 54. F 74. F
15. A 35. A 55. A 75. A
16. A 36. A 56. A 76. A
17. A 37. A 57. A 77. A
18. A 38. A 58. F 78. A
19. A 39. A 59. F 79. A
20. A 40. A 60. F 80. A
Încercuiţi semnele X care corespund numerelor menţionate în tabel. Totalizaţi
numărul de puncte obţinut. Numărul maxim de puncte care poate fi obţinut este de 90.
 Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani , de ambele sexe.
Număr de puncte Semnificaţii
0-9 Lipsa oricărei forme sau manifestări de anxietate.
Unele stări anxioase, reactive, de mică însemnătate şi intensitate,
10-25
efemere, rapid estompate de şuvoiul cotidian al faptelor de viaţă.
26-50 Prezenţa unopr stări anxioase în conduita individuală.
Stări de anxietate care pot ridica semne de întrebare, puternic
51-90
asociate cu manifestări fiziologice sau psihosomatice.
FIŞE DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2
MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS ) de J.A. TAYLOR
NR. OPŢIUNE
ENUNŢURI
CRT. Adevărat Fals
1. Mă îngrijorează o mulţime de lucruri
2. Am dificultăţi în concentrare
3. M-am simţit deprimat
4. M-am simţit descurajat
5. M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări
6. M-am simţit tensionat , „ de o sensibilitate excesivă”
7. M-am simţit stingherit, stânjenit
8. Nu mă simt atras de nici un fel de activitate
9 Nimic nu-mi face plăcere
10. M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit
11. Mi-au tremurat mâinile
12. M-am simţit cu adevărat plin de viaţă
13. Am simţit că sunt plin de energie
14. Am fost amuzat de ce se întâmplî în jur
15. M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi)
16. M-am simţit confuz, năucit
17. M-am simţit trist
18. M-am simţit in inferior altora
19. Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi
20. Am stări de greaţă
21. M-am simţit retras în mine, închis în mine
22. Am simţit că am lăsat-o mai moale
23. Am tremurat de frică
24. Am dificultăţi la înghiţire
25. Când mi-e cald, când mi-e rece
26. M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut
27. Sunt capabil să râd cu uşurinţă
28. M-am simţit iritat
29. Am dificultăţi în luarea deciziilor
30. Obosesc cu uşurinţă
31. M-am simţit disperat, fără speranţe
32. Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul
33. M-am simţit nervos
34. M-am simţit speriat
35. Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru
36. Gura mi-e uscată
37. M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer
38. M-am simţit sleit, istovit
39. Am avut dureri în coşul pieptului
40. Am avut frecvent senzaţie de urinat
41. M-am simţit bine cu mine cu mine însumi
42. Am avut multe lucruri interesante de făcut
43. M-am simţit sigur pe mine
44. Aţtept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele
 45. M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit
46. Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor
47. Mi-am pierdut pofta de mâncare
48. Mă simt dezamăgit de mine însumi
49. Îmi venea să plâng
50. Sunt capabil să mă relaxez
51. Am deranjamente la stomac
52. M-am simţit plictisit
53. M-am gîndit la moarte , la suicid
54. Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate)
55. Am mîinile reci, sau asudate, umede
NR. OPŢIUNE
ENUNŢURI
CRT. Adevărat Fals
56. Mi-e frică să nu mor curând
57. Tresar cu uşurinţă aproape din orice
58. Am avut şi am multe la care să mă gândesc
59. M-am simţit vesel, bine dispus
60. M-am simţit optimist
61. Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă
62. M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul
63. M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ
64. Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu
65. Am adormit foarte bine
66. M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat
67. M-am simţit obosit, apatic
68. Am avut diaree
69. Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant
70. Am tremurături, contracturi ale muşchilor
71. Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul
72. Am simţit că am realizat multe
73. Am fost mândru de mine
74. M-am simţit sociabil, ca şi când aş fi în compania altora
75. Am simţit că nu am nevoie să dorm prea mult
76. Am dificultăţi în a-mi aminti despre lucruri
77. Am dificultăţi în a dormi bine (a dormi în cursul nopţii fără să mă trezesc)
78. M-am simţit ca fiind fără valoare
79. Am simţit un „nod” în gât
80. M-am simţit ca fiind singur
81. Am bătăi puternice sau rapide ale inimii
82. M-am simţit ca şi când voi înnebuni
83. M-am simţit plin de succes
84. Ideile îmi vin foarte uşor
85. M-am simţit foarte vioi
86. Am dificultăţi în a adormi
87. M-am simţit „într-un moment critic” agitat
88. Am simţit amorţeli sau furnicături
89. M-am simţit cu capul foarte limpede
90. Aş putea face orice aş avea nevoie
TOTAL

NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................

TIPUL DE ANXIETATE.....................................

ANEXA NR.11
CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 3
TRAIT STATE ANXIETY TEST – după SPIELBERGER C.D., GORSUCH R.L.,
LUSCHENE R.A.
Chestionarul este o adaptare după chestionarul de anxietate elaborat de Spielberger
C.D., Gorsuch R.L., Luschene R.A. (California, 1968) şi este destinat identificării
diferenţelor de anxietate la elevii şi studenţii din colegii şi facultăţi, situaţi în condiţiile
stresante ale solicitărilor psihointelectuale din sesiunile de examene. Aplicarea
chestionarului a evidenţiat existenţa unor accentuate diferenţe individuale în privinţa
prezenţei/absenţei anxietăţii, aformelor de manifestare ale acesteia, subiecţii fiind investigaţi
în condiţii aproximativ egale sub raportul vârstei, dificultăţii materiilor de învăţământ, al
vieţii în campusul universitar. Anxietatea era mai puternic manifestată la „boboci”
comparativ cu studenţii din anii superiori, în genere, la cei nefamiliarizaţi sau mai puţin bine
adaptaţi la cerinţele şi problemele vieţii studenţeşti. S-au constatat corelaţii semnificative
statistic cu însuşirile temperamentale. Pentru oficialii învăţământului şi organizaţiile
studenţeşti, datele rezultate au constituit surse de informaţii şi temeiuri pentru crearea
condiţiilor şi situaţiilor care să prevină apariţia manifestărilor anxietăţii.
Conţinut şi instrucţiuni : proba constă în 20 de enunţuri care se referă la genul de
persoană care sunteţi, la ceea ce aţi simţit sau la felul în care v-aţi comportat în ultima
perioadă, la starea dumneavoastră actuală. Dacă răspunsul dumneavoastră este „Da”,
marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Da”; dacă răspunsul
este „Nu”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Nu”.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Gradul dumneavoastră de sinceritate este
foarte important. Timpul pentru completarea răspunsurilor la acest chestionar este nelimitat,
dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Cotarea şi interpretarea rezultatelor : Pentru răspunsurile la enunţurile
chestionarului acordaţi punctele prevăzute în tabelul de mai jos :
Numărul
RĂSPUNS PUNCTAJ RĂSPUNS PUNCTAJ
Enunţului
1. Da 1 Nu 0
2. Nu 0 Da 1
3. Da 1 Nu 0
4. Nu 0 Da 1
5. Da 1 Nu 0
6. Da 1 Nu 0
7. Nu 0 Da 1
8. Da 1 Nu 0
9. Nu 1 Da 0
10. Da 1 Nu 0
 11. Da 1 Nu 0
12. Da 1 Nu 0
13. Nu 1 Da 0
14. Da 1 Nu 0
15. Nu 1 Da 0
16. Da 1 Nu 0
17. Nu 0 Da 1
18. Nu 1 Da 0
19. Da 1 Nu 0
20. Nu 0 Da 1

Totalizaţi numărul de puncte.

Interpretare : Dacă scorul este de 8 puncte şi mai puţin - sunteţi o persoană calmă,
linştită, stabilă emoţional, cu un comportament relaxat, firesc; aveţi reacţii normale la
situaţiile neaşteptate, intempestive ale vieţii. Priviţi viitorul cu încredere şi seninătate.
Dispuneţi de resurse psihice care vă permit să faceţi faţă cerinţelor şcolare sau profesionale.
Nu vă simţiţi jenat să cereţi sprijin atunci când consideraţi că este cazul. Manifestaţi grijă în
asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii; apreciaţi corect perspectivele
şi cântăriţi cu luciditate şansele viitorului.
Dacă scorul este între 9 şi 15 puncte : - prezentaţi unele manifestări de anxietate, în
special în situaţii care implică afirmarea disponibilităţilor pentru performanţă, cum ar fi
examenul, concursul sau întrecerea, în general situaţiile agonistice. Aţi observat că alte
persoane aflate în situaţii , condiţii identice cu cele în care vă desfăţuraţi activitatea nu
manifestă nici o formă de teamă, nelinişte sau tensiune nervoasă, comportându-se „normal”,
firesc, în felul lor obişnuit. Când vă pregătiţi pentru o anumită activitate, vă reprezentaţi sau
anticipaţi desfăşurarea acesteia ca având multe piedici şi obstacole, că veţi avea unele
neplăceri mai mari sau mai mici. Deseori starea psihică neplăcută de îngrijorare şi
incertitudine pe care o resimţiţi este asociată cu unele manifestări fiziologice. Aveţi tendinţa
să ascundeţi această stare. În genere, astfel de trăiri le încercaţi în perioadele imediat
premergătoare evenimentului care vă interesează, fie acesta un examen, participarea la un
interviu pentru angajarea, promovarea pe un post râvnit sau un rendez-vous cu o persoană
extrem de atrăgătoare şi incitantă. În cazul unui examen sau concurs, o dată cu începerea
sau derularea acestuia, vă „eliberaţi” de nelinişte şi, prin aceasta, vă concentraţi atenţia,
sunteţi mobilizat pentru lucrul intensiv, sunteţi puternic orientat pentru adjudecarea
rezultatului dorit.
Dacă scorul este între 16 şi 20 de puncte : sunteţi o persoană anxioasă , neliniştită,
crispată corporal şi încordată psihic. Înaintea unei confruntări simţiţi o sfârşeală interioară,
dorinţa de a termina ceva care, de fapt, nici nu a început. Este posibil ca starea neplăcută pe
care o resimţiţi să fie însoţită de stări fiziologice derenjante : cefalee, vomă, micţiune.
Resimţiţi acut o stare de neputinţă cu atât mai accentuată cu cât solicitările sunt mai
complexe şi mai intense.
 FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU
CHESTIONARUL DE ANXIETATE – Nr.3
TRAIT STATE ANXIETY TEST – după SPIELBERGER, GORSUCH, LUSCHENE
Conţinut şi instrucţiuni : proba constă în 20 de enunţuri care se referă la genul de
persoană care sunteţi, la ceea ce aţi simţit sau la felul în care v-aţi comportat în ultima
perioadă, la starea dumneavoastră actuală. Dacă răspunsul dumneavoastră este „Da”,
marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Da”; dacă răspunsul
este „Nu”, marcaţi „X” în caseta corespunzătoare numărului întrebării, coloana „Nu”.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Gradul dumneavoastră de sinceritate este
foarte important. Timpul pentru completarea răspunsurilor la acest chestionar este nelimitat,
dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Nr.
ENUNŢURI DA NU
Crt.
Îmi vine greu să încep o acţiune dacă nu se găseşte o persoană care să mă sfătuiască,
1. să mă ajute sau să mă susţină.
Mi se par dificile o mulţime de lucruri pe care ceilalţi colegi le consideră normale,
2. fireşti.
Sunt tăcut în prezenţa unor persoane importante pentru mine, cum ar fi cadrele
3. didactice, pentru că îmi este frică să nu spun ceva greşit şi astfel să mă fac de ruşine.
4. Am nevoie de multe sfaturi sau asigurări din partea celorlalţi înainte de a lua decizii.
Evit situaţiile în care sunt nevoit să vorbesc cu alte persoane pe care nu le cunosc
5. sau le cunosc într-o măsură mai mică.
Mă simt dezagreabil rănit chiar într-o măsură mai mare decât majoritatea oamenilor,
6. dacă cineva mă critică sau nu este de acord cu ceea ce spun sau fac.
7. Îngădui altor persoane să ia decizii importante pentru mine.
8. Evit sarcini sau angajamente care implică colaborarea cu mulţi oameni .
9. Îmi face plăcere să particip la concursuri, indiferent de natura acestora.
10. Înaintea unui examen sau colocviu, mă simt neliniştit şi încordat.
Chiar înainte de a intra la un examen, observ că îmi bate inima mai repede decât de
11. obicei.
Deşi m-am pregătit temeinic, cu deplină seriozitate şi stăpânesc întreaga materie, în
12. preajma unui examen sunt îngrijorat de faptul că nu voi obţine rezultatele pe care
drept le merit.
Înaintea unui examen, mă simt relaxat, calm şi am siguranţa că voi obţine rezultate
13. pe măsura stădaniilor mele.
De fiecare dată când mă prezint la un examen, simt stări de frică, teamă şi nelinişte,
deşi sunt familiarizat cu cerinţele şi condiţiile cerute, întrucât în decursul studiilor
14. mele am participat la foarte multe examinări, la care am obţinut de fiecare dată
rezultate mulţumitoare.
15. Înaintea unui examen mă simt relaxat.
16. Îmi este imposibil să mănânc ceva în dimineaţa zilei când am un examen.
17. De obicei sunt speriat de dificultăţile unui examen, de exigenţele şi severitatea
 cadrului didactic examinator.
Mă pregătesc pentru un examen cu mult timp înainte, practic săptămână de
18. săptămână, pe baza unor scopuri bine fixate în minte.
19. Cred în prezicerile horoscopului pentru ziua când am un examen dificil.
20. Sunt de acord cu butada :”Întâmplările îi ajută pe cei bine pregătiţi şi hotărâţi”.
NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................
TIPUL DE ANXIETATE.....................................
ANEXA NR. 12
ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE -SDS
Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel.
RAR sau NICIODATĂ= 4; UNEORI = 3; ADESEA = 2; TOTDEAUNA =1
La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL
faceţi suma alegerilor dumneavoastră.
Răspundeţi cât mai corect, căutând să arătaţi starea reală a dumneavoastră.
Nr. RAR SAU TOT-
ÎNTREBAREA UNEORI ADESEA TOTAL
crt. NICIODATĂ DEAUNA
1. Mă simt abătut şi tris. 1 2 3 4
2. Mă simt mai bine dimineaţa 4 3 2 1
Plâng sau îmi vine să plâng
3. fără motiv
1 2 3 4
4. Dorm rău noaptea 1 2 3 4
Am poftă de mâncare ca şi
5. înainte
4 3 2 1
Îmi place să fiu într-o
6. companie plăcută (bărbat / 4 3 2 1
femeie)
7. Am slăbit 1 2 3 4
8. Sunt constipat 1 2 3 4
Inima îmi bate mai repede ca
9. de obicei
1 2 3 4
10. Mă simt obosit fără motiv. 1 2 3 4
Mă simt la fel de dispus / vioi,
11. vesel / ca şi înainte.
4 3 2 1
Lucrurile obişnuite le fac la
12. fel de uşor ca şi în trecut.
4 3 2 1
Sunt agitat şi nu pot rămâne /
13. sta / linştit
1 2 3 4
14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1
15. Sunt mai iritat în prezent. 1 2 3 4
Nu încerc nici o greutate în a
16. lua o hotărâre.
4 3 2 1
Am sentimentul de a fi util şi
17. necesar.
4 3 2 1
Viaţa mea este suficient de
18. împlinită.
4 3 2 1
 Am sentimentul că ar fi mai
19. bine să fiu mort. 1 2 3 4
Totdeauna mi-a plăcut să fac
20. lucruri pe care le fac şi în 4 3 2 1
prezent.
TOTAL GENERAL
NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................
TIPUL DE DEPRESIE....................................
ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE - SDS

Scala se dă pacientului să fie completată şi nu se admite nici o sugestie sau

imfluenţă din partea examinatorului.
Se acoperă trei domenii :
- Afectivitate (2 itemi : 1, 17)
- Concomitenţe somatice (8 itemi : 4,5,7,8,9,10,12,13)
- Concomitenţe psihologice (10 itemi : 2,3,6,11,14,15,16,18,19,20)
Calculul indicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80

Indice de depresie :

- mai mic de 50 – scor normal (absenţa depresiei)

- între 50 – 59 – depresie uşoară
- între 60 -69 – depresie moderată
- peste 70 – depresie severă

Scala SDS este o scală de autoevaluare a severităţii depresiei dar poate fi şi

studiile epidemiologice din populaţia general pentru detectarea simptomelor
depressive sau a cazurilor de depresie.
 ANEXA NR. 13

Ψ FACTORII DE DIMINUARE ŞI DE SPORIRE

A REZISTENŢEI LA STRES

NUME :……………………………. PRENUME:…………………………………...

FUNCŢIA :………………………… UNITATEA :………………………………….
DATA :…………………………….. STUDII:……………………………………….

FACTORII DE DIMINUARE A FACTORII DE SPORIRE A

REZISTENŢEI LA STRES REZISTENŢEI LA STRES
PUNCTAJ PUNCTAJ
Nr. Nr.
crt.
FACTORI Limită personal
crt.
FACTORI Limită personal
1. Ereditate nefavorabilă -10 1. Ereditate favorabilă +10
2. Insomnia -20 2. Simţul umorului +20
3. Dieta greşită -30 3. Dieta corectă +30
4. Obezitatea -40 4. Stresul alternativ +40
5. Scopuri nerealiste -50 5. Scopuri tangibile +50
Abuzuri de stimulente şi Cunoaşterea factorilor
6. -60 6. +60
substanţe sedative de stres
Somn odihnitor, relaxare
7. Fumatul -70 7. +70
eficientă
Situaţia materială
8. -80 8. Situaţia materială bună +80
deficitară
9. Munca nesatisfăcătoare -90 9. Munca satisfăcătoare +90
10. Instabilitate în familie -100 10. Armonie în familie +100
SCOR PARŢIAL (A) -550 SCOR PARŢIAL (B) +550
SCOR FINAL A+B =……….

ANEXA NR. 14

SIMPTOMELE STRESULUI PSIHIC

Nr. Tipul de
DESCRIEREA SIMPTOMELOR
crt Symptom
-durerile de cap; -clipitul nervos; -contractarea nărilor; -durerile faciale sau de
maxilare; -gură sau gât uscat ; - dificultăţi în înghiţire; - inflamaţiile limbii;
-dureri de gât;-ameţeala;-dificultăţi de vorbire,proasta articulare a cuvintelor
cuvintelor sau bâlbâiala; -durerile de spate; -durerile musculare; -slăbiciunea;
-constipaţia -indigestia; -starea de greaţă şi/sau de voma; - durerile de stomac
-diareea ;-câştigul sau pierderea în greutate; -pierderea poftei de mâncare
SIMPTOME sau pofta excesivă de mâncare; -mâncărimile, urticariile sau alte probleme
1.
FIZICE ale pielii; - durerile de piept; - arsurile la stomac; - palpitaţiile; - urinatul
frecvent; -mâinile / picioarele reci; -transpiraţie excesivă; -insomnia; -starea
de somnolenţă ;-iritabilitatea; -trecerea rapidă de la o stare de spirit la alta ;
- stările depresive;- nepotrivire sexuală; - tensiune ridicată; -oboseala cronică;
- încheieturi umflate; - alergiile exagerate; -răcelile şi stări gripale frecvente;
-tremuratul şi / sau ticurile nervoase;- predispoziţia la accidente;
-menstruaţia excesivă sau durerile menstruale; -respiraţia rapidă sau dificilă.
-concentrare slabă;-nelinişte sau hiperexcitabilitate;-iritare din cauze minore;
-coşmarurile; - comportamentul impulsiv; - sentimentele de neajutorare;
-agresivitate neobişnuită;-pierderea memoriei sau a capacităţii de lucru sau de
SIMPTOME
2.
EMOŢIONALE frustrare; -autoizolarea ; - comportamentul nevrotic ; - gândirea incoerentă ;
-furia; -incapacitatea de a lua decizii; -stările de nelinişte; - panica; - reprizele
repetate de plâns ;- gândul la sinucidere; -senzaţia de pierdere a controlului ;
-lipsa interesului sexual; -perioadele de confuzie.
-scrâşnitul dinţilor; - încruntarea sprâncenelor; - râsul nervos pe un ton înalt;
SIMPTOME -bătutul din picior sau din deget; - roaderea unghiilor; - smulgerea părului,
3. COMPORTA-
MENTALE răsucirea acestuia pe degete; - fumatul excesiv; - excesul de medicamente
prescrise ; -consumul excesiv de alcool ; - mâncatul nervos ; - regimul
 alimentar neselictiv;-mersul în lungul şi-n latul camerei;-meditaţia prelungită;
-pierderea interesului faţă de propria înfăţişare; - schimbarea bruscă a
obiceiurilor sociale; -încetineala cronică.

ANEXA NR.15
CHESTIONAR PENTRU DETECTAREA TIPULUI “A”

Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător

categoriei comportamentale care vi se potriveşte cel mai bine (1: niciodată, 2: rareori,
3:câteodată, 4:de obicei, 5:întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite.

Nr. Nici Câte De Întot

Crt.
AFIRMAŢIA odată
rareori
odată obicei deauna
Mă enervez sau mă supăr de câte ori trebuie să stau la coadă mai
1. mult de 15 minute. 1 2 3 4 5
2. Pot rezolva mai multe probleme în acelaşi timp. 1 2 3 4 5
Îmi este greu să-mi fac timp să mă relaxez sau să uit de toate în
3. timpul zilei. 1 2 3 4 5
4. Mă enervez sau mă supăr atunci când cineva vorbeşte prea rar. 1 2 3 4 5
5. Îmi dau osteneala să câştig în întreceri sportive sau la jocuri. 1 2 3 4 5
Când pierd în întreceri sportive sau la jocuri mă supăr pe mine sau
6. pe ceilalţi. 1 2 3 4 5
7. Îmi este greu să fac lucruri deosebite pentru mine. 1 2 3 4 5
Lucrez mai bine atunci când sunt stresat sau când mi se fixează
8. termene. 1 2 3 4 5
Mă surprind uitându-mă la ceas ori de câte ori pierd vremea sau nu
9. sunt activ. 1 2 3 4 5
10. Îmi iau de lucru acasă, de la serviciu . 1 2 3 4 5
Mă simt plin de forţe proaspete şi satisfăcut după ce am trecut
11. printr-o situaţie stresantă. 1 2 3 4 5
Mi se pare că trebuie să preiau responsabilităţile unui grup de
12. oameni, pentru a pune lucrurile în mişcare. 1 2 3 4 5
13. Mă surprind mâncând repede, pentru a mă întoarce la lucru. 1 2 3 4 5
14. Acţionez rapid fie că am, fie că nu am timp. 1 2 3 4 5
15. Îi întrerup pe oameni în timp ce vorbesc,dacă nu sunt de acord cu ei 1 2 3 4 5
Sunt inflexibil şi rigid când este vorba de schimbări acasă sau la
16. serviciu. 1 2 3 4 5
Devin agitat şi simt nevoia să mă mişc ori de câte ori încerc să mă
17. relaxez. 1 2 3 4 5
18. Mă surprind mâncând mai repede decât oamenii din jurul meu. 1 2 3 4 5
La serviciu, trebuie să fac mai multe lucruri în acelaşi timp pentru a
19. mă simţi productiv. 1 2 3 4 5
20. Îmi iau concedii mai scurte decât aş avea dreptul. 1 2 3 4 5
21. Uneori, sunt foarte cusurgiu şi acord atenţie amănuntelor minore. 1 2 3 4 5
22. Mă supără oamenii care muncesc mai mult decât mine. 1 2 3 4 5
23. Cred că ziua are prea multe ore. 1 2 3 4 5
24. Îmi petrec mare parte din timp gândindu-mă la munca mea. 1 2 3 4 5
25. Mă plictisesc foarte uşor. 1 2 3 4 5
26.Sunt activ în weeckend-uri : fie muncesc, fie fac planuri. 1 2 3 4 5
27.Mă cert cu oamenii care au păreri diferite de ale mele. 1 2 3 4 5
28.Îmi este greu să mă descurc ori de câte ori apar probleme. 1 2 3 4 5
29.Întrerup discursul cuiva, pentru a grabi lucrurile. 1 2 3 4 5
30.Iau în serios tot ceea ce fac 1 2 3 4 5
TIP A : 100 – 150 p.
COMPORTAMENT : TIP AB: 76 – 99 p. TOTAL………………………
TIP B : 30 – 75 p.

ANEXA NR. 16

MARKERII STRESULUI PSIHIC

A. DATE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

1. MIMICA - crispată
- anxioasă
- depresivă
2. TENSIUNEA MUSCULARĂ - hipertonie (“încordare”)
- hipo/atonie (“leşin”)
3. COMPORTAMENT
a. activ - euforie (logoree) b. pasiv - “blocaj”(groaza)
- excitaţie - furie - vertij, ameţeli
- agitaţie motorie c. paradoxal = a + b
4. CONSTANTE CARDIO - RESPIRATORII
a. frecvenţa respiraţiei (hiperventilaţie, apnee)
b. puls - tahicardie c. T A - creşteri
- bradicardie - colaps
- extrasistole

B. CONSTANTE UMORALE IN STRESUL PSIHIC

1. HORMONII DE STRES - catecolaminele

- cortizolul
- alţi hormoni (GH,ATH,PL)
- opioidele
2. GLICEMIA
3. ACIZI GRAŞI LIBERI, COLESTEROL

C. INDICATORI PSIHOFIZIOOGICI IN STRESUL PSIHIC

 1. ECG - segmentul ST
- tulburări de ritm
2. GALVANOMETRIE CUTANATA
3. PLETISMOGRAFIE
4. TIMPI DE REACŢIE

ANEXA NR. 17

MANIFESTĂRI DISFUNCŢIONALE DE COMPORTAMENT

DETERMINATE DE INFLUENŢA FACTORILOR STRESANŢI

Nr MANIFESTĂRI NEOBSERVABILE
crt MANIFESTĂRI OBSERVABILE
dar declarate sau contestate
1. -Încetinirea sau oprirea activităţii -Slăbiciune generală
2. -Tremurul întregului corp sau a unor părţi a lui -Tensiune arterială crescută
3. -Tremurul vocii -Puls mărit
-Contracţii musculare însoţite de -Afecţiuni digestive : crampe intestinale,
4.
imposibilitatea executării unor mişcări deranjamente stomacale, diareee, ulcer, greaţă
5. -Transpiraţie -Afecţiuni respiratorii – senzaţie de axfixiere
-Forme delirante acute, concretizate în idei
6. -Piloerecţie
obsesive, delirante, maniacale.
7. -Dilatare pupilară -sentimentul profund de culpabilitate
-forme isterice, tremurăturile, crize isterice
8. -Vomă
propriu zise
-Afecţiuni sexuale ţinând de ritm şi de
9. dinamică : ptr. bărbaţi inhibare la erecţie şi -cefalee
facilitare la ejaculare.
-Afecţiuni nervoase: anxietate, excese
10 -artrită
emoţionale, euforie, râs, plâns.
-Deficienţe de concentrare: scăderea
11 -reumatism
vigilenţei,dezorganizarea gândirii, nehotărâre.
-Mobilizarea pentru luptă sau fugă, chiar în
12 -sensibilitate la acţiuni
spatele frontului, dezertare.
-reacţii hiperemotive imediate – furie,
13 -Insomnie
agresivitate, panică.
14 -Îmbătrânire prematură (albire) -reacţii nevrotice sau psihice de durată
-Forme depresive – autodistrucţia -nevroza de război se poate transforma în alte
15
(automutilare, sinucidere) sindromuri.
16 -Forme caracteriale- indiferenţă, dezinteres, -sindrom de repetiţie – bolnavul trăieşte
iritabilitate, placiditate. obsedant scena traumatizantă.

ANEXA NR. 18

SURSE DE STRES ÎN MUNCĂ

FACTORI INTRINSECI MUNCII :

exces sau lipsa de muncă

presiuni în timpul executăii;
necesitatea de a lua multe decizii;
călătorii lungi, oboseală fizică;
munca de noapte, condiţii proaste de muncă.

FACTORI CARE DEPIND DE :

informaţii inadecvate privind munca de realizat;

responsabilitatea asupra altor persoane;
lipsa de participare la decizii.

FACTORI LEGAŢI DE RELAŢIILE INTERPERSONALE:

cu superiorii: sprijin puţin, încredere scăzută;

cu subordonaţii: neconcordanţă între puterea formală
şi puterea reală;
cu colegii: rivalitate, “singuratatea conduceriii”;

FACTORI LEGAŢI DE DESFĂŞURAREA MUNCII :

insecuritate în postul de lucru;

promovare insuficientă;
a fi conştient că ai atins limita capacităţii;

FACTORI LEGAŢI DE STRUCTURA ŞI CLIMATUL MUNCII:

a te simţi străin de organizaţie;

lipsa de participare la decizii;
 control extern şi lipsa de autonomie.

FACTORI FĂRĂ LEGĂTURĂ CU MUNCA

probleme familiale, economice, personale etc.

ANEXA Nr. 19

PROCEDEE DE CONTROL ALE STRESULUI

SIMPTOME Relaxare Autosu- Medi- Antren Analiza Analiza Ajutor Metoda

ale gestie tatie psihot. Examin stres. Psihol. leg.inv.
Stresului abc abc abc abc a b c abc abc abc

Îngrijorare
deosebită 313 313 313 323 3 3 3 33 3 111 212

Tensiune
emoţ.mare 3 13 313 313 212 2 3 2 323 323 313

Excitabilit.
Ridicată 3 13 3 13 313 212 2 12 212 212 212

Comport.
Impulsiv 313 3 13 313 212 2 22 323 323 323

Nelinişte
interioriz. 313 313 313 313 323 323 111 222

Acţiuni
riscante 3 13 313 313 212 222 323 323 323

Fumatul
intens 3 13 313 313 111 222 222 111 222

Apetit
vorbire 313 313 313 212 222 323 111 222

Tremur 313 313 313 31 3 323 3 23 323 323

TIMPUL : a. înaintea începerii activităţii Val.met. 1.eficienţă mică
b. pe timpul ducerii activităţii 2.eficienţă medie
c. după terminarea activităţii 3.eficienţă ridicată