CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................2

CAPITOLUL 1
Perspective teoretice in abordarea anxietăţii.................................................................... 4
1.1. Abordarea psihanalitică a anxietăţii...................................................................................................................4
1.2. Teoria cognitivă şi modelele anxietăţii...........................................................................................................9
1.3. e!iniţii ale anxietăţii. elimitări concept"ale..........................................................................................1#
1.4. $ani!estări ale anxietăţii ............................................................................................................1%
1.#. &a"'ele apariţiei anxietăţii .........................................................................................................2(
1.). *imptomatologia anxietăţii……………………………………………………………………………
22
1.+. &riterii de diagnostic pentr" anxietatea generali'ată ..........24

CAPITOLUL 
Prob!e"atica #enera!ă a sti"ei de sine ................................................................. 2+
2.1. elimitări concept"ale ale stimei de sine........................................................................................................2+
2.2. ,at"ra ciclică a stimei de sine ......................................................................................................3(
2.3. *timă de sine inaltă şi stimă de sine scă'"tă- $ani!estări comportamentale ....................................32
2.4. $enţinerea prote/area şi c"ltivarea stimei de sine .........................................................................3)

CAPITOLUL $
Posibi!ităţi de intervenţie psi%oterape&tică in ca'&! anxietăţii #enera!i'ate((((($)
3.1. 0ntervenţia psihanalitică in ca'"l anxietăţii ......................................................................................39
3.2. sihoterapia cognitiv-comportamentală a anxietăţii .........................................................................41
3.3. *t"di" de ca' ................................................................................................................................4+

*I*LIO+RA,IE .................................................................................................. #(

1
 INTRODUCERE
Teama n do'e moderate creşte ac"itatea perceptivă capacitatea de concentrare a atenţiei !ace ca
gndirea să !ie mai clară şi mai rapidă mobili'ea'ă energiile activea'ă re!lexele ast!el nct s"biect"l să
!ie să !ie in stare să acţione'e mai repede şi mai bine. ricile sa" temerile iraţionale apar at"nci cnd
s"biect"l se simte şi se comportă ca şi n ca'"l "n"i pericol ma/or in ca'"l "n"i pericol minimal sa"
chiar inexistent. Anxietatea este de!inită de specialişti ca o teamă di!"'ă !ără "n obiect bine preci'at.
*"biect"l trăieşte o incordare contin"ă simţind"-se permanent ameninţat.
ensterheim şi 5ean 6aer 719%48 s"nt de părere că orice teamă care este atăt de p"ternică inct
impiedică persoana să indeplinească o acţi"ne este de !apt o reacţie c" caracter patologic. Anxietatea
este de!inită ca o teamă di!"'ă !ără obiect bine preci'at in timp ce !obia este de!inită ca !iind o teamă
c" obiect bine preci'at.
intre teoriile explicative ale comportamentelor de tip anxios sa" !obic cele mai interesante
rămn teoria psihanalitică teoria comportamentalistă şi cea cognitivistă. 0n timp"l c"rei
analitice prin intermedi"l "nor metode speci!ice dintre cele mai c"nosc"te s"nt asociaţia liberă şi
anali'a viselor s"biect"l l"crea'ă as"pra sa pentr" a scoate la iveată din inconştient
complexele şi con!lictele nere'olvate. e măs"ră ce aceste complexe şi con!licte de nat"ră
inconştientă s"nt ad"se la l"mină dispar anxietăţile şi !obiile pentr" că s"biect"l n" mai are
nevoie de ele ca mecanisme de apărare.atorită anxietăţii persoana poate ren"nţa la o serie de
obiective de'irabile c"m ar !i stabilirea "nor relaţii interpersonale apropiate alegerea "nor pro!esii
dorite sa" de a trăi o viaţă agreabilă plină de satis!acţii. &" alte c"vinte !ricile iraţionale pot !ace dintr-
o persoană sănătoasă şi inteligentă o persoană in!irmă.
$otivele "nei stari de anxietate poti !i m"ltiple datorita complexitatii indivi'ilor  poate
!i anxietate legata de starea de boala anxietate legata de !rica de moarte etc. insa cele mai raspandite
s"nt legate de teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii teama ce deriva din caracteristicile societatii
act"ale in care predomina starea de nesig"ranta si incertit"dine c" privire la viitor. e !apt aceasta
teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii desi generata de context"l social asc"nde o neincredere
in propriile
!orte o proasta imagine de sine şi o stimă de sine scă'"tă.
Ast!el o psihoterapie sc"rta a starilor de anxietate pe langa interventiile initiale de prim a/"tor - 1.
:xercitii de control al respiratiei si 2. ;elaxarea m"sc"lara progresiva - se axea'a pe interventia as"pra

2
 INTRODUCERE
Teama n do'e moderate creşte ac"itatea perceptivă capacitatea de concentrare a atenţiei !ace ca
gndirea să !ie mai clară şi mai rapidă mobili'ea'ă energiile activea'ă re!lexele ast!el nct s"biect"l să
!ie să !ie in stare să acţione'e mai repede şi mai bine. ricile sa" temerile iraţionale apar at"nci cnd
s"biect"l se simte şi se comportă ca şi n ca'"l "n"i pericol ma/or in ca'"l "n"i pericol minimal sa"
chiar inexistent. Anxietatea este de!inită de specialişti ca o teamă di!"'ă !ără "n obiect bine preci'at.
*"biect"l trăieşte o incordare contin"ă simţind"-se permanent ameninţat.
ensterheim şi 5ean 6aer 719%48 s"nt de părere că orice teamă care este atăt de p"ternică inct
impiedică persoana să indeplinească o acţi"ne este de !apt o reacţie c" caracter patologic. Anxietatea
este de!inită ca o teamă di!"'ă !ără obiect bine preci'at in timp ce !obia este de!inită ca !iind o teamă
c" obiect bine preci'at.
intre teoriile explicative ale comportamentelor de tip anxios sa" !obic cele mai interesante
rămn teoria psihanalitică teoria comportamentalistă şi cea cognitivistă. 0n timp"l c"rei
analitice prin intermedi"l "nor metode speci!ice dintre cele mai c"nosc"te s"nt asociaţia liberă şi
anali'a viselor s"biect"l l"crea'ă as"pra sa pentr" a scoate la iveată din inconştient
complexele şi con!lictele nere'olvate. e măs"ră ce aceste complexe şi con!licte de nat"ră
inconştientă s"nt ad"se la l"mină dispar anxietăţile şi !obiile pentr" că s"biect"l n" mai are
nevoie de ele ca mecanisme de apărare.atorită anxietăţii persoana poate ren"nţa la o serie de
obiective de'irabile c"m ar !i stabilirea "nor relaţii interpersonale apropiate alegerea "nor pro!esii
dorite sa" de a trăi o viaţă agreabilă plină de satis!acţii. &" alte c"vinte !ricile iraţionale pot !ace dintr-
o persoană sănătoasă şi inteligentă o persoană in!irmă.
$otivele "nei stari de anxietate poti !i m"ltiple datorita complexitatii indivi'ilor  poate
!i anxietate legata de starea de boala anxietate legata de !rica de moarte etc. insa cele mai raspandite
s"nt legate de teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii teama ce deriva din caracteristicile societatii
act"ale in care predomina starea de nesig"ranta si incertit"dine c" privire la viitor. e !apt aceasta
teama de a n" !ace !ata di!ic"ltatilor vietii desi generata de context"l social asc"nde o neincredere
in propriile
!orte o proasta imagine de sine şi o stimă de sine scă'"tă.
Ast!el o psihoterapie sc"rta a starilor de anxietate pe langa interventiile initiale de prim a/"tor - 1.
:xercitii de control al respiratiei si 2. ;elaxarea m"sc"lara progresiva - se axea'a pe interventia as"pra
ca"'elor mai pro!"nde ale anxietatii si an"me imaginea de sine stima de sine. eci d"pa interventia
initiala - in cri'a psihoterapia are ca obiectiv reabilitarea imaginii de sine şi a stimei de sine.

&eea ce treb"ie retin"t este ca aceste comportamente de tip anxios s"nt invatate ast!el ca pot !i
abordate c" s"cces prin interventii cognitiv-comportamentale si pot disparea in cateva l"ni de la
incep"t"l interventiei. ersoana anxiosa va invata sa isi gestione'e starea de teama atrib"ind-o in mod
adecvat !iecar"i <obstacol< pornind de la o imagine de sine imb"natatita c" a/"tor"l
tehnicilor terape"tice bine cont"rata dar realista. ="crarea este str"ct"rată in "rmătoarele trei capitole
care descri" stadi"l act"al al c"noaşterii şi "n st"di" de ca' c" strategiile de intervenţie psihoterape"tică

Capito!&! I Perspective teoretice în abordarea anxietăţii Capito!

&! II Problematica generală a stimei de sine,
Capito!&! III Posibilităţi de intervenţie psihoterapeutică în cazul anxietăţii generalizate.

3
 CAPITOLUL 1

PERSPECTI-E TEORETICE .N A*ORDAREA AN/IET0II

1212 A*ORDAREA PSI3ANALITIC0 A AN/IET0II

>n privinţa originii anxietăţii re"d a avansat ncă de la ncep"t ipote'a că anxietatea apare dintr-o trans!
ormare directă a libido"l"i. >n  0nhibiţie  simptom şi angoasă? el a trec"t n revistritele teorii c"
 privire la originea anxietăţii exprimd"-se ast!el rop"n ac"m să procedăm alt!el dorim să re'"măm
n mod neparti'an ceea ce p"trm sp"ne despre angoasă şi să ren"nţăm n cadr"l acestei ntreprinderi
la aşteptarea "nei noi sinte'e?7 @pere vol.# p. 2348. A a!irmat ncă o dată că anxietatea se naşte
din trans!ormarea directă a libido"l"i dar ac"m a p"t să atrib"ie mai p"ţină importană acest"i
aspect
economic? al originii anxietăţii.
&on!orm concepţiei de!initivate de re"d anxietatea este "n semanal pentr" pericol"l penetrii n
conştient a dorinţelor in!antile inacceptabile reprimate de nat"ră sex"ală. acă mecanismele de de!
ensă n" re"şesc să ne"trali'e'e pericol"l apare anxietatea simptomatică iar teoriile moderne analitice a!
irma
 prin cedarea completă a mecanismelor de de!ensă anxietatea progresea'ă spre "n stst"s de
panică. Teoria psihanalitică a!irmă că prin perceperea anxietăţii ca o t"lb"rare se pierde din vedere
semni!icaţia de semnal şi există pericol"l ignorării ca"'elor s"biacennte.
>n relegeri de introd"cere n psihanali'ă serie no"ă  re!erind"-se la teoria potrivit căreia
anxietatea se naşte dintr-o trans!ormare a libido"l"i nesatis!ăc"t re"d a!irma că a găsit o an"mită
s"sţinere n an"mite !obii !oarte reg"late ale copiilor mici. obiile copil"l"i şi expectativa de angoasă
ne o!eră do"ple pentr" mod"l n care ia !iinţă angoasa nevrotică prin trans!ormarea directă a
libido"l"i.? 7@pere vol. 1( p. #318.
in aceste paragra!e şi din altele similare se pot extrage do"ă concl"'ii
a8 la copiii mici excitaţia libidinală este cea care se trans!ormă n anxietateB
  b8 cel dinti conţin"t al anxietăţii este sentiment"l de pericol al bebel"ş"l"i teama că nevoia sa n"
va !i satis!entr" că mama este  absentă?.
Abraham a !ăc"t m"ltă l"mină n privinţa celor mai timp"rii !a'e ale de'voltării mai c" seamă n
st"di"l să" as"pra organi'ării libidinale.escoperirile l"i n domeni"l sex"alităţii in!antile s-a" asociat
c" o no"ă abordare a originii anxietăţii şi a vinovăţiei. Abraham a s"gerat >n etapa narcisism"l"i c" "n
scop sex"al canibalic prima dovadă a "nei inhibiţii p"lsionale apares"b !orma
anxietăţii morbide.roces"l de depăşire a imp"ls"rilor canibalice este intim asociat c" "n sentiment de
vinovăţie care intră n prim plan ca !enomen inhibitor tipic ap arţinnd cel"i de-al treilea stadi" 7stadi"l
sadic-anal timp"ri"8?.
Ast!el Abraham a contrib"it s"bstanţial la !el"l c"m ţelegem originea anxietţii şi a vinovăţiei din
moment ce a !ost prim"l care a arătat legăt"ra dintre anxietate şi vinovăţie pe de o parte şi dorinţele
canibalice pe de altă parte. :l şi-a comparat s"mara trecere n revistă a de'voltării psihosex"ale c"
mers"l tren"rilor expresn care s"nt trec"te doar gările mai importante "nde opresc acestea? s"gernd
că haltele intermediare n" pot !i marcate intr-"n as!el de re'"mat?.
&nd a anali'at sit"aţiile de anxietate in!antile $elanie Clein a rec"nosc"t importanţa
!"ndamentală a imp"ls"rilor şi !antasmelor sadice din toate s"rsele care converg şi ating "n p"nct
c"lminant n cele mai timp"rii stadii ale de'voltării. A"toarea s"sţine că procesele timp"rii de
introiecţie şi proiecţie cond"c la crearea n interior"l e"l"i alăt"ri de obiectele extrem de b"ne? şi a
"nor obiecte extrem de nspăimntătoare şi depersec"toare. Aceste !ig"ri s"nt concep"te n l"mina
imp"ls"rilor şi
!antasmelor agresive ale bebel"ş"l"iB c" alte c"vinte el şi proiectea'ă propria agresivitate as"pra
!ig"rilor interne care alcăt"iesc o parte a *"prae"l"i să" timp"ri". =a anxietatea din aceste s"rse se
ada"gă vinovăţia derivată din imp"ls"rile agresive ale bebel"ş"l"i la adresa prim"l"i să" obiect i"bit
deopotr"vă extern şi internali'at.
>ntr-o l"crare "lterioară Clein a il"strat printr-"n ca' extrem e!ectele patologice ale anxietăţii
strnite la bebel"şi de imp"ls"rile lor distr"ctive şi a concl"'ionat că mecanismele de apărare cele mai
timpirii ale :"l"i 7att n de'voltarea normală ct şi n cea anormală8 se ndreaptă spre anxietatea
determinată de imp"ls"rile şi !antasmele agresive.
Drmnd această linie de gndire s-a avansat ipote'a că anxietatea este strnită de prime/dia
ce ameninţă organism"l din partea p"lsi"nii de moarte şi am s"gerat că aceasta este ca"'a primară
a nxietăţii. escrierea !ăc"tă de re"d a l"ptei dintre p"lsi"nea de viaţă şi cea de moarte 7 care cond"ce
la

#
 devierea "nei porţi"ni a p"lsi"nii de moarte către exterior şi la intricarea celor do"ă p"lsi"ni8 ar d"ce la
conc"'ia că anxietatea şi are originea n !rica de moarte.
>n l"crarea sa despre masochism re"d a a/"ns la "nele concl"'ii !"ndamentale privind legăt"rile
dintre masochism şi p"lsi"nea de moarte şi a re!lectat n această l"mină as"pra di!eritelor anxietăţi ce
se nasc n "rma activitţii p"lsi"nii de moarte ndreptate spre interior.>nsă el n" menţionea'ă printre
aceste anxietăţi !rica de moarte.
>n  Inhibiţie, simptom şi angoasă? re"d şi-a exp"s motivele pentr" care n" consideră !rica de
moarte 7sa" !rica de pierdere a vieţii8 ca !iind o anxietate primară. :l şi-a ba'at ideile pe observaţia sa
că n inconştient n" se a!lă nimic care să dea conţin"t concept"l"i nostr" de nimicire a vieţii?7 @pere
vol. # p. 2338. :l a arătat că este imposibil ca om"l să !acă vreodată experienţa a ceva asemănător c"
moartea decăt poate cea aleşi a concl"'ionat că angoasa de moarte poate !i concep"tă ca "n analogon
al angoasei de castrare?.
Această concepţie n" este mpărtăşită de către $elanie Clein deoarece din observaţiile eianalitice
reiese că n inconştient există o !rică de anihilare a vieţii. :a consideră de asemenea că dacă post"lăm
existenţa "nei p"lsi"ni de moarte treb"ie totodată să pres"p"nem că n strat"rile cele mai pro!"nde ale
 psihic"l"i există o reacţie la această p"lsi"ne s"b !orma !ricii de anihilare a vieţii. Aşadar d"pă părerea
ei prime/dia născ"tă din acţi"nea p"lsi"nii de moarte n interior este prima ca"'ă a anxietăţii. in
moment ce l"pta dintre p"lsi"nea de viaă şi cea de moarte se prel"ngeşte pe toată d"rata existenţei
individ"l"i această s"rsă de anxietate n" este eliminată niciodată ci ea pătr"nde ca !actor perpet"" n
toate sit"aţiile anxiogene.
A!irmaţia prec"m că anxietatea şi are originea n !rica de anihilare derivă din
experienţa ac"m"lată n anali'ele c" copii mici. >n ast!el de anali'e cnd cele mai timp"rii sit"aţii
anxiogene trăite de bebel"ş s"nt reactivate şi repetate p"terea intrinsecă a "nei p"lsi"ni ndreptate n
"ltimă instanţă
mpotriva propri"l"i sine poate !i detectată c" asemenea !orţă nct existenţa ei transpare dincolo de
orice ndoială.
$elanie Clein consideră că sit"aţia de pericol primar născ"tţi"nea p"lsi"nii de moarte n
interior este percep"tă de bebel"ş ca "n atac copleşitor o persec"ţie.*ă consider mai nti n legăt"ră c"
aceasta cteva din procesele ce re'"ltă din devierea către exterior a p"lsi"nii de moarte şi c"m in!
l"enţea'ă ele anxietatea de persec"ţie tre'ită de aceasterienţă d"reroasă. Ar părea at"nci că această
experienţă are e!ect"l de a !ace l"mea externă -incl"siv prim"l obiect extern sn"l mamei- să pară
ostil. =a aceasta contrib"ie !apt"l că :"l ndreaptă imp"ls"rile distr"ctive mpotriva acest"i obiect
primar.

)
 ericolele externe s"nt trăite n l"mina pericolelor interne şi ca atare s"nt iintensi!icateB pe
de altă parte orice pericol ce ameninţă din exterior intensi!ică permanenta sit"aţie de internă de
pericol.
Aceasă interacţi"ne există ntr-o an"mită mas"ră pe tot parc"rs"l vieţii. >ns"şi !apt"l că "pta a
!ost externali'ată ntr-o an"mită măs"ră red"ce anxietatea. :xternali'area sit"aţiilor de pericol intern
este "na dintre cele mai timp"rii metode de apărare ale :"l"i n !aa anxietăţii şi rămne !"ndamentală n
de'voltare.
>n l"crarea sa O contribuţie la psihogeneza stărilor maniaco-depresive? $. Clein a !ăc"t
di!erenţa ntre do"ă !orme principale de anxietate Eanxietatea de persec"ţie şi cea depresivă- arătnd
tot"şi că distincţia dintre cele do"ă !orme n" este n nici "n ca' !ermă şi clară. Finnd cont de această
limitare $. Clein s"sţine că di!erenţierea ntre cele do"ă !orme de anxietate este valoroasă att
din
 p"nct de vedere teoretic ct şi din p"nct de vedere practic. >n l"crarea menţionată mai s"s Clein a a/"ns
la concl"'ia că anxietatea de persec"ţie se leagă predominant de anihilarea :"l"iB anxietatea depresivă
se leagă predominant de vătămarea provocată de imp"ls"rile distr"ctive ale s"biect"l"iobiectelor i"bite
interne şi externe.
Anxietatea depresivă are m"ltiple conţin"t"ri c"m ar !i obiect"l b"n e rănit s"!eră se a!lă ntr-o
stare de deteriorareB se trans!ormă ntr-"n obiect ră"B este anihilat pierd"t şi n" va mai exista niciodată.
A concl"'ionat  de asemenea că anxietatea depresivă este strns legată de vinovăţie şi de tendinţa spre
reparaţie iar anxietatea depresivă şi vinovăţia apar odată c" introiectarea obiect"l"i ca ntreg.
*t"diile "lterioare as"pra po'iţiei paranoid-schi'oide care precedă po'iţia depresivă a" cond"s
la concl"'ia că deşi n prim"l stadi" predomină imp"ls"rile distr"ctive şi anxietatea de
persec"ţie anxietatea depresivă şi vinovăţia /oacă "n rol şi n cea mai timp"rie relaţie de obiect a
bebelş"l"i adică relaţia c" sn"l mamei.
=a ba'a anxietăţii depresive se a!lă aşa c" am arătat proces"l prin care :"l
sinteti'ea'ă imp"ls"rile distr"ctive şi sentimentele de i"bire !aţă de "n sing"r obiect. >n primele trei-
patr" l"ni de viaţă con!orm concepţiei $. Clein apar anxietatea depresivă şi vinovăţia procesele
de cliva/ şi anxietatea de persec"ţie se a!lă la apoge". rept "rmare anxietatea de persec"ţie inter!
erea'ă !oarte rapid c" progresele in integrare iar trăirea anxietăţii depresive a vinovăţiei şi a reparaţiei
poate !i doar trecătoare. &a "rmare obiect"l i"bit vătămat poate deveni !oarte rapid persec"tor iar
dorinţa intensă de a repara sa" rens"!leţi obiect"l i"bit se poate trans!orma n nevoia
de a mpăca şi a mbln'i
 pesec"tor"l. ar anxietatea de persec"ţie persistă şi n stadi"l "rmător po'iţia depresivă n care :"l mai
integrat introiectea'ă şi consolidea'ă tot mai m"lt persoana ntreagă. >n această perioadă d"pă c"m am

+
arătat bebel"ş"l simte n" doar d"rerea depresia şi vinovăţia ci şi anxietatea de persec"ţie legată de
aspect"l ră" al *"prae"l"i iar mecanismele de apărare n !aţa anxietăţii de persec"ţie coexistă c" cele
mpotriva anxietăţii depresive.
>n practica psihanalitică mai m"lţi analişti a" constatat că di!erenţierea ntre anxietatea de
 persec"ţie şi cea depresivă este "tilă n nţelegerea şi el"cidarea sit"aţiilor a!ective. *ă dăm "n exempl"
de imagine tipică c" care ne p"tem con!r"nta n anali'a pacienţilor depresivi ntr-o an"mită şedinţă
 pacient"l poate avea sentimente p"ternice de vinovăţie şi disperare din ca"'a incapacităţii l"i de a repara
vătămarea pe care simte că a provocat-o. Apoi apare o schimbare totală pacient"l scoate br"sc la iveală
material"l de tip persec"tor.Analist"l şi anali'a s"nt ac"'aţi că n" !ac decăt ră" se dlas
"nor nem"lţ"miri ce a" la origine !r"strări timp"rii.rocesele a!late la ba'a acestei schimbări pot !i
descrise
 pe sc"rt ast!el anxietatea de persec"ţie a devenit dominantă sentiment"l de vinovăţie a dat şi mpre"nă
c" el i"birea pentr" obiect pare să !i dispăr"t. >n această sit"aţie emoţională modi!icată obiect"l a
devenit ră" n" poate !i i"bit şi n consecinţă imp"ls"rile distr"ctive ndreptate spre el par /"sti!icate.
Aceasta nseamnă că anxietatea de persec"ţie şi mecanismele de apărare ar!erente a" !ost ntărite pentr"
a scăpa de povara copleşitoare a vinovăţiei şi a disperării.
>n m"lte ca'"ri pacient"l poate să mani!este o cantitate nsemnată de anxietate de persec"ţie
laolaltă c" vinovăţia iar trecerea la predominarea anxietăţii de persec"ţie n" se prod"ce ntotdea"na la
!el de spectac"los c"m am descris-o e" aici. ar n !iecare ca' de acest !el di!erenţierea ntre anxietatea
de persec"ţie şi cea depresivă ne a/"tă să nţelegem procesele pe care ncercăm să le anali'ăm.
istincţia concept"ală ntre anxietatea depresivă vinovăţie şi reparaţie pe de o parte şi anxietatea
de persec"ţie şi apărările mobili'ate mpotriva ei pe de altă parte se dovedeşte "tilă n activitatea
analitică şi n pl"s are "nele implicaţii mai vaste.>n concl"'ie se poate sp"ne că n concepţia $elaniei
Clein vinovăţia este legată inextricabil de anxietate 7mai exact de o !ormă de anxietate ce depresivă8B
ea determină tendinţa spre reparaţie şi apare n primele cteva l"ni de viaţă n legăt"ră c" celle mai
timp"rii stadii ale *"prae"l"i.
;elaţia reciprocă ntre pericol"l intern primar şi pericol"l care ameninţă !ace l"mină n
problema anxietăţii obiective? vers"s anxietatea nevrotică?. re"d de!inea distincţia dintre angoasa
obiectiivă şi angoasa nevrotică d"pă c"m "rmea'ă ericol"l real este "n pericol pe care l c"noaştem
angoasa reală este angoasa "n"i asemenea pericol c"nosc"t.ericol"l nevrotic treb"ie să !ie deci mai
inti că"tatB anali'a ne-a nvăţat că este vorba despre "n pericol p"lsional? 7@pere vol. # p. 2#%8.

%
 >n an"mite privinţe nsă re"d s-a re!erit la o interacţi"ne ntre aceste do"ă s"rse de anxietate
iar experienţa analitică generală a arătat că distincţia ntre anxietatea obiectivă şi anxietatea nevrotică
n"
 poate !i trasată c" preci'ie.

122 TEORIA CO+NITI-0 4I 5ODELELE AN/IET0II

Gells 7199+8 s"blinia'ă !apt"l că n" există o teorie sa" "n model cognitiv al t"lb"rărilor anxioase
a"tor"l optnd pentr" concepţia l"i 6ecH şi a colaboratorilor săi concepţie rig"ros str"ct"rată şi ba'ată
 pe dare experimentale şi clinice.
&on!orm acestei abordări termen"l de cogniţie se re!eră la o serie ntreagă de mecanisme care
sta" la ba'a proceselor gandirii prec"m şi la conţin"t"l prod"selor acestora conţin"t"ri c"nosc"te
s"b den"mirea de gnd"ri.
=a ba'a teoriei cognitive a t"lb"rărilor emoţionale se a!lă s"po'iţia con!orm căreia dis!"ncţiile din
acaestă s!eră apar şi se de'voltă datorită interpretilor pe care le da" oamenii evenimentelor extreme. >n
acelaşi timp răsp"ns"rile n plan comportamental care re'"ltă n "rma acestor interpretări a" la rnd"l
lor "n rol n menţinerea t"lb"rării emoţionale.
:llis 719)28 "n c"nosc"t a"tor cognitivist consideră credinţele iraţionale ca repre'entand s"rsa
t"lb"rărilor n plan emoţional şi comprtamental. Aceste credinţe iraţionale se re!eră la o serie
de atit"dini de tip"l treb"ie neapărart? credinţe care generea'ă solicitări şi cerinţe absol"tiste acestea
din "rmă stnd la ba'a cogniţiei iraţionale s"rsă a t"lb"rilor emoţionale.
:llis 719)28 a identi!icat iniţial 11 ast!el de credinţe care predisp"n la t"lb"rări emoţionale. Ast!el
de pildă convingerile că o persoanreb"ie să !ie per!ectă s"percompetentă să se comporte adecvat n
orice sit"aţie şi să aibă totdea"na s"cces să !ie aprobatşi i"bită de toatea pentr" a !i valoroasă s"nt
!oarte răspndite şi !oarte m"lt ntărite social.
eoarece nsă evenimentele vieţii in!irmă adesea ast!el de aşteptări persoanele care
n"tresc convingeri de tip"l celor de mai s"s s"nt predisp"se la t"lb"rări emoţionale. Teoria
cognitivistă a t"lb"rărilor emoţionale a l"i 6ecH 719)+ 19+)8 post"lea'ă !apt"l că t"lb"rările
emoţionale s"nt datorate "nei de!icienţe a proces"l"i de gndire anxietatea şi depresia !iind prod"se
de cogniţii distorsionate care repre'intă de !apt nd"rile negative a"tomate. Acestea la rnd"l lor s"nt
generate de convingerile şi s"po'iţiile dis!"ncţionale stocate n memorie şi care s-a" str"ct"rat de-a
l"ng"l vieţii s"biect"l"i.

9
 &onvingerile şi s"po'iţiile dis!"ncţionale repre'intă str"ct"rări relativ stabile den"mite
de specialişti scheme cognitive 76artlett 19328. @ dată activate aceste scheme in!l"enţea'ă
procesarea in!ormaţiilor str"ct"rea'ă interpretările experienţelor de viaţă a!ectnd n
cele din "rmă comportament"l s"biect"l"i.Ast!el deşi mod"l de gndire al s"biect"l"i anxios pare
lipsit de logică acesta dec"rge tot"şi logic din convingerile şi s"po'iţiile stocate n memoria acest"ia.
>n ca'"l t"lb"rărilor anxioase pert"rbarea proceselor de prel"crare a in!ormaţiei pert"rbare care
generea'ă v"lnerabilitatea la trăirile anxioase prec"m menţinerea acestora areca obiect !ixarea as"pra
ideii de pericol şi as"pra incapacităţii s"biect"l"i de a-0 !ace !aţă 76ecH :merI şi Jreenberg 19%#8.
Tema dominantă a pericol"l"i este evidentă atăt n cadr"l schemelor cognitive 7s"po'iţii
şi convingeri8 ct şi n conţin"t"l gnd"rilor a"tomate. Ast!el la anxioşi predomină gnd"rle
negative legate de posibile prime/dii n timp ce la depresivi gnd"rile negative se re!eră la
a"todevalori'are lipsă de speranţă in"tilitate şi c"lpabilitate.
*chemele cognitive ale s"biect"l"i anxios se caracteri'ea'ă mai ales prin s"praestimarea
 pericolelor şi prin s"bestimarea capacităţii s"biect"l"i de a le !ace !aţă.
6ecH 719%#8 s"blinia'ă c"l t"lb"rării anxioase n" se a!lă la nivel a!ectiv ci la nivel"l
schemelor cognitive caracteri'ate prin hipervigilenţă s"biect"l apreciind ca !iind peric"loassine ns"şi.
@ dată ce mecanismele de eval"are a pericolelor s"nt activate se !ormea'ă "n n"măr de reacţii
care menţin anxietatea. $ai m"lt an"mite simptome ale anxietăţii devin ele nsele o s"rsă
de ameninţare deoarece a!ectea'ă per!ormanţelesa" s"nt interpretate ca !iind semnele "nei boli psihice
sa" somatice grave. Aceste e!ecte accent"ea'ă santiment"l v"lnerabilităţii personale care la rnd"l
să" sporeşte aprehensi"nea pericol"l"i sit"aţie care va cond"ce la reacţii şi eval"ări c"
caracter de'adaptativ.
• Sc%e"e!e dis6&ncţiona!e
Aşa c"m am mai s"bliniat schemele s"nt str"ct"ri cognitive al căror conţin"t generea'ă t"lb"rarea
emoţională.
6ecH719)+ 19+)8distinge do"ă tip"ri de de conţin"t"ri in!ormaţionale speci!ice schemelor cognitive
credinţele 7convingerile8 şi s"po'iţiile dis!"ncţionale.
&redinţele 7convingerile8 repre'intă str"ct"ri de ba'ă de nat"ră pro!"ndă necondiţionale şi care
s"nt percep"te de s"biect ca !iind adevăr""ri incontestabile c" privire la sine ns"şi 7*"nt "n ratat?B
*"nt lipsit de valoare?B *"nt v"lnerabil?B *"nt o !iinţă in!erioară? etc.8

1(
 *"po'iţiile s"nt str"ct"ri condiţionale c" caracter instr"mental care pot !i privite ca repre'entand
nişte legăt"ri ce se stabilesc ntre evenimente şi aprecierile re!eritoare la propria persoană 7acă voi da
semne de anxietate ceilalţi mă vor considera o persoană in!erioară?B acă n"tresc gănd"ri rele
aceasta
nsemnă că s"nt "n om ră"?B acă n"-mi pot controla anxietatea nsamnă că s"nt "n ratat?B etc. 8.
&onvingerile s"nt exprimate prin a!irmaţii directe c" privire la propria persoană 7*"nt "n ratat?8
n timp ce s"po'iţiile s"nt exprimate prin prop'iţii de tip"l dacă-at"nci? 7acă mi voi arăta
anxietatea ceilaţli mă vor respinge?8.
*chemele cognnitive speci!ice persoanelor care s"!eră de t"lb"rări anxioase s"nt m"lt mai rigide şi
mai in!lexibile dect cele ale "n"i individ normal76ecH 19)+8. 0n ca'"l anxietăţii generali'ate
apar convingeri legate de incapacitatea s"biect"l"i de a !ace !aţă existenţei prec"m şi de trăirea
anxietăţii ca atare 7Gells 199#8 n timp ce n atac"rile de ppanică s"po'iţiile şi convimgerile
negative a" ca obiect nat"ra peric"loasă a simptomelor anxietăţii prec"m şi a altor sen'aţii !i'iologice
7&larH 19%)8.
*"biecţii c" anxietate generali'ată se ghidea'ă d"pă s"po'iţii legate chiar de ideea de ngri/orare
n sine. &onvingerile negative re!eritoare la !apt"l de a-şi !ace gri/i se de'voltă d"pă o an"mită perioadă
de timp n care ncercările de a se a"tocontrola a" !ost sortite eşec"l"i.
*"po'iţiile şi convingerile dis!"ncţionale vor !"ncţiona ca nişte reg"li care in!
l"enţea'ă concl"'iile pe care le trag indivi'ii n "rma con!r"ntii c" diversele sit"aţii de viaţă. Ast!el de
pildă "n s"biect c" !obie socială care n"treşte convingeri de gen"ldacă mi voi arăta anxietatea
ceilalţi n" mă vor l"a n serios? poate trage o concl"'ie de tip"l "rmătorB treb"ie să mă exprim ct
mai p"ţin posibil
 pentr" a-mi asc"nde teama?. 6a'nd"-se pe această concl"'ie acesta şi va administra
o a"tocomandă n" vorbi prea m"lt ca"tă să pari relaxat?.
>n cadr"l acest"i scenari" legăt"rile dintre s"po'iţiile dis!"ncţionale eval"ările sit"aţionale şi
imperativele comportamentale s"nt direct observabile.
;ăsp"ns"rile comportamentale care repre'intă consecinţa s"po'iţiilor vor contrib"i la rnd"l
lor la menţinerea acestor s"po'iţii eval"ări şi aprehensi"ni legate de pericole potenţiale.
• +7nd&ri!e ne#ative a&to"ate8 9n#ri:orări!e ;i obsesii!e
&onţin"t"l cogniţiilor speci!ice t"lb"rărilor emoţionale a !ost den"mit n mod di!erit de către
a"torii speciali'aţi n psihoterapie cognitivă. Ast!el becH 719)+8 se re!eră la gnd"ri a"tomate
$eichenba"m 719++8 la a"toa!irmaţii c" conţin"t negativ iar 6orHovec robinson pr"'insHI şi e pree
719%38 "tili'a" termen"l de gnd"ri care exprimă ngri/orarea.

11
 >n cadr"l teoriei cognitive a l"i 6ecH gnd"rile negative a"tomate repre'intă doar elementele de
s"pra!aţe ies n evidenţă at"nci cnd se activea'ă schemele cognitive. Acestea repre'intă eval"ări sa"
interpretări ale "nor evenimente şi s"nt direct legate de an"mite trăiri a!ective şi reacţii
comportamentale.
:xistă "nii teoreticieni care s"nt de părere că aceste gnd"ri negative a"tomate ar repre'enta
ca"'a directă a anxietăţii teoria schemelor cognitive prop"să de becH post"land nsă !apt"l că
mecanismele cognitive mod"lea'ă şi menţin anxietatea.
6ecH şi colaboratorii 719%#8 a!irmă că aceste cogniţii a"tomate repre'intă gănd"ri negative care se
der"lea'ă rapid n a!ara cmp"l"i central al conştiinţei ele !iind nsă accesibile acesteia. *e pot
pre'enta s"b !ormă verbală sa" imaginativă şi a" "n caracter credibil n moment"l declanşării. Aceste
gnd"ri negative a"tomate se di!erenţia'ă de obsesii sa" ngri/orări 7Gells 19948.
>ngri/orarea este caracteri'ată de 6orHovec şi colaboratorii săi 719%38 ca !iind "nşir de gnd"ri nccate
a!ectiv negativ c" rool de sol"ţionare a "nor probleme. Aceşti a"tori consideră că ngri/orările s"nt
exprimate predominant verbal n timp ce gnd"rile negative a"tomate pot !i exprimate att n c"vinte
ct şi n imagini.
Jnd"rile negative a"toomate şi ngri/orările repre'intă procese de eval"are a evenimentelor in
timp ce obsesiile a" ""n caracter invol"ntar şi intr"'iv.
@bsesiile se pot mani!esta att s"b !orm gnd"ri ct şi s"b !ormă de imp"lsi"ni şi a" "n caracter 
 patologic evident.
>n moment"l n care s"biect"l anticipea'ă apariţia "n"i pericol sistem"l cognitiv al acest"ia va
declanşa o serie de eval"ări şi predicţii c" caracter negativ prec"m şi o serie de ndoieli.=a nivel
 psiho!i'iologic poate să apară nellinişte stare de slăici"ne şi chiar sen'aţie de leşin.
6ecH şi colaboratorii 719%#8 consideră că aceste !enomene repre'intă mecanisme elementare care
asig"ră s""pravieţ"irea şi care a" rol"l de a red"ce probabbilitatea as"mării risc"l"i şi de a orienta
 persoana n direcţia a"toprotecţiei.
Ast!el de pildă "n s"biect c" !oobie socială care se teme că se va blbi cnd vva vorbi n p"blic
sa" că se va expriima incoerent işi va indrepta atenţia spre interior şi va s"praveghea c" atenţie mod"l
de expprimare. Acesta va că"ta să controle'e mental mod"l de pron"nţare a "nor c"vinte şi chiar să
repete in pplan mental ceea ce doreşte să sp"nă.Aceste reacţii s"btile şi asc"nse a" !ost den"mite de
*alHovsHis 719918 comportamente de asig"rare? care a" rol"l de a-l !eri pe s"biect de sit"aţia
ameninţătoare. >n realitate insă acestea n" !ac dect să ntreţină starea de anxietate. Ast!el "n
individ care s"!eră de
atac"ri de panică şi se teme că va leşina va ncerca să mpiedice prod"cerea "nei asemenea catastro!
e aşe'nd"-se sa" că"tnd să se relaxe'e.
Gells 7199+8 este de părere că aceste comportamente de asiig"rare menţin anxietatea
prin intermedi"l maii m"ltoor mecanisme
1. Acestea exacerbea'ă simptomele corpporale !apt ce va !i interpretat de s"biect ca !iind
o dovadă a prod"cerii catastro!ei? de care se teme. e pildă tentativa de a
controla respiraţia poate cond"ce la perventilaţie şi la simptomele speci!ice acesteia iar
aceea de a controla gnd"rile va avea ca e!ect accent"area preoc"pării legate de acestea
prec"m şi red"cerea control"l"i.
2. ,eprod"cerea evenimentelor de care se teme s"biect"l va !i atrib"ită
declanşării coomportamentelor de asig"rare şi n" !apt"l"i că acestea n" se vor prod"ce
in realitate.
3. Dnele comportamente speci!ice de asig"rare c"m ar !i vigilenţa cresc"tă !aţă de
stim"lii ameninţători ampli!ică exp"nerea s"biect"l"i la in!ormaţii c" conţin"t
ameninţător !apt ce accent"ea'ă convingerile negative. Ast!el "n pacient care n"treşte
temeri legate de starea de sănate va cons"lta mai m"lţi medici şi şi va !ace n"meroase
investigaţii obţinnd o serie de in!ormaţii c" caracter ambig"".Aceste in!ormaţii vor !i
la rnd"l lor interpretate de
 pacient ca o dovadă că medicilor le scapă o boală gravă !apt ce va ntări convingerea
negativă legată de pericol"l "nei boli grave.
4. &omportamentele de asig"rare vvor inter!era şi c" sit"aţiile psihosociale a!
ectnd interacţi"nile s"biect"l"i c" cilalţi şi accect"nd eval"iile negative. Ast!el"n
s"biect c"
!obie socială care n" vorbeşte despre sine şi evită contact"l vi'"al c" ceilalţi pentr" a n"
 părea ridicol n" va !i "n b"n interloc"tor !apt ce i va determina pe oameni să-l excl"dă din
conversaţii. Această consecinţă va !i interpretată de el ca repre'entand o
dovadă incontestabilă a !apt"l"i că ceilalţi l consideră ridicol.
• Distorsionări!e co#nitive
@ dată activată schema cognitivă a pericol"l"i potenţial va introd"ce distorsionări in cadr"l
 proces"l"i de prel"crare a in!ormaţiilor. Aceste distorsionări a!ectea'ă mod"l de interpretare
a evenimentelor ntr-"n !el care va intări conţin"t"l schemelor cognitive dis!"ncţionale şi drept
re'"ltat gnd"rile şi eval"ările negative se vor menţine.
istorsionările in cadr"l proces"l"i de prel"crare a in!ormaţiei a" la ba'ă !enomene c"m ar !i
atenţia selectivă petr" in!ormaţii ameninţătoare şi erori in interpretarea evenimentelor vieţii.
 6ecH 719)+ 19+)8 şi b"rns 719%98 a" evidenţiat o serie de distorsionări cognitive sa" erori? la
nivel"l gndirii logice
 Inter6erenţe!e arbritare s"biect"l trage o concl"'ie !ără a avea s"!iciente dove'i.
 Abstra#erea se!ectivă implică !ocali'area as"pra "nor aspecte ale sit"aţiei c" ignorarea
altora mai importante şi mai relevante.
 S&pra#enera!i'area< constă in extinderea "nei concl"'ii trase de pe "rma examinării "nei
sit"aţii partic"lare la "n n"măr mare de evenimente.
 A"p!i6icarea="ini"a!i'area constă in exagerarea sa" dimpotrivă red"cerea importanţei
"nor evenimente. $inimali'area se aseamănă c" desconsiderarea po'itiv"l"i
cnd s"biect"l a!iirmă că evenimentele po'itive n" contea'ă.
 Persona!i'area< pres"p"ne raportarea evenimentelor externe la propria persoană !ără a
exista o ba'ă logică pentr" a !ace acest l"cr".
 Catastro6i'area concentrarea as"pra cel"i mai ră" !inal al "nei sit"aţii şi s"praestimarea
 posibilităţilor ca acesta ă aibă loc n realitate.
 Citirea #7nd&ri!or s"po'iţia că persoanelor din ant"ra/ reacţionea'ă nrgativ !aţă de
s"biect !ără a exista dove'i n acest sens.
entr" a s"blinia mod"l n care distorsionările cognitive menţin gnd"rile şi
convingerile negative să pres"p"nem că "n s"biect c" !obie socială disc"tă c" "n coleg. =a "n
moment dat acesta opreşte br"sc conversaţia şi părăseşte ncăperea. obic"l va gndi ast!el s"nt att
de plicticos nct el consideră că s"nt "n prostB este evident că n" mă place?. Aceste n" s"nt dect
exemple de concl"'ii sa" in!ereţe arbritare şi de citire a gnd"rilor. =a intlnirea viitoare c" coleg"l
respectiv s"biect"l c" !obie socială va n"tri gnd"ri negative legate de !apt"l c apare in ochii
cel"ilalt ca o persoan proast şi
 plictisitoare !apt ce l va determina să detecte'e in mod selectiv doar semnalele negative venite de la
celălalt să ignore ncercările acest"ia de a se comporta amabil şi să se preoc"pe
excesiv de
 per!ormanţele proprii. Aceste elemente n" vor !ace dect să menţină convingerile
dis!"ncţionale deoarece se reali'ea'ă o abstragere selectivă a in!ormaţiilor negative şi o ignorare a celor
po'itive care n" mai s"nt procesate.
*e poate a!irma că anxietatea este asociată c" aprehensi"nea pericol"l"i şi ca există "nii indivi'i
mai nclinaţi să eval"e'e sit"aţiile de viaţă ca !iind peric"loase deoarece posedă scheme cognitive care
conţin in!ormaţii re!eritoare la nat"ra peric"loasă a acestora prec"m şi la capacitatea lor limitată de ale
!ace !aţă.
 @ dată activate schemele cognitive legate de pericole eval"ările sit"aţiilor vor !i ncărcate de
gnd"ri a"tomate negative re!eritoare la posibilele pericole.Aceste gnd"ri se vor re!eri la posibilele
catastro!e care a!ectea'ă sănatea !i'ică şi psihică a persoanei sa" la de'astre care ar p"tea a!ecta ego-"l
n plan psihologic sa" social.
istorsionările cognitive din cadr"l procesii in!ormaţiei asociate c" activarea schemelor
cognitive vor contrib"i la menţinerea gnd"rilor şi s"po'iţiilor negative dis!"ncţionale prin
intermedi"l "nor interpretări congr"ente c" acestea.
*"biecţii ncearcă să red"că pericol"l prin intermedi"l răsp"ns"rilor comportamentale de evitare şi
asig"rare. Aceste comportamente vor contrib"i la rnd"l lor la intensi!icarea anxietăţii prin !apt"l că n"
 permit in!irmarea convingerilor negative legate de pericol.

12$2 DE,INIII ALE AN/IET0II2 DELI5IT0RI CONCEPTUALE

:xistă mai m"lţi termeni "tili'aţi sinonimi sa" nr"diţi semantic care pot !i regr"paţi in categoria
stări timerice  angoasă anxietate !rică teamă spaimă aprehensi"ne nelinişte teroare panică…
Toate stările menţionate a" n com"n o trăire psiho!i'iologică neplăc"tă şise deosebesc "nele de
altele prin intensitatea di!erită şi mpre/"rările in care apar.
Frica este "na dintre emoţiile de ba'ă. :ste caracteri'ată de !apt"l că are "n obiect real? precis
!rica este !rică de ceva şi există motive obiective pentr" care apare. Teama şi aprehensiunea s"nt !rici
anticipative.
=a pol"l op"s angoasa este o stare de !rică? !ără obiect iar anxietatea şi neliniştea n"
se deosebeşte de aceasta dect prin intensitatea mică.  Panica este o cri'ă de angoasă teroarea şi
spaima s"nt stări de !rică extremă. Ast!el stările timerice se pot distrib"i pe o axe merge de la "n pol al
stilor c" obiect precis către "n pol al celor !ără obiect pre'entănd sit"aţii intermediare ntre !iecare
dintre ele.
e reg"lă anxietatea şi an#oasa s"nt aspecte care se disc"tă n acelaşi cadr" tematic !ără a se
!ace di!erenţă ntre ele. Acest !apt creea'ă adesea ambig"ităţi sa" chiar con!"'ii.
&oncept"l de an#oasă a !ost tratat iniţial in !ilo'o!ia epocii romantice de către *. CierHegaard de
la care va !i prel"at in secol"l KK de !ilo'o!ia existenţialistă ca repre'entnd o temă !"ndamentală a
existenţei? 7$. Leidegger 5. . *artre8

1#
 in p"nct de vedere etimologic termen"l 88an#oasă> este de origine latină angere- a strnge a
strang"la sa" angor- trecere strmtă şi di!icilă sit"aţie critică. An#oasa  este de!inită ca !iind
acea sen'aţie internă de restrngere şi inhibiţie a !"ncţiilor respiratorii care de obicei
constit"ie !aţa
!i'iologică a anxietţii re'"ltănd din repre'entarea "n"i r"i pericol iminent pentr" individ.
6rissa"d 71%9(8 !ace distincţia intre anxietate8 ca reacţie emoţională p"ră şi an#oasă care este o
reacţie emoţională c" mare ncărcăt"ră somatică. *tările anxioase interesea'ă n mod egal şi !iinţa
morală !iind trăite ca nişte mani!estări intime ale persoanei pe cnd stările de angoasă m"lt mai
elementare c" caractre peri!eric s"nt trăite n special n plan !i'ico-somatic.
Anxietatea este o stare de nelinişte psihopatologică de!inind"-se n trei mod"ri
1. *entiment al "n"i pericol iminent nedeterminat obiect"al al "n"i pericol nepreci'at care ar
"rma să se prod"că. Acest sentiment se nsoţeşte de elaborarea de !antasme care ampli!ică
tot"l ridicnd sit"aţia la proporţiile "nei drame.
2. @ atit"dine de aşteptare a "n"i pericol avnd caracter"l "nei veritabile stări de alertă
care invadea'ă individ"l in totalitatea sa asociată c" impresia "nei catastro!e imediate.
3. &onvingerea "nei imposibilităţi absol"te de a actiona la care se asocia'ă sentiment"l
propriei sale de'organi'ări şi al aneanti'ării persoanei respective in !aţa pericol"l"i.

Anxietatea !ace parte din viaţa om"l"i. Teama şi !rica există şi n regn"l animal dar angoasa şi
anxietatea există doar la om. Anxietatea este o reacţie normală care apare cnd ne simţim ameninţaţi sa"
n pericol. :a repre'intă teama nesig"ranţa e'itarea intrarea ntr-o tensi"ne de că"tare a "nei ieşiri
dintr-o an"mită sit"aţie impregnată de aşteptare de sentiment"l determinării sig"ranţei şi a binel"i
 propri". Totodată descrie o serie de modi!icări care a" loc n organism"l nostr" n mod"l nostr"
de gndire şi n comportament. Aceste modi!icări care ne a/"tă să !acem !aţă ameninţărilor sa"
pericolelor s"nt !oarte "tile n sit"aţiile n care treb"ie să reacţionăm rapid sa" să ne apărăm.
Anxietatea este o stare a!ectivă patologică caracteri'ată prin nelinişte psihomotorie teama
nedesl"şită !ără obiect sa" legată de prop"nerea posibilităţii "n"i pericol iminent sa" ins"cces - este
nsoţită de reacţii vegetative m"ltiple.
:ste o t"lb"rare emoţională care se trad"ce printr-"n sentiment nede!init de nesig"ranţă. acă
există o anxietate Mnormală? care ameliorea'ă nvăţăt"ra şi per!ormanţele anxietatea poate deveni şi
 patologică s"biect"l este att de pro!"nd marcat nct n" mai poate să se controle'e.

1)
 Anxietatea determina o stare de hipersensibilitate si persoana in ca"'a n" se simte aproape
niciodată n larg"l ei.
intre mani!estările somatice care nsoţesc anxietatea cel mai !recvent s"nt ntlnite tensi"nea
n /"r"l gt"l"i ce!ei "merilor şi a părţii s"perioare a spatel"i diaree cronică insomnii şi coşmar"ri.
ersoanele ntr-o stare de anxietate transpiră !recvent şi pre'intă palmele "de. e asemenea poate apare
şi hipertensi"ne arterială p"ls accelerat t"lb"rări respiratorii sa" palpitaţii !ără "n motiv de nat"ra
!i'iologică.
onsiderăm următoarea situaţie!
M*"nteţi pe trecerea de pietoni şi traversaţi o stradă aglomerată. 6r"sc observaţi "n a"tovehic"l
care n" ncetineşte şi probabil n" va opri. ;eali'aţi pericol"l şi ncepeţi să alergaţi spre trot"ar.?
>n mod a"tomat n organism"l d"mneavoastră se prod"c o serie de modi!icări. &reier"l conştienti'ea'ă
 pericol"l şi sistem"l nervos vegetativ invol"ntar trimite semnale di!eritelor părţi ale organism"l"i
 pentr" a prod"ce modi!icările pre'entate mai /os
 creierul îşi intensi"ică activitatea#
 ritmul cardiac se accelerează şi tensiunea arterială creşte,
  se intensi"ică procesul de coagulare a s$ngelui pregătind organismul pentru posibile
leziuni, transpiraţia creşte#
 temperatura corpului scade#
  s$ngele este trimis spre muşchi# aceştia se tensionează "iind pregătiţi pentru acţiune
 digestia se reduce#
  salivaţia descreşte, cauz$nd uscarea gurii
 ritmul respiraţiei creşte, nările şi căile respiratorii se dilată pentru a permite
 pătrunderea mai rapidă a aerului#
  "icatul eliberează zahăr pentru a "urniza rapid energie,
 musculatura s"incteriană se contractă pentru a închide ori"iciul vezical şi cel anal 
atorită acestor modi!icări s"nteţi capabil să alergaţi !oarte repede spre trot"ar şi să evitaţi ast!el
accident"l.
*e poate constata că această serie de modi!icări c"nosc"te ca răsp"ns"l de %"ugă sau luptă%, s"nt
responsabile pentr" n"meroasele sentimente şi gnd"ri pe care le percepeţi cnd s"nteţi anxios.

1+
 T"lb"rarea anxioasă generali'ată se caracteri'ea'ă prin anxietate persistentă pentr" o perioadă de
cteva l"ni. Anxietatea sa" simptomele somatice prod"c s"!erinţe marcate n arii !"ncţionale importante
7activitate socială m"ncă8. :xistă !recvent trei aspecte cheie ale bolii ngri/orare şi nelinişte gre" de
controlat ton"s m"sc"lar cresc"t 7ce!alee agitaţie8 şi hiperactivitate vegetativă 7simptome
gastro- intestinale şi cardiovasc"lare8.
Deb&t ;i 6recvenţă
Anxietatea generali'ată apare !recvent n perioada de mi/loc a adolescenţei sa" la incep"t"l vrstei
ad"lte. acient"l va a/"nge insă să cons"lte "n terape"t m"lt mai tr'i". Nrsta medie cnd poate
s"rveniprim"l cons"lt terape"tic este n /"r de 4( de ani. &ontrar t"lb"rării de panică apariţia anxietăţii
generali'ate este grad"ală.
Att !emeile ct şi bărbaţii pot !i a!ectaţi de acest tip cronic de anxietate coresp"n'tor pentr"
aproximativ 4#O din total"l pop"laţiei. ,"mai 1(O nsă dintre pacienţii s"!erin'i de această t"lb"rare
vor cere a/"tor specialiştilor. &eilalţi pacienţi vor cons"lta medici generalişti care prescri" prea des
tranchili'ante şi mai ales pentr" perioade ndel"ngate 7peste trei l"ni d"rata recomandată8. e aemenea
este posibil ca anxietatea generali'ată să !ie mai p"ţiin alarmantă dect atac"rile de ppanică agora!obia
sa" obsesiile. ,"meroşi pacienţi care s"!eră de anxietate cronică chiar dacă se simt a!ectaţi pre!eră să
creadă ă este vorba de o dimensi"ne atit de importantă a personalităţii lor nct n" ar p"tea !i modi!icată
 prin intervenţia "n"i specialist.

12?2 5ANI,EST0RI ALE AN/IET0II

Anxietatea se poate mani!esta ca o presimtire rea "neori vaga si !ara "n motiv an"me iar alteori
clar orientata catre ceva. :a poate !i insotita de diverse alte semne c"m ar !i crampele  la
stomac transpiratii "scaci"nea g"rii batai mai rapide ale inimii diaree  sa" insomnie. 6olnavii de
anxietate cronica se simt agitati !ara sa stie de ce "nele persoane avand atac"ri de panica pe
neasteptate insotite de sen'atii de s"!ocare de d"reri in piept de !"rnicat"ri in maini si picioare si de
lesin. 0n pl"s respiratia devine rapida si s"per!iciala. Aceasta este hiperventilatia. 0n acest ca' nivel"rile
normale ale oxigen"l"i si dioxid"l"i de carbon din corp s"nt pert"rbate. Na indicam sa va ase'ati pe
"n sca"n si sa p"neti o mana pe partea s"perioara a abdomen"l"i si sa respirati rar si
adanc 7exerciti" de Mrespiratie

1%
abdominala?8.Anxietatea generali'ată se mani!estă tocmai prin ngri/orări excesive şi ne/"sti!icate la
care se mai ada"gă alte tip"ri de mani!estări

 hiperactivitate a sistem"l"i nervos vegetativ 7sistem"l nervos diri/ea'ă reacţiile invol"ntare8

 palpitaţii transpiraţii b"!e"ri nevoia de a "rina des nod in gt?

 tensi"ne m"sc"lară 'vcnit"ri contracţii d"reroase ce da" adesea sen'aţia de oboseală.

 scr"tare hipervigilentă a ceea ce este mpre/"r sen'aţia de a !i permanent la pndă ntr-o

contin"ă excitaţie di!ic"ltăţi de concentrare pert"rbări ale somn"l"i iritabilitatre.

>n moment"l n care s"nteţi anxios apar n organism"l d"mneavoastră o serie de

modi!icări
La n ive! c o#nitiv La n ive! a 6ectiv La n ive! b io!o#ic La n ive!
co"porta"enta!
@ scăderea p&terii de @ tea"ă @ @ evitare
concentrare @ tensi&ne tre"&răt&ri @ @ obosea!ă #enera!i'ată
@ ep&i'are ;i tensi&ne @ a#itaţie @ %iperventi!aţie
"enta!ă nervo'itate @ @ tensi&ne "&sc&! @ expri"are verba!
@ con6&'ie inte!ect&a!ă ne!ini;te ară @ transpiraţie ă a#itată
@ discon6ort psi%ic @ a"eţea!ă8 diaree8 @ 6recarea ;i a#itarea
 @ iritabi! pa!oare
@ 9n#ri:orare2 "7ini!or
itate2 @ respiraţie sc&rtă ;i rapidă
@ pa!pitaţii @ inso"nii
@ "7ini reci ;i
&"ede8 @ #&ra &scată8
@ b&6ee de că!d&ră sa& 6iori
reci @ stare de ră&8 #reaţă8
@ sen'aţie de #o! 9n sto"ac2

;eacţia de %"ugă sau luptă%  este "tilă pe termen sc"rt n special at"nci cnd pericol"l poate !
i evitat prin e!ort !i'ic. e termen l"ng nsă ea n" este "tilă şi n mod cert este p"ţin "tilă n
ma/oritatea sit"aţiilor stresante din viaţa de 'i c" 'i - n" p"teţi rec"rge la l"pta !i'ică at"nci cnd şe!"l
vă ameninţă n" p"teţi "tili'a !"ga pentr" a traversa o stradă c" "n tra!ic !oarte intens.
$intea "mană este condiţionată spre a re'olva probleme pentr" atingerea scop"rilor eval"area
re'"ltatelor acţi"nii şi exec"ţie. :ste "n sistem de inhibiţie comportamentală care răsp"nde
la ameninţarea pedepsei neacordarea recompensei anticipate sa" no"tatea extremă a stim"lilor
prin inhibiţia comportament"l"i c"rent creşterea tensi"nii şi ampli!icarea prel"crării stim"lilor externi.
>n sit"aţii n care s"nteţi p"s !aţă n !aţă c" o problemă 7de exempl" trecerea stră'ii8 n organism
se elimină s"bstanţe biochimice care s"nt menite să vă a/"te să !aceţi !aţă sit"aţiei prin reacţia M!"gă sa"

19
l"ptă?. eoarece s"nt an"mite sit"aţii care n" se pot re'olva ast!el s"bstanţele biochimice n" se elimină
din organism acesta reţinnd"-le proces care are ca e!ect declanşarea sentimentelor anxioase prec"m
şi tensi"nea m"sc"lară şi celelalte simptome speci!ice anxietăţii.
>n trec"t"l ndepărtat om"l se con!r"nta ndeosebi c" pericole !i'ice pentr" care reacţia de !"gă
sa" l"ptă era "tilă n ma/oritatea sit"aţiilor. >n pre'ent datorită progres"l"i ştiinţi!ic om"l se con!r"ntă
c" sit"aţii complexe de re'olvare de probleme pentr" care reacţia de !"gă sa" de l"ptă este mai
p"ţin e!icientă !iind necesare nvăţarea "nor strategii de adaptare 7la nivel"l gnd"rilor
emoţiilor şi comportamentelor8.
in p"nct de vedere clinic sindrom"l anxios este "n"l dintre elementele !"ndamentale ale
 psihopatologiei. L. :I descrie "rmătoarele !orme de mani!estare a sindrom"l"i anxios
1. Crizele anxioase  s"nt cri'e de anxietate paroxistic pot avea aspecte di!erite st"poare agitaţie
stare de perplexitate. :le apar in "rmătoarele sit"aţiiB stări con!"'ionale psiho'e periodice
episoade epileptice in !ormele de deb"t ale schi'o!reniei şi demenţelor.
2.  Structura anxioasă poate !i o trăsăt"ră dominantă şi !"ndamentală a "nor personalităţi de tip
morbid. :a se poate pre'enta s"b "rmătoarele variante clinice nevro'e anxioase şi anxietăţi
constit"ţionale avnd la ba'ă tip"l de constit"ţie emotivă?. Aceasta poate !i intlnită n c"rs"l
stărilor ne"roasteniceipohondriace şi cenestopate n obsesii !obii paranoia in "nele !orme de
schi'o!renie.
3.  Angoasa din c"rs"l "nor a!ecţi"ni organice somatice c"m ar !i angina pectorală astm"l
bronşic hipertiroidia şi hipoglicemia.

12B2 CAUELE APARIIEI AN/IET0II

@ stare accent"ata de anxietate are n"meroase ca"'e printre care t"lb"rări medicale sa"
 psihiatrice diverse medicamente di!erite s"bstanţe de ab"' 7incl"siv co!eina8. Tot"şi cea mai !
recventă ca"'ă este incapacitatea individ"l"i de a !ace !aţă agenţilor care ca"'ea'ă stres. Acesta poate !i
de!init ca orice solicitare de nat"ră !i'ică sa" psihică la care este s"p"s individ"l. *tările anxioase
accent"ate pot !i

2(
ca"'ate si de t"lb"rări de ordin medical 7c"m ar !i a!ecţi"nile tiroidei8 sa" psihiatric 7c"m ar !i atac"rile
de panică sa" depresia8. =a pop"laţia tnără t"lb"rările psihiatrice s"nt o ca"'ă !recventă de anxietate.
Asemănător d"rerii anxietatea poate !i "n semnal pentr" individ. Acest semnal l averti'ea'ă că
organism"l este s"prasolicitat.

Drmător"l exempl" vă poate a/"ta să conştienti'aţi şi să nţelegeţi mod"l n care "n ansambl" de !actori
interni şi externi pot !avori'a apariţia simptomelor anxietăţii

 &ituaţia activatoare
=a"ra are sarcini de servici" di!icileB m"nceşte m"lt dar 
!ace greşeli şi treb"ie să reia l"cr"l de mai m"lte oriB este din
ce n ce mai ngri/orată şi i este teamă să n" !ie concediatăB

Percepţia ameninţării + Efectul personalităţii

Co#nitiv e"oţiona! 6i'ic co"porta"enta!

+7nd&ri ne#ative ;i iraţiona!e
N& p ot 6 ace 6 aţă s arcini!or2> @ t ea"ă @ t re"&răt&ri @ e vitarea
 9nt7!nirii c& ;e6&!8
4e6&! crede că s&nt incapabi!ă2>@ stare de iritare @ pa!pitaţii  i'o!area de co!e#i
Co!e#ii " ei " ă d esconsideră2> @ t ranspiraţie2

21
   'odi icări la nivel!

De ce deveni" tensionaţi ;i anxio;i

Anxietatea este "n răsp"ns m"ltidimensional la stim"lii din medi"l persoanei sa" stim"lii
interni re'"ltaţi din combinarea proceselor psihologice individ"ale c" cele biologice generale. :a
poate !i "n răsp"ns !i'ic la stres poate !i re'"ltat al interpretării proprii din perspectiva personalităţii
sa" poate !i "n e!ect al "nor boli sa" medicaţii 7incl"siv cons"m"l de drog"ri8.
Nom pre'enta pe sc"rt aceste posibile ca"'e
aF E6ect&! eveni"ente!or stresante de viaţă ;i a! stresori!or
Anxietatea poate ncepe ntr-o perioadă de timp n care vă simţiţi !oarte stresaţi. e parc"rs"l
vieţii n mod constant ne adaptăm diverselor solicitări care apar. ="area "nei deci'ii importante
schimbarea loc"l"i de m"ncă sa" a r"tinelor probleme legate de !amilie de sănătatea acesteia sa" de
 propria sănătate de b"năstarea !inanciară schimbarea comportament"l"i !aţă de ceilalţi etc. -
toate necesită a/"stări. Dneori !ie că ne con!r"ntăm c" o sing"ră problemă ma/oră !ie c" nen"mărate
mici
 probleme simţim că acestea ne depăşesc capacitatea de adaptare. &nd apar nivele cresc"te ale stres"l"i
 poate apare anxietatea.
bF E6ect&! persona!ităţii
ersonalitatea se re!eră la mod"l nostr" obişn"it de a reacţiona de a simţi şi a ne comporta.
$a/oritatea oamenilor care solicită consiliere se consideră persoane iritabile nervoase n" doar datorită
nivel"l"i cresc"t de anxietate pe care l resimt ci şi datorită sensibilităţii emotivităţii şi "ş"rinţei c" care
se ngri/orea'ă. esig"r există şi avanta/e pentr" a !i ast!el. A !i sensibil nseamnă a !i nţelegător c"
ceilalţiB n consecinţă aceştia te vor place. e asemenea probabil nseamnă a te comporta corect cinstit
şi decent !aţă de ceilalţi. >nsă emotivitatea şi predispo'iţia spre ngri/orare pot !i dă"nătoare at"nci cnd
se mani!estă !ără motive ntemeiate reale. Acest aspect poate repre'enta p"nct"l de plecare al
anxietăţii.
cF E6ect&! &nor bo!i sa& "edicaţiei
Anxietatea poate !i "n simptom al "nor condiţii medicale ca de exempl" al t"lb"rărilor
endocrine care s"nt caracteri'ate prin secreţia prea mare sa" prea mică de hormoni a glandei tiroide.
Alte condiţii medicale care pot prod"ce anxietate s"nt boli ale plămnilor !icat"l"i şi inimii. :xpectanţa
"nei d"reri c" !recvenţă neperiodică este s"!icientă pentr" a prod"ce anxietatea.
 ,"meroase medicamente pot ca"'a anxietate ca e!ect sec"ndar anticoncepţionalele medicamente
 pentr" tiroidă sa" astmă aneste'icele locale. Totodată cons"m"l de ca!ea nicotină alcool şi drog"ri
 poate prod"ce aceleaşi e!ecte chiar mai grave.
12G2 SI5PTO5ATOLO+IA AN/IET0II

*imptom"l principal al t"lb"rării anxioase generali'ate este anxietatea generali'ată şi persistentă

care n" apare indi!erent de condiţiile de medi" 2
 Ce!e "ai c&nosc&te si"pto"e s&nt<
• Nervo'itate
• Tre"or
• Tensi&ne "&sc&!ară
• Transpiraţii
• A"eţea!ă
• Pa!pitaţii
• Discon6ort epi#astric
C& toate că si"pto"e!e ;i se"ne!e anxietăţii varia'ă de !a persoană !a persoană8 se"ne!e
obi;n&ite s&nt tensi&ne "otorie8 %iperactivitate ve#etativă8 expectaţii apre%ensive ;i vi#i!enţă
exa#erată2 Pacienţii c& t&!b&rare anxioasă #enera!i'ată n& se"na!ea'ă 6!&ct&aţii br&;te a!e nive!&!
&i de anxietate ;i si"pto"e!e ve#etative caracteristice panicii2

Ca or#ani'are psi%opato!o#ică8 sindro"&! anxios c&prinde trei #r&pe de "ani6estări si"pto"ato!

o#ice speci6ice8 ;i an&"e<

12  simptomele psihopatologice repre'entate prin &r"ătoare!e<

• stare de ne!ini;te ;i tensi&ne internă

• circ&"scrierea senti"ent&!&i vita! !a i"presia de tort&ră8 c%in8 s&6erinţă

• senti"ent&! vita! de depresie ;i s&6erinţă

2  simptomele psihomotoare care consta& din &r"ătoare!e<

• 6eno"ene de expresie "i"ică speci6ice

• a#itaţie psi%o"otoare p&t7nd "er#e p7nă !a rapt&s

• in%ibiţie psi%o"otoare p&t7nd a:&n#e p7nă !a st&poare

 $2  simptomele neurovegetative8 expri"ate prin &r"ătoare!e tip&ri de "ani6estări<

• "idria'ă

• pa!oarea 6eţei

• transpiraţie br&scă

• ta%icardie

• ta%ipnee

• &scarea "&coasei b&ca!e

• diaree

• inapetenţă

• inso"nii

• red&cerea !ibido&!&i ;i a potenţei2

Se poate desprinde din ce!e de "ai s&s 6apt&! că stări!e anxioase repre'intă &n do"eni&
extre" de i"portant ;i n&anţat a! psi%opato!o#iei vieţii a6ective8 expri"7nd in principa! 886aţa
exterioară> a acest&i #r&p de s&6erinţe8 spre deosebire de depresie8 care este 886aţa ei interioară>2

1.+. &;0T:;00 : 0AJ,@*T0& :,T;D A,K0:TAT:A J:,:;A=0PATQ

Con6or" *$ 4 8 dia#nostic&! de t&!b&rare de anxietate #enera!i'ată se p&ne 9n

&r"ătoare!e coondiţii<

2#
 A. Anxietate şi preoc"pare 7expectaţie aprehensivă8 s"rvenind mai m"lte 'ile da decât nu
timp de cel p"ţin ) l"ni n legăt"ră c" "n n"măr de evenimente sa" activităţi 7c"m ar !i
 per!ormanţa n m"ncă sa" şcolară8.
6. ersoana constată că este di!icil să-şi controle'e preoc"parea.
&. Anxietatea şi preoc"parea s"nt asociate c" trei sa" mai m"lte dintre "rmătoarele )
simptome 7c" cel p"ţin cteva simptome pre'ente mai m"lte 'ile da dect n" n "ltimele )
l"ni8.
 ,otă =a copii este cer"t "n sing"r item
1. nelinişte sa" sentiment"l de stat ca pe ghimpiB
2. a !i rapid !atigabilB
3. di!ic"ltate n concentrare sa" sen'aţia de vid mintalB
4. iritabilitateB
#. tensi"ne m"sc"larăB
). pert"rbare de somn 7di!ic"ltate n a adormi sa" n a rămne
adormit ori somn neliniştit şi nesatis!ăcător8.
. ocar"l anxietăţii şi preoc"pării n" este limitat la elementele "nei t"lb"rări de pe axa 0
de exempl" anxietatea sa" panica n" este n legăt"ră c" a avea "n atac de panică 7ca
n
 panică8 a !i p"s n di!ic"ltate n p"blic 7ca n !obia socială8 a !i contaminat 7ca n
t"lb"rarea obsesivo-comp"lsivă8 a !i departe de casă sa" de r"dele apropiate 7ca n
anxietatea de separare8 a l"a n gre"tate 7ca n anorexia nervoasă8 a avea m"ltiple ac"'e
somatice 7ca n t"lb"rarea de somati'are8 sa" a avea o maladie gravă 7ca n hipocondrie8
iar anxietatea şi preoc"parea n" s"rvin excl"siv n c"rs"l stres"l"i posttra"matic.
:. Anxietatea preoc"parea sa" simptomele somatice ca"'ea'ă o detresă sa" deteriorare
semni!icativă clinic n domeni"l social pro!esional sa" n alte domenii de !"ncţionare
importante.
. ert"rbarea n" se datorea'ă e!ectelor !i'iologice directe ale "nei s"bstanţe 7de exempl"
"n drog de ab"' "n medicament8 ori ale "nei condiţii medicale generale 7de
exempl" hipertiroidism"l8 şi n" apare excl"siv n timp"l "nei t"lb"rări a!ective t"lb"rări
psihotice ori ale "nei t"lb"rări de de'voltare pervasivă.
&on!orm ICD1H diagnostic"l de t"lb"rare de anxietate generali'ată se p"ne mătoarele condiţiiB

2)
 *"!erind"l treb"ie să aibă simptomele primare ale anxietăţii mai m"lte 'ile cel p"ţin cteva
săptămni n şir. Aceste simptome treb"ie să c"prindă de obicei "rmătoarele elemente
a8 Aprehensi"ne 7temeri despre viitoare nenorociri sentiment"l de a !i pe marginea
prăprastiei? di!ic"ltăţi de concentrare8.
 b8 Tensi"ne motorie 7!rămntare permanentă ce!alee tip tensi"ne trem"răt"ri incapacitate de
relaxare8B
c8 Liperactivitate vegetativă 7ameţeli transpiraţii tahicardie sa" tahipnee discon!ort
epigastric g"ră "scată8. =a copii nevoia de protecţie şi ac"'ele somatice pot !i predominante.
Apariţia tran'itorie 7pentr" cteva 'ile din cnd in cnd8 a altor simptome in special a depresiei
n" excl"de t"lb"rarea de tip anxietate generali'ată ca diagnostic principal dar s"biect"l n" treb"ie să
ntr"nească toate criteriile pentr" episod"l depresiv t"lb"rarea anxios-!obică t"lb"rarea de panică sa"
t"lb"rarea obsesiv-comp"lsivă.
*pre deosebire de pacienţii c" panică la care simptoomele apar br"sc pacienţii c" t"lb"rare
anxioasă generali'ată trec printr-o anxietate di!"'ă persistentă !ără simptomele speci!
ice ce caracterii'ea'ă t"lb"rarea !obică ppanica sa" t"lb"rarea obsesiv-comp"lsivă.
,"meroase a!ecţi"ni somatice şi "tili'area "nor medicamente se pot nsoţi de anxietate.

2+
 CAPITOLUL 

PRO*LE5ATICA +ENERAL0 A STI5EI DE SINE

212 DELI5IT0RI CONCEPTUALE ALE STI5EI DE SINE

*tima de sine este "n element cheie al sistem"l"i personalităţii şi al comportamentelor interpersonale şi

sociale ale indivi'ilorB de aceea ea a devenit obiectiv principal al cercetărilor de specialitate
prec"m şi al acţi"nilor psihopedagogice !ormative.
*tima de sine se re!eră n sens larg la sentiment"l valorii a"topercep"te a "nei persoane la
măs"ra n care o persoană se valori'ea'ă se aprobă se aprecia'ă se la"dă sa" se place pe ea nsăşi
7LaIes 2(((8. &ea mai !recvent citată de!iniţie a stimei de sine din psihologie este cea a l"i ;osenberg
719)#8 care descrie stima de sine ca !iind atit"dinea !avorabilă sa" ne!avorabilă !aţă de sineB n alte
de!iniţii stima de sine este !olosită cel mai des c" semni!icaţia de sentiment"l general al valorii de
sine?. e asemenea se pres"p"ne că stima de sine !"ncţionea'ă ca o trăsăt"ră adică este stabilă de-a
l"ng"l timp"l"i pentr" individ. *tima de sine este "n concept extrem de pop"lar n psihologie şi practic
a !ost raportată la !iecare alt concept sa" domeni" psihologic vi'nd concepte din
psihologia
 personalităţii 7ex. timiditatea8 comportamentală 7ex. per!ormanţă la o sarcină8 cognitivă 7ex. tendinţele
atrib"ţionale8 şi clinică 7ex. anxietate şi depresie8. >n timp ce "nii cercetători s-a" oc"pat n mod
deosebit de nţelegerea n"anţelor constr"ct"l"i de stimă de sine alţii s-a" centrat pe !"ncţiile
adaptive si a"toprotectoare ale stimei de sine.
6ednar Gells şi eterson 719%98 arată că stima de sine re!lectă mod"l c"m individ"l percepe şi
valori'ea'ă sinele la nivelele !"ndamentale ale trăirii psihologice stima de sine !iind "n sentiment
d"rabil şi a!ectiv al valorii personale ba'ate pe percepţii de sine precise. @ consecinţă a acestei de!iniţii

2%
este aceea că stima de sine scă'"tă s-ar caracteri'a pe de o parte prin emoţii negative asociate c" di!erite
rol"ri n cadr"l cărora persoana acţionea'ă şi pe de altă parte !ie printr-o valoare personală scă'"tă !ie
 prin percepţii de sine imprecise.
6randen 7199%8 de!ineşte stima de sine ca !iind dispo'iţia de a te c"noaşte pe tine ca !iind capabil
de a !ace !aţă provocărilor de ba'ă ale vieţii şi de a merita !ericirea. MAsociaţia ,aţională de *el!-
:steem? 7*DA199#8 a modi!icat nsă această de!iniţie pentr" a o trans!orma n Mexperienţa de a !i
capabil de a n!r"nta provocările vieţii şi de a merita !ericirea?. *e pare că dintre toate teoriile şi
de!iniţiile prop"se de-a l"ng"l anilor această descriere a stimei de sine a re'istat cel mai bine la test"l
timp"l"i n ceea ce priveşte ac"rateţea şi comprehensi"nea.
Acest concept al stimei de sine se !ondea'ă pe premisa existenţei "nei legăt"ri p"ternice c"
sentiment"l competentei şi al valorii şi c" relaţia dintre cele do"ă n viaţa "n"i om. *entiment"l valorii
această componentă a stimei de sine este deseori greşit nţeles atrib"ind"-se doar semni!icaţia de Ma
avea sentimente po'itive despre sine? pe cnd de !apt se raportea'ă la ideea potrivit căreia o persoană
este sa" n" la nălţimea an"mitor valori "mane c"m ar !i găsirea "nor sens"ri care să spri/ine creşterea
"mană şi l"area "nor anga/amente care să cond"că la sentiment"l integrităţii şi satis!acţiei. A avea
sentiment"l competenţei nseamnă a avea convingerea că persoana n ca"'ă este n general capabilă de
a
 prod"ce re'"ltatele dorite a avea ncredere n e!icacitatea propriei minţi şi a abilităţii de a gndi prec"m
şi de a !ace alegerile şi de a l"a deci'iile cele mai adecvate. Naloarea poate !i considerată aspect"l
 psihologic al stimei de sine n timp ce competenţa ar !i aspect"l comportamental sa" sociologic. *tima
de sine provine din experienţa de a trăi n mod conştient şi poate !i ast!el interpretată ca /"decată
generală a "nei persoane despre ea nsăşi raportnd"-se la competenţa şi valorea de sine ba'ate pe
realitate.
Naloarea acestei de!iniţii este dată de !apt"l că este "tilă n acest sens distincţia dintre stima de
sine a"tentică Msănătoasa? şi pse"dostima de sine Mnesănătoasă<. Dn sentiment al valorii personale !ără
competenţă este la !el de limitator ca şi competenţa !ără valoare. Dn sentiment p"ternic al valorii
mpiedică respectiva competenţă de a deveni aroganţă ţinnd"-l pe individ centrat as"pra valorilor 
!"ndamentale iar competenţa mpiedică valoarea de a deveni narcisism solicitnd cştigarea şi n"
ren"nţarea la sentimentele po'itive. Ast!el comportamentele ce pot !i descrise ca egoiste egocentriste
orgolioase de la"dă de terori'are de pro!itare sa" dă"nare a celorlalţi repre'intă comportamente
de!ensive ce indică o lipsă a stimei de sine. Asemenea comportamente prin "rmare n" ar treb"i să !ie
con!"ndate c" stima de sine a"tentică reală.

29
 in păcate o mare parte din con!"'ia creată as"pra termen"l"i de stimă de sine s-a născ"t din
 programele 7Mtraining?-"riR8 şi strategiile !olosite pentr" a de'volta această calitate dar care n" s-a"
ba'at
 pe cercetări serioase. Ast!el de strategii E m"lte din ele promovate agresiv de pse"dopsihologi dacă n"
de-a drept"l impostori E incl"d ncercarea de stim"lare a copiilor c" la"de nemeritate neba'ate pe
reali'ări. *e consideră că este !oarte important ca orice e!ort de constr"ire a stimei de sine să !ie
ntemeiat pe realitate. *tima de sine n" poate !i obţin"tă doar prin repetarea "nor a!irmaţii şi cineva n"
 poate da ast!el celorlalţi o stimă de sine a"tentică. A !ace n acest !el ar d"ce probabil la "n sentiment
M"m!lat? al valoriiB "n sentiment al competenţei este !ormat şi ntărit prin 7a"to8aprecieri realiste şi
 precise reali'ări semni!icative depăşirea eşec"rilor şi problemelor şi adoptarea "nor practici prec"m
as"marea responsabilităţii şi menţinerea integrităţii !actori care determină sentiment"l competenţei şi
valorii "nei persoane.
@ altă de!iniţie a stimei de sine i aparţine l"i &oopersmith 7199( ap"d &orsini 1994 pp. 3)98 n
vi'i"nea căr"ia aceasta repre'intă Meval"area pe care individ"l o !ace şi n mod obişn"it o menţine c"
 privire la sine. :a exprimă o atit"dine de aprobare sa" de'aprobare şi indică măs"ra n care individ"l se
consideră capabil semni!icativ merit"os şi c" s"ccese semni!icative? sa" c" alte c"vinte valoarea pe
care "n individ o atrib"ie propriei persoane. e sc"rt stima de sine a "nei persoane este o /"decată de
valoare exprimată de atit"dinea pe care persoana o are !aţă de sine. :ste o experienţă s"biectivă
transmisă celorlalţi prin relatări verbale şi alte comportamente expresive 7a"topre'entare8.
*tima de sine repre'intă deci "n set de atit"dini şi convingeri pe care persoana le ad"ce c" ea n
n!r"ntarea c" l"mea incl"'nd convingeri re!eritoare la capacitatea de a accepta s"cces"l sa" eşec"l
cantitatea de e!ort !olosită posibilitatea ca eşec"l se !ie d"reros pentr" persoane posibilitatea ca
 persoana se devină mai capabilă ca re'"ltat al di!eritelor experienţe. >n termeni psihologici stima de
sine
!"rni'ea'ă "n set mental care pregăteşte persoana pentr" a răsp"nde con!orm expectanţelor de s"cces
acceptare şi p"tere personală.
Alţi a"tori a" de!init stima de sine ca Ma te simţii bine? sa" a avea sentimente po'itive despre
 propria ta persoană şi de m"lte ori a" p"s semn"l egal ntre stima de sine şi egocentrism aroganţă
narcisism atit"dine de s"perioritate şi o trăsăt"ră care d"ce la violenţă. Asemenea caracteristici n" pot !i
nsă atrib"ite "nei stime de sine a"tentice pentr" ca ele s"nt de !apt reacţii de!ensive la lipsa "nei stime
de sine a"tentice.
*tima de sine repre'intă măs"ra n care o persoană se aprobă se acceptă pe sine şi se priveşte pe
sine ca !iind demnă de la"dă !ie n mod absol"t !ie comparnd"-se c" ceilalţi. :a se constit"ie drept

3(
componentă eval"ativă a concept"l"i de sine şi se re!eră la /"decăţile şi ideile interiori'ate c" privire la
alocarea "nei trăsăt"ri sa" calităţi personale. &a şi imaginea de sine şi stima de sine are "n Mmie'?
stabil alăt"ri de o serie de stime peri!erice care se ba'ea'ă pe relaţiile c" di!erite gr"p"ri de oameni
7ArgIle 19)+8.
:xistă nsă "n acord general as"pra !apt"l"i că termen"l de stimă de sine c"prinde elemente
cognitive, a"ective şi comportamentale
S conţine elemente cognitive ntr"ct cineva are in!ormaţii despre sine se gndeşte la propria
 persoană n mod conştient şi ia n considerare discrepanţa dintre e"l să" ideal persoana care doreşte să
!ie şi e"l percep"t sa" eval"area sa reală etc.B
S element"l a!ectiv se re!eră la sentimentele sa" emoţiile pe care persoana le are cnd ia n
considerare această discrepanţăB
S aspectele comportamentale ale stimei de sine se mani!estă n comportamente ca asertivitate
!lexibilitate hotărre şi respect pentr" ceilalţi.

22 NATURA CICLIC0 A STI5EI DE SINE

 ,ivel"l stimei de sine a!ectea'ă p"ternic  per"ormanţele în toate activităţile

mecanism"l circ"larităţii ca"'ale !"ncţionnd n acest ca' dest"l de !recvent cei c" o naltă
apreciere de sine a" o mai mare ncredere se mobili'ea'ă mai m"lt a" deci o motivaţie de s"cces şi ca
atare re"şesc mai m"lt şi mai !recvent etc. ceea ce consolidea'ă părerea b"nă despre ei. in contra o
stimă de sine scă'"tă implică o motivaţie de evitare a eşec"l"i ceea ce se trad"ce n s"ccese mici
nesemni!icative şisa" n evitarea sit"aţiilor care ar d"ce la s"ccese relevante ceea ce determină o
vi'i"ne şi mai pesimistă as"pra
 propriei persoane. Ast!el se instalea'ă cerc"l vicios din interior"l căr"ia este gre" de scăpat. e
asemenea s-a constatat că spre deosebire de persoanele c" stimă de sine ridicată care şi interpretea'ă
s"ccesele n mod"ri di!erite apelnd la o gamă largă de atrib"iri n !avoarea proprie şi care se comportă
mai variat persoanele c" stimă de sine scă'"tă a" comportamente şi a"toatrib"iri mai restrnse şi mai
 p"ţin a"to!avorabile 7$all şi LoroUit' 199# aped 0l"ţ 2((18.
>n acelaşi mod şi relaţiile dintre evaluarea de sine, e"ort şi reevaluarea sinelui ţi con!eră "n
aspect ciclic dinamicii stimei de sine. Larter 719%38 a!irmă că termen"l Ma"toeval"are? este !recvent
"tili'at pentr" a se re!eri la aspecte ale motivaţiei şi dispo'iţiei. *tima de sine naltă este asociată c" o

31
dispo'iţie po'itivă c" sentimente de optimism şi o relativă m"ltă energie. *tima de sine scă'"tă este
acompaniată de sentimente de ndoială c" privire la valoarea şi acceptarea de sine de abandon s"părare
şi chiar tristeţeB asemenea sentimente pot !i nsoţite de o energie relativ scă'"tă şi o motivaţie slabă
invariabil re'"ltnd "n e!ort scă'"t. >n acest !el sentimentele despre sine constit"te "n cicl" repetitiv
ast!el nct sentimentele ce apar din a"toapreciere tind să prod"că "n comportament care ntăreşte acele
sentimente - att po'itive ct şi negative.
orm"larea ciclică a stimei de sine este similară c" concepţia l"i 6and"ra 719%)8 re!eritoare la
e!icacitatea de sine adică la procesele prin care percepţiile propriilor capacităţi şi a acţi"nii e!iciente se
a!ectea'ă reciproc. &" alte c"vinte acţi"nea e!icientă o!eră persoanei posibilitatea de a vede pe sine ca
!iind competentă această a"topercepţie d"cnd la o altă acţi"ne e!icientă şi aşa mai departe. Acelaşi
cerc se aplică şi a"topercepţiilor incompetenţei. Tot"şi 6and"ra relativi'ea'ă problema şi averti'ea'ă
că "n sentiment al e!icacităţii personale n" apare doar din invocarea capacităţii. A 'ice ceva n"
treb"ie con!"ndat c" a crede că este aşa c"m s-a 'is. A 'ice doar că cineva este capabil n" este n mod
necesar a"toconvingător n special cnd contra'ice convingerile !erme preexistente.
6ednar Gells şi eterson 719%98 s"sţin că poate există o identitate Msit"aţională? prec"m şi o
identitate Mgenerală? s"gernd că stima de sine poate varia de la o sit"aţie interpersonală la alta. &" alte
c"vinte deşi context"l general al experienţei poate rămne constant modi!icările din
sit"aţiile interpersonale pot ca"'a reeval"area sinel"i. e exempl" o pro!esoară se poate aprecia
dest"l de m"lt
n context"l predării la clasa ei dar cnd sit"aţia interpersonală se schimbă odată c" intrarea "n"i coleg
director sa" părinte ea şi poate modi!ica a"toeval"area probabil n /os. eşi pro!esoara este exact
aceeaşi persoană cinci min"te nainte de venirea celeilalte persoane şi cinci min"te d"pă schimbarea n
stima de sine este determinată de pro!esoara nsăşi at"nci cnd ea atrib"ie o semni!icaţie mai mare
eval"ării sale de către ceilalţi dect acordă propriei sale eval"ări.
reci'ăm nsă că nivel"l stimei de sine n" poate !i a!ectat semni!icativ de evenimentele minore
a"torii citaţi re!erind"-se la variaţiile inerente ale a"toeval"ărilor cotidiene.
&ert este nsă că distrugerea (pierderea) stimei de sine a unei persoane pe o anumită
dimensiune, pierderea stimei în ochii celorlalţi (cauza tipică a pierderii stimei de sine) este urmată de o
tendinţă rapidă de reconstruire a stimei de sine pe o altă dimensiune.
>n timp ce ad"lţii pot ca"'a contexte şi sit"aţii interpersonale care le maximi'ea'ă stima de sine
şi pot l"pta pentr" a le evita pe acelea care le minimi'ea'ă stima de sine copiii se a!lă n p"tereala
discreţia sit"aţiilor n care i plasea'ă ad"lţii. >ntr"ct copiii di!eră din p"nct"l de vedere al medi"l"i
c"lt"rii etc. o gamă mai degrabă largă dect ng"stă de sit"aţii interpersonale ar treb"i să le !ie
!"rni'ate. &" alte c"vinte este probabil că "n program n copilăria mică să crească stima de sine a
copiilor şi capacităţile de a !ace !aţă !l"ct"aţiilor inevitabile ale stimei de sine at"nci cnd o varietate de
tip"ri de sit"aţii interpersonale le este disponibilă.
Această !orm"lare a dinamicii sentimentelor despre sine con!irmă perspectiva con!orm căreia
stima de sine merită preoc"pările ed"catorilor şi părinţilor. &" toate acestea ar"ncă de asemenea o
ndoială as"pra aserţi"nii !recvente potrivit căreia dacă respectivii copii s"nt ntr-"n !el determinaţi să
aibă sentimente po'itive !aţă de sine s"cces"l la şcoală va "rma inevitabil. &" alte c"vinte doar pentr"
că aceşti copii a" nevoie să aibă sentimente po'itive despre sine  sp"nnd"-le că s"nt speciali sa" "nici
şi !"rni'nd"-le alte asemenea la"de poate să n"-i detemine n mod necesar să creadă că s"nt aşa sa" să
 provoace n ei sentimente po'itive despre sine.

2$2 STI50DE SINE .NALT0 4I STI50 DE SINE

SC0UT0  5ANI,EST0RILE
CO5PORTA5ENTALE

a) Shemele de sine, atitudini şi valori 

Dna din preoc"pările constante ale cercetătorilor este repre'entată de modalitatea n care
conceptele de sine sa" schemele de sine 7 sel"-schemas8 ale persoanelor c" stima de sine ridicată di!eră de
acelea ale persoanelor c" stima de sine scă'"tă 7$oretti Liggins 199(B 6a"meister 1993B LeUstone
$anstead 199# etc.8.
J Po'itivis"&!< cercetările a" demonstrat că oamenii c" "n nivel nalt al stimei de sine şi
valori'ea'ă s"perior trăsăt"rile po'itive şi le devalori'ea'ă pe cele negative n comparaţie c" cei care a"
o stimă de sine scă'"tă. Acest l"cr" n" nseamnă nsă că persoanele c" o stimă de sine scă'"tă a" păreri
negative despre sine ci că părerile lor despre sine s"nt mai p"ţin po'itive. Tot"şi "nele st"dii
s"gerea'ă că persoanele c" o stimă de sine ridicată a" realmente ntr-o oarecare mas"ră mai m"lte
atrib"te şi re'"ltate po'itive dect cei c" o stimă de sine scă'"tă deşi alte st"dii s"gerea'ă contrari"l
an"me !apt"l că n" s-a p"t"t dovedi că nivel"l ridicat al stimei de sine corelea'ă c" pre'enţa la
persoanele respective a "nor per!ormanţe mai b"ne sa" a mai m"ltor caracteristici po'itive. &ert este
nsă că persoanele c" o stimă de sine ridicată datorită !apt"l"i ca şi valori'ea'ă trăsăt"rile po'itive pe
care le a" tind să !ie mai
!ericite mai satis!ăc"te de viaţa lor şi mai bine adaptate.
 J Certit&dinea persoanele c" o stimă de sine naltă a" concepte de sine care s"nt mai clare mai
 bine artic"late mai sig"re şi intern consistente dect persoanele c" stima de sine scă'"tă. &ele c" stima
de sine ridicată par a !i n special sig"re de atrib"tele lor po'itive pe cnd cele c" stimă de sine scă'"tă
a" tendinţa de a !i relativ nesig"re att n legăt"ră c" atrib"tele lor po'itive ct şi c" cele negative. &"
ct
 persoanele s"nt mai nesig"re de propriile lor concepte de sine !ie po'itive !ie negative c" att ele s"nt
mai s"spicioase n eval"area in!ormaţiilor relevante pentr" sine.
J Discrepanţe!e de sine persoanele c" stimă de sine naltă a" concepte de sine care coresp"nd n
mai mare măs"ră standardelor sa" scop"rilor prop"se dect persoanele c" stimă de sine scă'"tă. @
stimă de sine naltă este asociată c" mai p"ţine discrepanţe ntre sinele real şi sinele ideal.
J I"portanţa att cei c" stima de sine naltă ct şi cei c" stima de sine scă'"tă consideră că este
important să aibă atrib"te po'itive. Tot"şi persoanele c" stimă de sine ridicată tind să devalori'e'e sa"
să considere atrib"tele negative pe care le posedă şi atrib"tele po'itive pe care n" le posedă ca !iind mai
 p"ţin importante pe cnd cele c" stima de sine scă'"tă par a n" devalori'a caracteristicile lor negative şi
nici atrib"tele po'itive pe care n" le posedă. Ast!el in!ormaţiile din domenii relevante pentr" sine
ar treb"i să in!l"enţe'e n mai mare măs"ră dispo'iţia şi stima de sine a persoanei dect in!ormaţiile din
domenii mai p"ţin importante.
J Perspective!e de viitor persoanele c" o stimă de sine naltă a" aşteptări po'itive n legăt"ră c" e!
ort"rile şi re'"ltatele lor viitoare spre deosebire de persoanele c" stimă de sine scă'"tă caracteri'ate
 prin aşteptări relativ negative. rin "rmare stima de sine naltă corelea'ă po'itiv c" e!icacitatea de sine.
Aceste aşteptări pot !i concept"ali'ate ca sine-"ri posibile sa" concepţii ale sinel"i care pot !i reali'ate
n viitor. ersoanele c" o stimă de sine scă'"tă a" mai m"lte sine-"ri posibile negative şi mai p"ţine
sine-"ri po'itive dect persoanele c" stima de sine ridicată.
J A&toaprecierea n anticiparea "nei eval"ări persoanele c" stimă de sine ridicată s"nt mai
 p"ţin anxioase şi as"mă "n risc mai mare şi n" e'ită să se pre'inte ntr-o l"mină "şor de!avorabilă
 pentr" a avea "n cştig mai mare n ca' de s"cces.  Persoanele cu stimă de sine scăzută sunt mai
e în timpul aşteptării evaluării, ocolesc riscurile şi nu caută să se minimalizeze pentru a putea apoi evita responsabilitatea

&on!r"ntate c" evenimente negative sa" po'itive persoanele c" stimă de sine ridicată găsesc
mai "şor in!ormaţii po'itive despre sine pe care le consideră şi mai Mvalide? comparativ c" in!
ormaţiile de'avanta/oase.
 Tendinţa a"toatrib"tivă a as"mării responsabilităţii pentr" s"cces şi a declinării acesteia pentr"
eşec este mai pregnantă la persoanele c" stima de sine ridicată.
&a"'ele acestor tendinţe relativ op"se par a consta n !apt"l că respectivele categorii de persoane
 prel"cre'ă di!erit in!ormaţiile despre sine re!eritoare la prote/area e"l"i ct şi n di!erenţe motivaţionale.
J *ine!e psi%o!o#ic   oamenii c" stimă de sine ridicată a" mai m"lte şanse să !ie !ericiţi adaptaţi
şi satis!ăc"ţi trec prin mai m"lte emoţii po'itive. &ei c" stima de sine scă'"tă s"nt mai v"lnerabili mai
 predisp"şi la depresie la gnd"ri s"icidare şi chiar la tentative n acest sens.
&ubliniem însă "aptul că există destule argumente în "avoarea unor corelaţii curbilinii,
* inversat, între nivelul stimei de sine şi multe din variabilele analizate . Am anali'at de/a e!ectele
de narcisism aroganţă ngm!are etc. derivate ditntr-o stimă de sine nerealistă şisa"
s"pradimensionată.
&oopersmith a concl"'ionat că stima de sine po'itivă este "n aspect important al "nei sănătăţi
 psihologice b"ne şi că mod"l c"m i tratea'ă părinţii in!l"enţea'ă de'voltarea stimei de sine.
) !eac"ia la eşec şi critică # !ela"ia dintre anxietate şi stimă de sine
 +n general, eşecul antrenează o reacţie anxioasă la toate persoanele a"late într-o atare situaţie,
eacţie care însă este trecătoare# la persoanele cu stimă de sine scăzută, sentimentele negative persistă o perioadă de ti

Acest !enomen se poate explica n mai m"lte mod"ri. in p"nct de vedere comportamental
 persoanele c" stimă de sine naltă se implică mai rapid n noi acţi"ni care le distrag de la eşec"l
anterior şi le !ac să-1 "ite. in p"nct de vedere strict motivaţional o naltă stimă de sine le a/"tă se
relativi'e'e şi să n" se simtă devalori'ate n ansambl" de "n sing"r eşec.  Iar din punct de
tima de sine scăzută
vederesunt mai "recvent dominate de emoţiile negative pe care decepţia eşecului le determină, le alimente
emoţional,
n este regăsit şi în cadrul criticii, în sensul că persoanele cu un nivel mai scăzut 

al stimei de sine sunt mai sensibile decăt celelalte persoane la intensitatea şi durata criticii. /iind 
aceste persoane emoţii de tristeţe şi de con"uzie, uneori exagerate în raport cu mesa0ul, dar totdeauna invers proporţio

19938.
ornind de la "n paradox şi an"me chiar dacă s"!eră persoanele c" stimă de sine red"să s"nt
cteodată cele care ca"tă cel mai m"lt critica ;.6. Jiesler 7199)8 a reali'at "rmător"l experiment "nor 
 persoane vol"ntare gr"pate n trei categorii E "nele c" stimă de sine naltă altele c" stimă de sine
scă'"tă şi altele c" adevărat deprimate E li s-a prop"s să primească in!ormaţii po'itive sa" negative

3#
 despre ele 7M pornind de la chestionarele care vi s-a" aplicat vă p"tem sp"ne că p"nctele d"mneavoastră
!orte sa" p"nctele d"mneavostră slabe?8. &ei care a" cer"t să a"dă mai degrabă in!ormaţiile negative
despre ei nşişi a" !ost s"biecţii deprimaţi 7%2O8 iar dintre persoanele c" stima de sine red"să 7)4O8 a"
ales să primească criticile spre deosebire de persoanele c" stima de sine ridicată care a" ales să a"dă
criticile doar n proporţie de 2#O. 6a"meister 719938 consideră raportnd"-se la acest experiment că
s"biecţii c" stima de sine scă'"tă ca"tă aceste mesa/e negative n sing"rele domenii pe care le consideră
modi!icabile probabil pentr" că se gndesc să poată progresa. >n alte domenii nsă pre!eră
complimentele prin "rmare comportament"l lor !iind c" tot"l adaptat şi !"ncţionat 7ve'i Tabel"l ap"d.
=elord AndrV 19998.
>n schimb persoanele c" stima de sine naltă n" acordă o importanţă !oarte mare criticii bine
!ondate ele !iind capabile primind mesa/ele negative să se concentre'e pe p"nctele lor !orte şi să se
lase mai p"ţin contaminate de emoţiile negative.
Reacţia !a e;ec ;i critică a persoane!or c& sti"ă de sine
 9na!tă ;i a ce!or c& sti"a de sine scă'&tă

I5A D E SINE SC0UT0 STI5A D E SINE .NALT0

moment reacţionea'ă emoţional la eşec e moment reacţionea'ă emoţional la eşec
ec"l lasă o "rmă emoţională d"rabilă :şec"l lasă p"ţine cicatrici emoţionale
prăb"şesc dacă s"nt criticaţi as"pra d"rabile
"nctelor n care ei consideră ca s"nt ot re'ista la criticile as"pra p"nctelor
mpentenţi 7şi n principi" non-criticabili8 &a"tă in!ormaţiile negative
sensibile sa"despre
se poteiapăra energic
/"sti!ică d"pă eşec
," prea ca"tă in!ormaţiile negative despre ei
," se simt obligaţi să se /"sti!ice d"pă "n
eşec
"pă "n eşec se compară c""pă eşec sp"n că şi m"lţi alţii ar !i eş"at la
cei mai
 p"ternici rnd"l lor 
," se simt respinşi dacă s"nt criticaţi Anxietate red"să n !aţa eval"ării de căt
*e simt respinşi dacă s"nt criticaţi
Anxietate p&ternică 9n 6aţa ceilalţi ANA,TA5:
eva!&ării de
către cei!a!ţi ;e'istenţă la adversitate.
:PANA,TA5:
.n raport c& critica8 s&6erinţa d&rabi!ă ;i
&neori excesivă8 anxietate anticipată2

ANA,TA5: :PANA,TA5:

3)
 $otivaţia pentr" a n" eş"a capacitate de aot să n" ţină cont de critici.
asc"lta de părerile critice.

*e pare că aceste persoane i consideră mai credibili pe interloc"torii care le la"dă dect pe cei
care i critică ntr"ct a" tendinţa de a !iltrarespinge mesa/ele !oarte de'agreabile. entr" persoanele c"
stimă de sine scă'"tă la"dele şi n" criticile s"nt cele care le permit să-şi schimbe imaginea pe care o a"
desepre ele nsele.
ar acest l"cr" n" nseamnă că ele s"nt indi!erente la critici ci din contră şi dacă se simt p"se la
ndoială ele riscă să !ie mai atente la de!ectele celorlalţi. *-a demonstrat că s"biecţii c" stima de sine
naltă şi amintesc de trei ori mai m"lte greşeli comise dect cei din /"r"l lor comparativ c" sit"aţia n
care ei nşişi a" !ost s"rprinşi n c"lpă 76a"meister 19938.
=egat tot de reacţia la eşec şi critici s-a p"s problema relaţiei dintre consecinţele sociale ale
deci'iei şi di!erenţele dintre s"biecţii c" stima de sine naltă şi scă'"tă. $a/oritatea
cercetătorilor con!irmă că principalele obstacole ale acţi"nii s"b toate !ormele sale la persoanele c"
stima de sine scă'"tă s"nt impresia şi /"decata cel"ilalt iar consecinţele s"nt risc"l de a !i criticat şi
respins.
Dn"l din st"diile reali'ate pe această temă arată că at"nci cnd persoanele şti" că deci'iile lor vor 
!i /"decate de alţii ele şi minimali'ea'ă as"marea risc"l"i dacă a" o stimă de sine red"să şi n" !ac acest
l"cr" dacă a" o stimă de sine naltă. in contră n ca'"l deci'iilor !ără /"decată socială n" există
di!erenţe ntre gr"p"rile c" naltă şi gr"p"rile c" red"să stimă de sine 76a"meister 1993 ap"d =elord
AndrV 19998.

2?2 5ENINEREA8 PROTEKAREA 4I CULTI-AREA STI5EI DE SINE

>ntr"ct stima de sine este "n element cheie al sistem"l"i perosnalităţii şi al

comportamentelor interpersonale şi sociale ale indivi'ilor mai ales n c"lt"ra e"ro-americană ea a
devenit "n obiectiv
 principal al acţi"nilor psihopedagogice şi psihoterape"tice.
Act"almente se p"ne accent !oarte m"lt pe c"ltivarea stimei de sine vi'nd"-se n prim"l rnd
medi"l !amilial şi şcolar pentr" că pe de-o parte personalitatea copiilor este mai plastică exp"să
 pregnant la similări şi pe de altă parte !iindcă aici se pot instit"i c" mai mare "ş"rinţă metode organi'ate
şi e!iciente de a reali'a acest l"cr". sihologi asistenţi sociali sociologi şi experţi din alte domenii

3+
 prec"m şi o parte a opiniei p"blice insistă că treb"ie acordată o atenţie mai mare !ormării la elevi la
copii şi tineri n general a "nei concepţii de sine po'itive şi a "nei ncrederi mai mari n propia persoană
şi anga/ată n viaţa socială. *til"rile ed"caţionale excesiv de a"toritare contin"ă să !ie pre'ente n
raport"rile dintre pro!esori şi copii părinţi şi copii acompaniate deseori de "milinţa copiilor acest
l"cr" avnd e!ecte de'astr"oase as"pra personalităţii n !ormare şi prioritar n ceea ce priveşte stima de
sine.
*imons et al. 7199948 consideră că tehnicile şi !actorii cei mai importanţi n creşterea stimei de
sine s"nt
- identi!icarea ca"'elor "nei scă'"te stime de sine şi de!inirea domeniilor
importante de competenţăB
- s"port"l psihoa!ectiv şi aprobarea socialăB
- asimilarea motivaţiei de reali'are a!irmareB
- tehnici psihologice de a !ace !aţă di!ic"ltăţilor şi stres"l"i.
Aceşti patr" !actori s"nt n raport de intercondiţionare şi treb"ie antrenaţi toţi n e!ort"rile de
mb"nătăţire a stimei şi ncrederii !aţă de propria persoană binenţeles c" ponderi di!erite de la sit"aţie
la sit"aţie şi de la individ la individ.
*t"diile e!ect"ate demonstrea'ă că apel"l la mi/loacele care vi'ea'ă mb"nătăţirea stimei de sine
ca atare n" este s"!icient şi dest"l de prod"ctiv. >ndemn"l adresat tinerilor de a-şi c"ltiva stima de sine
şi m"nca de Mil"minare? a părinţilor şi ed"catorilor de a-i nc"ra/a să procede'e ast!el şi chiar
schimbarea atit"dinii lor şi comportamentelor !aţă de tnăra generaţie n" cond"c a"tomat la
re'"ltat"l scontat. 0mportant este să se identi!ice ca"'ele mai pro!"nde ale "nei stime de sine scă'"te
şi de a ntrevedea şi o!eri posibilităţile concrete de a"toreali'are. 0denti!icarea s"rselor stimei de sine
respectiv competenţa
n domeniile importante pentr" sine prec"m şi s"port"l social s"nt extrem de importante pentr"
mb"nătăţirea stimei de sine. Ast!el Larter 7199(8 a arătat că programele de mb"nătăţire a stimei de
sine lansate n *DA n anii W)( care se axa" pe promovarea şi ns"şirea de către indivi'i a tehnicilor 
 psihologice prin care să se simtă bine să-şi preţ"iască propria persoană s-a" dovedit ins"!iciente. *e
 prop"n n schimb programe care să vi'e'e cearea de oport"nităţi prin care indivi'ii să se poată reali'a n
domenii considerate de ei importante adică obţinerea "nei stime de sine nalte prin per!ormanţe e!ective
n domenii relevante pentr" di!eriţi membrii ai "nei societăţi. o"ă strategii c" caracter de masă s"nt
 prod"ctive n acest sens a nc"ra/a societatea să rec"noască meritele şi bene!iciile competenţelor n
diverse activităţi şi domenii n" doar n cel şcolar-academicB a-i !ace pe oameni şi n special pe tineri să
nţeleagă că ed"caţia este tot"şi principal"l instr"ment de obţinere a s"cces"l"i şi de a acorda "n s"port

3%
 psihosocial şi ed"caţional s"plimentar celor c" per!ormanţe şcolare red"se respectiv c" o stimă de sine
scă'"tă.
&heia "nei stime de sine sănătoasă ar !i com!orm "n"i raport al *ocietăţii ali"ornia 1as2 /orce
72(((8
- acceptarea de sineB
- toleranţaB
- prop"nerea de scop"ri realiste n context"l responsabilităţii pentr" propriile acţi"niB
- as"marea valorii şi importanţei celorlalţi.
e'voltarea acestor calităţi ar treb"i să se !acă ntr-o atmos!eră de respect m"t"als"port reciproc
şi ntr-"n context de negocieri si n" de ab"'.
*"port"l emoţional şi aprobarea socială regăsite s"b !orma con!irmării din partea celorlalţi in!
l"enţea'ă !oarte p"ternic stima de sine a "nei persoane. erceperea lipsei s"port"l"i emoţional sa" a
"n"i !eedbacH negativ din partea persoanelor semni!icative pentr" persoană c"m ar !i părinţii prietenii
sa" pro!esorii are ca e!ect de cele mai m"lte ori o stimă de sine scă'"tă. ar există şi sit"aţii n care
stima de sine creşte ca "rmare a existenţei "nor s"rse alternative ale s"port"l"i emoţional n sens"l că o
relaţie interpersonală de calitate poate compensa de!icienţe ale s"port"l"i emoţional din partea altora
semni!icativi.
A"toreali'area persoanei poate d"ce de asemenea la creşterea stimei de sine n sens"l că
 persoanele care a" comportamente motivaţionale de ndepliniri a scop"rilor şi le-a" reali'at pe acestea
sa" alte comportamente similare vor avea "n nivel mai ridicat al stimei de sine.
*tima de sine creşte de m"lte ori at"nci cnd persoana se con!r"ntă c" o an"mită problemă şi
ncearcă să o n!r"nte mai degrabă dect să o evite. >n acest ca' persoana va aborda problema realist
sincer nonde!ensiv ceea ce d"ce la gnd"ri a"toeval"ative !avorabile şi mai departe la a"toaprobare şi
stimă de sine ridicată. >n schimb a"toeval"ările ne!avorabile atrag negarea decepţia şi
evitarea
 problemei ceea ce d"ce n !inal la a"tode'aprobare şi stimă de sine scă'"tă. in acest p"nct de vedere
se poate vorbi de do"ă modalităţi prin care oamenii şi pot prote/a stima de sine !ie s"nt corecţi n
 preceperile de sine existnd o corespondenţă ntre percepţia de sine şi realitate !ie şi distorsionea'ă
 părerea despre ei nşişi pentr" a creşte stima de sine.

39
 CAPITOLUL $

POSI*ILIT0I DE INTER-ENIE PSI3OTERAPEUTIC0 .N CAUL

AN/IET0II +ENERALIATE

0n general anxietatea se tratea'ă c" o terapie combinată "şor accesibilă. entr" a reali'a "n
tratament complex şi e!icient este "tilă combinarea tehnicilor de relaxare c" in!ormarea
pacient"l"i as"pra originii simptomelor şi invăţarea tehnicilor de controlare a anxietăţii
provocate de gănd"rile negative.
acientii anxioşi interpretea'ă eronat semni!icaţia "nor simptome ca palpitaţiile sa" ameţeala
temnd"-se că acestea s"nt semnele "nei boli somatice grave. e aceea este "til să i se explice
 pacient"l"i !i'iologia răsp"ns"l"i anxios şi relaţia sa c" t"lb"rările anxioase.
=i se cere pacienţilor să-şi red"că gănd"rile negative nn do"ă mod"ri. Dna dintre modalităţi este
diistragerea. e exempl" pacient"l"i i se poate cere să-şi concentre'e atenţia as"pra"nor detalii din
/"r sa" să medite'e la o an"mită sit"aţie s"gerată event"al de terape"t. @ altă metodă este repetarea
"nor 
 propo'iţii liniştitoare care combate mesa/"l gnd"l"i negativ.de exempl" la gnd"l ameţeala pe care o
am nsamnă că neb"nesc? i se cere pacient"l"i să-şi repete deşi m"lte persoane ameţesc ele n"
neb"nesc?.

$212 INTER-ENIA PSI3ANALITIC0 .N CAUL AN/IET0II

entr" psihanalişti anxietatea excesivă n"mită de ei anxietate nevrotică? este

simptom"l con!lictelor inconştiente neadecvat re'olvate şi datnd din prima copilărie. entr" ei
acient"l se angoasea'ă tocmai pentr" a combate o angoasă m"lt mai pro!"ndă inconştientă ce ţine de
"n"l sa" mai

4(
m"lte evenimente din primii ani de viaţă. eci această anxietate a cotidian"l"i este trad"cerea "nei
 probleme ncă mai vechi de care pacient"l n" este conştient.
>n cadr"l "nei psihanali'e el ar p"tea retrăi experienţele emoţionale ale trec"t"l"i să" prin
trans!er şi ast!el s-ar sesi'a adevata nat"ră a propriei anxietăţi şi s-ar elibera de ea. Această teorie
sed"ce din mai m"te motive
•  $n cadrul unei psihanalize pacientul a%lă că propriile simptome au un sens ce poate
%i cunoscut& Aceasta l motivea'ă. @amenii pre!eră să creadă că ră"l lor are o explicaţie? pe
care ei o pot găsi in trec"t dect să li se sp"nă că anxietatea lor este "n amestec nedi!erenţiat
intre ereditate şi ed"caţie. entr" !iinţele "manecare s"ntem speranţa de a p"tea inţelege este
extrem de imbietoare şi probabiil că n sine are şi e!ect terape"tic.
•  'atorită unui tratament ,,de %ond( pacientul speră intro vindecare deplină  alt!el sp"s speră
să atingă acea stare de sănătate psihologică !ără să mai !ie necesară contin"area "n"i tratament.
*"nt psihanalişti care a!irmă că ei n" garantea'ă deloc o vindecare tot"şi tocmaiaceasta speră
 pacienţii lor.
•  *n cadrul unei psihanalize pacientului i se propune să %ie chiar el autorul propriei vindecări  
c" spri/in"l !ireşte al "n"i terape"t dar !ără a se s"p"ne vre"nei medicaţii sa" !ără a se
con!orma recomandărilor "n"i terape"t.
• + psihanaliză este inso"ită şi de texte de re%erin"ă captivante  dintre care m"lte s"nt clare chiar 
 pentr" "n neiniţiat 7 mai c" seamă texte din re"d8. &" toate că ma/oritatea psihanaliştilor n" le
recomandă pacienţilor lect"ra de texte psihanalitice tot"şi m"lţi dintre aceştia n"
re'istă tentaţiei !ie din speranţa asc"nsă că-şi vor p"te nţelege mai bine propriile probleme !ie
pentr" a grăbi mers"l terapiei sa" pentr" a deveni ei nşişi psihanalişti.
•  Psihanaliza propune o terapie de durată  ceea ce adesea are "n e!ect liniştitor as"pra
pacient"l"i 7terape"t"l ma" va !i ntotde"na aici?8. e de altă parte dacă d"pă cteva l"ni sa"
ani n" este
ncă vi'ibilă nici o ameliorare acest !apt n" este resimţit ca "n eşec ci doar ca "n indici" că
travali"l analitic n" a avansat ndea/"ns.
Tot"şi n" s"nt s"!iciente aceste motive pentr" a recomanda oricărei persoane anxioase să se
s"p"nă "nei psihanali'e sa" "nei psihoterapii analitice.
acă in an"mite t"lb"rări anxioase bine de!inite 7!obii agora!obii atac"ri de panică t"lb"rări
obsesionale8 terapiile cognitiive şi comportamentale a" vădit o e!icacitate adesea spectac"loasă "rmată
şi adeverită de n"meroase st"dii !ăc"te de echipe di!erite ct priveştesimplii? anxioşi imaginea este

41
 mai p"ţin clară.e pildă observaţiile !ăc"te separat ca şi n"meroasele st"dii a" dovedit că printr-o
terapie psihanalitică starea pacienţilor "şor anxioşi sa" deprimaţi se ameliora vi'ibiil comparativ c"
starea celor ce se găsea" pe lista de aşteptare !ără a !i !ost s"p"şi vre"n"i tratament. e de altă parte
aşa c"m demers"l psihanalitic n" poate ntr"ni aprecierea "nanimă a pacienţilor nici demers"l cognitiv
sa" comportamental -c" des!ăş"rarea sa metodică c" obiectivele sale bine preci'ate c" accent"l pe
care-l
 p"ne pe re'"ltatele observabiile- n" poate !i pe plac"l t"t"ror. 0n "ltima perioadă s-a "tili'at c" s"cces
combinarea metodelor din cadr"l di!eritelor şcoli terape"tice ren"nţnd"-se treptat la excl"sivitatea
"nei sing"re şcoli de psihoterapie.

$22 PSI3OTERAPIA CO+NITI-@CO5PORTA5ENTAL0 A AN/IET0II

Tratament"l psihologic al anxietăţii generali'ate conţine n general do"ă elemente de ba'ă

relaxarea modi!icarea cognitivă. acient"l"i i se prop"ne
3. să se iniţieze în tehnici de relaxare, pentru a-şi controla singur reacţiile anxioase excesive#
4. şedinţele de restructurare cognitivă! terapeutul il a0ută pe pacient să îşi reconsidere
g$ndurile anxioase. +n special il a0ută să "acă o nouă evaluare in privinţa gravităţii şi
probabilităţii
 pericolelor pe care le supraestimează.
sihoterapia este nsoţită "neori de "n tratament medicamentos pentr" că mai inti de toate
 pacient"l se a!lă intr-o s"!erinţă pro!"ndă şi treb"ie a/"tat imediat şi apoi pentr" că la !el ca n m"lte
din t"lb"rările psihice asocierea psihoterapiei c" medicaţia in an"mite ca'"ri este m"lt mai e!icientă
decăt oricare din cele do"ă l"ate separat.
12 Re!axarea< "odi6icarea si"pto"e!or 6i'ice a!e an#oasei
rima parte are drept scop invăţarea "nei metode de relaxare aplicate in sit"aţiile care-i creea'ă
 pacient"l"i anxietate. :ste vorba despre o relaxare controlată declanşată chiar de s"biect in moment"l in
care simte cel ami mic indici" psihologic sa" !i'ic de anxietate.
;elaxarea m"sc"lară progresivă inseamnă că m"şchii s"nt relaxaţi treptat ncepnd c" minile şi
 braţele şi ncheind c" m"şchii icoarelor. 0niţial exerciţiile de relaxare treb"ie e!ect"ate cel p"ţin o dată
 pe 'i pre!erabil inainte de orice activitate care s-ar p"te dovedi di!icilă. =a ncep"t e!ect"a-ţi exerciţiile
intr-o cameră liniştită !erit de intrer"peri in aşa !el inct să vă p"teţi concentra n ntregime as"pra
relaxării. :ste important să n" vă gindiţi la nimic n timp ce vă relaţaţi. "pă incheierea relaxării n"
 săriţi imediat in picoare. $ai inti s-ar p"tea să simţiţi o "şoară amaţeală şi să interpretaţi acest indici"
al "nei alte probleme. 0n al doilea rnd e posibil să reveniţi imediat la tensi"nea c" care s"nteţi
obişn"iţi.;idicaţi-vă incet şi incercaţi să menţineţi starea de relaxare ct mai m"lt posibil
apoi contin"aţi-vă activităţile intr-"n ritm lent calm.Treb"ie av"t n vedere că relaxarea est o abilitate
care se
 per!ecţionea'ă prin exerciţi". &" ct vă relaxaţi mai des c" att pro!"n'imea acesteia va spori
iar e!ectele vor d"ra mai m"lt. Treb"ie să e!ect"aţi exerciţii 'ilnic vreme de cel p"ţin % săptămni
pentr" a obtine re'"ltate c" e!ecte de d"rată.*-a constatat că persoanele care bene!icia'ă cel mai m"lt
de pe "rma relaxării s"nt cele care o practică reg"lat !ie apelea'ă la ea imediat cnd observă o creştere
a tensi"nii sa" anxietăţii.
@ relaxare e!icientă se reali'ea'ă c" a/"tor"l exerciţiilor de relaxare i'ometrică pe care le
vom descrie in contin"are. :xerciţiile de relaxare i'ometric pot !i e!ect"ate in cadr"l sit"aţiilor
cotidiene.
$a/oritatea exerciţiilor n" implică modi!icări evidente ale post"rii sa" mişcări speciale. 0n primele
etape ale tratament"l"i vatreb"i să e!ect"aţi aceste exerciţii de mai m"lte ori pe 'i pentr" a
contracara tensi"nea şi amenţine o stare de relaxare mai ales cnd s"nteţi anxioşi.
 'escrierea tehnicii de relaxare izometrică
:xistă cteva elemente importante pe care treb"ie să le aveţi in minte at"nci cnd e!ect"aţi
exerciţiile i'ometrice. Ni se cere să vă ţineţi respiraţia timp de + sec"nde odată c" dimin"area
tensi"niidar "nel epersoane consideră acest interval prea l"ng. ," vă !actţi gri/i in legăt"ră c" ţinerea
respiraţiei incercaţi să atingeţi + sec"nde dacă p"teţi insă acest !apt n" are o mare importanţă. &el mai
important l"cr" este să vă concentraţi as"pra ind"cerii lente a tensi"nii timp de aproximativ + sec"nde
şi apoi as"pra eliminării ei vreme de aproximativ + sec"nde. &ea mai com"nă greşeală legată de acest
tip de exerciţii o constit"ie ind"cerea prea rapidă a tensi"niisa" provocarea "nei tensi"ni prea mari.
Aceste exerciţii treb"ie să !ie moderate şi lente. *cop"l lor este să v să vă sporească tensi"nea. acă
circ"mstanţele n" vă permit să vă menţieţi incordarea timp de + sec"nde p"teţi tot"şi să pro!itaţi de
exerciţi" prin ind"cerea lentă a tensi"nii ntr-"n an"mit interval de timp şii prin eliminarea ei n aceeaşi
manieră.
Exe"p!e de exerciţii
 Pozi"ia şezând sau culcat, ntrun spa"iu intim-
• Trageţi aer n piept şi ţineţi-vă respiraţia cel m"lt + sec"nde.
• >n acelaşi timp intindeţi braţele şi picioarele n !aţă şi incordaţi toţi m"şchii corp"l"i.
• "pă + sec"nde expiraţi şi sp"neţi-vă incet relaxea'ă-te?.
 • :liminaţi toată tensi"nea din m"şchi.
• >n min"t"l "rmător de !iecare dată cnd expiraţi sp"neţi-vă relaxea'ă-te? şi lăsaţi
toată incordarea să se elimine din m"şchi.
;epetaţi exerciţi"l pnă ce simţiţi sen'aţia de relaxare.

 .ezând, ntrun spa"iu pulic 

• Trageţi aer n piept şi ţineţi-vă respiraţia cel mai m"lt + sec"nde
• >n acelaşi timp ncordaţi lent m"şchii picioarelor ncr"cişnd"-vă gle'nele şi apăsnd in
 /os picior"l de deas"pra in timp ce incercaţi să ridicaţi picior"l dedes"bt.

Sau

• Trageţi picioarele in direcţii op"se in timp ce ţineţi gle'nele incr"cişate.

• "pă + sec"nde expiraţi şi sp"neţi-vă ncet relaxea'ă-te?.
• :liberaţi-vă m"şchii de orice tensi"ne.
• e parc"rs"l min"t"l"i "rmător la !iecare expiraţie sp"neţi-vă relaxea'ă-te? şi eliminaţi
toată tensi"nea m"sc"lară.

/meri şi gt-
• ;idicaţi din "meri.
• =ăsaţi "merii să cadă iar braţele să atrne pe lngă corp.

2 I'o!area ;i "odi6icarea #7nd&ri!or a&to"ate

Xedinţele de restr"ct"rare cognitivă pres"p"ne mai m"lte etape
a2 P&nerea in re!aţie a e"oţiei8 a co"porta"ent&!&i ;i a #ri:ii
Treb"i stabilită legăt"ra sit"aţie-emoţie anxioasă. rimele şedinţevor avea drept scop evidenţierea
sit"aţiilor care provoacă anxietate stabilirea legăt"rii sit"aţie-emoţie este prim"l pas in inţelegerea
att de către pacient ct şi de terape"t a sens""l"i anxietăţii.
e alt!el adeseori s-a ncercat identi!icarea anxietăţii generali'ate c" o anxietate liberă? şi !ără
legăt"ră c" repre'entaţiile mentale. Această concepţie p"să in circ"laţie de !re"d a !ost m"ltă
vreme
admisă la !el ca şi explicaţia psihanalitică nedemonstrată con!orm căreia anxietatea generali'ată
ar re'"lta din abstiinenţa sex"ală sa" din act"l intrer"pt.
Anali'a !"ncţională de'voltată de terapia cognitivă permite p"nerea n relaţie a anxiietăţii c" di!
eritele sit"aţii declanşate şi arată că este insoţită de repre'entări mentale legate de schemele
cognitive.
b2 Idendi6icarea #7nd&ri!or a&to"ate
Anali'a !"ncţională va !i insotită de o serie de intrebări c" re!erire la activităţile cotidiene.
Terape"t"l va identi!ica principalele s"rse de anxietate sa" nelinişte. entr" "n pacient anxios că şi va
 pierde servici"l de exempl" şi că va a/"nge n şoma/  terape"t"l va avea "rmătioarele intrebăriB ce
gnd"ri aveţi şi ce vă sp"neţi dimineaţ cnd vă tre'iţiY &e gnd"ri vă vin dimineaţa cnd a/"ngeţi la
serviciY &are s"nt sentimentele pe care le aveţi cnd vă ntlniţi c" colegii c" şe!"lY *coaterea
la l"mină a acestor gnd"ri a"tomate negative este posibilă dacă pacient"l notea'ă pe !işa pre'entată
mai s"s de !iecare dată cnd simte o creştere a angoasei.Tabel"l respectiv combină anali'a
gnd"rilor a"tomate c" cea a tensi"nilor !i'ice. 0n cele din "rmă gnd"rile a"tomate se nvrt n /"r"l
aceloraşi monolog"ri interioare de tip"l  acă !ac pnă şi cea mai mică greşeală la servici" dacă
voi ntr'ia ct de p"ţin voi !i dat a!ară.?
c2 P&nerea in disc&ţie a #7nd&ri!or a&to"ate
Terape"t"l i cere pacient"l"i să-i demonstre'e /"steţea concepţiei sale. Acesta va treb"i să-i dea
arg"mente concrete şi evidente pentr" a-l convinge că are dreptate să gndească aşa. *pre exempl"
terape"t"l va cere emonstraţi-mi că n" vă p"teţi permite o ct de mică eroare sa" ntr'iere pentr"
că veţi !i dat a!ară? emonstraţi-mi că există nntr-adevăr risc"l de a !i dat a!ară?. e d"rata
acestei
 p"neri n disc"ţie a gnd"rilor a"tomate terape"t"l va că"ta să restabilească o percepţie
deopotrivă realistă şi lipsită de angoasa sit"aţiei. "nerile in disc"ţie s"nt evident contrare concepţiei
pacient"l"i. Dnii pacienţi şi modi!ică "şor credinţele pe cnd alţii s"nt mai re'istenţi la
schimbare. Adeseori
 pacient"l ad"nă probe prin care să-şi s"sţină temerile !ără a admite logica "nei /"decăţi realiste.
&redinţa despre caracter"l magic de protecţie care se mani!estă at"nci cănd a/"ngi mai
repedela
servici" este de exempl" mai p"ternică. =a !el "n pacient a căr"i gri/ă este teama de a !i bolnav
va contin"a să cons"lte o dată pe săptămană medic"l pentr" a !i sig"r că n" are nici o boală gndind"-
se că ast!el este mai prote/at. entr" o m"lţime de pacienţi se dovedeşte "tilă p"nerea n disc"ţie a
mplinirii l"cr"l"i de care el se teme. Drmărind acest demers pacient"l ncepe să-şi observe din a!
ară propria realitate. ăcnd apel la trec"t şi prote/nd"-se de viitor el va reali'a că n" are nici o
dovadă prin care să
4#
şi menţină o asemenea concepţie. Jri/a rep"să in disc"ţie de către terape"t ar p"tea arăta ast!elB &are
s"nt probabilităţile ca "n anga/at ce ntar'ie do"ă min"te şi !ace greşeli nesemni!icatiive să !ie dat a!
arăY?.
acient"l poate ast!el să ia c"noştinţă de lipsa de !"ndament a concepţiilor sale şi de inadecvarea
interpretărilor pe care le emite. 0 se va solicita să-şi bloche'e imediat apariţia gand"l"i
pert"rbator
nloc"ind"-l c" "n gnd mai realist de!init impre"nă c" terape"t"l. Aceste gnd"ri alternative vor 
nloc"i grad"al gnd"rile a"tomate negative. rocede"l va !i trans!erat de la şedinţă la viaţa de 'i c"" 'i
a pacient"l"i. =a !iecare apariţie serioasă a anxietăţii pacient"l"i va nota pe o !işă identică celei !olosite
in ca'"l depresiei elementele disc"tate in timp"l şedinţei descriere a sit"aţiei gnd"ri a"tomate
nivel"l anxietăţii nat"ra gnd"rilor op"se gnd"rilor pert"rbatoare şi re'"ltat"l p"nerii n disc"ţie a
acest"i gnd.

,i;ă de "odi6icare a #7nd&ri!or a&to"ate

*e completea'ă in ca' de emoţie neplăc"tă 7angoasă depresie !"rie8.

Sit&aţie @ e"oţie +7nd&ri a &to"ate +7nd&ri a !ternative

1.escrierea eveniment"l"i
sa"
a ideii care a prod"s emoţia
neplăc"tă
 m a0uns la serviciu cu două
min. mai t$rziu.
6. reci'area emoţiei
!"rie tristiţie angoasă
 ngoasă
4. :val"area
intensităţii
emoţiei 7de la 1 la %8.
1. escrierea gnd"rilor a"tomate c1a.r e,otaţi gnd"rile op"se
 precedă insoţesc sa" "rmea'ă d"gpănd"rilor a"tomate.
Acestea
d"pă angoasă s"nt gnd"rile pe care dv.
le găsiţi mai raţionale.
 5acă mai a0ung o dată cu două Oricine are dreptul să mai
min. mai t$rziu, risc să "iu mai înt$rzie uneori. lţii
dat a"ară. înt$rzie mai des dec$t
mine.
2. :val"area grad"l"i de 3. :val"area grad"l"i de
ncredere n gnd"rile convingere in gnd"rile
a"tomate 7de la ( la %8. op"se gnd"rilor a"tomate
negative 7de la ( la %8
# 4
7. ;eeval"area grad"l"i
de convingere in gnd"rile
a"tomate d"pă acest examen

4)
 contradictori".
# 3

d2 Rec&noa;terea ;i "odi6icarea post&!ate!or

Jnd"rile a"tomate gravitea'ă in /"r"l "n"i n"măr limitat de teme sa" n /"r"l "nei teme "nice.
"pă i'olarea di!eritelor gr"pe de gnd"ri catastro!ice este necesar să ded"cem impre"n c" pacient"l
reg"lile generale ale !"ncţionării lor anxioase. &are este morala t"t"ror acestor mini-scenarii care p"n
in relaţie gnd"rile a"tomate şi se regr"pea'ă in temeB !rica iraţională de a intr'ia de şe! de magic
de 'bor de despărţire.
*til"l anxios"l"i este adeseori cel pe care l găsim in melodrame ba'at pe em!a'e de
tip telenovelistic. ovestea sa n" va !i dect "n l"ng şir detragedii boli moartea copiilor sa" a
partener"l"i de viaţa decădere socială abandon pierderea "nor bani sa" a p"terii despărţiri accidente.
Niaţa oric"i om c"prinde cateva evenimente de acest tip dar anxios"l se gndeşte că toate s"nt
s"scceptibile de a-l lovi personal n orice moment şi că nlţ"irea lor riscă sa atragă
catastro!e iremediabile. :l va exagera semini!icaţia cel"i mai mic detali" care-i s"gerea'a că
această concepţie as"pra l"mii se poate veri!ica imediat. >n schimb minimi'ea'ă in!ormaţiile care i
arată că are toate şansele de a n" trăi dect "n n"măr limitat de ast!el de evenimente. artea
po'itivă a "nei asemenea
!iloso!ii este adoptarea "nei atit"dini preca"te care poate !avori'a "n stil de viaţă stabil chiar dacă ceva
mai tern.artea negativă o repre'intă inhibarea cond"itelor c" potenţial risc de obţinerii a plăcerii.
=iniştita viaţă b"rghe'ă c" plani!icarea rig"roasă a timp"l"i c" rit"ali'area relaţiilor "mane repre'intă
o gestionare socială a anxietăţii minore. entr" anxios"l patologic nsă n" este s"!icientă n"mai o ast!el
de sec"ritate el are nevoie să controle'e comlet viitor"l. :tern ne!ericit anxios"l se a"toironi'ea'ă
dar credinţa este ntotdea"na mai p"ternică dect l"ciditatea.
e2 Exp&nerea 9n i"a#inaţie< obi;n&irea c& scenarii!e@"e!odra"ă
:xp"nerea repetată in imaginaţie la gnd"rile care neliniştesc şi la consecinţele lor negative este
adeseoori "tilă deoarece neliniştea maschea'ă acele imagini mentale ce coresp"nd repre'entării "nei
catastro!e.Ast!el s"nt necesare 'ece şedinţe c" terape"t"l şi apoi la domicili". acient"l va repeta in
imaginaţie respectivele scenarii 7pe care consideră că le evită prin anxietate8.
62 5odi6icarea co"porta"ente!or "a#ice

4+
 @ "ltimă etapă ar !i s"primarea consecinţelor comportamentale ale gri/ii.Acestea s"nt activităţi
magice repetitive şi de neclintit care a!ectea'ă s"biect"l nelăsnd"-i şanse de ale evita n ci"da
 presi"nilor exercitate de apropiaţi adeseori victimele "nor excese de a!ecţi"ne.

$2$2 STUDIU DE CA

;oxana o tnără n vrstă de 3# de ani asistentă medicală necăsătorită a!irmă despre

ea insăşi  8u am încredere în mine. 'ă îndoiesc de mine în "aţa celei mai mărunte sarcini, celui
mai mărunt demers, mă întreb mereu dacă sunt capabilă să a0ung la un rezultat. hiar dacă
cineva mă linişteşte, asta nu mă calmează, asta vine din mine de "apt, este în capul meu.
e aproape "n an ;oxana s"!eră de di!erite l"cr"ri ca şi de d"reri !i'ice şi psihice. A !
ost diagnosticată c" o spondilo'ă cervicală avnd tasate vertebrele din această 'onă şi a !ost prop"să
pentr" operaţie n pre'ent ea n" are ncredere n această metodă !ace !i'ioterapie temnd"se de "n
posibil eşec al operaţiei risc"rile !iind tot"şi reale. 0n clădirea "nde loc"ieşte ea cineva a m"rit din
ca"'a "nei operaţii şi ea se teme de acest l"cr" i este teamă de nere"şita operaţiei. &nd se gndeşte la
operaţie i se accelerea'ă ritm"l cardiac şi simte inima in gt iar stomac"l i este prins ca ntr-o
menghină şi are sen'aţie de vomă.
incolo de această preoc"pare permanentă ea pre'intă n"meroase teme de anxietate teama de
eşec şi-a ntrer"pt st"diile d"pă n"mai 1 an de 'ile i s-a păr"t !oarte di!icilă !ac"ltatea pe care o
ncep"se A*: şi-a pierd"t ncrederea n capacităţile ei d"pă n"mai "n examen picat la "n pro!
esor !oarte exigent n" a av"t c"ra/"l să se pre'inte la restanţă de teama de a n" l"a examen"l.
eşi a" trec"t doi ani de la acest incident timp n care ea ar !i treb"it să termine această !
ac"ltatea gnd"l că n" a !ost capabilă să termine !ac"ltatea o chin"ie c"mplit dar n acelaşi timp amnă
moment"l
n care şi va rel"a st"diile n "rma comportament"l"i de amnare se simte bine pentr" o perioadă
sc"rtă de timp ca apoi s-i revină sentiment"l de c"lpabili'are /ena !aţă de părinţi şi prieteni
accent"area sentiment"l"i de in!erioritate toate acestea storcnd-o de energie.
;eali'nd o inc"rsi"ne n copilăria ;oxanei i revin n minte amintiri din copilărie care p"n in
evidenţă incidente care a" declanşat teama de a n"-şi s"păra părinţii a!lăm că !ace parte dintr-o !amilie

4%
c" doi copii ea !iind sora mai mare avnd şi responsabilitatea de a avea n gri/ă sora mai mică tatăl o
!ire a"toritară i imp"nea reg"li !oarte stricte "na dintre acestea !iind nsoţirea de către sora mai mică la
 prietenele ei iar dacă acestea n" erea" de acord să vină nsoţită de sora sa  ;oxana treb"ia să rămnă
acasă să se /oace c" sora mai mică deşi acest !apt era impotriva voinţei ei dar teama că tatăl se va
s"păra şi n" o va mai i"bi la !el ca pe sora sa o !ăcea să se s"p"nă c" lacrimi in ochi.
0n ca'"l ;oxanei strategiile terape"tice a" !ost reali'ate n "rmătorii paşi
 S@a rea!i'at o eva!&are pornind de !a co"ponente!e "ode!&!&i *ASICID
Co"porta"ent este de!ensivă coportament de tip evitant
-iaţa a6ectivă anxietate se simte lipsită de valoare se teme de critică şi eval"are
Sensibi!itate ameţeli palpitaţii ce!alee
I"a#ini repre'entăriF imagine de sine scă'"tă stimă de sine scă'"tă amintiri intr"'ive re!
eritoare la criticile tatăl"i
Co#niţii gnd"ri care i prod"c ngri/orare gnd"ri şi convingeri negative legate de per!ormanţele
sale slabe şi de lipsa de valoare personală gnd"ri de tip !atalist
Re!aţii interpersoona!e se simte in!erioară n plan social relaţii tensionate la loc"l de m"ncă
Aspecte 6i'io!o#ice2 Cons&" de s&bstanţe n" cons"mă alcool !ace exerciţii !i'ice a !ost
diagnosticată c" spondilo'ă cervicală.
 S@a& stabi!it obiective!e "a:ore a!e terapiei mpre"nă c" clienta
-*ă aibă c"ra/"l de a-şi rel"a st"diile acest l"cr" avnd ca e!ect creşterea stimei de sine.
-*ă-şi dimin"e'e teama de operaţie care n "rmătorii ani ar treb"i reali'ată.
 C!ienta a 6ost instr&ită ;i a:&tată pentr& a@;i 9ns&;i o te%nică de re!axare   "tili'nd
"rmătoarea tehnica respiratorie 7să inspire adnc să pastre'e cteva min"te acest
aer introd"s n plamni şi apoi să expire c" p"tere vi'"ali'nd respiraţia gndind"-se
că aceasta este gnd"l negativ care n"-i dă pace.8
 Identi6icarea #7nd&ri!or ne#ative8 disc&tarea !or ;i "odi6icarea !or
&lienta a reali'at "n tabel c" gnd"rile negative modi!icările somatice care insoţesc aceste gnd"ri
şi apoi alternativa po'itivă a cestor gnd"ri şi schimbarea stărilor !i'ice constatate.
9$ndul perturbator   nu îmi reiau studiile pentru că nu voi reuşi să trec de acel examen? apar 
 palpitaţii sen'aţie de vomă #7nd&! a!ternativ  chiar dacă pic acest examen, îl voi da p$nă voi trece
de el, in "ond ma0oritatea studenţilor au restanţe? o dată c" acest gănd ;oxana se simte b"c"roasă şi
ncre'ătoare in viitor.

49
 Jnd"l pert"rbator  nu mă operez pentru că operaţia va eşua.? pacienta simte o d"rere
p"ternică in piept şi n" mai poate respira #7nd&! a!ternativ  este o să mă operez la un renumit
specialist, vecinul  meu a avut altă a"ecţiune şi era mult mai în v$rsta şi cu complicaţii multiple ?
sen'aţiile de d"rere in piept se aten"ea'ă o dată c" acest gnd.
&lienta va ncepe să conştienti'e'e caracter"l de'adaptativ al comportamentelor sale şi ntrevede
 posibilitatea constr"irii "nor noi modele de cond"ită declanşate de "n alt tip de dialog interior. Aceasta
va cond"ce la modi!icarea comportament"l"i care la rnd"l să" va avea "n impact po'itiv as"pra
str"ct"rilor cognitive ale s"biect"l"i.
rogres"l pacientei anxioase a inregistrat do"ă mari etape
 epistarea acelor gnd"ri asociate cal mai adesea stării sale anxioaseB i s-a explicat că n
clipa in care se simte anxioasă să-şi note'e  disc&rs&! interior? 7 de ex.  5acă nu
a0ung la timp la serviciu, mă vor concedia?8.
 *ă-şi elabore'e "n disc&rs &n disc&rs interior a!ternativ? c" rol"l de a-i relativi'a
gnd"rile negative spontane de exempl"B  ,,Oricine are dreptul să mai intarzie uneori. lţii
int$rzie mai des dec$t mine.

#(
 *I*LIO+RA,IE

• AndreMs8 +2 Crea"er8 52 Crino8 R2 3&nt8 C La"pe8 L2 AndreM8 P2 72((+8 Psihoterapia

tulburărilor anxioase! ghid practic pentru terapeuţi şi pacienţi :dit"ra olirom 0aşi.
• Andre8 C2B Le#eron8 P2 72((18 um să ne eliberăm de "rica de ceilalţi :dit"ra Trei 6"c"reşti.

• A!6ord8 *2A2*ec8 A2T2  7199+8 1he Po:er o" ognitive 1herap; The J"il!ord ress
,eU ZorH.

• A"erican Psc%iatric Association8 719948  5iagnostic and &tatistical 'anual o" 'ental 

 5isordes (5&', I<=8 Gashington . &.

• *ec8 A2T2 E"er8 +2 +reenber#8 R2L2  719%#8 nxiet; 5isordes and Phobias. A ognitive

 Perspective 6asic 6ooHs ,eU ZorH.

• *rister8 P2 7199+8 1erapia cognitivă :dit"ra Teora 6"c"reşti.

• Cosiner8 K. 72((+8 Introducere in psihologia emoţiilor şi a sentimentelor  :dit"ra olirom 0aşi.

• Cottra&x8 K2 72((38 1erapiile cognitive :dit"ra olirom 0aşi.

• Da6inoi&8 I2 72((18 >lemente de psihoterapie integrativă :dit"ra olirom 0aşi.

• Da6inoi&8 I2 72((38 ?ipnoza clinică :dit"ra olirom 0aşi.

• David8 D2 72(()8 Psihologie clinică şi psihoterapie :dit"ra olirom 0aşi.

• E!ai"8 52 72((+8 e psihoterapie să alegem! psihanalize, psihoterapii! cele mai importante

abordări, :dit"ra Trei 6"c"reşti.

• Enăc%esc&8 C2 72((#8 1ratat de psihopatologie :dit"ra olirom 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I2  72((18  meliorarea per"ormanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie

:dit"ra @ri'ont"ri 6"c"reşti.

#1
• 3o!devici8 I2 7199#8 utosugestie şi relaxare :dit"ra &eres 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I2 7199%8 Psihoterapia tulburărilor anxioase :dit"ra &eres 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I. 7199+8 >lemente de psihoterapie :dit"ra All 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I. 719938 Psihoterapoa un tratament "ără medicamente :dit"ra &eres 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I. 72((28 Psihoterapia anxietăţii :dit"ra "al Tech 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I. 72((38  Psihoterapia cazurilor di"icile# bordări cognitiv-comportamentale

:dit"ra "al Tech 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I. 72((48 Psihoterapii de scurtă durată :dit"ra "al Tech 6"c"reşti.

• 3o!devici8 I2 72((98 1ratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală :dit"ra Trei 6"c"reşti.

• 3&ber8 . 7199+8 Psihoterapie-1erapia potrivită "iecărui pacient  :dit"ra Xtiinţă şi

Tehnică 6"c"reşti.

• Ia"andesc&8 I. *. 7199+8 Psihologia medicală :dit"ra 0n!omedica 6"c"reşti.

• Ionesc&8 +2 7199#8 1ratat de psihologie medicală şi psihoterapie :dit"ra AsHlepios 6"c"reşti.

• Ionesc&8 +2 7199+8 1ulburările personalităţii :dit"ra AsHlepios 6"c"reşti.

• Q!ein8 5. 72(()8 Invidie şi recunoştiinţă :dit"ra Trei 6"c"reşti.

• Le!ord8 ,2 Andre8 C. 72((38 um să ne purtăm cu personalităţile di"icile :dit"ra Trei
6"c"reşti.

• 5itro6an8 I. 7199+8 Psihoterapia experenţială :dit"ra 0n!omedica 6"c"reşti.

• 5orea&8 A. 72((+8 Psihoterapie @'etode şi tehnici :dit"ra Trei 6"c"reşti.

• S9ntion8 , 72((+8 Introducere în psihologie socială @vidi"s DniversitI ress &onstanţa.