Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
u
>
Q)
u
o
I
~
Q.,
~
II~
a
::t
-
f!)1
0..1
.(
ISBN 973-40-0420-4
Din clIprins:
Sii ne eliberiim de anxietate ~i panitii
Fobiile - 0 piedicii in ealea echilibrului psihie!ji
eomportamentului eehilibrat II Tehniei simple de
psihoterapie a obsesiilor Psihoterapia anxietii-
fii legate de probleme sexuale Psiheterapia
pentru persoanele eu teamii de a se angaja in
relafii apropiate eu eeilalfi.
I
L
Pructlc::!
Instruc::Uv!
E:cluccdiv!
*
0..
o
U
C/)
o
u
.-
(])
o
u
*
II .ttiti.-l.-t,e ?00 I
CfI-z:--"?
Prezinta soluiii practice 9i raspunde la cele
mai diferite probleme pe care Ie 'intampinam
zilnic 'in preocuparile noastre pentru imbuna-
taiirea 9i 'infrumuseiarea vieiii.
Redactor: AURORA DUMITRU
Tehnoredactor: STELIANA PARIZIANU
~J5 EDITURA CERES
'eo Bucure)\tl
1998
IRINA HOLDEVICI
PSIHOTERAPIA
TULBURARILOR
ANXIOASE
(Sa ne eliberam de frici,
obsesii f?i fobiO
ISBN 973-40-0420-4
CUV ANT lNAINTE
Lucrarea nPsihoterapia tulburarilor anxioase"
I~i propune sa prezinte cititorului un numar de
tehnici psihoterapeutice, de orientare com-
portamentala ~i cognitiv comportamentala,
tehnici menite sa contribuie la reducerea
anxietafii ~i la optimizarea comportamentului
uman.
Unele din respectivele tehnici se uti/izeaza In
cabinetele de consiliere psihologica ~i psiho-
terapie, pe cand a/tele, mai simple, pot fi uti-
/izate chiar de persoanele care sufera de
tulburari anxioase nu prea grave, In absenta
unui terapeut calificat, acestea din urma
capiitand, mai curand, caracterul unor
metode de autoreglare a comportamentului.
in lucrare sunt descrise principalele tulburari
care au la baza anxietatea, cauzele acestora
pre cum ~i principiile generaIe ale psihodiag-
nozei ~i psihoterapiei anxietafii.
Sunt prezentate In detaliu metode comporta-
mentale ~i cognitiv comportamentale de terapie
a tulburarilor caracterizate prin anxietate
genera/izata ~i atacuri de panica, precum ~i a
tulburarilor fobice ~i obsesiv-compulsive.
o atentie speciala este acordata ~i anxietatii
legate de problemele sexuale ~i de relatiile
interpersonale.
5
Lucrarea se adreseaza deopotriva tuturor celor
interesati sa se initieze In domeniul psihote-
rapiei comportam entaIe, precum ?i psiho-
logi/or, medici/or, studentilor din facultafile de
psih%gie ?i medicina, ?i pub/icului larg care
dore?te sa cunoascii prob/ematica tu/burari/or
anxioase ?i sa-?i Insu?eascii metode simple de
contracarare a acestora.
AUTOAREA
NATURA ANXIETATII
~I A FRICILOR UMANE
Frica este 0 stare afectiva negativa care
apare in situatia In care subiectu/ Intrezare?te
un pericol iminent. Reactiile psihofiziologice
care apar in cazul fricii pregatesc organismul
pentru reactia de fuga, de lupta sau II para-
Iizeazatransformandu-I intr-o stana de piatra.
Frica normala este 0 reactie emolionala cu
caracter adaptativ pentru ca, in cazul unei
amenintari, ne mobilizeaza sa luam anumite
masuri pentru a ne salva viala. Acest meca-
nism funclioneaza lili in cazul fricilor psiho-
logice, determinand subiectul sa Intreprinda
acliuni de autoprotectie. Astfel, daca un
coleg uneltelilte pentru a ne lua serviciul,
trebuie sa aclionam spre a-I impiedica.
Teama, In doze moderate, crelilte acuitatea
perceptiva, capacitatea de concentrare a
atentiei, face ca gandirea sa fie mai clara ~i
mai rapida, mobilizeaza energiile, activeaza
reflexele, astfellncat subiectul sa fie In stare
sa aclioneze mai repede ~i mai bine.
Fricile sau temerile irationale apar atunci
cand subiectul se simte ~i se comporta ca ~i
In cazul unui pericol major, In cazul unui
pericol minimal sau chiar inexistent. Astfel, 0
persoana cu fobie de caini, poate fi paralizata
de groaza la vederea unui cate/u? inofensiv.
7
__1 _
Anxietatea este definita de speeiali?ti ca 0
teama difuza, fara un obieet bine precizat.
Subiectul traie:;;te 0 Incordare continua, sim-
tindu-se permanent amenintat. EI este foarte
nervos :;;i de multe ori nici nu realizeaza de
fapt ce anume it sperie atat de tare.
f n literatura anglo-saxona gasim frecvent
pentru a descrie 0 astfel de stare, termenul
de llanxietate care plute?te In aet' :;;i se
fixeaza cand pe un obiect cand pe altul, astfel
Incat subiectul anxios, imediat ce a scapat de
un motiv de Ingrijorare, gase:;;te imediat altul.
Fobia (termenul provine din greceseul
llphobos", care Inseamna fuga, dar :;;i de la
zeul cu acela:;;i nume, care putea provoca
teama :;;i panica du:;;manilor sai) reprezinta 0
friea persistenta de un obiect, gand sau
situatie care In mod obi:;;nuit nu justifica
teama. Subiectul I:;;i da seama de faptul ca
frica sa este ridicola, lipsita de sens, lupta
Impotriva ei, dar nu 0 poate Invinge.
Panica (de la zeul Pan)desemneaza un
puseu brusc :;;i acut de teroare. Psihopato-
logii sunt de parere ca anxietatea, fobiile :;;i
atacurile de panica reprezinta frici cu caracter
irational.
Manualul Diagnostic :;;i Statistic al Asociatiei
Psihiatrilor Americani D.S.M. III, distinge
doua forme de baza ale tulburarii anxioase:
a) Starile anxioase; .
b) Tulburarile de tip fobie.
Starile anxioase cuprind:
tulburari anxioase generalizate; tulburari
de tip panica; tulburari obsesiv-compulsive;
tulburari post-traumatice datorate stresului.
8
Cercetatorii au stabilit ca 2-4% din populatie
au fost diagnosticati ca avand fobii sau alte
tulburari anxioase.
TULBUR.ARI ANXIOASE GENERALIZATE
~I TULBUR.ARI DE TIP ~ANICA
(ATACURILE DE PANICA)
Tulburarile anxioase generalizate se caracte-
rizeaza prin prezenta unei trairi anxioase
cronice (cu durata de cel putin 0 luna), difuze,
cu trairea aprehensiunii unui pericol iminent.
Aceasta stare poate fi marcata de episoade
anxioase cu caracter mai acut :;;i dezaptativ.
Dar deoarece nici anxietatea difuza, nici ata-
curile acute nu au legatura cu 0 amenintare
directa, aceasta anxietate este caracterizata,
a:;;acum am subliniat, ca fiind 0 anxietate care
plute:;;te liber. Ace:;;ti subiecti se afla Intr-o
permanenta stare de tensiune :;;i supra-
Incordare, Ingrijorare :;;i nu se simt niciodata
In largul lor. Ei sunt hipersensibili la relatii1e
interpersonale ~i adesea se simt inadecvati :;;i
depresivi. Adesea au dificultati de concen-
trare :;;i se tem sa nu comita vreo eroare.
Nivelul ridicat al supralncordarii se reflecta In
supralncordarea posturala :;;igesturala, hiper-
reactivitatea la stimulii surveniti brusc sau
nea:;;teptat :;;iIn mi~carile care tradeaza nervo-
zitatea. Frecvent ei se plang de tensiune In
zona gatului, cefei, umerilor :;;i pat1ii supe-
rioare a spatelui, diaree cronica, poliurie :;;i
tulburari de somn (insomnii :;;i co:;;maruri). Ei
transpira frecvent :;;i au de obicei palmele
9
ude. Pot suferi de hipertensiune arteriala,
puis accelerat, tulburari respiratorii sau palpi-
tatii fara vreun motiv de natura fiziologica.
Indiferent cat de bine Ie merge In viata, ei
sunt tematori ~i a~teapta mereu un eveniment
negativ. Temerile ~i fanteziile lor vagi, combi-
nate cu hipersensibilitatea lor Ii fac sa se
simta tri~ti ~i descurajati. Nu numai ca au
dificultati In luarea deciziilor, dar dupa ce au
luat 0 hotarare se framanta sa nu fi gre~it
cumva ~i se gandesc la tot felul de factori
neprevazuti care ar putea duce la dezastre.
Cum au scapat de 0 sursa de Ingrijorare,
gasesc imediat alta, astfellncat rudele ~i prie-
tenii I~i pierd adesea rabdarea cu ei. 9i seara
la culcare, In loc sa se odihneasca lini~titi, ei
I~i trec In revista gre~elile, reale sau imagi-
nare. Cand nu rumineaza problemele trecute,
anticipeaz~ toate greutalile 9i problemele ce
ar putea aparea In viitor. In timpul somnului au
vise terifiante In care viseaza ca sunt asa-
sinati, strangulati, cad de la Inaltime etc.
Anxietatea difuza este punctata de atacuri de
panica care dureaza de la cateva secunde
pana la 0 ora sau chiar mai mull. In D.S.M.
III se considera ca orice atac anxios este 0
tulburare de tip panica ~i este tratat Intr-o
categorie separata de entitati nozografice
(maladii). Aceste atacuri apar brusc, au 0
intensitate foarte mare 9i apoi dispar. Atat
aparitia cat 9i disparitia lor nu au 0 cauza
evidenta.
Simptomatologia variaza de la individ la
individ, incluzand In general: palpitatii; respi-
ratie rapida 9i sacadata; transpiratii abun-
10
dente; ameteli; senzatie de le9in; racirea
extremitatilor; paloarea fetei; nevoia de a
urina; senzatii diverse In zona abdominala;
senzatia de moarte iminenta.
De reguJa, ataculdureaza cateva minute 9i se
remite. In cazulln care acesta dureaza ceva
mai mult, pacientul implora anturajul sa
cheme un medic. Acesta lini9te~te bolnavul 9i
Ii administreaza sedative.
Atacurile variaza ca frecventa de la cateva pe
zi pana la unul pe luna sau chiar mai rare. Ele
se pot declan9a In timpul zilei sau noaptea
cand persoana se treze9te brusc din somn cu
un puternic sentiment de teama, care evo-
lueaza rapid sub forma unui atac. Intre atacuri
individul se comporta normal, dar 0 anxietate
~i tensiune psihica persista de regula.
Un om de afaceri cu succes a Inceput sa
dezvolte atacuri de panica la 2-3 luni. EI era
casatorit cu 0 femeie mai mare decat el, de
care nu se mai simtea atras fizic. Acum el
Incepe sa fie interesat de femei mai tinere.
Atacurile de panica apar imediat ce Intalne~te
o astfel de femeie de care se Indragoste~te.
De~i el nu poate gasi nici 0 explicatie pentru
starile sale, aceasta este evidenta: el a avut 0
copilarie nesigura, a trait In saracie 9i s-a
simtit permanent nesigur 9i amenin1at de
lumea dura. A reu9it sa se echilibreze
oarecum casatorindu-se cu 0 femeie puter-
nica de tip matern, cu care a avut ~i serioase
realizari materiale. Gandul de a divo'1a de
puternica partenera suportiva sta la baza
atacurilor de panica.
11
nictofobia
patofobia
zoofobia
pirofobia
Obsesia reprezinta preocuparea persistenta
pentru ceva, un gand sau 0 traire afectiva.
Compulsia este un impu/s spre ceva, pe care
pacientul II traie?te ca irezistibil. Tn cazul
tulburarii obsesiv-compulsive pacientii se simt
fortati sa se gandeasca la ceva la care nu
doresc sa se gandeasca, sau sa Intreprinda
actiuni pe care nu doresc sa /e realizeze. Ei
simt ca comportamentu/ lor este irational dar
nu se pot contro/a.
Tulburarile obsesiv-compulsive reprezinta
aproximativ 17-20% din cadrul tulburarilor
anxioase. Ideile obsesive pot Imbraca tema-
tica foarte variata cum ar fi preocupari pentru
starea de sanatate proprie, comiterea unor
acte imorale, suicid sau cautarea unor solutii
la probleme insolvabile. Exemplu: 0 sotie
poate fi obsedata de gandul de a-?i otravi
sotul.
De?i gandurile obsesive nu sunt de regula
duse la Indeplinire, ele reprezinta 0 perma-
nenta sursa de tortura psihica pentru individ.
Krains (1984) descrie un astlel de caz: 0
tanara avea tot fe/ul de ganduri obsesive:
sa-?i vada iubitul mort, sa cada mama pe
scari, sa se Inece sora ei etc.
Tn cazul aparitiei gandurilor obsesive, paci-
entii practica ritualurile obsesive pentru a
prefntampina producerea evenimentului (bat
In lemn; pal?esc doar pe anumite portiuni ale
trotuarului; se Intorc din drum cand apare 0
pisica neagra etc.)
Actele compulsive pot fi minore (Il?iface cruce
de cateva ori pe zi), sau deranjante (se spala
pe maini de 10 ori pe ora). Realizarea actului
12
compulsiv, de regula, poate produce 0
descarcare a tensiunii psihice (C a r r, 1971;
Hodgson l?i Richman, 1972). Daca
subiectul Incearca sa reziste compulsiunii,
anxietatea crel?te foarte mult.
Tulburareaobsesiv-compulsivaeste considerata
dezadaptativa pentru ca subiectul desfal?oara
comportamente nerationale care reduc flexibili-
tatea conduitei l?i capacitatea de autocontrol.
Fobia este teama pat%gica fata de un obiect
bine precizat care nu reprezinta 0 amenintare
directa pentru pacient.
PRINCIPALELE TIPURI
SAU FORME DE FOBII
1. Fobie de obiecte, locuri, situatii. Este eel
mai ul?or de recunoscut l?i majoritatea auto-
rilor reduc fobiile doar la aceasta categorie.
De regula, aceste fobii sunt denumite prin
termeni grecel?ti. lata cateva tipuri de fobii
mai cunoscute:
acropofobia - teama de locuri inalte;
agorafobia - teama de spatH largi, de
locuri deschise etc.
aictiofobia - teama de obiecte ascutite;
aquafobia - teama de apa;
aviafobia - teama de zbor;
claustrofobia- teama de de spatii inchise;
misofobia - teama de murdarie, microbi,
contaminare;
- teama de intuneric;
- teama de oboseala;
- teama de animale;
- teama de foc.
13
2. Fobii sociale sau frici cu caracter
interpersonal. Sunt mult mai dificil de iden-
tificat l?i se refera la teama de a fi respins,
fobia de tandre1e, de comportamenteagre-
sive, de e)lec sau chiar de succes. Aceste
reac1ii fobice sunt mai greu de recunoscut cel
pu1in din doua motive:
adesea subiectul declan)leaza instantaneu
comportamentele de evitare.
Astfel, daca persoana nu se angajeaza In
activita1i cu caracter performan1ial, ea nu are
de unde sa )ltie ca se teme de e)lec sau daca
nu intra In rela1ii apropiate cu un partener de
sex opus, nu va con)ltientiza teama de a fi
lovita sau respinsa.
subiectul poate con)ltientiza doar aspectul
rezonabil al fricii sale, nu )li reac1iile sale exa-
gerate. Astfel, majoritatea persoanelor care
e)lueaza In rela1ii1einterpersonale se simt
nefericite, dar nu distruse. Subiectul, care are
fobie de a fi respins, se simte distrus atunci
cand a)la ceva se Intampla )li l)li asuma tot mai
pu1ine riscuri de a intra In rela1ii interper-
sonale.
3. Teama de propriile stari ~i frid interioare.
Se refera la fobia de anxietate, panica sau de
modificarile psihofiziologice specifice
acestora.
in astfel de cazuri subiectul se teme mai mult
de propriile sale trairi )li reac1ii decM de situa-
1iilecare Ie genereaza, acesta temandu-se de
palpita1ii, ame1eli, de senza1iade le)lin sau de
faptul ca se va Inro)li. De teama propriilor
14
reac1ii, subiectul va Incepe sa evite situaliile
care Ie declan~eaza.
Fen s t ern he i m, (1977) este de parere ca
agorafobia nu reprezinta decat 0 forma
extrema a acestei fobii, de propriile frici ~i
reac1ii.
4. Teama (fobia) de ganduri. in loc sa se
teama de propriile stari afective sau fizio-
logice, subiectul se teme de propriile ganduri
(0 sa am un accident de ma~ina, 0 sa ma
imbolnavesc de 0 boala grava, etc). Persoana
In cauza este cuprinsa de anxietate l?i de
permanente ganduri obsesive. Deoarece In
astfel de cazuri subiectul nu poate evita
situalia care Ii produce teama el declan~eaza
a~a numitele acliuni compulsive (se Intoarce
de 10 ori sa verifice daca a Inchis u~a, se
spala de foarte multe ori pe zi pe maini etc).
5. Frici/e secundare. Exista situalii cand
anxietatea reprezinta 0 reac1ie de ordinul al
doilea la alte probleme, persoanele aflate In
situalie de stres puternic putand declan~a 0
astfel de reaclie de teama, datorita scaderii
rezistenlei psihice generale. Astfel, de pilda, 0
studenta a dezvoltat 0 fobie de a coborl
scarile dupa 0 sesiune foarte grea.
Fobiile se manifesta mai mult la adolescenli ~i
tineri decat la adul1i,mai mult la femei decat la
barba1i. Daca 0 persoana fobica se apropie
de locul care Ii treze)lte teama, apare 0
anxietate puternica ce 5e transforma Intr-un
adevarat atac de panica.
15
i1111
Fobicii mai prezinta ~i simptome asociate cum
ar fi: dureri de cap de tip tensional; dureri de
spate; tulburari digestive; ameleli; teama de a
nu c1aca; senzalia de straniu, de a nu fi ei
l'n~i~i; dispozilie depresiva; dificultali de rela-
lionare; In unele cazuri apar dificultali
serioase de a lua decizii (decidofobia _
Kaufman, 1973).
Fobia poate fi ~i expresia nevoii de a evita
responsabilitaVle vielii adulte, la baza acestei
tulburari stand inhibarea comportamentului
independent. Acest lucru este valabil mai ales
pentru persoanele cu fobii multiple. Astfel, 0
tanara femeie cu fobii multiple a urmat 0 serie
de tratamente medicamentoase ~i psihotera-
peutice care Insa au dat rezultate slabe. La un
moment dat ea se casatore~te cu un barbat
mai In varsta care pare foarte puternic ~i
protector. Cand se dovede~te ca fOrla sa nu
este reala ci are 0 baza nevrotica, severitatea
simptomelor soliei devine foarte ampla.
Terapeutul 0 abordeaza astfel: ignora fricile ei
~i Ii centreaza atenlia asupra relaliei cu solul.
RezuItatuI este ca ea devine dependenta de
terapeut ~i continua sa se planga de fobii
chiar l?i cand acestea au disparut aproape
total. Totu~i, relalia cu sOlul s-a ameliorat, ea
ajungand sa manifeste simpatie ~i toleranla
!ala de slabiciunile partenerului.
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au
suferit de frica.
Astfel, istoria l?i literatura neofera numeroase
exemple. Medicul grec Hipocrate scria
despre Damocles care nu putea trece pe
langa 0 prapastie sau pe un pod,
16
Shakespeare in piesa lui "Negufatorul din
Venetia" vorbea despre fobia de pisici, iar
mai tarziu, Descartes se referea la trairea
ciudata a unor oameni care nu puteau
suporta mirosul de trandafiri sau intrau in
panica la vederea unei pisici.
De~i aceste simptome sunt vechi de cand
lumea, abia pe la jumatatea secolului XIX ele
au fost considerate ca aparlinand domeniului
clinic.
Dintre teoriile explicative ale comportamen-
telor de tip fobic, cele mai interesante raman,
in opinia noastra, teoria psihanalitica ~i teoria
comportamentalista. Astfel, F r e ud era de
parere ca fobiile reprezinta mecanisme de
aparare ale eului menite sa protejeze fiinla
umana impotriva unei anxietali incon~tiente
mult mai profunde, anxietate rezultata in urma
nerezolvarii complexului Oedip care se
refera, in esenla, la dragostea ~i dorinla
sexuala a copilului pentru parintele de sex
opus. A ramas celebru in istoria psihanalizei
cazul micului Hans care avea fobie de cai
(copilul refuza sa mearga pe strada de teama
ca I-ar putea mu~ca un cal). Freud a analizat
acest caz ~i a ajuns la concluzia ca in spate Ie
fobiei de cai se ascundea teama incon~tienta
a copilului ca va fi pedepsit de tata (prin
castrare) pentru dorinla sa erotica fala de
mama.
Tntimpul curei analitice, prin intermediul unor
metode specifice, dintre care cele mai cunos-
cute sunt asocialia libera ~i analiza viselor,
subiectullucreaza asupra sa pentru a scoate
la iveala din incon~tient complexullui Oedip.
17
Pe masura ce aceste complexe ~i conflicte de
natura incon~~ienta sunt aduse la lumina,
dispar ~i fobiile, pentru ca subiectul nu mai
are nevoie de ele ca mecanisme de aparare.
Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este
ca ea dureaza un timp foarte indelungat (in
medie 2 ani), iar rezultatele sunt incerte
pentru anumite categorii de subiecli. Este
cunoscut faptul ca pacienlii potrivili pentru
psihanaliza trebuie sa aiba un nivel int~leGtual
~i cultural ridicat, 0 varsta relativ tanafa -
pana la 35 de ani -, timp .Iiber ~i 0 situalie
materiala care sa Ie permita sa faca fala
costurilor terapiei.
Daca psihanali~tii considera ca oamenii sunt
neajutorali pana jn momentul in care reu~esc
sa dezgroape toate conflictele de natura
incon~tienta prod use in copilarie, psihologii
comportamentali~ti sunt de parere ca frica
reprezinta un comportament invalat.
In loc sa se intrebe, ca psihanali~tii ce anume
din incon~tientul tau a produs teama, com-
portamentali~tii i~i pun intrebari de genul
urmator:
Cum a invatat subiectul sa se teama? Ce
anume 'if determina sa se dezvete de (rica?
Sunt bine cunoscute doua experimente
c1asice in urma carora a rezultat in mod
evident faptul ca reacliile emoiionale pot fi
invalate ~i dezvaiate.
Astfel, in 1920 J. B. Waton, intemeietorul
teoriei comportamentaliste, impreuna cu
colaboratoarea sa Rosalie Rayner, au reu~it
sa provoace la un copil de 11 luni (Albert)
teama de ~obolanii albi. La inceput copilul nu
18
se temea de obolan, dar se temea de zgo-
mote puternice. Pe baza acestei observaiii,
cercetatorii au asociat prezentarea animalului
cu un zgomot puternic i dupa un numar de
repetari, copilul a dezvoltat teama de animal,
chiar in absenia zgomotului. Ulterior, teama
s-a generalizat i la alte situaiii. Astfel copilul a
devenit fobic la animale i la obiecte din
blana.
Peste dl.iiva ani, Mar y Co v e r Jon e s a
demonstrat faptul ca se poate utiliza condi-
iionarea i pentru ca subiectul sa se elibereze
de teama. Lui Peter, un copil de trei ani, Ii era
frica de iepuri. Terapeuta a prezentat copilului
animalul aflat in cuc3.In timp ce ii oferea eate
o bomboana. Rezultatul a fost ca peste cateva
saptamani copilul se juca linitit cu iepurii de
casa.
Cercetatorii care au realizat astfel de experi-
mente s-au confruntat Insa cu 0 problema difi-
cila: daca fricile pot fi inlaturate, de ce per-
sista ele totui In situaiiile de viaia. Raspun-
surile la aceasta Intrebare le-a dat Hob u rt
Mow r e r, care a prop us, pentru explicarea
comportamentului fobie, 0 teorie In doua
trepte sau etape:
Etapa 1: Subieetul Invala sa se teama prin
intermediul eonditionarii. Odata ee teama s-a
,
fixat, aeesta are tendinia de a se elibera de
ea.
Etapa 2: Subiectul invaia foarte repede eum
se poate elibera de teama prin intermediul a
doua tehnici:
19
I
I111
i
I
I ','i,
,i
iill
III
a) Evitarea situa~iei care declan~eaza teama
(persoanele care se tem sa calatoreaca cu
avionul, vor prefera trenul);
b) Evadarea din situa~ia anxiogena atunci
cand subiectul a intrat rn aceasta (subiectul
se urca rn metrou, intra rn panica ~i coboara
la prima sta~ie).
Ori de cat ori subiectul utilizeaza una din
strategiile respective, anxietatea sa diminua,
dar, se Intaresc modelele de comportament
evitare - evadare ~i acest lucru are drept con-
secin~a faptul ca subiectul cauta sa nu se
expuna situa~iilor care declan~eaza compor-
tamentul de tip fobic.
Exista persoane al caror comportament este
guvernat de frica ~i ei sunt con~tien~i de
aceasta, pe cand altii nici nu baga de seama
faptul ca frica Ie conduce viata. Ace~tia din
urma pot sa calatoreasca, au succese profe-
sionale, pot vorbi In public, au via~ade familie
corespunzatoare ~i totu~i, sunt mereu supra-
Incordati ~i speria~i chiar daca fricile lor sunt
minore (frica de paianjeni, de a urca singuri
cu liftul sau de a conduce ma~ina).
Fen s t e r he i m ~i J e a n B a e r (1984)
sunt de parere ca orice teama care este atat
de puternica rncat Impiedica persoana sa
rndeplineasca 0 actiune este de fapt 0 reactie
de caracter fobic. De,:;>i rn tratatele de psihia-
trie fobia este definita ca fiind. 0 teamii cu
obiect bine precizat(de animale, de furtuna,
de rnaltime etc.), autoriimentionati considera
ca putem :include in cadrul fobiilor~ifrici! cu
caracter mai abstract cum'ar fifrica "de
responsabilitate, de pierderea controlului, de
20
a lua parte la evenimente sociale, de a fi
singur sau de a fi respins.
Terapeutii de orientare comportamentalista ~i
cognitiv-comportamentala pornesc rn terapia
comportamentelor fobice de la urmatoarele
premlze:
Majoritatea comportamentelor fobice sunt
rnvatate (daca nu cumva chiar toate). Din
acest motiv, chiar daca vi se pare ca aveti
fobia de cand va ~titi, va puteii dezvaia de ea.
Tn cazulrn care un comportament de tip
fobic este dezvaiat (se decondiiioneaza) nu
apar alte frici care sa-I substituie, ci dimpo-
triva, persoana obiine 0 mai buna adaptarela
mediu.
Reaciia fobica este 0 deprindere gre~ita ~i
ca orice deprindere gre9ita, ea se poate
modifica.
Cu ajutorul unor cuno~tinie speciale, a
unor antrenamente psihologice bazate pe
gandire, imaginaiie 9i voinia, comportamen-
tele de tip fobic pot sa dispara In cateva luni,
nu In cativa ani.
Nu trebuie sa va rnchipuiii ca va veii elibera
chiar de orice teama, dar yeti fi capabili sa va
controlati teama, sa-i faceti fata.
Temerile iraiionale blocheaza viaia 9i activi-
tatea oamenilor indiferent de varsta, rmpiedi-
candu-i sa Inveie, sa lucreze, sa calato-
reasca, rntr-un cuvant, sa traiasca normal.
Datorita anxietatii (teama fara obiect bine
precizat) sau a fricilor de tip fobic, persoana
poate renunta la 0 serie de obiective dezira-
bile cum ar fi stabilirea unor relatii interper-
21
sonale apropiate, alegerea unor profesiuni
dorite sau a trai 0 viaia agreabila plina de
satisfaciii. Cu alte cuvinte, fricile iraiionale pot
face dintr-o persoana sanatoasa 9i inteligenta
o persoana infirma.
* *
*
Individul care dorel?te sa se debaraseze de
teama trebuie sa aiba In vedere cateva
lucruri:
Trebuie sa aveii In vedere faptul ca nu
sunteii un caz unic l?i irecuperabil pentru ca
exista milioane de oameni care sufera de frici
iraiionale 9i care Ii spun ca ceva este In
neregula cu ei.
Niciodata nu este prea tarziu ca sa te
schimbi.
Fen s t e r he i m (1984) relateaza faptul ca
cel mai varstnic pacient pe care I-a tratat cu
succes de teama de a parasi New York-ul
avea 90 de ani. Dupa ce a facut psihoterapie,
acesta a fost capabil sa zboare cu avionul la
Washington pentru a-i vedea nepoiii.
Chiar 9i fobiile foarte vechi fixate Inca din
copilarie pot fi tratate daca subiectul
parcurge urmatoarele etape:
1. Descoperirea naturii fobiei respective.
A9a cum am subliniat, unele fobii sunt evi-
dente (de avion, de lift, de a merge singur pe
strada etc.) In timp ce altele sunt ascunse,
cum ar fi, de pi Ida, teama de a fi respins.
2. Subiectul trebuie sa con9tientizeze faptul
ca fobiile suntfrici Invaiate, sa Inveie modulln
care funciioneaza ele, ce reaciii fiziologice
22
produc, cum influen1eazaele 'V'iaiaindividului
l?i ce anume face acesta pentru a Ie meniine.
Astfel, subiectul trebuie sa realizeze fap-tul ca
Intrezarel?te pericole uriage, de9i pericolele
sunt minore sau poate sa Isi imagirt'ez~>cf\ii;\t
pericole care nuexista delob, .car~i m~!lti~fn'
. care fri,cile respectivell'Irr1l3iedi;el'" sa.
Intreprinaa diverse lucruri per'cate"ar 'e:/.6ri-sa
IeIntreprinda .. ,"
3. Pentru a se elibera de a'nxietate l?ifobii
este obligatoriu ca subiectul sa urmeze un
program de terapie comportamentala 9i
cognitiv-comportamentala care consta mai
ales In tehnici de desensibilizare. Cu alte
cuvinte, trebuie sa faca acele lucruri pe care
dore9te sa Ie faca, pentru a nu se mai teme
de ele.
4. Programul de combatere a fricii Invaiat
Impreuna cu terap~utul, trebuie aplicat 9i la
situaiiile de viaia. In acela9i timp subiectul
trebuie sa-l?i modifice stilul de viaia Invaiand
sa traiasca Impreuna cu fricile sale sau sa se
elibereze complet de ele.
Un loc important In cadrul psihoterapiei sta-
rilor anxioase 11 ocupa 9i actualizarea dispo-
nibilitaiilor psihice latente, prin intermediul
unor antrenamente speciale, cum ar fi, de
pilda, cele de relaxare sau autopsihoza.
sA NE ELiBERAM DE ANXIETATE
~I PANICA
A9a cum am mai subliniat, anxietatea este
definitiva ca 0 teama nespecifica, fara lega-
tura cu situatiile externe 9i care nu este
asociata cu comportamentul de evitare siste-
matica a anumitor situaiii, cum se intampla in
cazul fobiilor. Cu toate acestea, interviurile
realizate asupra unor pacienti suferind de
anxietate au condus la concluzia ca nu este
yorba chiar de 0 teama fara obiect, pentru ca
respectivii pacienii percep mediul inconju-
rator ca fiind ameniniator 9i anxiogen. Astfel,
anxietatea respectivilor pacienti devine un
raspuns logic la 0 interpretare eronata a
realitaiii. Aceasta observatie sta la baza abor-
darii psihoterapeutice cognitiv-comportamen-
taliste prin intermediul careia pacieniii sunt
ajutaii sa descopere, sa evalueze 9i sa
modifice modul lor nerealist de apreciere a
unor pericole potentiale.
Cercetarile recente au evideniiat prezenia a
doua tipuri de manifestare a anxietaiii
(8 a r low, 8 Ia n c ha r d, V e r mil yea ~i
Di Nardo, 1986; Clark ~.a., 1988):
a) Atacurile de panica., care apar bruse,
nea?teptat, indiferent de situatie. Acestea
constau In trairea unui sentiment puternic de
24
pericol iminent, sentiment Insotit de 0 serie
de manifestari psihofiziologice de mare
amploare; senzatie de le~in, tremuraturi,
trairea sentimentului de irealitate. Caracterul
brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respec-
tive Ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea
fi victima unei boli somatice sau psihice
grave: infarct, pierderea controlului, insta-
larea unei stari psihotice (de nebunie).
In absenta atacurilor de panica pacieniii sunt
calmi ~i lini?tiii, cu toate di mulii dintre ei
traiesc 0 anumita stare de anxietate antici-
patorie cu privire la un posibil atac In viitor.
b) A doua forma sub care se manifesta tulbu-
rarea anxioasa 0 reprezinta evaluarea nerea-
lista. ?i anxioasa.a unor evenimente esentiale.
9i In acest caz, anxietatea poate fi Insoiita de 0
serie de simptome somatice, ca de pilda:
supralncordare musculara, tremuraturi, neli-
ni?te, oboseala, tulburari respiratorii, palpitaiii,
transpiratii excesive, uscaciune a gurii, ameieli,
senzaiie de greaia, diaree, miciiuni frecvente,
dificultaii de concentrare a atentiei, senzatie de
nod In gat, insomnie, irascibilit~te etc. '
Trebuie meniionat faptul ca un numar mare
de pacienii sufera de ambele tipuri de anxie-
tate. Lad e r ~i Mar k s (1971) afirma ca tul-
burarile anxioase sunt prezente la aproximativ
8% din pacieniii ambulatori care se adreseaza
.cabinetelor de psihiatrie 9i psihoterapie.
Tutburarile fobice afecteaza un ndmar mlJlt
mairedus depacienV (3%).
Atacurile de panica debuteaza, de regula,
brusc aproximativ. intre 20 9i 30 de ani
(Rapel, 1985). Anxietatea generalizata
25
I
I
I,
poate avea :;>iea debut brusc dar cel mai
adesea acesta are un caracter insidios.
In ambele tipuri de tulburari, evenimentele
stresante ale existeniei joaca un rol important.
Mulii pacienii cu tulburari anxioase nu reali-
zeaza de la Inceput ca problema lor are la
baza anxietatea. De regula, ei se adreseaza la
inceput medicului specialist In medicina
generala, pentru acuze somatoforme. Cand
In cele din urma ace:;>tipacienii ajung la psihi-
atrie, ei mai pastreaza unele dubii cu privire la
natura simptomatologiei lor.
Ideea centrala a abordarii cognitive a tulbura-
rilor emoiionale consta In aceea ca nu eveni-
mentul In sine ci expectaiiile individului In
legatura cu acesta sunt generatoare de simp-
tome. In cazul anxietaiii, de regula, subiectul
supraevalueaza semnificaiia pericolului Intr-o
conjunctura data.
In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii
emoiionale sunt luate In consideraiie doua
nivele diferite ale gandirii negative:
a) Gandurile negative (l?i imaginile negative)
ce apar In mod automat atunci cand subiectul
traiel?te starea de anxietate (de exemplu, un
individ anxios In legatura cu impresia pe care
o face In societate, poate dezvolta urmatoa-
rele ganduri care 8e declan:;>eazaIn mod
automat: "ei cred ca tot ceea ce spun eu este
p/ictisitor ~i neinteresantJ/.
b) Afirmaiiile :;>iregulile cu caracter disfunc-
iional care reprezinta seturi de atitudini :;>i
credinie pe care Ie Impartal?esc indivizii In
legatura cu ei In:;>i:;> i l?i cu lumea Inconjura-
26
toare :;>i care Ii determina diverse situaiii
Intr-un mod negativ.
Un exemplu de astfel de regula cu caracter
disfunctional ar fi urmatoarea: "dad! nu ma
agreaz5 toata /umea, i'nseamnii ca sunt lipsit
de va/oare". Un individ care se bazeaza pe 0
astfel de afirmaiie poate interpreta tacerea
celor doi din jur ca pe un indiciu ca ceea ce
spune el este perceput de ceilalii ca fiind
neinteresant.
Afirmaiiile cu caracter disfunqional s-au format
In urma unor experiente Invatate In copilarie si " ,
ele pot ramaneIn stare latenta pana cand pot fi
activate de anumite evenimente externe. De
pilda, a tanara al carui tata a decedat brusc :;>i
nea:;>teptatla varsta de 40 de ani In urma unor
simptome somatice neobisnuite si eronat
diagnosticate, poate dezvolt~ convi~gerea ca
orice simptom somatic aparut brusc poate
duce la moarte. Aceasta convingere are 0
influenia neglijabila In viaia ei pana cand ea
insa:;>i traie:;>testari de ameieala :;>i le:;>indato-
rita unor probleme hormonale. Aceste stari
pot sa-i activezeconvingerile mai vechi, facand-
a sa fie excesiv de preocupata de starea ei de
sanatate, ea interpretand diversele senzaiii
corporale Intr-o maniera catastrofala.
In cele ce urmeaza prezentam cateva modele
de gandire negativa, generatoare de anxie-
tate: "Daca 0 persoana ma critica, i'nseamna
ca nu tine /a mine; Eu nu am nici 0 va/oare
daca dei/a/ti nu ma iubesc; Tn viata sunt doar
i'nvingatori ~i i'nvin~i; Daca fac 0 gre?ea/a sunt
pierdut; Nu pot face fata situatiei X; Succesu/
ce/orlalti i'nseamna esecu/ meu; Daca un /ucru
I ,
27
Interpretarea lor
Voi face un atac de cord.
Am 0 boala grava de inima.
Respiraiia mea se va opri,
ma voi sufoca i voi muri.
Voi leina, voi cadea, ma
voi pierde.
Voi innebuni cu sigurania.
Senzatii
Palpita1ii
Dificultali in res-
piralie
Ameleli. Senza-
lia de lein.
Ganduri stranii
sau dificultate
de a gandi.
Terapeutul trebuie sa-I ajute pe pacient sa
sesizeze legatura dintre senzalii corporale i
interpretarile pe care Ie acorda acestora.
2. Utilizarea tehicii imaginatiei dirijate sau a
jocului dramatic pentru a retrai 0 experienla
emolionala. Cand intrebarile directe nu
reuesc sa-I determine pe pacient sa evoce
gandurile negative ce se declaneaza
spontan, este util sa se ceara pacientului sa
retraiasca evenimentul respectiv peplan
imaginativ sau prin intermediul unui joc dra-
matic cand este yorba de 0 situalie interaclio-
nala (relalionarea cu 0 persoana).
3. Utilizarea modificiirilor de dispozitie In
cursul unei j'edinte de psihoterapie. Fluc-
tualiile de dispozi1ie din cursul unei edin1e
de psihoterapie pot fi surse utile pentru
declanarea automata a gandurilor. Tera-
peutul observand modificarea de dispozi1ie
poate intreba pacientul: Ce ti-a trecut prin
minte acum?
4. Oeterminarea semnificatiei unui eveni-
ment. Uneori declanarea a~tomata a mod~-
lelor de gandire negativa :1U se realizeaza. In
I. Identificarea gandurilor negative
Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor
strategii:
1. Oiscutarea unei experiente emotionale
recente - pacien1ilor Ii se cere sa-i reamin-
teasca un eveniment sau situa1ie care a fost
asociat cu 0 anxietate puternica. Evenimentul
este descris in detaliu i terapeutul intervine
cu intrebari de tipul: Ce ganduri ti-au venit In
minte atunci?; Fa apiirut vreo imagine?;
Ciind ti-a fost eel mai teamii, care era lucrul
eel mai Ingrozitor care credeai cii soarputea
Intampla?
Exemplificarea legaturii pe care 0 realizeaza
pacientul intre diverse senza1ii i gandurile
aferente.
TEHNICILE SPECIFICE PSIHOTERAPIEI
COGNITIV-C("IM PORT AM ENT ALE
nu este perfect, nu e bun de nimic; Eu sunt
responsabil de ceea ce vor face copiii mei In
viatii; Oacii ma voi apropia prea mutt de
cineva acea persoanii va pune stiipanire pe
mine etc. /I
C Iark (1986, 1988) afirma faptul ca oamenii
traiesc atacuri de panica pentru ca ei mani-
festa tendin1a de a interpreta 0 serie de simp-
tome corporale intr-un mod catastrofic. Tahi-
cardia, ame1elile sau jena in respira1ie pot fi
interpretate ca fiind semnele unei boli psihice
sau organlce grave.
28 29
astfel de situa1ii terapeutul trebuie sa caute
sa discearna, prin intermediul unor Intrebari
specifice, care este semnifica1ia evenimen-
tului respectiv pentru pacient. De exemplu:
"Nu e;;ti foarte sigur In legatura cu ce anume
ti-a trecut prin cap cand te-ai simtit speriat In
situatia X. lncercand sa prive;;ti In urma ce
crezi ca a i'nsemnat situatia respectivii pentru
tine?"
II. Modificarea gandurilor negative si a
,
comportamentelor aferente
1. Rationalizarea. Terapeutul trebuie sa-i
explice pacientului ra1iunile tratamentului prin
demonstrarea rela1iei dintre gandire, senti-
ment 9i comportament. Astfel, Bee k (1979)
dadea urmatorul exemplu: daca un subiect
aude In toiul nop1ii un zgomot In camera
alaturata, el I~i poate spune In minte ca a
intrat un ho1. Atunci apare 0 stare de teama 9i
comportamentul se desfa~oara In consecin1a:
subiectul se va ascunde sau va telefona la
poli1ie. Daca dimpotriva, subiectul 19i spune
ca a lasat geamul deschis, sentimentele de
teama nu vor apare ci el se va scula ?i va
Inch ide geamul.
2. Furnizarea unor informatii cu privire la
mecanismele anxietatii. Este necesara descri-
erea In detaliu a simptomelor legate de anxie-
tate, evolu1ia lor probabila, cat 9i faptul ca
trairea anxietatii nu Inse_amna ca subiectul are
o boala psihica grava. In acela?i timp trebuie
explicat ca simptomele prod use de anxietate
nu sunt periculoase (de exemplu accelerarea
30
batailor inimii nu reprezinta un semn ca se va
produce un atac de cord).
Trebuie explicat pacien1ilor ~i faptul ca unele
simptome ca insomnia, dificultatea de a lua
decizii, oboseala ~i chiar vederea ca prin
cea1a sunt manifestari ale anxieta1ii.
3. Distragerea. Este utilizata ca strategie
pentru a exercita un control direct ~i imediat
asupra simptomului. Astlel de metode pot fi:
concentrarea asupra con1inutului unei
conversa1ii ~i nu asupra starii proprii;
schimbarea locului subiectului In camera
fa1a de interlocutor;
daca subiectul manifesta anxietate In
timpul ~edin1ei de psihoterapie, terapeutulli
poate cere sa descrie mobilierul din cabinet.
4. Programarea activitati/or.In cadrul acestei
metode se cere pacien1i1or sa noteze ora de
ora, activita1ile pe care Ie desfa90ara, eva-
luandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la 100 sub as-
pectul unor stari afective cum ar fi: anxietatea,
oboseala, placerea sau gradul de control
asupra situa1iei. Pentru indivizii care se simt
presa1i de timp este indicata 0 planificare rigu-
roasa a activita1ilor astfellncat ace~tia sa nu
aiba tenta1ia sa faca mai multe lucruri deodata,
fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i supralncor-
darea. Mul1i subiec1i anxio~i renun1a la activi-
ta1i de loisir deoarece traiesc permanent ideea
ca nu ~i-au Indeplinit toate datoriile.
De pilda, 0 femeie casnica se trezea la 5,30
dar ramanea In pat pana la ora 8, cand se
gandea la toate activita1i1e pe care le-ar putea
face gre9it sau nu le-ar putea duce la bun
31
sfanilit, fapt ce-i sporea gradul de anxietate. Tn
aceasta situaiie terapeutul i-a recomandat sa
se scoale din pat imediat ce s-a trezit ;>i sa
faca jogging.
5. Verificarea veridicitatii gandurilor negative
automate. Terapeutul utilizeaza0 serie de intre~
bari pentru a-I ajuta pe pacient sa evalueze
gandurile negative ;>i sa Ie substituie cu
,ganduri mai realiste.
In cadrul ;>ediniei de psihoterapie, pacientul
9i terapeutul colaboreaza pentru a gasi soluiii
rationale p~ntru a inlocui gandurile negative
automate. Intre gedinte pacientii cauta sa
puna In practica abilitatile de a se Intreba pe
care Ie-au Invatat Impreuna cu terapeutul.
Pentru ca acest lucru sa se realizeze mai usor
este indicata notarea zilnica a ganduri'lor
negative producatoare de disfunctii.
lata un exemplu de Intrebare care are
menirea sa verifice realitatea gandurilor
negative, disfunctionale:
Ce dovada am ca acest gand este adevarat?
Nu exista ?i un alt mod de a privi aceasta
situatie? Nu cumva exista ?i a aM explicatie
ca alternativa a gandului negativ?
Exemplu:
Pacientul: Cand am un atac de panica Imi
trece prin cap gandul ca voi
le;>inasau voi muri.
Terapeutul: Sine. Hai sa vedem cat de real
este acest gand. Ai le;>inatvreo-
dataIn cursul unui atac de panica?
Pacientul: Nu.
Terapeutul: ~tii ce se Intampla cu organismul
tau atunci cand le9ini?
32
Pacientul: Nu.
Terapeutul: Tensiunea arteriala scade brusc.
~tii cum evolueaza tensiunea In
timpul unui atac de panica?
Pacientul: Am pulsul accelerat. Cred ca
tensiunea se ridica.
Terapeutul: Corect. In stare de anxietate
pulsul ;>i tensiunea urca. Deci
este mult mai puiin probabil ca
vei lef?inacand ef?ti anxios decat
atunci cand nu e9ti.
6. Experimentarea In sfera comportamentului.
Terapeutul cere pacientului sa verifice In viaia
reala daca gandurile negative sunt adevarate.
a) Experimentarea In cazul pacientilor cu
anxietate generalizata. Un om de afaceri se
simiea foarte speriat cand trebuia sa vor-
beasca In public. EI credea ca colegii lui vor
observa anxietatea sa ;>ivor Inceta sa-i acorde
respectul cuvenit. Fiind Intrebat ce dovada
avea In legatura cu faptul ca anxietatea lui
este evidenta pentru aliii, el a afirmat ca e
convins ca daca el se simte anxios, ceilalii
trebuie sa-9i dea seama de asta. Ca test
terapeutul i-a cerut sa iina un mic Adiscurs In
timp ce va fi Inregistrat pe video. In timp ce
vorbea el s-a simiit anxios, dar spre surprin-
derea sa, revazand caseta, nu a observat nici
un semn vizibil de anxietate. Aceasta a redus
convingerea sa cu privire la faptul ca ceilalii
ar observa cat este de anxios. (La Inceput
estima ca ceilalii Ii observau teama cu un
procent de 65%, iar In urma experimentului
aprecierea lui s-a redus pana la 30%).
33
I
I:
b) Experimentarea (testarea) In sfera com-
portamentului cu subiecti suferind de atacuri
de panica.
Scopul principal al abordarii terapeutice este
modificarea interpretarii catastrofizante pe
care 0 au pacieniii In legi3.turacu senza1iilelor
corporale, pe care Ietraiesc In cursu/ atacului
de panica. In aceste cazuri se propun pacien-
1ilor experimente de hiperventila1ie prin inter-
mediul carora se pot reproduce voluntar
simptomele corporale ale starii de panica. Li
se cere sa inspire rapid pe nas l?i pe gura,
timp de doua minute, golind cat mai mult
plamanii la expira1ie l?i nu Ii se spune precis
ce senza1ii vor trai. Apoi pacieniii sunt invita1i
sa aprecieze daca nu cumva senza1iiletraite
dupa exerci1iu seamana cu cele din cursuI
atacului de panica. Se analizeaza apoi even-
tualele asemanari si deosebiri dintre cele
I
doua categorii de senza1ii. De pilda, daca
pacien1ii spun ca senza1iilefizice sunt asema-
natoare dar lipsel?te anxietatea, pacientul este
Intrebat cum soar simii daca astlel de senza1ii
ar aparea brusc si neasteptat, atunci cand el
nu soar gasi In c1i~ica.T~ cele mai multe cazuri
pacientii recunosc ca le-ar interpreta In mod
catastrofic: "voi face un atac de cord".
Pornindu-se de la aceste discu1ii se trece la
Inva1areapacientului sa realizeze 0 tehnica de
respiraiie controlata, care contribuie la redu-
cerea simptomelor fiziologice de panica.
C I ark, S a I k 0 v ski s l?i C ha I k ley
(1985) au gasit ca Inva1area controlului
respira1iei este foarte eficienta cu ajutorul
unei benzi de magnetofon, unde 0 voce
34
calma pronunta "inspira" timp de doua
secunde f?i"expirii" pentru un interval egal de
timp (ritmul respirator este variabill?i se alege
In func1ie de subiect), prelungindu-se treptat
durata inspirului f?i expirului. Apoi pacientul
este instruit sa utilizeze respiraiia controlata
atunci cand presimte instalarea unui atac de
panica (de pilda, expiralie prelungita).
In cadrul unui alt experiment, unei paciente
care crede ca este gray bolnava de inima
pentru ca If?i simlea mai frecvent dedit altii
bataile inimii, terapeutul Ii explica faptul ca
acest fenomen reprezinta doar efectul
concentrarii atenliei asupra unor funclii ale
organismului. Deoarece ea s-a aratat scep-
tica, terapeutul i-a cerut sa se concentreze
asupra inimii In timpul )'edinlei timp de
5 minute. Pacienta a constatat cu surpriza ca
simpla concentrare asupra cordului 0 facea
sa simta pulsulln zona fruniii, la gat, In piept
f?ichiar In degete. Apoi i s-a cerut sa descrie
mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute,
timp In care ea nu a mai fost conf?tienta de
bataile inimii sale.
Un alt tip de experiment consta In demon-
strarea rolului gandurilor In declan)'area unor
atacuri de panica l?iacestea se realizeaza prin
producerea unui atac de panica prin simpla
manipulare verbala. Se poate face:
prin solicitarea pacientului sa citeasca cu
voce tare 0 serie de cuvinte care desem-
neaza posibile catastrofe sau senzalii corpo-
rale (sufocare, palpitaiii, moarte etc.);
prin tehnica imaginaiiei dirijate In cadrul
careia Ii se cere sa-)'i imagineze In detaliu ca
35
au un atac de panica, descriu senza1iiletraite
9i consecin1ele de care se tem. Daca experi-
mentul reuge9te, terapeutul Ii demonstreaza
pacientului rolul montajului cognitiv In declan-
9area starii de panica.
Terapia comportamentelor de evitare
De9; anxio9ii nu au comportamente sistema-
tice de evitare ca cei fobici, unii dintre ei evita
totU9i unele activitati sau situatii (8 uti e r 9.a.
1987.):
Tn primul rand aproximativ 40% din
pacientii cu anxietate generalizata evita situa-
tiile care presupun evaluare sociala (a vorbi In
public, a manca la restaurant), iar aproximativ
20% dintre ei evita 9isituatiile pe care Ie evita
agorafobicii (a calatori cu mijloace de trans-
port In comun, a face cumparaturi, a se afla In
aglomeratie);
Tnal doilea rand ei evita unele activita~i care
produc senza~ii care evoca teama (ca de
pilda, exercitiile fizice);
In al treilea rand utilizeaza strategii de evi-
tare cand se instaleaza simptomele (exemplu:
se sprijina de obiecte solide cand apare
senzatia de le9in).
Toate cele trei modalitati de evitare tind sa
men1ina gandurile negative ale pacientilor.
Din acest motiv este bine ca terapeutul sa
Incurajeze pe pacien1i sa intre In situatii sau
sa se angajeze In activitatile pe care au ten-
dinta sa Ie evite pentru a verifica daca
lucrurile de care se tem se vor produce
Intr-adevar.
36
Pacien1ii sunt Incuraja1i sa se expuna gradat
la situa~ii1esau activita~i1eanxiogene. Mai mult
chiar, ei sunt solicita~i sa anticipeze ce se va
Intampla In timpul exerci1iului de expunere9i
apoi sa evalueze daca ceea ce se petrece cu
adevarat este mai rau sau mai pU1inrau decat
au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de
anxietate).
Tnplus, este important sa se modifice 9i acele
modele de comportament pe care pacientii
s-au obi9nuit sa Ie puna In a,c1iuneodata ce
simptomele se declangeaza. De pi Ida, un
pacient cu atacuri de panica se temea ca 19i
~a pierde mintile In timpul respectivului atac.
Intrebat ce IIlmpiedica totU9i sa 9i Ie piarda,
el a raspuns ca Incearca sa-9i controleze gan-
durile 9i ca asta II salva. Pentru a-i demonstra
faptul ca este vorba de 0 convingere eronata,
terapeutull-a determinat sa reproduca In plan
imaginativ simptomele 9i apoi sa nU-9i contro-
leze gandurile. Drept urmare el a constatat di
atacul de panica nu duee la nebunie.
Un pacient care se temea sa nu-i tremure
mainile In public verifiea mereu acest lucru cu
palmele Intinse 9i degetele departate. Tera-
peutul i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie
favorizeaza tremuratul mainilor chiar 9i la
persoane care nu se tem de a9a ceva.
Invatarea unor noi modele de comportament
~i a unor deprinderi de a face fata situatiilor
Pentru multi pacienti situatiile sociale sunt
dificile pentru ca ei nu au deprinderi de con-
versatie sau comportament social. Tn astlel
37
de cazuri este necesara 0 antrenare a abilita-
1ilor soci~le. Odata problema identificata,
respectivele comportamente sunt modelate
de catre terapeut In cursul ~edin1ei ~i apoi
practicate sub forma de role-playing In timpul
psihoterapiei ~i apoi 1n situa1iile de via1a.
Tehnica identificarii supozi1iilor negative
(disfunc1ionale) se poate realiza prin utilizarea
unor jurnale zilnice In care se noteaza aceste
supozi1ii disfunc1ionale ~i prin identificarea
gandului negativ ~i gasirea convingerii care
se ascunde In spatele lui.
Pacientul se Intreaba: Daca gandul ar fi lntr-
adevar real ce ar lnsemna asta pentru mine?
1. Supozitia disfunctionala. !lEu nutresc con-
vingerea ca nu sunt bun de nimic daca nu
reu?esc. Toate succesele mele trecute nu
valoreaza doi banidaca nu reu~esc din nou.
Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i. Il
2. Raspunsul rational ?i planificarea schim-
barii. "Gandul meu este nera1ional ?i el a
aparut pentru ca pariniii nu m-au laudat
niciodata pentru succesele ob1inute ci mi-au
sugerat mereu ca este un nou obstacol de
trecut. Aceasta idee a mea nu este adevarata
~i pentru ca In trecut am ob1inut realizari pe
care nimeni nu mi Ie poate lua lnapoi. Eu sunt
acela~i ?i atunci cand am note slabe la ~coala
?i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine
altfel In aceasta situa1ie. Ei continua sa ma
iubeasca. Mai mult, acest gand este pertur-
bator pentru ca ma face sa ma simt tot timpul
anxios. Pentru ca nutresc acest gand de multa
vreme, va trebui sa lupt mult cu mine pentru
a-I schimba ~i aceasta Imi va cere ceva timp.
38
Pot sa fac doua lucruri pentru a facilita schim-
barea: sa fac 0 lista cu convingerile mele sau
sa-mi petrec 0 parte din timp facand ceva ce
Imi face cu adevarat placere, nu sa fac doar
acele lucruri care trebuiesc Indeplinite."
Tehnicile de relaxare Ii ajuta pe pacienii sa-~i
demonstreze faptul ca 1insub control simpto-
mele lor.
Peveler ~i Johnston (1986) au demon-
strat ~i faptul ca relaxarea cre~te gradul de
accesibilitate a informaiiilor pozitive In
memoria pacientului ?i faciliteaza gasirea
unor alternative la gandurile anxiogene.
Relaxarea se realizeaza prin: realizarea planifi-
cata a unor activita1i care Ii fac placere
subiectului prin pauze planificate In cadrul
unor programe Incarcate sau prin practicarea
unor tehnici standardizate de relaxare.
Indiferent ce tehnica de relaxare se alege, .
aceasta trebuie practicata pana cand devine
deprindere utilizata nu doar acasa, In fotoliu,
ci ~i In situaiiile de via1a.
Majoritatea pacien1ilor cu anxietate raspund
favorabil la relaxare. Exista Insa un numar
limitat de pacien1i care devin anxio~i In timpul
practicarii relaxarii (H e ide ~i B 0 r k 0 v e c!
1984). Printre ace?tia se numara pacieniii
care se tem de pierderea autocontrolului.
Nu este Insa suficient ca subiectul sa aiba abili-
tatea de a se relaxa. Acesta trebuie sa fie
'capabil sa se relaxeze In mod deliberat, mai
exact sa stapaneasca tehnica de relaxare~i s-o
utilizeze ~i In situaiiile specifice care II sperie.
Metoda relaxarii progresive difera de alte
metode de relaxarecu caracter mai global prin
39
aceea ca subiectullnvaia sa se relaxeze por-
nind, In mod deliberat, de la un nivel ridicat de
Incordare musculara. Tehnica implica Inva-
iarea unor exerciiii alternative de relaxare ~i
'incordare musculara.
In felul acesta, subiectul devine mai repede
con~tient de ceea ce Inseamna Incordare ~i
relaxare, precum ~i de modul In care I~i
traie~te tensiunile. Aceasta con~tientizare
poate servi ca punct de plecare pentru utili-
zarea deliberata a relaxarii In situaiii de viaia.
Pe masura ce subiectull~i Insu~e~te acest tip
de relaxare musculara, el devine capabil sa-l?i
calmeze sistemul neurovegetativ (ca 0 conse-
dnia, tensiunea arteriala va scadea, batMe,
inim~i se vor lini?ti etc.), Inlocuind starea
subiectiva de anxietate cu siarea de linil?te
interioara.
Prezentam mai jos un model de exerciiiu de
relaxare adaptat dupa Fen st ern h e i m l?i
Jean Baer (1977). Facem precizarea ca
autorii recomanda, pentru prima parte a
relaxarii, ca exerciiiile de Incordare musculara
sa dureze 7 sec., iar pauzele dintre respecti-
vele exerciiii sa dureze 5 sec. In partea a
doua a tehnicii de relaxare, se acorda cate
15 sec. pentru destinderea fiecarei zone a
corpului, iar In ultima faza se acorda cate
5 sec. eentru relaxarea fiecarei parii a
corpului. Intregul exerciiiu trebuie sa dureze
In medie Intre 20 ?i 25 minute.
Textul este urmatorul:
lntindeti-va comod pe saltea sau pe pat.
A?ezati-va cat mai canfortabi/, cu br~te/e pe
/anga corp, degete/e desfacute. /nchideti
40
ochii. Daca va vin In minte ganduri care va
agita, spunefi-va in gand cu calm. Stop!
A/ungati ganduri/e negative ?i concentrati-va
/a ceea ce aveti de facut.
,
Prima parte a exercitiu/ui este dedicata incor-
darii unor grupe muscu/are mari. Trebuie sa
va concentrati asupra tensiunii museu/are, sa
~imfitiincordarea ?i apoi sa re/axafi. A
/ncepeti cu partea dejos a corpu/ui. /ntindeti
varfuri/e picioare/or incordand degete/e,
incorda ti g/ezne/e, gambe/e, coapse/e,
{ese/e. Va concentrati asupra muscu/aturii
incordate, mentineti incordarea ?i apoi
re/axati-va.
8imtit! cum tensiunea dispare din corp. Acum
re/axati degete/e de /a picioare, /abe/e picioa- .
re/or, g/ezne/e, gambe/e, coapse/e, {ese/e.
Totu/ se re/axeaza..Pe masura ce muscu/atura
se re/axeaza, va cuprinde 0 senzatie p/acuta
de greutate care cuprinde Intreaga museu/a-
tura a picioare/or.
. lneordati aeum muscu/atura abdomina/a.
Mentineti ineordarea; Concentrati-va asupra
tensiunii. Re/axati apoi muscu/a.tura abdomi-
na/a, re/axati-otot mai mult. Lasati tensiunea ?i
incordara sa iasadin eorp~ Re/axati tot mai
mult muscu/atura abdomina/a In profunzime.
lneordatiacum muscu/aturaspate/ui, care parca
se arcuie?te u?or. Mentineti ineordarea, con-
centrati-va asupra ei ?i apoi re/axati mu?ehii
spate/ui. Re/axati-icat mai mu/t, pana aveti im-
presia ca spate/e dumneavoastra se conto-
pe?te cu canapeaua sau cu salteaua pe care
statt' Intins.
,
41
I
I
Va concentrati acum asupra mUf?chi/or tor~-
ce/ui. /nspirati profund f?i tineti respiratia. /n
timp ce mentineti aeru/ In p/amani, va con-
centrati asupra muscu/aturii torace/ui. Expirati
apoi lent f?i pre/ungit f?i re/axati torace/e.
Atunci cand expiratia se Incheie, va simtiti
ca/mi, destinf?i f?i /inif?titi, ca atunci cand va
pregatiti sa adQrmiti. Re/axati tot mai mult
muschii torace/ui.
Co~centrati-va din nou asupra fiecarei zone
mentionate: abdomenu/ este re/axat, spate/e
este re/axat, contopit cu salteaua, pieptu/ este
re/axat. Respiratia este calma, /inif?tita,odihni-
toare. Acum va concentrati asupra muscu/a-
turii brate/or f?i umeri/or. Strangeti pe rand
fiecare pumn, lncordati ambe/e brate, umerii.
Mentineti Incorda rea, mentineti-o cat mai mult
si apoi re/axati-va. Brate/e se destind, dege-
, , ,
tete se desfac, simfiti cum tensiunea iese din
corp. Re/axati degete/e, antebrate/e, brate/e,
umerii. Simtiti brate/e grefe, foarte grefe,
cuprinse de 0 greutate p/acuta. Brate/e sunt
tot mai re/axate, din ce In ce mai re/axate.
lncordati muschii cefei si gatu/ui, arcuind U'~or ", y
gatu/. Simtiti tensiunea f?ilncordarea din zona
gatu/ui f?i cefei. Mentil}eti lncordarea f?i apoi
re/axati gatul f?i ceafa. Incorda rea f?itensiunea
din zona gatului f?i cefei dispar treptat. Gatul
este atat de relaxat lncat capul parca se
cufunda In perna pe care se sprijina.
~cum va concentrati asupra mUf?chilor fetei.
Incordati mUf?chii fruptii (lncruntandu-va),
strangeti p/eoapele. Incordati musculatura
nasului. Mentineti Incordarea, va concentrati
asupra ei f?i apoi relaxati musculatura partii
42
superioare a fetei. Relaxati fruntea, sprance-
nele, pleoapele, nasul. Ochii se re/axeaza tot
mai mult, pleoapele devin grele, tot mai grele,
ca atunci cand va pregatiti de somn. Va
cuprind,! 0 senzatie placuta de somnolenta,
dar Inca nu adormiti. Mentineti trupul relaxat
~i mintea activa f?i treaza.
Incordati apoi musculatura obraji/or, maxi/a-
rete, limba, strangeti dintii. Mentineti maxila-
rele lncordate. Apasati cu limba pe dintii din
fata. lncordati cat ma'i puternic obrajii, 'maxi-
larele, limba, barbia f?iapoi relaxati-Ie cat mai
mult. Relaxati obrajii, maxilarele, limba,
barbia. Dintii se departeaza uf?or. Maxilarele
sunt tot mai relaxate. Barbia f?i limba sunt
foarte relaxate, tot mai relaxate. lntreaga
musculatura a fetei este relaxata, destinsa,
linistita.
Ac~m, In partea a doua a exercitiu/ui, ca utati
sa verificati cat de relaxate sunt partile
corpului dumneavoastra. Chiar daca Ie simflti
re/axate, cautati sa Ie re/axati f?i mai mutt.
Daca va vin In minte a/te ganduri, Ie spuneti
Stop! f?icontinuati sa va concentrati asupra a
qeea ce faceti.
Intrebati-va: mai exista oare vreo tensiune In
labele picioarelor, glezne, gambe, coapse
sau fese?
Daca exista, identificati-o .c:i relaxati acea ,T ,
zona. Lasati tensiunea sa se duca. Chiar
,
daca muscu/atura respectiva este relaxata,
re/axati-o f?imai mult, tot mai mutt.
Va lntrebati In continuare: mai exista oare
vreo tensiune In zona abdomenului, spate/ui
sau pieptu/ui? Daca da, lndepartati acea ten-
43
siune expirand uf?or f?i calm, af?acum faceti
cand va pregatiti sa dormiti.
Va lntrebati: mai este vreo tensiune In dege-
tele mele, In brate sau In umeri? Daca da,
lnlaturati-o lasand bratele sa devina din ce In
ce mai grele, tot mai grele, parca se
confunda cu sa/teaua.
Va lntrebati: mai exista vreo lncordare In zona
cefei f?i g~tului? Daca da, lnlaturati-o lasand
capul sa cada greu, cufundandu-se cu perna.
Va lntrebati: mai exista vreo tensiune In zona
,
fetei, obraji/or, maxi/arelor, fruntii? Daca da,
lasati tensiunea f?i lncordarea sa paraseasca
zona respectiva f?i relaxati tot mai mult
mUf?chiifetei.
Corpul dumneavoastra este perfect relaxat f?i
linif?tit. Imaginati-va acum 0 scena placuta,
relativ neutra, tara 0 lncarcatura emotionala
deosebita. Imaginafi-va de pilda ca sunteti la
mare, pe plaja ca va plimbati pe 0 pajif?te
lnsorita etc. Daca aveti dificu/tati sa va ima-
ginati ace/e lucruri, repetati In gand, de mai
mu/te ori, cuvantu/ "calm". Daca mintea tinde
sa va gabondeze, 0 aduceti lncet lnapoi /a
scena placuta sau /a cuvantul"calm". In timp
ce mentineti pe ecranul menta/ imaginea
placuta, relaxati tot mai mutt mUf?chii dege-
telor f?i /abe/or picioare/or, mUf?chiiglezne/or,
gambe/or, coapse/or, feselor.
Va concentrati pasiv asupra imaginii p/acute
sau asupra cuvantului "calm" f?i re/axati mus-
cu/atura abdomina/a, spatele, toracele. Spate/e
este atM de re/axat lncat se confunda cu
salteaua. Respiratia este calma, /inif?tita,rela-
xata. Va simtiti tot mai calm f?imai confortabi/.
44
Imaginati-va In continuare scena pliicuta sau
cuvantul "calm", relaxati degetele de la maini,
palmele, antebratele, brate/e, umerii, gatul,
ceafa. Va simfiti tot mai calmi f?i mai linif?tifi.
Capul se cufunda placut In perna.
Continuati sa vizualizati scena placuta sau sa
va concentrati asupra cuvantului "calm" f?i In
timpul acesta relaxati fruntea, sprancenele,
pleoapele. Pleoape/e devin grele, tot mai
grele, ochii se odihnesc tot mai mult. Relaxati
nasul, obrajii, maxilarele, musculatura gurii,
limba, biirbia. Musculatura fetei este complet
relaxata f?ilinif?tita. Continuand sa vii concen-
trati asupra scenei placute sau asupra cuvan-
tului calm, mai treceti 0 data In revista lntreaga
musculatura a corpului ji daca mai identificati
vreo urma de tensiune, lndepartati-o treptat,
relaxand f?i mai mutt lntregul corp. Lasati-va
purtat de senzatia placuta de calm si relaxare.
A , ,
/ntregul corp este calm ji relaxat, calm ji
relaxat, calm ji relaxat. Acum yeti numara de
la 3 la 1ji cand vei ajunge cu numaratoarea
la 1, yeti deschide ochii ji va yeti ridica,
odihnit, vioi si alert. 3 ... 2 ... 1. Reveniti la
, ,
starea normala! Va simfiti odihnit, vioi ji alert.
Dadi subiectul ajunge sa-9i poata controla
gfmdurile 9i imaginile, anxietatea sa anticipa-
torie va descre9te sim1itor 9i acesta va fi
capabil sa fadi fa1amai bine situa1iilor care II
sperie.
Acest lucru se poate realiza prin trei metode
(Fensterheim 9i Jean Baer, 1977):
I - Oprirea gandurilor;
II - Comutarea gandurilor;
III - RepetareamentalaIncununatade succes.
45
I. Oprirea gandurilor
Gandurile specifice anxietaiii anticipatorii
sunt deosebit de persistente, deta?ate parca
de situaiia Insa9i 9i se caracterizeaza printr-o
creativitate deosebita, desigur In sens negativ,
ele fiind capabile sa creeze 0 adevarata pro-
feiie autolmplinita.
Daca subiectul I?i spune mereu dacii voi
zbura cu avionul voi face 0 criza de isterie In
timpul zborului, acest lucru chiar se poate
Intampla. Pentru a sparge acest cerc vicios,
subiectul trebuie sa fie capabil sa opreasca
fluxul gandurilor sale.
lata cateva exerciiii de oprire a gandurilor:
A?ezaii-va confortabil Intr-un fotoliu ?i Inchi-
deii ochii. Evocaii In minte unul din gandurile
pe care doriii sa Ie controlaii. Faceii ca
respectivul gand sa apara. Aceasta repre-
zinta deja 0 forma de autocontrol. Indata ce
gandul apare (sub forma de imagine sau
formula verbala) opriii-I administrandu-va
auto-comanda STOP!
Pronuniaii apoi mental cuvantul "calm",
relaxaii In mod deliberat musculatura Intre-
gului corp ?i va Indreptaii ateniia spre ceva
. placut. Comanda mentala trebuie ,safie auto-
administrata pe un ton ferm. Ea devine efi-
cienta atunci cand se producecu &devarat
oprirea gandulul negativ asupra ,diruia se
lucreaza. Pentru aspori efectul, comanda
respectiva poate fi 1'nsoiitade lovirea u90ara a
mesei sau a unei zone a corpului. Subiectul
I?i poate reprezenta mental cuvantul "Stop"
scris cu litere ro?ii sau un poliiist care ridica
46
braiul. Realizaii mai multe l?edinie de auto-
control In cadrul ~carorarepetaii mental de 5
ori secvenia: GAND NEGATIV - STOP -
CALM - RELAXARE MUSCULARA -
GANDURI POZITIVE ALTERNATIVE. Acest
procedeu dureaza Intre 30 de secunde l?i un
minut. Numarul de gedinie necesar va
depinde de intensitatea anxietaiii anticipatorii.
Unele persoane pot Invaia sa-l?i controleze
gandurile doar 7ntr-o singura gedinVi In timp
ce altele au nevoie de saptamani pentru a
atinge acest obiectiv.
Subiectul trebuie sa utilizeze metoda In situa-
iiile de viaia, ori de cate ori apare anxietatea
anticipatorie. Pentru ca metoda sa dea rezul-
tate, trebuie respectate doua reguli. Regula
"de ,ndata ce" 9i regula "de fiecare data".
Astfel, de Indata ce apare un gand negativ
care tinde sa declangeze anxietatea anticipa-
torie, subiectul trebuie sa declanseze sec- ,
ve!:'ia: STOP - CALM - RELAXARE -
GANDURI AGREABILE. Daca se ofera gan-
dului negativ 9ansa sa cal?tige teren, acesta .
va fi mult mai dificil de controlat.
De fiecare data, fara exeePiie, cand se ive9te
un gand negativ, acesta trebuie oprit.
II. Comutarea gandurilor
Atunci cand gandim, ne imaginam, visam cu
ochii deschi9i, ne autoadministram adesea
instruciiuni care ne determina sa reaciionam
7ntr-o maniera fobidi si acest mod de a reac-
,
iiona se transforma In deprindere. Pentru a
scapa de 0 deprindere, trebuie sa formam 0
contradeprindere mai puternica. In cazul comu-
47
tarii, contradeprinderea consta In aceea ca
subiectul se autoprogrameaza sa nu se mai
teama, declan1?and0 serie de ganduri con-
trare care trebuie Intarite atat de mult Incat
ajung sa sufoce sau sa Inlocuiasca ganduri/e
negative ini1iale.
PrezenHim mai jos un exerci1iu apartinand
psihologului american H 0 mm e (1973).
Obiectivul este Inlocuirea autocomenzilor care
produc teama cu autocomenzi care declan-
1?eazacomportamentul eficient 1?iadaptativ:
1. Evoca1i 0 situa1ie anxiogena Impreuna cu
anxietatea anticipatorie care 0 Inso1e1?te. Ela-
bora1i 0 lista de instruc1iuni pe care vi Ie auto-
administra1i (atat pe cele marunte, referitoare la
detalii cat 1?i pe cele mari, care va cople1?esc).
lata, de pilda, autocomenzile pe care 1?iIe
administreaza un subiect care se teme sa
mearga cu ascensorul:
De Indata ce intru In bloc voi Incepe sa ma
gandesc la lucrurile Ingrozitoare care mi se
pot intampla in lift.
Cand intru In cladire, ma voi uita daca sunt
a/1i oameni care sa urce impreuna cu mine.
Voi Incepe sa ma gandesc ce va fi daca
liftul se va opri Intre etaje 1?inu voi putea ie1?i.
Cand ma aflu In lift, voi sta intr-un col1, voi
incorda mU1?chii 1?i voi incepe sa ma gandesc
la toate lucrurile rele care se pot intampla.
Voi fi atent la orice sunet sau vibra1ie1?i ma
voi gandi ca acestea sunt semne ca ceva nu
este In regula.
2. Pentru fiecare din aceste autocomenzi
elabora1i 0 lista alternativa de instruc1iuni care
48
sa ajute subiectul sa faca fa1a situa1iei dupa
modelul:
De indata ce intru in c1adire, daca incep sa
ma gandesc la lucrurile ingrozitoare care se
pot intampla, Imi voi spune ca exista 0 proba-
bilitate foarte mica sa se Intample ceva rau.
Daca ma surprind uitandu-ma sa vad dad
nu vin al1ioameni sa se urce cu mine in lift, Imi
voi spune In gand ca nu are nici 0 importan1a
daca mai sunt 1?ial1i oameni in lift sau nu.
Voi cauta sa-mi spun ca exista pu1ine
1?ansesa se intample vreo catastrofa.
Cand ma voi afla in lift, voi relaxa in mod
deliberat musculatura 1?ima voi gandi la ceva
placut.
Daca aud un sunet neobi1?nuit, Imi voi spune
ca 1?idaca ceva s-a defectat este probabil 0
neregula minora.
3. Nota1i noile comenzi elaborate pe 0
cartela pe care fie ca 0 purta1i asupra
dumneavoastra, fie 0 plasa1iIntr-un loc vizibil:
langa telefon, pe noptiera etc.
4. Alege1i 0 serie de ac1iuni familiare, pe care
Ie face1i in fiecare zi: bautul cafelei, schim-
barea canalelor la televizor, pieptanatul, spa-
latul pe maini, utilizareatelefonului etc. Inaintea
fiecareia dintre aceste actiuni uzuale ~i frec-
vente reciti1i instruc1iunile, repeta1i-lein gand
~i apoi realiza1iac1iunea respectiva.
Se poate proceda ~i altfel: pronun1a1i noile
instruc1iuni inainte de a face ceva care va
place (de pilda, Inainte sa manca1i 0 prajitura
sau sa be1i ceva).
49
mentala
5. Atunci cand va aflaii Intr-o situatie de viata , ,
care va produce teama, repetaii-va In gand
instruciiunile elaborate l?i cautaii sa Ie urmaii.
Incateva saptamani, gandurile negative vor
dispare l?i anxietatea anticipatorie va scadea.
6. Dupa ce aii utilizat autocomenzile cu
caracter reglator un anumit timp, puteii ela-
bora l?i alte formule mai bune. Cu toate
acestea, instructiunile nu trebuie schimbate
,
prea des, pana nu aveii suficienta practica In
domeniul tehnicii respective.
III. Repetarea (modelarea)
tncununata de succes
Anxietatea anticipatorie II face pe pacient sa-l?i
imagineze ca va fi cople;>itde teama In situaiiile
critice. Acest gen de subieqi nu fac altceva
decat sa repete In gand cum se vor speria.
Exerciiiul propus de Alan Kazdin (1973)
contribuie, prin intermediul antrenamentului
mental, la stapanirea fricii.
Metoda consta In aceea ca subiectul Il?i
imagineaza In plan mental ca face fata cu bine
situaiiei anxiogene.
Obiectivulll reprezinta modificarea anticiparii
sentimentului de neajutorare Inlocuind antre-
namentele prin care subiectul Invaia sa se
teama cu antrenamente prin intermediul carora
acesta se descurca In situaiiile. respective.
Pacientului i se cere sa elaboreze 12-14 scene
In cadrul carora un subiect model se afla In
situaiii anxiogene. Fiecare scena trebuie sa
aiba un caracter realist, sa fie relativ simpla l?i
w?or de imaginat.
50
Modelul trebuie sa fie un subiect de~aceeal?i
varsta l?i sex ca persoana In cauza. In cadrul
fiecarei scene, subiectul model trebuie repre-
zentat In asa fellncat sa faca fata anxietaiii, , ,
scena avand un final pozitiv. Este mai indicat
ca pacientul sa descrie In scris scenele
Inainte de a practica antrenamentul mental.
lata un exemplu de astfel de scena.
Modelul se Indreapta spre fereastra de la etajul
5a unui magazin universal l?iIl?ispune In gand:
ma voi simti putin ametita si incordata dar voi " "
izbuti sa ma relaxez imediat. Pacientul trebuie
sa-l?i imagineze modelul la Inceput Incordat,
apoi, dupa 0 expiraiie prelungita acesta se
relaxeaza. Este necesar sa se obiina reprezen-
tarea detaliata a persoanei-model care devine
relaxata. Apoi subiectulln cauzaI;>iimagineaza
persoana-model muliumita de sine ;>ispunan-
9u-l?i: am reu?it foarte bine.
In realizarea acestui tip de exerciiii pacientul
trebuie sa aleaga astlel de scene care se
potrivesc cu fricile sale specifice.
Una din regulile de baza ale acestui tip de exer-
ciiiu consta In aceea ca primele 10 secunde
(din cele 12 sau 14) trebuie sa reprezinte mo-
delul etalon facand faia situaiiei ;>i nu sta-
panind-o perfect, deoarece acesta este un
obiectiv ul?or de atins de pacient. Ultimile
scene pot sa se refere la un model care face
faia situaiiei complexe lipsit de anxietate (de
pilda, se apleaca peste balustrada balconului
de la etajul 9 fara nici un fel de problema).
a alta caracteristica a antrenamentului mental
consta In aceea ca pacientul vizualizeaza
modelul autoadministrandu-;>i instruciiuni cu
51
caracter reglatoriu l?i ca aceste instructiuni
sunt Incununate de succes, ceea ce trebuie
sa faca ~i subiectulln cauza.
Intr-o etapa ulterioara, subiectul aflat In stare de
relaxare,trebuie sa-~i imagineze scena respec-
tiva, exact a~a cum a conceput-o In scris l?isa
mentina fiecare imagine pe ecranul mental
aproximativ 15 sec.
Imaginea respectiva trebuie perceputa cu
maximum de c1aritate de care este capabil
subiectul ~i abia apoi se poate trece la ima-
ginea urmatoare.
Intregul exercitiu dureaza 5-10 minute.
Fiecare scena trebuie repetata mental 0 data
pe zi, timp de 0 saptamana. Apoi scenele pot
fi modificate In functie de ceea ce crede subi-
,
ectul ca i-ar folosi mai mult, noile scene Imbu-
nataiite, fiind repetate, de asemenea 0 data
pe zi, timp de alte doua saptamani.
Pacientului fobic sau anxios i se cere sa se
plaseze In mod real In situaiia anxiogena (de
pilda, sa calatoreasca cu metroul) ~i sa actio-
neze In mod deliberat In imaginar. EI trebuie
sa-~i autoadministreze acelea~i instructiuni
pe care ~i le-a administrat ~i modelulln timpul
antrenamentului mental. Pacientul trebuie sa
continue practica atat In plan imaginar, cat ~i
In plan real. De regula, cu cat se Imbunata-
ie~te autocontrolul, cu atat se reduce anxie-
tatea anticipatorie.
Terapeutii cognitiv-comportamentali;;ti sunt
de parere ca 0 cauza majora a recaderilor ar
fi adunare"a unor argumente insuficiente
Impotriva gandurilor negative. Pentru a
antrena aceasta capacitate de a descoperi
52
contraargumente la gandurile negative, In
cursul unor l?edinie de llroleplaying" pacientul
furnizeaza argumente Impotriva ideilor sale
negative, iar terapeutul II provoaca prin
contraargumente. Acest procedeu Ii ajuta pe
paoienti sa descopere punctele slabe din
cadru\ luptei lor cu ideile negative. Cand
aceste puncte slabe ale argumentarii sunt
identificate, pacientul Invata sa gaseasca
argumente mai convingatoare.
53
FOBIILE - 0 PIEDICA IN CALEA
ECHILIBRULUI PSIHIC
~I COMPORTAMENTULUI EFICIENT
Gillian Butler (1989) arata ca fobia
reprezinta 0 teama exagerata 9i persistenta
de un obiect sau de 0 situa1iecare de regula,
sunt nepericuloase. Aceste frici produc
dorin1a ira1ionala a subiectului de a evit!;l' .
situa1iile respective, de9i pacien1ii reaJi.zeaza
caracterul ira1ional al fricii lor.
Fobiile reprezinta frici cu caracter dezadap-
tativ care produc perturbari In via1aobi9nuita
a subieciilor. Af?a cum am mai subliniat,
literatura de specialitate distinge urmatoarele
categorii de tulburari fobice:
a) fobia simp/a (de Ina1iime, insecte, sange
etc.). Subiectul este de regula asimptomatic
daca nu anticipeaza faptul ca soar putea
Intalni cu obiectul fobiei sale.
b) fobia socia/a - este mai complexa datorita
faptului ca subiectul se teme de lucruri inob-
servabile cum ar fi evaluarile negative, critica
sau teama de a fi respins. Fobiile sociale se
pot centra 9i pe unele aspecte concrete cum
ar fi teama de a vorbi In public, de a manca In
public. In aceste cazuri evitarea situaiiei
anxiogene este mai dificil de realizat decat In
cazul fobiei simple.
c) agorafobia - teama de a se afla In spaiii
aglomerate (magazine, pieie, cinematografe
54
etc.), de a calatori cu mijloace de transport In
comun, de a se afla departe de casa. Simpto-
mele implica teama de a se afla In situa1ii de
unde subiectului Ii este dificil sa iasa sau de
unde nu pot primi un ajutor In caz de urgenia.
Agorafobicii se simt, de regula, In sigurania
acasa (def?iacest lucru nu este valabil pentru
to1i subieciii). De asemenea, ei traiesc stari
de panica 9i teama ca 19i vor pierde auto-
controlul 9i ca vor le9ina In acele locuri de
unde Ii se pare ca nu pot ie9i. Unii agorafobici
sunt mai pu1in anxio9i daca sunt Inso1i1ide 0
persoana In care auIncredere sau daca poarta
asupra lor anumite obiecte (un medicament, 0
umbrela, 0 sticluia cu ceai etc.)
Manualul Diagnostic 9i Statistic D.S.M.1I1
distinge 2 tipuri de agorafobie:
a) cu atacuri de panica;
b) fara atacuri de panica.
Nu este c1ar daca este vorba de 2 entitati
nozografice distincte, care necesita trat~-
mente diferite sau este vorba de manifestari
mai grave sau mai puiin grave ale aceleia9i
afeciiuni.
Peste 80% din pacien1ii agorafobici sunt
femei, In timp ce proporiia pe sexe este
aproximativ egala In cazul fobiei sociale.
De9i nu se cunoa9te exact originea fobiilor,
majoritatea autorilor sunt de parere ca
acestea sunt frici dobandite prin condiiio-
nare. eu toate acestea, rareori pacientul
fobic poate descrie un eveniment psihotrau-
matizant de~pre care spune ca sta la originea
fobiei. Fobia se instaleaza, de regula, gradat,
ca rezultat al repetarii unor experienie mai
55
mult sau mai putin anxiogene sau prin inter-
mediullnvatarii sociale. Uneori aceasta condi-
tionare se fixeazaIn perioade de stres puternic
sau In stari de supraactivare, cand reactiile
caracterizate prin teama se Invala cu u?urinFL
Fobiile simple se pot dezvolta gradat pe baza
fricilor din copilarie, In timp ce fobia sociala
debuteaza, de regula, In adolescenla.
Agorafobia debuteaza fie In adolescenta
tarzie cand mai ales fetele tind sa devina mai
independente sau In jurul varstei de 30 ani
(M ark s ?i Gel d e r, 1966).
Dupa Marks (1969) prezenla ?i natura
factorilor precipitatori nu are 0 legatura
directa cu tulburarea fobica.
Simptomatologia tulburarilor fobice
Lan 9 (1968) distinge:
1. Simptome fizi%gice: tahicardie, transpi-
ratii, tremur, respiratie accelerata, tensiune
sau dimpotriva slabiciune musculara, furni-
caturi In stomac, senzatie de greata, senzatie
de sufocare etc. Mai ales In agorafobie
aceste simptome se asociaza cu atacurile de
panica (Barlow ?i Craske, 1988).
2. Simptome comportamenta/e: senzalia ca
subiectul este "stana de piatra" sau tendinla
de fuga;
3. Simptome subIective: variaza de la subiect
la subiect ?i lnclud ganduri de tipul: "ar fi
putut sa ma ucida"; lIoamenii sunt extrem de
Iipsiti de grija;"?i stari afective cum ar fi: jena,
ru?ine, teama ?i furie.
Prin definilie, fobia reprezinta 0 frica dispro-
portionata fata de sursa care 0 produce, iar
56
reacliile, cum ar fi grija exagerata sau reaclia
de evitare sunt inadecvate. Fobicii rE3actio-
neaza deci pe plan fiziologic, comportamental
?i subiectiv ?i aceste reaclii Impiedica dispa-
ritia simptomelor. Mai exact reacliile mentin
problema pentru ca sporesc starea afectiva
negativa initiala ?i chiar mai mult, produc noi
simptome, cum ar fi anxietatea anticipatorie,
aprehensiunea unui pericol ?i frustrarea.
Reactiile subiective includ ganduri de tipul: 0
sa-mi pierd contro/u/; 0sa /ef?in; Tremur f?i
toata /umea va observa etc.
Tn cazul fobiilor persistente care perturba
activitatea cotidiana, subiectul poate dezvolta
?i 0 reaclie depreslva.
Evitarea mentine anxietatea pentru ca
subiectul nu mai Invata ca obiectul sau
situatia care 11 sperie nu sunt periculoase
deloc sau nu sunt atat de periculoase pe cat
I?i Inchipuie el.
A1ti factori importanli care Intaresc simpto-
mele sunt gandurile negative In legatura cu
menlinerea anxietatii (,,0 sa /ef?in, ceva e In
neregu/a cu mine" sau In legatura cu antici-
parea consecinlelor confruntarii cu situatia
fobica (,,0 sa ma mUf?te;"IInimeni nu 0 sa mai
vorbeasca cu mine etc.)."
Factorii externi cum ar fi acliunile celorlalti
care fac anumite lucruri In locul pacientilor
pentru a-i scuti de confruntarea cu stimulii
anxiogeni menlin la randul lor, fobia. Tn
absenla tratamentului, fobiile sunt extrem de
rezistente. Pentru succesul tratamentului este
necesara identificarea exacta a acelor factori
(conditii) care mentin simptomul.
57
Psihoterapia cognitiv-comportamentala a
fobiilor I;>i are originea direct In lucrarile lui
W'o I pe referitoare la desensibilizarea siste-
matica l?ise bazeaza pe supozitia ca atat
comportamentul normafcat l?i cel anormal
sunt Invatate. Deci, daca un comportament
este: tnvatat, el poate fi i dezvatat. Aceasta
dezvatare se realizeaza prin metoda expunerii
progresive la stimulii care produc teama (cu
alte cuvinte, subiectul, In loc sa evite situatiile
anxiogene se confrunta cu ele In mod gradat).
Astfel, subiectul se convinge ca situatia nu e
chiar atat de periculoasa. Problema princi-
pala a terapeutului este sa-I ajute pe pacient
sa intre In situatii care, pentru el, sunt deza-
greabile l?iIi produc teama.
Pacientul trebuie sa identifice cu precizie toate
situatiile pe care Ie evita l?i sa Ie ordoneze
conform unei ierarhii gradate. Prima sarcina
trebuie sa fie suficient de facila pentru a fi
siguri di pacientul 0 va Indeplini dar, In acela;>i
timp suficient de dificila pentru a-i provoca
oarecare anxietate. De exemplu, un pacient
cu fobie de paianjen poate Incepe prin a exa-
mina un paianjen mort aflat Intr-un borcanel
de sticla. Apoi se poate trece la 0 sarcina mai
dificila ca, de piIda, sa tina In mana un
paianjen mort.
Cu cat fobia este mai complexa, cu atat trata-
mentul va dura mai mult. De regula terapia
dureaza In medie 8 gedinte dupa care se
considera ca pacientul a Invatat suficient
pentru a practica singur metoda cu un ajutor
minimal.
58
Psihoterapia propriu-zisa
La Inceputul terapiei trebuie sa Ii se explice
pacientilor modulln care se formeaza simpto-
mele si cum se stabilizeaza cercul vicios.
Astfel,' unui pacient agorafobic i-a fost prea
cald 9i i s-a~facut rau In metroul care II ducea
la serviciu. In ziua urmatoare cand s-a urcatln
metrou a fost cuprins de teama sa nu i se
faca rau din nou. A Inceput sa evite mersul cu
metroul i reactia de evitare a contribuit la
fixarea anxietatii. Treptat el a Inceput sa dez-
volte anxietate anticipatorie l?i l?i-a convins
sotia (sotul) sa-I duca la serviciu cu ma9ina
(anxietate an!icipatorie -t reactie de evitare l?i
feed-back). In felul acesta comportamentul
celorlalti mentine reactia de evitare a pacien-
tului. I se explica pacientului ca scopul trata-
mentului este spargerea cercului vicios.
$edintele de psihoterapie trebuie Insotite de
fiecare data de teme pentru acasa. Doar
pacientul este cel care trece de la 0 treapta la
alta, iar terapeutul trebuie sa-i reaminteasca
faptul ca la Inceput se va Inregistra 0 cre9tere
a anxietatii ;>ica pentru succesul terapiei este
nevoie de perseverenta i curaj.
Terapeutul trebuie sa-I ghideze pe pacient sa
gaseasca modalitatea de a se apropia de
stimulii anxiogeni 9i sa depaeasca manevrele
subtile de evitare a acestora (exemplu: "mal
bine stau azi acasapentru ca poate venl insta-
latorul", Tnastfel de situatii terapeutul trebuie
sa-9i exprime punctul de vedere: Fii atent la
trairile tale! Nu vezi ca de fapt eviti sa faci un
anumit lucru? Mai bine Incearca sa te gan-
de?ti cum ai putea sa faci ceea ce ti se cere.
59
Sarcinile nu pot fi totdeauna c1ar specificate
de la Inceput, repetate sau gradate identic,
pentru ca situaliile fob ice sunt variate ;;i
uneori imprevizibile. 0 modalitate de a depa;;i
aceasta situalie consta In a nu menline 0
ierarhie rigida ;;i In a practica 0 varietate de
sarcini In aceea9i saptamana. Aceasta Ie da
pacienlilor posibilitatea sa opteze pentru
exersarea anumitor situalii asupra carora ei
pot exercita un autocontrol minimal cum ar fi
de pilda, sa puna Intrebari, sa asculte cu
atenlie sau sa utilizeze semnale de comuni-
care non-verbala (pentru fobie sociala).
Unele situalii cum ar fi, de pilda, adresarea
unei cereri sau semnarea unui cec nu pot fi
prelungite, pentru ca pacientul nu poate ramane
In situalie pana ce anxietatea se reduce. Cu
toate acestea, astfel de situalii pot fi utile ca
sarcini de expunere, datorita efectelor lor
cognitive: neconfirmarea expectaliilor pacien-
tului ca va fi respins sau ca va parea ridicol.
Multi pacienti fobici afirma ca au Incercat
propria lor ~arianta de expunere la stimuli
anxiogeni, dar fara succes. Trebuie sa Ii se
explice faptul ca una din cauzele e;;ecului a
constat In aceea ca ei nu au fost pe deplin
implicali In situalie (un fel de inatenlie dato-
rata anxietalii excesive). Pacienlilor trebuie sa
Ii se atraga atenlia ca e absolut necesar sa se
gandeasca la ceea ce fac atunci cand reali-
zeaza exerciliile propuse.
De;;i terapia trebuie adaptata specificului
pacientului, de regula, fobicii sunt tratali indi-
vidual In gedin1ede 45 min., In care se trec In
revista progresele 9i se planifica sarcinile de
60
expunere progresiva care se realizeaza In
afara gedinlelor. Antrenarea In terapie a unui
prieten sau ruda care sa Incurajeze, sa moti-
veze sau sa statuiasca pacientul s-a dovedit 0
metoda buna pentru agorafobici. Rezultatele
pozitive 9i durabile au fost oblinute In aproxi-
mativ 5 ;;edinle de psihoterapie.
Expunerea reaJa ("in vivo"). Un obiectiv major
al tratamentului este sa furnizeze pacientului
Increderea ca poate face fala unor situalii pe
care Inainte Ie evita. Din acest motiv se pune
un accent deosebit pe temele pentru acasa.
Cu toate acestea s-a dovedit utiI ;;i ca tera-
peutul sa Insoleasca pacientul In momentul
expunerii. Acest fapt contribuie la reducerea
anxietalii ;;i contribuie la parcurgerea mai
rapida a ierarhiei stimulilor anxiogeni. Peri-
colul consta In aceea ca pacientul se va baza
mai mult pe terapeut decat pe sine Insu;;i. Din
acest motiv, pacientul este sfatuit sa lucreze
9i independent 9i sa renunle sa mai fie Insolit
de terapeut Inainte de Incheierea tratamen-
tului. Terapeutul poate grada expunerea "in
vivo" Impreuna cu pacientul: la Inceput II
poate Insoli lntr-o calatorie cu metroul, apoi
poate calatori In vagonul vecin 9i In cele din
urma II poate al?tepta la sosire In stalie.
Asemanarile dintre diferili pacienli fobici Ii fac
pe ace?tia potrivili ?i pentru terapia de grup.
Membrii grupului sunt adesea capabili sa-l?i
Imparta?easca unul altuia ideile despre stra-
tegiile de a face fala situaliilor anxiogene.
Expunerea In grup se poate realiza sub forma
unei ie;;iri colective la cumparaturi, pacienlii
deplasandu-se individual sau In perechi In
61
conformitate cu nevoile lor. Se recomanda 3
?edinie pe saptamana, fiecare gedinia durand
o jumatate de zi, acestea fiind suficiente
pentru a obiine un progres suficient pentru ca
pacieniii sa doreasca sa lucreze In continuare
singuri, cu sprijin minimal.
Expunerea in plan imaginativ. Tnunele cazuri,
cum ar fi de pilda, fobia de zbor cu avionul,
este dificil de organizat expuneri "in vivo".
Expunerea In plan imaginativ trebuie sa fie tot
atat de gradata ca ?i expunerea reala, iar cele
doua strategii trebuie sa fie combinate, pe cat
posibil.
Un pacient cu fobie de zbor cu avionul trebuie
sa repete secvenia de zbor In imaginaiie, dar
el va reu?i mai bine daca va vorbi ?i va citi
despre zborul cu avionul, va face vizite la
aeroport ?i binelnieles dad va putea efectua
o calatorie cu avionul.
Expunerea In plan imaginativ este relativ dificil
sa fie realizata de pacient singur, acesta
trebuind sa fie ghidat de terapeut. Pacientul
trebuie sa realizeze 0 imagine suficient de vie
pentru aMiproduce anxietate, sa-?i imagineze
respectiva situaiie cu cat mai multe detalii
pana cand anxietatea dispare.
Psihoterapia comportamentala !1icognitiv-
comportamentala In cazul agorafobiei.
Agorafobia este considerata de speciali?ti ca
fiind cea mai raspandita 1?i mai invalidanta
fobie. Terapia agorafobiei trebuie Inceputa cu
Inielegerea exacta a naturii simptomelor traite
de persoana In cauza. Astle I, indiferent de ce
se teme acesta (de spaiii aglomerate, de a
calatori singur, de a intra In magazine mari, de
62
~
a merge pe strada etc.), subiectul trebuie sa
fie con?tient ca teama adevarata consta In
aceea ca subiectului Ii e frica de faptul ca se
va declan1?aun atac de panica, simptomele
acestuia fiind; anxietate, senzaiie de slabiciune,
ameieli, palpitaiii, senzaiia ca se Inmoaie
picioarele, senzaiia de sufocare, Intunecarea
vederii, dureri musculare, senzaiia ca pamantul
fuge de sub picioare, sentimentul de izolare 1?i
irealitate, precum 9i dorinia imperioasa de a
ajunge acasa, unde persoana se simte In
sigurania.
Un atac de panica se poate produce In orice
Imprejurare, ceea ce complica lucrurile este
Insa faptul ca subiectul Incepe sa asocieze
producerea atacului de panica cu locul unde
acesta SMaprodus prima data (metrou, sala
de concert, strada aglomerata etc.). Din
acest motiv, acesta Incepe sa anticipeze
producerea atacului, fapt ce Ii creaza 0 puter-
nica stare de tensiune In momentulln care se
apropie de locul respectiv ?i datorita acestei
stari de supralncordare, atacul de panica se
declangeaza cu adevarat. Rezultatul consta In
aceea ca subiectul fie ca se antreneaza ca sa
sufere atacurile de panica In locurile respec-
tive, fie Incepe sa Ie evite.
Agorafobicul19i meniine teama de baza prin
intermediul altor frici care sunt exprimate prin
intermediul unor ganduri ca: "Voi face un atac
de cord f?ivoi muri"; "Voi lef?inaf?ivoi cadea";
"Voi innebuni f?iAma vor interna intr-un spital
de psihiatrie"; "Imi voi pierde controlul f?i voi
incepp sa plang, sa urlu f?i ma voi face de
ras. /I In acest din urma caz, subiectul traie9te
63
?i 0 situatie contlictuala datorata, pe de 0
parte dorintei de a primi ajutor, iar pe de alta
parte tricii de ridicol.
Subiectul nu poate exercita un control asupra
tricii de baza (teama ca atacul de panica se
va declan?a) In schimb el are iluzia ca daca
controleaza temerile secundare (ca va le?ina,
ca va Innebuni), atacul de panica nu se va
produce. Subiectului trebuie sa i se explice
faptul ca. probabilitatea ca acele lucruri groaz-
nice, de care se teme el, sa se produca este
foarte mica. Mai exact, trebuie sa i se spuna
ca nu i se poate Intampla nimic mai Ingrozitor
decM unei persoane care nu sufera de
agorafobie.
Cauzele agorafobiei. Statisticile demon-
streaza ca agorafobia debuteaza, de regula la
adultii tineri Intre 18 ?i 35 de ani. a criza de
agorafobie poate sa apara la orice individ,
indiferent de nivelul de inteligenta, educa1ie,
profesie, nivel socioeconomic, religie sau
grupare etnica. De asemenea, agorafobia nu
este legata de alte probleme psihiatrice sau
psihologice, In sensul ca subiectul poate fi
perfect normal, cu exceptia agorafobiei. Nu
exista nici diferente de sex In apari1ia agora-
fobiei cu toate ca studiile c1inice au aratat ca
aceasta tulburare prezinta un caracter mai
persistent la femei.
Majoritatea subiectilor cu forme u?oare de
agorafobie se descurca singuri ?i nu ajung sa
apeleze la cabinete de specialitate. Mul1i ago-
rafobici au suferit In copilarie de anxietate de
separare (de pilda, nu vroiau sa mearga la
?coala pentru ca se temeau sa se desparta
64
de parin1i) ?i pun primul atac de panica pe
seama unor evenimente psihotraumatizante
acute, de data relativ recent (stres somatic:
boala, interventie chirurgicala, na?tere sau
psihic: decesul unei persoane apropiate, pier-
derea serviciului) sau cronice (casatorie nefe-
ricita, lipsa de bani etc.). Cu toate acestea
psihologii nu au reu?it sa stabileasca 0 lega-
tura directa Intre evenimentul stresant si
,
atacul de panica.
lata cum descrie 0 pacienta atacul de panica.:
IlMa aflu i'ntr-un magazin aglomerat tji dintr-o
data am impresia ca i'mipierd echilibrul. Pardi
zgomotele sunt mai putemice, iar lumina ma
supara. lncerc sa-mi fac cumparaturile, dar
mii simt din ce In ce mai ametita. Simt cum
,
i'mi fuge pamantu/ de sub picioare i?i cum mi
se i'ntuneca vederea. Mi se i'nmoaiegenunchii
i?ii'mi tremura tot corpu/. Mii simt cuprinsii de
o panica tot mai puternica. Inima mea bate
foarte putemic tji sunt uda de transpiratie.
Simt nevoia sa ma sprijin de ceva i?iIn acelatji
timp Imi vine s-o iau la fuga. Daca sunt
departe de casa, am tendinta de a merge la
un spital. Atacul de panica se i'ncheie tji ma
simt obosita, dar utjuratii. 1/
Fensterheim ?i Baer (1977) subliniaza
faptul ca un agoratobic trebuie sa afle urma.-
toarele:
1. Primul atac de panica atinge intensitatea
maxima. Aceasta Inseamna. ca subiectul nu
trebuie sa se a?tepte la faptul ca atacurile
sale vor cre?te In intensitate ?i ca el se va
sim1i, din ce In ce mai rau. Urmatoarele
65
atacuri pot sa fluctueze In jurul celui de ampli-
tudine maxima.
2. Subiectului trebuie sa i se explice c1ar 9i
cu argumente ca nu are 0 boala de inima, 0
tumoara cerebra/a sau epilepsie.
3. Teama cea mai teribila a pacientului este
ca. va face un atac de panica.. Din acest motiv,
multi autori au tendinta de a Inlocui termenul
de ~gorafobie cu ce'l de stare anxioasa cu
caracter fobic.
Agorafobicii se simt mai In sigurania atunci
dl.nd se afla aproape de ie9ire, atunci dl.nd
se afla Intr-o cladire (magazin, cinematograf),
dl.nd exista un telefon la Indemana, sau cand
apartamentul In care locuiesc sau pe care-I
viziteaza se afla la parter. De asemenea, ei
prefera strazile mai puiin aglomerate, mijloa-
cele de transport cu opriri frecvente (de9i unii
dintre ei nu pot calatori deloc cu mijloace de
transport In comun), se simt mai In sigurania
In apropierea unor unitaii sanitare, seqii de
poliiie, sau locuiniei unor cunoscuii, locuri In
care ei sunt convin9i ca pot primi ajutor 9i
sunt dependenii de anumite persoane carora
Ie cer sa-i Insoieasca pretutindeni, ceea ce
creaza mari dificultaii familiei. Ace9ti pacienii
pun In aqiune mecanismele de evitare, aso-
ciind producerea atacului de panica cu
situaiia In care acesta s-a prod us, fapt ce are
drept consecinia evitarea respectivelor locuri
sau situalii. Deoarece atacul de panica se
poate produce In multe locuri sau situalii,
subieciii ajung sa extinda din ce In ce mai
mult comportamentu/ de evitare, unii dintre ei
ajungand sa nu mai paraseasca locuinla.
66
Cheia psihoterapiei de orientare comporta-
mentala consta In desensibilizare. Subiectul
trebuie sa intre In mod deliberat In situalia
anxiogena 9i sa suporte reaciia de panica.
Daca subiectul este capabil sa nu mai evite
situalia respectiva, atacul de panica nu se va
amplifica :;;i acesta se va convinge de faptul
ca nu va lesina, nu va muri, nu va face un atac
de cord si ~u va Innebuni. In momentulln care
agorafobicul va realiza faptul ca atacul de
panicS.nu-I va distruge, el va Inceta sa se mai
teama atat de tare.
Obiectivul major al psihoterapiei consta In a-I
determina pe subiect sa ramana In situaiiile
anxiogene un timp cat mai Indelungat.
Aceasta se realizeaza prin intermediul tehnicii
expunerii. Agorafobicului trebuie sa i se
spuna clar ca simptomele sale nu sunt pericu-
loase si ca la originea lor sta frica.
Terap,k agorafobiei. In prima etapa i S8 cere
pacientului sa. Intocmeasca 0 lista cu obiecti-
vele tratamentului, notand acele lucruri pe care
doreste sa Iefaca, dar Ie evita. Elementele tre-
cute 'pe lista trebuie sa aiba un caracter con-
.::ret:astfel, de pilda, sa. merg singura. la cum-
paraturi este 0 afirmaiie prea vaga, In timp ce
sa. mtHq la alimentara din colt, reprezinta un
obiectiv precis. Sarcinile iniiiale, de la care se
porne9te, trebuie sa fie foarte simple, chiar
banale (exernplu: sa se deplaseze pe jos 0
statie de trolelbuz, ?isa. stea pe a banca. limp
de a ora).
Pentru fiecare agorafobie In parte trebuie
alcatuit un plan personal de tratament. lata un
model de obiective psihoterapeutice:
67
La Tnceputul terapiei:
sa stea Tnfata blocului 15 minute, 30 de
minute, 0 ora, doua ore;
sa mearga pana la coltul strazii ?i sa ramana
acolo 0 jumatate de ora, 0 ora, doua ore. Sa nu
paraseasca locul respectiv pana cand nu s-a
scurs timpul stabilit. Pacientul poate sa stea pe
o banca sa citeasca, sa se uite la vitrine.
sa alcatuiasca un plan al cartierului ?i sa
marcheze blocurile unde se teme sa se duca,
apoi i se cere sa se deplaseze Tndiverse zone
(Ia posta, la alimentara, la biserica etc.) si sa
march'eze cu rosu aceIe zone unde a 'avut
curajul sa se depiaseze. Se urmare?te acope-
rirea Tntregii harti a cartierului cu puncte ro?ii.
sa stea singur acasa 0 ora, doua ore, trei
ore. Se porne?te de la ideea ca multi agora-
fobici nu vor sa ramana singuri de teama ca
vor avea un atac de panica ?i nu va avea cine
sa-i ajute.
Fen s t e r he i m ?i B a e r, 1977 prezinta
urmatorul caz:
o tanara femeie casatorita a carei mama
locuia Tnblocul de vis-a-vis, putea sa stea sin-
gura Tn casa doar daca putea sa-?i contac-
teze telefonic fie mama, fie so~ul. Cand sotul
pleca de la serviciu, el trebuia sa-i telefoneze,
spunandu-i unde se duce, cat de mult va
ramane TnaceI loc sa-i lase numarul la care
poate fi contactat. Acela?i lucru trebuia sa-I
faca. 9i mama ei, atunci cand mergea la cum-
paraturi, la coafor sau la 0 prietena. Sotul 9i
mama trebuiau sa-?i coordoneze astfel pro-
gramul, Tncat unul dintre ei sa poata fi gasit la
telefon, Tntimp ce celalalt se afla pe drum.
68
Sarcina trasata pacientei a fost urmatoarea:
vinerea viitoare, cand sotul avea 0 Tntalnirede
afaceri Tntreorele 11,00 ~i 13,00, el nu trebuia
sa lase numarul de telefon la care puteafi gasit.
Acelasi lucru trebuia sa-I faca si mama, care
trebui~ sa-9i faca programul sa~. Tnacea peri-
oada ?i psihoterapeutul trebuia sa fie plecat
din cabinet. Atat sotul, cat si mama trebuiau
s-o sune pe pacienta Tnju~ul orei 13,00 iar
aceasta din urma trebuie sa contacteze tera-
peutul la 13 ?i 15 minute.
Pacienta a relatat ca Tntimpul perioadei fara
telefoane, ea a simtit de mai multe ori acele
stari si senzatii car~ 0 faceau sa dea fuga la
, ,
telefon: teama, palpitatii, senzatie de sufocare
etc. Neavand cui sa telefoneze, ea a con-
statat cu surpriza ca atacul de panica nu s-a
produs, iar senzatiile neplacute au disparut
de la sine.
Agorafobicul trebuie sa aiba Tn vedere
urmatoarele:
- Sa nu devina dependent de tranchilizante
sau alcool, pentru ca Tnacest caz atacurile de
panica nu vor disparea. Tranchilizantele nu
trebuiesc utilizate dedit cu avizul medicului
psihiatru 9i ele trebuiesc reduse sau chiar
Tntrerupte, Tncepand cu a treia expunere la
situa~iaanxiogena. Medicatia tranchilizanta 9i
antidepresiva poate opri producerea atacurilor
de panica, dar, daca subiectul nu realizeaza
desensibilizarea sistematica, acestea revin,
odata cu oprirea tratamentului medicamentos.
- Tncazul Tncare atacul de panica se declan-
?eazaTntimpul practicarii exercitiilor de desen-
sibilizare, subiectul trebuie sa traverseze cu
69
calm situaiia, fara a Tncerca sa opreasca
reaciia de panica, ci dimpotriva sa con?tienti-
zeze faptul ca nu va cadea, nu va muri ?i nu
va Tnnebuni. Odata ce elTnvata acest lucru,
atacurile de panica vor dispar~a.
10 sfaturi pe care trebuie sa Ie tina minte
subieetul In timpul unui atae de paniea.
1. Nu importa daca subiectul se simte
Tngrozit, nesigur sau are 0 senzaiie de irea-
litate. Aceste stari nu reprezinta altceva decat
exagerarea unor reaciii normale la stres;
2. Desi traieste aceste stari, aceasta nu
Inseam'na ca s~biectul este foarte bolnav. Trai-
rile respective sunt foarte neplacute, 11 sperie
pe individ, dar nu sunt periculoase, astfelTndit
nu i se poate Tntamplanimic mai rau de atat;
3. Pacientul trebuie sa lase trairile respective
sa se deruleze. Incercarile de a Ie reprima nu
fac decat sa Ie intensifice si sa Ie faca si mai
~ "
acute. In momentulln care se declan?eaza un
atac de panica, subiectul trebuie sa inspire
adanc ?i apoi sa expire prelungit, spunan-
du-?i ca starile proaste 11 parasesc.
Nu trebuie luptat lmpotriva atacului de panica,
acesta trebuind sa fie acceptat ca atare;
4. Subiectul trebuie sa faca tot posibilul
pentru a se simii cat mai bine fara a ie?i din
situaiia psihotraumatizanta. Astfel, dadi el se
afla pe strada, se poate sprijini de un zid,
daca se afla lntr-un magazin aglomerat, se
poate refugia Intr-un coli mai Iini?tit;
5. Nu este indicat ca subiectul sa adauge la
panica sa ganduri negative cu privire la ceea
ce se petrece "De ee nu sunt f?i eu la fel ea
alti oameni normali?, De ee trebuie sa tree
70
prin toate aeestea?" etc.). Daca subiectul
accepta situaiia ca atare, lucrul de care se
teme el cel mai mult nu se va lntampla;
6. Pacientul nu trebuie sa-?i spuna Tn gand
faptul ca se Intampla ceva Ingrozitor ?i ca
trebuie sa iasa imediat din situatie, ci sa-si
repete In gand: "nu voi eadea, n~ voi lef?in~,
nu voi muri, nu-mi voi pierde controlul;"
7. Trebuie sa acordam fricii noastre timpul
necesar pentru a disparea fara s-o luam nea-
parat la fuga;
8. Pacientul trebuie sa priveasca situaiiile
anxiogene, precum ?i trairile sale, ca pe ni?te
ocazii pentru a exersa autocontrolul;
9. 0 metoda utila consta In distragerea
ateniiei de la ceea ce se petrece In corpul sau
In psihicul subiectului. Este mult mai indicat ca
acesta sa priveasea In jur, sa fie atent la
c1adire, la ceilalti oameni, la masini etc.;
10. Cand atac~1de panica se produce, paci-
entul trebuie sa relaxeze corpul, sa inspire ?i
sa expire profllnd, lasand lucrurile sa-?i
urmeze cursu!.
Pe parcurslll terapiei subieetul trebuie sa se
a?tepte la faptul ca pot sa apara efeete seeun-
dare sau momente de eadere. Astfel, chiar
dupa unele experienie Ineununate de succes,
pot sa apara momente de depresie sau de
lipsa de energie, iar atacurile de panica mai
pot aparea din cand Tncand, chiar dupa ce
subiectul este con?tient de faptul ca stapa-
ne?te situaiia. Aceste momente de recadere
se produc mai ales cand subiectul este obosit,
stresat din alte motive decat cele legate de
anxietatile si trairile sale sau nu se simte bine
, ,
71
IIII1
sub aspect fizic. La femei, perioadele de
recadere apar frecvent in timpul perioadei
ciclului menstrual.
Sfaturi pentru familiile pacienfilor agorafobici.
Membrii familiei unui subiect agorafobic con-
sidera de cele mai multe ori ca. acesta este
foarte egoist. Ace9tia manifesta resentimente
fa1a de solicitarile absurde ale agorafobicului
si se simt adesea manipulati. Ceea ce trebuie
, ,
sa afle membrii unei astfel de familii este ca
suferin1a subiectului este reala. Chiar daca
subiectul dezorganizeaza serios via1a de
familie, el nu face acest lucru in mod inten-
1ionat,solicitarile sale reprezentandincercari de
a se elibera de starile sale neplacute.
Partenerul unei paciente agorafobice trebuie
sa 0 ajute pe aceasta, sa se faca util, sa-9i
faca timp sa iasa cu ea la plimbare sau la
cumparaturi. EI trebuie sa-i propuna activita1i
suplimentare (sa mearga la teatru, la expozi1ii
etc.), fara insa a exercita presiuni asupra per-
soanei cu probleme.
Partenerul de viata trebuie de asemenea, sa
incurajeze micile 'progrese ale pacientului 9i
sa-i transmita in permanen1a un sentiment de
incredere si de siguranta. Astfel, daca acesta
9i-a dat int~lnire cu pacientulla 0 anumita ora,
este indicat sa nuintarzie (pentru ca acest lucru
poate declan9a 0 reac1iede panica), ba chiar
sa vina cu pu1in timp inainte de ora intalnirii.
Afirma1ii de tipul" pori sa lupti cu stari/e tale, /I
)a-Ie in mana//1 sau )nceteaza odata cu
prostiile astea/l nu ajuta la absolut nimic,"
pentru ca daca subiectul ar putea sa lupte cu
starile sale, este c1ar ca ar face-o. Este mult
72
...
mai indicata 0 atitudine mai constructiva.
Astfel, daca s01iei, care nu poate ie9i singura
din casa ii plac revistele care con1inrebus-uri,
este indicat ca partenerul sa i Ie cumpere.
Micile placeri pe care un membru al familiei Ie
poate face agorafobicului vor contribui la dimi-
nuarea starilor sale depresive 9i astfel acesta
va dispune de mai muM energie psihica
pentru a realiza exerci1iile de desensibilizare.
Psihoterapeu1ii comportamentalil?ti considera
ca se ob1inrezultate bune daca se men1ineun
echillibru intre incurajari l?i indemnurile adre-
sate subiectului, sa realizeze anumite lucruri.
Astfel, de pilda, daca parteneruli9i intreaba
soiia "poti sa mergi astazi singura panii la
colf?/1 l?i ea raspunde negativ, acesta poate
insista la modul urmator: "Oar ce ai putea
face astazi Eli nu ai mai facut pana acum?J/
Este important ca membrii familiei unor ago-
rafobici sa in1eleagasemnificaiia acelor lucruri
marunte, care, daca sunt realizate, reprezinta
pal?i importanii in direc1ia vindecarii agorafo-
bicului. Acestora trebuie sa Ii se transmita
sentimentul ca sunt iniele)'i, ca sunt incon-
juraii de inielegere 1?i compasiune, precum 9i
ideea ca partenerul sau ceilalii membri ai
familiei sunt convin9i ca daca ei vor face
eforturi se vor ameliora.
De multe ori, traversarea unor situaiii psiho-
traumatizante severe, produse de evenimen-
tele vieiii, Ii poate ajuta pe agorafobici sa-9i
stapaneasdi tulburarea, pentru ca In condiiii
de catastrofa sau criza, fiin1a umana pune In
aciiune toate disponibilitaiile sale latente.
73
Astfel, In lagarele de concentrare naziste,
toate simptomele fobice au disparut complet.
Fobia sau teama de obiecte concrete
Persoanele care se tem de obiecte sau situa1ii
concrete (ascensoare, metrou, animale,
insecte, Inal1ime, spaWInchise etc.), care nu
implica rela1ii interpersonale, 19i dau seama
foarte exact de acest lucru. Adesea subiectului
Ii este foarte clar 9i care este lucrul de care se
teme eel mai mult ("ma tem ca Iiftul se va
prabuf?i f?i voi muri"), el19i da totu9i seama, In
mare, care este situaiia care II sperie (Iiftul,
metroul etc.) 9i din acest motiv, aceste fobii
sunt mai u90r de abordat sub aspectul tera-
peutic.
Principalele fobii de obiecte f?i situatii
concrete:
Teama de a se afla Inanumite locuri; ascen-
soare, tunele, camere mici, cladiri Inalte,
paduri etc. Acestea se Inscriu In categoria
mare a claustrofobiei. Oamenii pot trai In mod
diferit claustrofobia, unii nu pot suporta sa se
afle In situaiia respectiva, In timp ce a1iii intra
In panica numai atunci dind se gandesc la
acea situaiie. Persoana este cuprinsa de
panica atunci cand se afla In spaiii Inchise, de
mica dimensiune, traind senzaiia ca este stri
vita sau prinsa ca Intr-o capcana.
De regula, atacurile anxioase ale claustrofo-
bicilor se caracterizeaza prin presiune In zona
toracelui, ceea ce face ca respiraiia sa fie
dificila 9i subiectul se teme de faptul ca se va
sufoca. Mulii claustrofobici nu se simt bine In
camerele In care nu pot deschide fereastra,
74
'~
In Incaperi care se afla la subsol 9i au
probleme daca hainele pe care Ie poarta sunt
prea stramte.
De9i unii claustrofobici 19i pierd uneori auto-
controlul, acest lucru se Intampla destul de
rar (extrem de rar se Intampla ca subiectul sa
se sufoce sau sa le9ine cu adevarat).
Persoanele care sufera de fobie de Ina1iime
Incep sa se teama imediat ce se afla la mai
mult de ca1iva metri de la nivelul solului.
Reaciia se caracterizeaza prin senzaiia de
ame1eala, sentimentul ca "va cadea", senti-
mentul ca subiectul va fi cumva absorbit In
afara - precum 9i senzaiia de irealitate. Tn
afara situaiiilor respective, subieciii se
comporta normal.
Fobia de Ina1iime poate Imbraca aspecte
foarte diferite, In sensul ca unii oameni se tem
cand se afla Intr-o c1adireInalta, dar nu 9i 7n
avion. Unii sunt cuprin9i de teama doar atunci
dlnd se apleaca peste 0 balustrada, dar pot
privi lini9tiii printr-o fereastra Inchisa. Exista 9i
unele situaiii cand subiectul nU-9i identifica
concret fobia. Astlel, cineva poate considera
ca se teme sa foloseasca liftul cand, de fapt
se teme de Inaliime.
Fobia de diferite conditii exterioare (de Intu-
neric, de foc, de fulgere, tunete, de caldura,
de frig etc.). Astlel, 0 femeie In varsta, suferea
de fobia de caldura, temandu-se ca va face 0
congestie cerebrala, fapt ce 0 facea sa refuze
sa iasa din casa In lunile de vara.
Fobia de animale sau insecte. Aceste gen
de fobii se instaleaza7ncopilarie 9i persista 9i
la varsta adulta. Cele mai frecvente sunt
75
fobiile de caini, pisici, soareci, serpi, pasari,
paianjeni, albine, furnici.'Tn cazul ~cestor fobii,
teama se declan;>eazachiar la simpla vedere
a animalelar sau chiar a fotografiei acestuia.
Fobia de a ca.lfitori cu mijloace de trans-
port: avian, autobuz, tren, metrou. Adesea
aceste fobii implica elemente de c1austro-
fobie, dar uneori ele au la baza 0 experienta
anterioara psihotraumatizanta, cum ar fi de
pilda, un accident de circulatie. Unii subiecti
se tem sa conduca masina, altii se tem atunci
cand 0 alta persoana ~e afla 'Ia volan. Reac-
tii1elor, atunci cand se afla In situatia respec-
tiva, constau In ganduri negre referitoare la
dezastre posibile, stare de irascibilitate ;>i
nervozitate si reactii psihosomatice cum ar fi
de pilda gre~ta sa~ voma.
Fabia de boli sau de proceduri medicale:
Exista persoane care se tem de 0 boala
anume, cum ar fi cancerul, S.I.D.A., bolile
venerice, rabia sau bolile cardiace (de pilda
infarct miocardic). Acesti subiecti, devin
foarte atenti la orice m~dificare ~orporala
care ar putea reprezenta un semn al bolii de
care se tem. Aceste fobii se deosebesc de
hipocondrie pentru ca se refera doar la 0
anumita boala sp~cifica ;>inu la mai multe, ca
la hipocondrici. In spatele acestor fobii se
ascunde uneori teama de moarte, dar de cele
mai multe ari este vorba de teama de durere
fizica, de a deveni infirm ;>i neajutorat sau
teama de diformitati fizice.
Unii subiecti prezinta fobie de injectii, de
interventii chirurgicale, de explorari functio-
nale, analize sau de sange. Nu de putine ori
76
astfel de subiecti lesina atunci cand se afla
Intr-un cabinet m'edi~al.
Fobii cu caracter neobi~nuit. Psihologii
c1inicieni sunt de parere ca aproape arice
obiect sau situatie poate declan;>a 0 fobie.
Astlel, am tratat candva un tanar care suferea
de fobie de pene sau fulgi de pasare.
Tn literatura se citeaza cazuri de fobie de flori,
copaci, de a scrie, de baloane, de luminile
traficului, de a se privi In oglinda etc.
Interesant este faptul ca persoanele care
sufera de fobii de obiecte sau situatii pot fi
persoane altfel puternice, independente ;>i
creative. Faptul ca cineva sufera de fobia de
Inaltime, pisici sau injectii, nu Inseamna ca
persoana respectiva este bolnava psihic.
Literatura de specialitate citeaza cazuri de per-
sonalitati marcante ale vietii culturale sau poli-
tice care au suferit de fobii diverse. Astfel,
Spencer Tracy suferea de fobia de zbor cu
avionul, Albert Camus aveafobia de a conduce
ma;>ina,Sigmund Freud - fobia de a calatori iar
Edgar Hoover (Directorul F.B.I.), In urma unui
accident rutier minor, a capatat fobia de a sta
pe scaunul din stanga al autoturismului,
precum ;>ifobia de virajele spre stanga.
Marea majoritate a subiectilor care sufera de
astlel de probleme, reu;>esc sa;>i aranjeze
astfel viata, Incat sa faca fata acesteia, de;>i
sufera de fobia respectiva.
Inainte de a Incepe terapia, este de dorit ca
subiectul sa-;>i analizeze propriul model de
comportament de evitare;>ide aface fata fobiei
sale, raspunzandu-;>ila urmatoarele Tntrebari:
77
1. Ce aciiuni specifice aii Intreprins sau
Intreprindeii pentru a minimaliza expunerea la
situaiiile care va sperie?
2. Atunci cand va aflaii deja In situaiia res-
pectiva ce anume faceii pentru a va simii mai
bine? Recurgeii cumva la strategii de fuga
cum ar fi alcoolul sau medicamentele?
3. In ce condiiii sunteii capabil sa va depa;>iii
teama si sa va expuneti situatiei care va
, "
sperie?
Multi oameni sunt constienti de natura fobiilor
lor: ~u ramas In copila;ie bi'ocaii In lift, au fost
mWi'caii de caini sau au scapat cu viaia
dintr-un incendiu.
Cu toate acestea, terapeuiii comportamen-
tali;>ti sunt de parere ca tratamentul poate fi
Incununat de succes si In cazulln care natura
exacta a fobiei ram~ne necunoscuta. Mai
mult, acesti terapeuti considera ca, In unele
cazuri, c~noasterea' cauzei declansatoare a
, ,
fobiei poate chiar s-o amplifice, deoarece
subiectul evoca mereu In minte trauma la care
a fost expus.
Psihoterapia fobiei de obiecte si situatii
, ,
concrete
Studiile au aratat ca metoda desensibilizarii
sistematice da rezultate In acest tip de fobii
In proportie de 80-90% din cazuri.
Desensibilizarea sistematica in vivo (in reali-
tate). Este mai indicat, atunci cand acest
lucru este posibil, sa se Inceapa cu exerciiiile
reale de desensibilizare cand fobiile de obiecte
si situatii sunt atat de concrete Incat este
, ,
78
relativ facil ,ge elaborat 0 ierarhie de situaiii
anxiogene. In acela;>i timp, expunerea efec-
tiva la situaiiile care II sperie pe subiect eli-
mina 0 etapa a terapiei, pentru ca In cazulln
care se Incepe cu desensibilizarea In plan
imaginativ, se trece apoi la desensibilizarea In
viaia reala. Mai mult, stapanirea unei situaiii
reale Ii confera subiectului 0 satisfaciie mai
mare ;>i mai multa Incredere In sine.
Pentru a realiza 0 ierarhie concreta a situa-
iiilor anxiogene, este indicat ca terapeutul sa
cunoasca bine zonele In care se mi;>ca
pacientul pentru a alege pentru Inceput
situaiii mai ul?oare la care sa se realizeze
expunerea.
Mihai, un tanar preparator la 0 catedra
universitara, suferea de fobie de Ina1iime.
Reaciiile sale de panica Incepeau chiar de la
etajul trei al unui bloc, acesta avand senzaiia
ca va cadea.
La Inceputul terapiei i s-a recomandat sa urce
la etajul trei I?i sa ramana un timp acolo,
terapeutul indicandu-i sa aleaga un bloc fara
ferestre In zona scarilor. Intr-o etapa mai
avansata, i s-a cerut sa ramana la etajul trei
langa 0 fereastra I?isa se relaxeze pana cand
tensiunea dispare. Apoi el a avut sarcina sa
stea la etajul 5 langa 0 fereastra deschisa,
relaxandu-se pana la reducerea anxietaiii.
Treptat el a practi cat aceleal?i sarcini la
etajele 7, 8, 9 I?i 10, pana cand a reul?itsa se
elibereze de fobia sa.
In desensibilizarea reala se utilizeazafrecvent
I?i materiale auxiliare vizuale (poze cu caini,
I?erpi, paianjeni etc.) acestea putand fi inter-
79
calate In cadrul ierarhiei de stimuli la care
trebuie sa se expuna subiectul. De asemenea,
In cadrul acestui tip de desensibilizare se
recomanda pacientului sa faca apel la rude
sau prieteni, care sa-I sustina pe parcursul
tratamentului.
Ace9tia pot contribui la eficienta tratamentului
In urmatoarele moduri:
pot contribui la procurarea unor obiecte de
care pacientul se teme 9i cu ajutorul carora
acesta va realiza exercitiile de desensibilizare
(de exemplu: poze cu gerpi, ace de seringa
etc.);
pot acompania pacientulln timpul exerci-
tiilor de expunere sistematica la situatiile de
care se teme (de pilda, pot merge cu metroul
Impreuna cu acesta);
pot Incuraja pacientul realizand aprecieri
pozitive In legatura cu modulln care acesta a
depa9it 0 etapa sau alta a terapiei.
Dezavantajul tehnicii desensibilizarii in vivo
consta mai ales In aceea ca acesta consuma
prea mult timp, este costisitoare sub aspect
financiar 9i uneori expunerea este chiar impo-
sibila (de piIda, nu putem face rost de tunete
9i fulgere atunci cand dorim sa desensibi-
lizam pe cineva de 0 astfel de fobie).
De asemenea, unii autori au demonstrat faptul
ca pentru unii subiecti aceasta tehnica este
prea anxiogena, producand uneori reactii
paradoxale.
Desensibilizarea In plan imaginar. Acest tip
de desensibilizare are avantajul ca subiectul
poate reproduce mental orice situatie dore9te.
Astle I, daca acesta are fobia de a calatori cu
80
avionul, nu va fi nevoit pentru a exersa, sa
calatoreasca efectiv, cheltuind 0 multime de
bani. Mai mult, In situatiile imaginare,
subiectul se pregate9te pentru 0 situatie
reala, cu care nu se poate confrunta In mod
frecvent.
Metoda combinata (desensibilizare In plan
imaginativ ~i apoi In rea/Hate)
1. Elaborati ierarhia de situatii care va produc
teama, de la cea mai putin anxiogena, pana la
cea mai anxiogena. Va yeti antrena pentru a
va familiariza cu ele Intai in plan imaginativ 9i
apoi In plan real.
2. Daca in lista cu situatii tot mai anxiogene
exista unele goluri, respectiv exista situatii pe
care nu Ie puteti gasi u90r In realitate, utilizati
scene imaginare.
Astfel, daca un subiect sufera de fobie de a
calatori cu mijloacele de transport In comun,
el poate exersa In plan real calatoria cu
autobuzul sau metroul, dar Ii va fi ceva mai
greu sa exerseze calatorii cu trenul 9i mai ales
cu avionul.
3. Exersati fiecare item din ierarhie Intai In
imaginatie 9i abia dupa ce anxietatea dispare
atunci cand se realizeaza evocarea in plan
mental a expunerii la situatiile care va sperie,
treceti la abordarea lor In plan real.
Exerc~iilede desensibilizare In plan real trebuie
sa se situeze cu 2-3 trepte In urma celor rea-
lizate la nivelul de antrenament mental.
Dadi subiectul are dificult~iti sa realizeze
expunerea reala, el trebuie sa reia situatia
respectiva 9i sa lucreze mai mult asupra ei in
imaginatie.
81
Aspectele cognitive ale terapiei. Terapeutul
trebuie sa aiba In vedere urmatorii factori care
afecteaza progresul terapiei:
a) Factori care au avut influenta In trecut:
criticile frecvente;
?ocuri emotionale (exemplu: subiectul era
cat pe ce sa cada de pe 0 stanca).
Atata timp cat evenimentele trecute nu afec-
teaza Indeplinirea sarcinilor prezente, ele pot
fi ignorate (exemplu: poate merge la magazin
sa-?i faca cumparaturile).
Problemele trecute mentin focaliza!ea pe
simptom ?i reduc ?ansele de reu?ita. In astfel
de cazuri, terapeutul trebuie sa puna accentul
In discutiile cu pacientul pe succesele acestuia
?i sa sublinieze aspectele pozitive ale diver-
selor situaiii. Este, de asemenea, util sa se
ceara pacientului sa scrie despre succesele
sale.
b) Factori care afecteaza starea prezenta:
hipervigilenia: anxio?ii au un prag scazut
de percepere a amenintarii. Hipervigilenia
este neproductiva 9i meniine simptomul (un
subiect cu fobie de zbor cu avionul va detecta
!oate ?tirile referitoare la catastrofe aeriene).
In astfel de cazuri este utila relaxarea sau 0
tehnica de distragere.
interpretarile gre?ite: anxio?ii au tendinta
de a interpreta evenimentele, mai ales cele
ambigui, Intr-un mod ameniniator (8 uti e r 9i
Mathews, 1983) (exemplu: cand 0 agora-
fobica simte ca i se Inmoaie picioarele, ea
crede ca va le9ina, sau cand un prieten nu
raspunde la telefon un subiect cu fobie
sociala considera ca a fost respins).
82
in aceste situatii, astfel de intepretari trebuie
identificate ?i trebuiesc furnizate explicatii alter-
native, care urmeaza sa fie testate In timpul
expunerii (exemplu: 0 agorafobica nu mai
simte ca i se Inmoaie picioarele cand vorbe?te
cu 0 prietena. Deci, ea poate ajunge la con-
c1uzia ca senzatia ca se Inmoaie picioarele
este mai curand un semn de anxietate decat
un indicator ca 19iva pierde cuno9tinia).
Este important ca pacieniii sa ajunga sa-9i
gaseasca singuri explicaiiile alternative
pentru a Invata cum se realizeaza acest lucru,
de?i In fazeIe initiale ale psihoterapiei e bine
ca terapeutul sa ofere sugestii.
c) Factori care afecteaza starea viitoare.
Pacieniii fobici prezinta frecvent modele de
gandire produse de anxietatea anticipatorie:
"nu numai ca voi ramane Inchis In lift, dar nu
se va gasi nici 0 persoana care sa ma scoata."
Acest model cognitiv afecteaza 9i evolutia
terapiei: "nu numai ca tratamentul va fi dificil,
dar nici nu ma va ajuta."
Factorul perturbator trebuie identificat, formulat
Intermenii pacientului?itrebuie destructurat prin
intermediul testarii In sfera comportamentala.
Aspecte cognitive specifice fobiilor. Mai ales
fobiile sociale implica numeroase compo-
nente cognitive, respectiv ganduri legate de
faptul ca subiectul este criticat, evaluat,
rejectat (respins).
in cazul agorafobiei apar mai ales ganduri
legate de faptul ca subiectul va le?ina sau ca
i9i va pierde autocontrolul. Se pun pacientului
intrebari de tipul: Cand te simti speriat la ce
83
te gande:;;ti? Care este eel mai diu lucru care
crezi ca se poate Intampla?
Nu totdeauna este indicata expunerea la
situatia cu aspectul cel mai negativ. De pilda,
In cazul unui pacient cu fobie sociala, expu-
nerea la 0 evaluare negativa este dificil de
aranjat 9i traumatizanta. Mai utila este aran-
jarea unei situatii In cadrul careia poate
aparea 0 evaluare negativa a subiectului, dar
in cadrul careia frica de cel mai rau lucru care
se poate intampla trebuie sa fie infirmata.
Factorii cognitivi pot Impiedica pacientul sa
se implice In tratament, nu numai sa Intarzie
evolutia acestuia.
I
Tehnici de control a anxietatii
Pacientii care 19i pot controla pana la un
anumit nivel simptomul vor progresa mai
rapid in ierarhia stimulilor tot mai anxiogeni,
vor fi mai capabili sa faca fa1aanxieta1ii anti-
cipatorii 9i vor fi capabili sa aplice deprin-
derile achizitionate cand se vor simti anxio9i in
viitor.
Aceste tehnici sunt:
a) Relaxarea - se potrive9te cu precadere
pacien1ilor cu simptome somatice ale anxie-
tatij A(darnu numai acestora);
b) Incordarea dirijata
Mai ales la subiectii cu fobie de sange se
Inregistreaza un model particular de simptome.
Tn astfel de situatii 0 Incordare voluntara a
mU9chiior bratelor, picioarelor 9i toracelui va
preveni caderea de tensiune si lesin.
Os t 9i S t e r mer (1987) pr~pu~ in astfel de
situatii urmatoarea schema de tratament:
84
La Inceput subiectii Inva1a prin metoda
modelarii 9i prin practica sa-?i Incordeze
voluntar musculatura pentru 10-15 secunde
9i apoi sa revina la starea normala. Apoi ei
sunt expu9i gradat la 0 serie de stimuli unde
se pot urmari accidente unde se vede sange.
Ei sunt Invataii sa detecteze primele semne
de cadere de tensiune 9i sa Ie opreasca prin
intermediullncordarii musculare.
c) Tehnica distragerii
A acorda ateniie simptomelor produse de
anxietate nu face decat sa perpetueze cercul
vicios. Distragerea poate inversa acest proces.
Tehnica este utila ca strategie pe termen scurt,
dar este nefolositoare pe termen lung, mai
ales cand subiectul 0 folosel?te ca sa evite
simptomele sau angajarea In cadrul tehnicii
expunerii. Distragerea implica Indreptarea
ateniiei spre stimuli exteriori (exemplu: sa
descrie mobilierul din camera).
d) Identificarea gandurilor negative :;;igasirea
unor ganduri alternative.
e) Jocul de rol.
Se folose9te mai frecvent In tratamentul
fobiilor sociale, jocul de rol putand fi consi-
derat 0 tehnica de expunere. Problema In
aceste cazuri este ca pacientul nu poate fi
asertiv fara sa fie agresiv. in astfel de cazuri
se repeta diverse variante de raspuns pana
cand pacientul descopera comportamentul
adecvat.
Tehnica se aplica simplu dupa modelul: "sa
presupunem ca eu sunt :;;eful tau. Arata-mi
cum i te-ai adresa daca i-ai cere sa-fi schimbe
programul. JI Inversarea rolurilor 11 poate face
85
pe un pacient con?tient de efectele compor-
tamentului non-asertiv al altora si de avanta-
jele de a fi mai asertiv. I
f) Tehnica repetitiei {antrenamentului} repre-
zinta un mod prin care subiectul se prega-
te?te pentru expunere. Mulii fobici susiin ca
In mintea lor se face un gol cand sunt con-
fruntati cu obiectu/ fobiei lor sau cand sunt
cupri~:;;i de panica.
Tehnicile pentru a face fata anxietatii intense
trebuiesc repetate mental.' ,
Subiectul este Invaiat sa repete Intrebarile pe
care Ie va adresa sau subiectele despre care
va vorbi Intr-o situaiie sociala. Se poate face
repetiiie, de pilda, pentru vorbitu/ In public.
g) Mode/area
Este 0 tehnica indirecta prin intermediul careia
terapeutul demonstreaza pacientului cum sa
se apropie de obiectu/ fobiei sale (exemplu:
un ?arpe).
h) Medicatia anxiolitica.Efectul benefic al expu-
nerii este redus de medicaiia anxiolitica pentru
ca pacientul pune starea de calm care se insta-
leaza In faia obiectului fobiei, pe seama trata-
mentului :;;i nu pe seama propriilor sale aCiiuni.
Cu toate acestea sunt cazuri In care medicaiia
anxiolitica e utila cand se ivesc situaiii pentru
care pacientul nu a avuttimp sa se pregateasca.
Utilizarea sistematica a tranchilizantelor trebuie
Insa descurajata pe cat posibil.
Fobiile socia Ie
Fobiile sociale reprezinta cele mai mascate :;;i
cele mai dificil de identificat tipuri de fobii.
86
Ail
Aceste fobii pot sa guverneze 9i chiar sa
distruga viaia unei persoane. Adesea suntem
conl?tienti de faptul ca viaia este plina de
dificultaii 9i obstacole, ca trebuie sa luptam
cu acestea, uneori sa-i depal?impe ceilalii,sa
fim fermecatori, asertivi, luptatori l?i de!?i!?tim
bine aceste lucruri, suntem timizi, nesiguri,
permanent depa9iii de ceilalti, iar existenia
noastra este lipsita de relaiii calde 9i apro-
piate. Adesea punem aceste probleme pe
seama unor conflicte de natura inconl?tienta
nerezolvate, conflicte care 19i au originea In
copilarie (probabil sub influenta lecturilor de
psihanaliza, sau pe seama defectelor altor
persoane). Cu toate acestea, multe din pro-
blemele mentionate (desigur nu toate) nu sunt
altceva decat forme mascate de fobii sociale.
Exista unele diferente Intre fobiile obil?nuite 9i
fobiile sociale:
Astlel, a:;>acum am mai subliniat, fobiile
sociale sunt mascate :;>i,de regula, mai dificil
de identificat.
Fobiile sociale produc, In afara de reactia
specifica de teama 9i 0 serie de stari afective
supraadaugate cum ar fi; culpabilitate, furie,
resentimente sau depresie. Toate aceste
trairi produc reactii de evitare, fuga sau
uneori chiar reactii agresive.
Pentru ca obiectul fobiei sociale sunt
oamenii !?i nu obiecte sau situatii, acel?tiavor
reactiona la randul lor la comportamentul
subiectului, fapt ce complica 9i mai mult
situatia, conducand la fenomenul "profetiei
iinplinite". Astfel 0 persoana care se teme sa
fie respinsa nu interaciioneaza cu ceilalii, iar
87
Iii II
1,1
1.11
i1
I
acestia Inceteaza sa fie interesaii de ea si
rezuhatul este ca persoana respectiva est~
respinsa.
Starea de disconfort pe care 0 traie?te
subiectul cu fobie sociala se transmite ?i
celorlalii care ajung sa nu se mai simta bine In
compania acestuia.
Principalele tipuri de fobii socia Ie
(Fensternheim si Jean Baer, 1977) ,
1. Fabia de a fi privit. Subieciii care sufera
de aceasta fobie au impresia (adesea fara 0
baza rea/a) ca ceilalii Ii privesc insistent ?i
aceasta Ie provoaca teama. Astfel, In timpul
unei conversaiii intr-un grup, persoana
respectiva face 0 remarca, ceilalii 0 privesc l?i
aceasta se simte stanjenita l?i inceteaza sa
mai vorbeasca. Tntr-o etapa ulterioara se
instaleaza reaciia de evitare, In cadrul careia
subiectul cauta sa minimalizeze posibilitatea
de a fi privit l?idi,!1acest motiv nu mai participa
la conversaiie. In forme mai avansate, subi-
ectul se ascunde prin coliuri sau In spatele
unui ziar. Acest gen de fobie are drept conse-
cinia teama de a vorbi in public.
2. Teama /egata de faptu/ ea eeila/ti 1f;i var da
seama ea individu/ este nervas. De regula,
aceasta fobie are un coniinut precis pentru
ca subiectul i?i manifesta nervozitatea prin
manifestari neurofiziologice cum ar fi tremorul
mainilor sau al vocii, paloare sau ro?eaia. De
teama ca ceila/ii vor observa acest IUGru,indi-
vidul refuza mai ales invitaiiile unde se
serve?te ceva de baut, pentru ca este con-
vins ca ceilalii vor remarca faptul ea Ii tremura
88
mainile cand ia ceasca de cafea si ca inevi-
tabilul se va produc~: cineva II va'intreba de
ce este atat de nervos.
3. Teama ea subiectu/ va fi "prins" lntr-a
re/atie aprapiata. Persoanele care sufera de
aceasta fobie rationalizeaza frecvent situatia
lor, spunandu-?i ;,nu darese sa-mi asum vr~a
respansabilitate" sau "daca mi se lntamp/a
aeeasta nu vai mai putea face eeea ee vreau
eu sa fae" etc.
Mulii autori considera ca aceasta reprezinta
un fel de generalizare a c1austrofobiei la
relatiile sociale, In sensu I ca subiectul
gen~ralizeaza teama de a fi prins in capcana
?i la situaiiile sociale.
4. Teama (fabia) de a fi "deseaperit".
Persoana se teme de faptul ca daca ceilalii I?i
vor da seama de particularitaiile personalitaiii
sale (vor ghici cum este el cu adevarat) II ~r
respinge. Unii indivizi nici macar nu sunt con-
?tienii de acele particularitaii care i-ar putea
face pe ceilalii sa nu-i agreeze, In timp ce
altora respectivele trasaturi Ie sunt clare ("ei
var des coperi ea sunt prost, ineult, plietisitor
sau rau").
Acest gen de fobie conduce la evitarea
relaiiilor apropiate cu ceilalii.
6. Fabia de sentimente negative.
Tnaceasta categorie intra tot felul de fobii care
pot influenia Intregul stil de viaia al subiectului.
Gel mai frecvent se Intalneste teama de
reaciia de furie sau critica. Subiectul se teme
sa exprime astfel de sentimente sau/?i de
faptul ca aliii ar putea exprima astfel de senti-
mente faia de el. Acest gen de fobie poate
89
Imbraca un aspect general sau particular,
incluzand figuri investite cu autoritate, repre-
zentanii ai sexului opus sau persoane
apropiate.
6. Teama (Fabia) de singuratate (de a Intre-
prinde 0 aciiune singur).
Aceasta fobie este asociata frecvent cu ten-
dinia de izolare ;>i cu dispoziiia depresiva.
Frecvent ea Imbraca forma unei stari de dis-
confort, fara a se ajunge la 0 stare afectiva
intensa. Astfel, persoana ar dori sa iasa undeva
la sfar;>it de saptamana, dar nu gase;>te pe
nimeni s-o Insoieasca, fapt <?eIi produce 0
stare de disconfort difuz. In loc sa iasa
singur, individul prefera sa ramana acasa ;>i
acest lucru Ii accentueaza depresia .
7. Fobia (teama) ea subieetul nu va putea
eomuniea eu eeilalti include:
Fobia ca ceilalii 'nu 11agreeaza pe subiect.
Aceasta este poate cea mai raspandita fobie
cu caracter interpersonal ;>i are un caracter
deosebit de distructiv.
Adesea, cand ceilalii nu ne plac, avem ten-
dinia sa reactionam prin intermediul unor
sentimente de culpabilitate exprimate astfel:
"probabil ea am faeut eeva rau sau este eeva
In neregula eu mine. 1/ Pentru a evita astfel de
situaiii, subiectul se straduie;>te permanent sa
devina 0 persoana totdeauna drag~ia ;>i
amabila, renuniand sa mai fie ellnsu;>i. In felul
acesta, ell;>i reprima doriniele ;>i tendiniele,
nu lupta pentru drepturile sale ;>i ajunge
uneori chiar sa renunie la demnitatea sa.
Consecinie foarte asemanatoare Ie produce
;>iteama de a nu-i lovi pe ceilalii.
90
Teama de a parea ridicol. Unii subiecii sunt
cuprin;>i de panica la gandul ca ar putea face
un lucru pe care ceilalii I-ar putea considera
ridicol ;>iadesea persoana In cauzase judeca
mult mai aspru decat 0 fac cei din jur. Pentru
ca orice ar putea spune sau face un individ
poate sa para ridicol pentru cineva, acesta va
tinde sa evite tot mai mult sa se manifeste In
public, devenind tot mai inhibat. Astfel,
acesta I;>iva inhiba orice pomire creativa, se
va refugia In conveniional, transformandu-se
Intr-o persoana plata ;>iplicticoasa.
Foarte apropiata de aceasta fobie este :;;i
fobia de a nu gre:;;i, conseciniele ei fiind ase-
manatoare cu ale fobiei de ridicol.
Teama de a fi rejectat (respins). Aceasta
fobie Impiedica, de asemenea, subiectul sa
intre In relaiii adecvate cu ceilal\i, avand efecte
asemanatoare cu cele ale fricii ca ceilalti nu II
agreaza. Subiectul devine excesiv de su'scep-
tibil la reaciiile celor din jur ?i ajunge adesea
sa-?i sacrifice propriile interese ?i obiective.
Acesta interpreteaza cel mai mic semn de
dezaprobare din partea altei persoane ca pe
un semn de respingere, iar respingerea
reprezinta 0 adevarata catastrofa pentru el.
Fobiile sociale sunt deosebit de subtile, cel
mai adesea mascate ?i pot conduce la un
comportament hipervigilent de repetare
"contrafobica" a anumitor modele de reactie.
Datorita hipervigileniei, subiectul devine ~tat
de sensibilia stimulii din zona care Ii produce
teama, Incat el percepe ameniniari ?i acolo
unde acestea nu exista (de pilda, poate consi-
dera 0 remarca oarecare ca pe un semn de
91
critica). Repetarea de tip contrafobic 11 deter-
mina pe subiect sa se plaseze mereu In situa-
1ii1ecare Ii produc teama l?icarora bine'n1eles,
el e)3ueazasa Ie faca fa1a.
Astlel, un barbat se poate teme de femei agre-
sive, dar intra mereu In rela1iicu astlel de per-
soane )3irela1ii1erespective se sfar)3escprost.
Identificarea fobiilor sociale.
(Fensterheim )3i Jean Saer, 1977)
Obiectiv: Sa constatam In ce masura anumite
reacVi de teama Ii produc subiectului pro-
bleme In plan social.
Etapa 1-a: Realiza1i0 lista cu domeniile princi-
pale In care ave1i dificulta1i In planul vie1ii
sociale. Acestea pot fi:
dificultaV In situa1ii specifice (reuniuni,
petreceri, conversatii etc.);
dificultati In Intreprinderea unor anumite
actiuni (ini1ierea unei conversatii, solicitarea
unei Intalniri etc.);
dificultati In atingerea unor anumite scopuri
(de pilda, acela de a avea prieteni apropiati).
De asemenea, exista )3i posibilitatea ca
subiectului sa nu-i placa modulln care Intre-
prinde anumite actiuni, sau modul cum se
simte atunci cand IeIntreprinde. Lista respec-
tiva trebuie sa includa acele lucruri sau situa1ii
pe care subiectul Ie evita.
Etapa a 2-a: Pentru fiecare situa1ie evitata,
cautati sa va raspundeti laIntrebarea: oare de
ce ma tern?
Autorii mentionati mai sus recomanda pentru
a ob1ine informatii mai precise, ca pentru
92
fiecare reac1ie de teama, subiectul sa ras-
punda la urmatoarele Intrebari:
- Va amintiti cand v-a1idat pentru prima oara
seama ca aveti aceasta teama?
- Ave1i idee cum a1i "Invatat" sa va teme1i de
situatia respectiva?
- V-a determinat fobia dumneavoastra sa
evita1i sau sa "fugiti" din anumite situaiii l?i
aceasta chiar In detrimentul dumneavoastra?
- Cunoa)3te1i 0 aM persoana care are frici
asemanatoare?
- In ce conditii devine teama dumneavoastra
mai activa?
In ce conditii personale - impersonale;
cu persoane de acelal?i sex - cu
persoane de sex opus;
In rela1iisuperficiale --In relatii apropiate;
cu persoanele investite cu autoritate -
cu subordonaiii;
! In relatii cu 0 singura persoana -In grup.
- Inainte de a raspunde la aceste Intrebari,
a1i fost con)3tient de aceste frici specifice ;>i
de modul In care acestea va influenieaza
viata?
Etapa a 3-a: Alege1i cea mai importanta frica
sociala, care va modifica cel mai mult via1al?i
care va reprezinta cel mai mu~ )3iIncepeii sa
lucraii asupra ei.
Model de terapie cognitiv comportamen-
tala pentru tratamentul fobiilor sociale.
Foarte multe fobii sociale se instaleaza
deoarece persoana nu interpreteaza corect
realitatile si interactiunile sociale. Pe masura
ce subiectul a crescut, acesta l?i-aInsul?it 0
serie de credinte iraiionale cu privire la lume
93
?i via1a. Aceste idei eronate 11 determina pe
subiect sa interpreteze eronat ceea ce fac
sau spun ceilal1i oameni 9i aceste distorsio-
nari sunt generatoare de anxietate ?i fobii.
lata cateva exemple de modele de credin1e
ira1ionale:
a) Doar dacii voi face numai ceea ce
trebuie, oamenii mii vor iubi f?i se vor purta
frumos cu mine. De aici decurge urmatoarea
consecin1a: daca ceilalti nu se poarta frumos
cu mine, Inseamna ca am fiicut ceva rau. Cu
astfel de idei, persoana nu va face altceva
decat sa traiasca toata via1acu complexe de
culpabilitate.
Acest mod de gandire se caracterizeaza prin
egocentrism, pentru ca persoana se plaseaza
pe sine In centrul universului. De?i este ade-
varat di majoritatea oamenilor reac1ioneazala
ceea ce facem noi, ace9tia exista indepen-
dent de noi si nu isi centreaza existen1a In
jurul nostru.' ,
Astfel, 0 tanara scriitoare s-a Imprietenit cu
so1ia patronului editurii unde 9i-a depus
ultimul manuscris. La un moment dat, oriee
contact dintre ele a Incetat brusc. Scriitoarea
a telefonat de mai multe ori, prietena ei i-a
promis ca se vor vedea, dar acest lucru nu
s-a petrecut iar prietena ei nici macar nu i-a
telefonat. Scriitoarea, cuprinsa de disperare
i?i spunea mereu: "probabil ca am gref?it cu
ceva, sotul ei mii desconsiderii ca autoare,
probabil cii el i-a interzis sotiei sale sa mai aiba
de-a face cu mine, ea nu mai vrea ca noi sa
fim prietene etc." Nu dupa mult timp, tanara a
descoperit ca prietena avusese probleme,
94
deoarece mama sa fusese internata In spital
pentru 0 afec1iune grava, situa1ie in care ea
nici nu s-a mai gandit la Intalniri cu prietene.
b) Daca af? fi 0 persoana normalii, nu m-af?
simti atat de prost In situatiile sociale. Pomind
de la aceasta credin1a gre?ita, subiectul trage
concluzia ca ceilal1ioameni I?i dau seama cand
el se simte stresat, dupa simptomele neuro-
vegetative care Inso1esc reac1iade teama. Pri-
vindu-i pe ceilal1i, el nu observa nici un semn
de anxietate 9i concluzio~eaza ca ceilal1i se
simt perfect in largul lor. In continuare, ell?i
spune ca este obligatoriu ca ?i el sa se simta
bine 9i In largul sau ?i pentru ca acest lucru
nu se petrece, incepe sa creada ca este
anormal, fara sa realizeze faptul ca a
patrunde intr-o incapere plina de necunoscu1i
poate reprezenta 0 situa1ie anxiogena pentru
foarte mul1i oameni.
c) Dacii eu ma simt In momentul de fata af?a,
Inseamnii cii toata viata mii voi simti astfel.
Mai exact, subiectul crede ca daca a fost lovit
odata, el va fi mereu lovit.
d) Daca nu sunt In varful piramidei, Inseamnii
cii nu sunt bun de nimic.
e) Valoarea mea ca persoana depinde de
ceea ce cred ceilalti despre mine.
f) Este minunat sa ai succes f?isa fii popular;
este Ingrozitor sa fii mediocru f?i sa nu ai
popularitate.
g) Pentru a fi fericit, trebuie sa am succes In
tot ce Intreprind.
h) Toata lumea trebuie sa ma iubeascii, altfel
va fi un dezastru! etc.
95
Nu este Insa suficient ca subiectul sa-?i recu-
noasca credin1ele ira1ionale, ci trebuie sa
lupte activ Impotriva lor.
Odata identificate fricile ?i fobiile care ne
blocheaza, precum ?i evenimentele care Ie
declanli'eaza, acestea pot fi reduse prin
metoda desensibilizarii care este tot atat de
utila In cazul fobiilor sociale ca ?i In cazul
celor de obiecte ?i situa1ii concrete.
A?a cum am mai subliniat, sarcina subiectului
este sa se expuna gradat la situa1iile care II
sperie ?i sa contracareze teama prin inter-
mediul aplicarii unei tehnici de relaxare. La fel
ca ?i In cazul celorlalte fobii, tehnica poate fi
aplicata In via1a reala sau In imagina1ie. Cu
toate acestea, In cazul fobiilor sociale, desen-
sibilizarea realizata In conditii de via1a reala
poate fi uneori dificila pentru ca situa1iile
sociale sunt schimbatoare ?i adesea imprevi-
zibile. Din acest motiv, unii psihologi reco-
manda metoda simularii, desensibilizarii reale
(in vivo), care nu reprezinta altceva decat 0
tehnica specifica terapiei prin joc dramatic.
Pentru ca majoritatea fobiilor sociale implica
prezen1a altor persoane, este indicat ca
pacientul sa lucreze cu un partener dispus sa
coopereze.
Tehnica propriu-zisa consta In aceea ca
partenerul ales va spune un anumit lucru
suparator subiectului, iar acesta din urma va
trebui sa se relaxeze.
George s-a prezentat la cabinetul de psiho-
terapie pentru 0 problema de cuplu, el fiind
convins de faptul ca vina pentru relatia nesa-
tisfacatoare Ii apartinea In exclusivitate. Acasa
96
==='~---~~~~-~-~-----------
era morocanos, tacut li'i uneori avea accese
de furie. EI se temea de faptul ca daca va
spune deschis ce Ii face ?i ce nu Ii face
placere, s01iasa se va supara pe el.
Anamneza a eviden1iat faptul ca lui Ii era
foarte teama de faptul ca femeile (nu barba1ii)
?i-ar putea manifesta nemul1umireafata de el.
lerarhia de situa1ii anxiogene alcatuita
Impreuna C\.J terapeutul a fost urmatoarea:
Sotia spune plictisita: "nu-mi place deloc
ce ai facut. "
S01ia striga furioasa: "cum poti sa te
comporti atat de stupid?"
Cu ?i mai multa furie ?i pe un ton foarte
ridicat, soiia striga: "ef?ti atat de insuporlabil
?istupid, i'ncat nu i'nteleg cum poate cineva
sa traiasca cu tine!. J/
SOiia, aproape urland: "ef?ti eel mai prost
individ pe care I-am cunoscut vreodata. Nu
mai vreau sa mai am de-a face cu tine. Esti un
imbecil!". I
Tnurma discu1iei cu terapeutul, pacientul ?i-a
ales ca partenera 0 veche prietena, colega de
liceu, cu care se In1elegea foarte bine.
De?i era convins ca nu este decat un joc In
momentulln care partenera sa pronun1aprima
afirma1ie,ellncepea deja sa se simta deprimat
?i cu senti mente de vinova1ie. Pe masura ce
terapia a progresat, accesele sale de furie au
disparut complet. Mai mult, In urma terapiei
George a aflat ceva nou cu privire la persoana
sa ?i anume ca, de fapt el nu se temea de
faptul ca so1ia sau alta femeie soar putea
supara pe el, ci de faptul ca el ar putea sa
manifeste 0 reac1iede furie faia de 0 femeie.
97
Tn urma constientizarii acestui fenomen tera-
,
peutul a propus inversarea rolurilor: pacientul
urma sa faca aprecieri Incarcate de agresi-
vitate )'i sa se relaxeze dupa fiecare astfel de
apreclere.
Tntr-o etapa ulterioara a terapiei, s-au reco-
mandat exercitii de desensibilizare realizate
,
Impreuna cu so1iapacientului. La Inceput so1ia
a jucat rolul femeii furioase, apoi rolurile au
fast inversate )'i pacientul a fast pus In situa1ia
de a juca rolul barbatului furios. La un moment
dat George a constatat ca a devenit mai pu1in
morocanos, iar rela1iasa de cuplu s-a ame-
liorat sim1itor. Pacientul a relatat ca pentru
prima oara In via1a el se sim1ea, liber sa
exprime exact ceea ce sim1ea fara sa simta
supralncordare, culpabilitate sau furie.
Prima regula pe care trebuie s-o urmeze per-
soana cu fobii sociale este sa fie orientata
spresarcina )'i nu asupra propriilor sale trairi
si stari. Astfel, un tanar timid trebuie sa se
gandeasca la modulln care sa invite a fata la
dans )'i nu la faptul ca Ii tremura genunchii.
Fen s t ern h e i m )'i J ea n Ba e r (1977)
propun subiec1ilor cu probleme sa procedeze
In felul urmator:
Nota1i cu precizie obiectivul pe care trebuie
sa-I atinge1i (ce anume dori1i sa se Intample
sau sa face1i Intr-o situa1iesociala). Obiectivul
trebuie sa fie concret, c1arformulat, exprimat
In termeni pozitivi )'i realizabil (ceva ce
subiectul crede ca poate sa faca).
Astfel, pentru un tanar cu fobia de a fi res-
pins, care dore)'te sa telefoneze unei cunos-
98
cute cu care nu a mai comunicat de mult,
obiectivele pot fi:
sa se exprime Intr-un mod agreabil,
povestind ce a mai facut Intre timp;
sa Incurajeze cealalta persoana sa
procedeze In acela)'i mod;
s~ Incheie conversa1ia solicitand a Intal-
nlre.
Concentra1i-va asupra ac1iunilor proprii )'i
nu asupra sentimentelor pe care Ie Incercati
(Concentrarea asupra propriei stari de anxie-
tate nu face decat s-o amplifice).
Concentrati-va asupra a ceea ce faceti
dumneavoastra )'i nu asupra a ceea ce face
cealalta persoana. Desigur trebuie sa tinem
seama )'i de celalalt, dar obiectivul prioritar nu
este sa-I schimbam pe acesta ci propriul
nostru comportament. De altfel, comporta-
mentul celeilalte persoane Imbraca un
caracter imprevizibil (aceasta poate, de piIda,
sa ne raspunda mai putin amabil pentru ca
are probleme acasa sau la serviciu ?i nu
pentru ca are ceva Impotriva noastra).
Este bine sa aveti un plan - obiectiv pre-
gatit ?i pentru cazulln care ceea ce este mai
rau se Intampla.
Ce se va Intampla In cazulln care cuno?tinta
careia vrem sa-i solicitam a Intalnire ne res-
pinge cu adevarat? Daca suntem pregatiti
dinainte ?i pentru a astfel de eventualitate, ne
yom sim1i mai putin paraliza1i daca eveni-
mentul negativ se va produce.
Autorii propun ca exerci1iu, pentru un pacient
cu teama de critica, sa-?i formuleze obiective
)'i planuri de actiune pentru urmatoarelesitua1ii:
99
a) Va telefoneaza Invatatoarea fiicei dumnea-
voastra din cia sa I-a ?i va invita la 0 discutie,
repro?andu-va ca stresati copilul care ajunge,
de cele mai multe ori plangand la ?coala.
b) Sotia va spune: "Ma plietise~te sa fae dra-
goste eu tine. E~ti plietieos ~i Iipsit de initiativa.
Poate ea ar fi bine sa eonsulti un psiholog. U
c) Un prieten apropiat vi se adreseaza: "Ar
trebui sa-ti spun eeva. Nu-ti dai seama ea Ii
Intrerupi mereu pe eeilalti ~i ca acest lucru
este foarte enervant?U
lata solutii1e pe care Ie propun autorii
mentionati:
1. Obiectiv: Doriti sa va ajutati copilul ?i pentru
acest lucru aveti nevoie de mai multe informatii.
Ce ar trebui sa spunefi: "Fetita nu se com-
porta In felul aeesta anul trecut. Ati putea
sa-mi spuneti daea credeti ca originea proble-
melor ei este situatia de acasa?'
Ce ar trebui sa evltati:
,
evitati sa va culpabilizati;
evitati sa fiti agresiv cu Invatatoarea
G,Nu aveti nici un drept sa ma Invatati
cum sa-mi crese copilul. '~.
2. Obiectiv: Sa con?tientizati faptul ca pro-
blema vietii sexuale prive?te doua persoane ?i
nu una singura t;>isa va ganditi la 0 solutie
constructiva.
Ce ar trebui sa spuneti: "Sunt de acord ca
exista 0 problema mtre noi. Cum crezi ca am
putea s-o rezolvam?U
Ce ar trebui sa evitati:
,
sa va asumati Intreaga responsabilitate
a situatiei create G,estenumai vinamea");
100
sa atacati In mod agresiv parten era
G,este numai vina ta, nu te-ai desprins
mca de la mama taU).
3. Obiectiv:Recunoa9terea faptului ca prie-
tenul va dore?te binele ?i ca cea mai potrivita
reactie la critica este cautarea unei solutij
constructive.
Ce trebuie spus: "lti multumesc pentru ca
mi-ai atras atentia. Nu m-am gandit niciodata
ca procedez astfel. AM data 0 sa fiu mai
atent. "
Ce trebuie sa evitati:
atitudinea defensiva (nu fac a/tceva
decat sa Incerc sa fac conversatia mai
animata);
contraatacul ("cel putin eu vorbesc, pe
cand tu nici macar nu deschizi gura)."
Ca ?i In cazul altor fobii, consecintele nega-
tive ale fobiilor sociale apar mai ales datorita
comportamentului de evitare pe care II pun In
actiune .
Astfel, evitam sa-i of ens am pe ceilalti t;>iIn
felul acesta ne lasam exploatati; evitam sa fim
respin?i t;>iatunci refuzam contactele sociale,
ceea ce conduce la singuratate; evitam ca
oamenii sa ne priveasca )'i atunci nu luam
parte la conversatie, creand impresia ca
suntem plati )'i neinteresanti etc.
Programati-va pentru reul?ita:
Adesea fobiile sociale au un caracter derivat,
subiectul nedispunand pur ?i simplu de anu-.
mite abilitati, de a face fata unor situatii
sociale (de pi Ida, persoana nu 9tie cum sa se
101
comporte la 0 petrecere, nu :;>tiesa organi-
zeze un banchet etc.).
Prezentam mai jos ni:;>te sfaturi practice
pentru dezvoltarea unor abilitati sociale:
Dezvo/tati-va abilitatea de a face conversatie:
Pregatirea pentru conversatie implica dezvol-
tarea unor deprinderi de a desfa:;>ura0 con-
versatie banala. Pentru ca acest lucru sa va
reu:;>eascabine:
cititi reviste, ziare, anumite carti care au
succes :;>ivizionati principalele emisiuni de
televiziune pentru a fi la curent cu ceea ce se
petrece In lume; puneti-i In valoare pe ceilalti.
Puteti face acest lucru chiar adresand
Intrebari directe care sa permita celuilalt sa
spuna ceva despre el Insu:;>i(iata, de pilda,
cateva dintre acestea: "cat a costat cartea X,
ti-a placut?", "ai ascultat ieri conferinta de
~ ~ . d ?") presa, ce parere aJ espre .... etc ..
utilizati In anumite limite autodezvaluirea.
Nu este nevoie sa spuneti ca ati fost internat
la Sanatoriul de Nevroze din Predeal, dar
puteti face afirmatii inofensive de tipul: "de
eand am divortat mi-am pierdut deprinderile
sociale ~i ma simt putin stanjenita la
petreceri. II
este bine sa aveti totdeauna 0 rezerva de
anecdote bune. Daca sunteti 0 persoana
timida, exersati acasa modul In care Ie spuneti
:;>i fiti atenli sa nu cumva sa istorisiti ceva ce nu
intereseaza pe ceilalti.
Invatati sa initiali 0 conversatie fara sa va
amestecati neinvitat Intr-o discutie care este
In curs de desfasurare.
,
102
L
Pentru a initia 0 conversatie este indicat s'
abordati 0 persoana singura sau un grup :;>!
cautali sa spuneli ceva care sa atraga atenlia
celorlalli asupra persoanei dumneavoastra :;>
sa va perceapa ca facand parte din grup :;>
luand parte la disculie (de exemplu, daca
disculia se poarta In jurul unei vacanle petre-
cute iarna la ski, puteli interveni astfel:
"Aceasta imi aminteste de... ",
Invataii sa Inchei~li 0 conversalie: "mi se
pare ea gazda noastra este singura; ma due
sa-i tin companie" sau "tocmai a sosit 0 buna
prietena de-a mea, a?8 ea trebuie sa va las
pentru a sta de vorba cu ea. II
Cl Invala\i sa fac~elifala unor interlocutor; agre-
sivi si certareti. In cazul acestora nu trebuie In
nici 'un caz s'a va comportali defensiv, ci sa
interveniti cu niste fraze care sa reflecte 0
ironie u~oara: ,,~?ti in toane proaste astazi?"
sau "e~ti nesigur de tine t;i de asta te
comp0rti a~8?" etc.
realizali un efort deliberat sa va extindeli
st:ria relatiilor sociale, tinand seama de faptul
, ,
ca oameni interesanli puteli Intalni oriunde (In
sala de a:;;teptare a stomatologului, la cum-
paraturi, la concert sau la sedinta cu parintii).
Este evident Insa ca nu v~ii pJtea Intalni 'pe
nimeni ramanand Inchis In casa. Din acest
motiv este indicat sa mergeii In diverse locuri,
la concerte, conferinie, la 0 sala de sport etc.
odata ce ati intrat Intr-un grup nou, contali
sa fiti cat mai activ (de pilda, la sedinta cu
paJi~lii de la 9coala unde invaia c~pilul,
oferiii-va sa faceti ceva pentru banchetul de
sfar9it de an).
103
Cei care sufera de 0 astfel de teama intra
Intr-o relalie atftt de grabiliindH nid nu ofera
relaliei respective 9ansa sa evolueze. Deoa-
rece sunt precipitati, speriati 91 in timp
domici intre In relalie,
particularitati1e Gf,luilalt,
care Ii hlldeaza, pentru
obtine atectiunea,
celor care i-au si relathi se
2. Toama de a nu ,,'r;'inl"pe c(~!a!aJt.
Datorita acestei friel, subiectul In cauz;,)
trateaz~l partenerul GEl un
abtine sa snLJna ce gandep.otesi 1 r" A 'I'
:;>e?tesentirnentele. In felul acesta S8
un zid emotional do! si aceasta nu
, ,
face sa detorim'ezo mlatia.
3. Teama de asuma re~ponsab;litatea.
o relaiie apropiata lirniteaza intrun
tatea subiectului in C3 acesta nu se
mai poate Int:llni orieand si in arice conditii eLl
. '-,i ~ ~
o alta persoana sex opus" asem(~nea,
o relape de cuplu
msponsabilitate de celalalt, care
ajutat atllnci di.nd arB nevoie.
Exista insa ;>i persoane care
indatoriri ca pe 0 povara, ea po 0 a
liberti'ltii personale, fapt ce-i impiedica sa.
intre in relalii calde f?i apropiate ell partenori
de sex opus.
4. Teama de a fi exploatat.
Adesea facem, din proprie voint~i, anumite
lucruri pentru cei din jur 9i tot noi ne eonsi
deram exploatati ?i utilizati. Persoanele care
se manifesta astfel, devin hipBrvigilente 91
relnoiii mereu contactele cu persoanele
care va intereseaza, In ciuda faptului ca eveni-
mentele vie-Iii au tendinia sa va separe" Tele,.
fonati din dind In cand unoI' vechi prietenii
invitati-i la a cafea.
este de dorit sa va cunoal?teti drepturile
personale 1i sa actionaii In Gonsecinta. Astfel,
aveli tot dreptul sa va exprimati 0 opinie, sa
refuzali 0 Inia/nire sau sa spuneti clar ce
anume doriti (de pilda, cum doriii sa va petre-
eeti stan;;itul de saptamanii).
Exista persoane care I;>i cunosc f03rte bine
drepturile dar se tem sa Ie exprime, ceea ce
conduce la un comportament de'fensiv, iipsit
de asertivitate.
Invaiati sa va eornportati bine la 0 petre-
cere. Pentru aceasta:
nu Intarziati prea mult, pentru ca altfel se va
aduna prea multa lume i?i gazda nu va mai
avea timp sa va prezinte unor persoane inte-
resante;
I1Udiseutati l1umai eu partenerul dumnea-
voastra, ci mcercati sa intrati 111contact eu
mai multe persoane;
nu uitali de bunele maniere 9i multumiti
gazdei a doua zi pentrufaptul ca v-a invitat la
petreeere;
Incercali sa legati 0 prietenie cu 0 per-
soana care v-a placut :;;i sa Intrelineti legatu-
rile eu ea )li dupa ce petrecerea s-a Incheiat.
Prezentam, In cele ce urmeaza, 0 trecere In
revista a principalelor temeri care ne I'mpiedica
sa avem relatii interpersonale adecvate:
1. Teama de a nu rea/iza re/8tH interperso-
na/e apropiate.
104
105
observa tentative de manipulare acolo unde
acestea nu existii
Daca 0 persoana dorel?tecu adevarat sa ajunga
aiba 0 relatie apropiata cu alteineva, trebuie
sa aeorde atentie ~j urmaJoareior aspecte:
Nu trebuie sa. va cramponati de 0 relatie
care nu duce nicaieri.
Astfel, 0 pacienta care a ajuns la cabinetul de
psihoterapie pentru tulburari nevrotiee, a stat
Impreuna cu un barbat timp de 6 ani, de9i
acesta I'i spusese clar ca nu intentioneaza sa
se disatoreasdi eu ea. Pacienta, desi foarte
,
atragatoare, se tine seai de b~irbatul respectiv
repetandu-9i mereu ca dad1 nu se disato-
re:;rte eu el nu se va mai easatori nieiodata.
., Nu ezitati sa spunep partenerului clar ee
anume ganditi 9i doriti.
o femeie de 30 de ani a intrat Intr-o relatie
apropiata ell un barbat divortat eu care se
,ntalnea rar, ea petredl.ndu-l?i mult timp in
singuratate. Nefericita 9; con9tienta de faptul
ea Intalnirile oeazionale daunau relatiei, ea a
facut cateva tentative sa diseute acestt1
lucruri cu partenerul ei, care s-a esehivat.
Femeia a renuntat sa.mai desehida diseutia si , ,
la scurt timp, relatia lor s-a destramat.
Nu va comportati 'in al?a fel IneEd sa va
saerificati propria personalitate pentru a
rnentine 0 relatie.
TEHNICI SIMPLE DE PSII-IOTERAPIE
A OBSESlIlOR
Obsesiile sunt ganduri, imagini ~i impulsiuni
parazite, nedorite 9i intruzive. Ele sunt de
regula privite de subiect ea fiind absurde,
inaceeptabile lj>igreu de Inlaturat.
Odata ce obsesia se instaleaza, ea t1steInso-
tita de sentimente de disconfort 9i anxietate 9'
de nevoia subiectului de a 0 nt1utraliza. Ineer-
earile de neutralizare iau forma eomporta-
mentului eompulsiv (ex: spalat pe maini, bMut
in lemn, etc.).
Adesea acest eomportament este acompaniat
91 de 0 senzatie subit1etiva de rezistenta la
indeplinirea comportamentului compulsiv. Ei
se desfa90ara Intr-o forma stereotipa, sau
dupa ni9te reguli fixe 9i punerea lui In aplicare
este In301it5. de 0 descarcare temporara a
anxietatii. Subieetul nutrefi'te convjngerea ca
daca, nu-?i va duee la Indeplinire ritualul,
anxietatea sa va creste foarte mult.
,
Comportamentul compulsiv (de neutralizare)
implica 0 modificare In activitatea mentala a
subiectului, In sensul ea acesta isi abate
gandull'n mod deliberat de la ideea obsesiva.
Pacientii mai dezvolta 9i comportarnente de
evitare 'indreptate In mod special In directia
evitarii stimulilor declan?atori ai eomporta-
mentului obsesiv.
107
Din punct de vedere clinic fenomenele
obsesiv-compulsive se Impart In (Ra c hman
9i Hod 9 son, 1980):
a) Ruminaiii obsesive - ganduri obsesive
fara comportamente compulsive evidente
(acoperite) ;
b) Ritualuri obsesive - obsesii cu compor-
tamente compulsive deschise. Ideile obse-
sive, imaginile 9i impulsurile obsesive, implica,
de regula, coniinuturi care Ii repugna subiec-
tului. Cu dit coniinuturile respective sunt mai
inacceptabile, cu atat subiectul va simli un
disconfort mai mare.
o tematica uzuala a pacieniilor cu tulburare
obsesiv cornpulsiva se refera la tendinia de a
face ceva rau cuiva, urmata de tendinia de a
preveni acest rau poteniial. Obsesia spala-
tului seamana mai mult cu 0 fobie deoarece
subiectul se teme de cantaminare si dezvolta
I
comportamente de evitare pentru a preveni
contaminarea.
Principalele tipuri de obsesii:
- de contaminare
- de violenia fizica a prapri, persoane sau a
celorlalli (ex. Imi voi ucide capilul. Pacienta nu
ramane singura cu copilul; cauta asigurari;
ascunde cuiitele, pungile de plastic etc.)
obsesia rnoqii (ex. au irnaginea fiinielor
dragi rnaarte)
-- absesia accidentelor
- obsesia unui compartarnent inacceptabil (ex:
a sa spun a obscenitate. Pacientul Incearca
sa-9i pastreze autocontralul; evita situaiiile
sociale; Ii intreaba pe ceilalii daca compor-
108
tarnentul sau a fost acceptabilintr-o anurnita
situaiie.)
- obsesii sexuale (preocupari pentru organe
sexuale sau actele sexuale inacceptabile.)
(ex: voi comite un viol. Pacientul evita sa stea
singur cu 0 femeie; incearca sa-l?i abata
gandul de la problemele sexuale.
- obsesii religioase (indoieli cu privire la
religie; blasfemii);
- obsesia ordinii (Iucrurile sa fie la locul lor,
aqiunile sa se desfa1?oare Intr-o anumita
ordine);
- obsesii fara sens (fraze fara sens, imagini,
melodii, numere) (ex: aude In cap melodia de
la Actualitati In timp ce cite!?te l?i din acest
motiv repeta unele aciiuni pana cand
reugel?tesa citeasca acela9i pasaj fara sa mai
auda melodia tu urechile mintii.).
Modelul psihologic al comportamentului
obsesiv - compulsiv implica: evitareaobiectelor
sau situaiiilor care declan1?eazaobsesia; com-
portamentul compulsiv l?i ritualurile mentale.
Cand, In ciuda comportamentului de evitare,
obsesia se instaleaza, urmeaza declan9area
comportamentului compulsiv (ritualul).
Daca obsesiile sunt persistente 9i ritualurile
capata un caracter extensiv, la pacienii se
poate manifesta un comportament ritualist
aparent independent de obsesie; mai precis,
cand pacientul se confrunta cu un stimul
declanl?ator al obsesiei, acesta declangeaza
comportamentul compulsiv (de neutralizare)
inainte ca obsesia sa apara, pentru a preveni
apariiia acesteia. De exemplu, 0 pacienta
incerca de 50-60 de ori sa verifice daca u1?a
109
e Incuiata astfellncat ideea obsesiva ca vor
intra hotii nici nu mai aparea.
Precizam faptul ca obsesiile sunt ganduri
asociate cu 0 stare de anxietate (conditio-
nata). Anxietatea legata de ganduri negative
diminua, de regula daca nu se produce 0
noua conditionare. Tn cazul ideilor obsesive
anxietatea nu se reduce datorita aparitiei
comportamentului compulsiv. Compulsiunile
sunt comportamente voluntare (manifeste sau
ganduri) care urmeaza ideile obsesive ?i pot
conduce la 0 eliberare de anxietate sau dis-
confort psihic. Comportamentele compulsive
se fixeaza prin Intarire datorita reducerii anxie-
tatii pe care 0 provoaca. Astfel, ele produc 0
eliberare pe termen scurt de stres.
Compulsiunile ?i evitarea au un rol preventiv
In raport cu aparitia obsesiilor. Cheia trata-
mentului consta In aceea ca daca pacientul
opre?te comportamentul compulsiv, el desco-
pera ca lucrul de care se teme nu se petrece.
Tratamentul consta In a expune pacientul la
stimulii anxiogeni 9i In Incurajarea sa sa blo-
cheze acele comportamente care previn sau
Incheie respectiva expunere la stimulii anxio-
geni. Tn acela9i timp se indica reevaluarea
fricilor, astfellncat pacientul sa descopere ca
fenomenul de care se teme nu se produce cu
adevarat.
Tehnici C'ognitiv-comportamentale de
terapie a obsesiilor.
Pacientii care sufera de tulburarea obsesiv-
compulsiva nu se tem de un obiect sau de 0
situaiie concreta, ci de consecintele imaginare
110
ale unor situatii posibile. Ace?ti subiecti cred
ca daca I?i iau masuri de protectie practicand
anumite ritualuri ei vor fi capabili sa previna
producerea catastrofelor pe care 9i Ie
imagineaza.
Personalitatea de tip obsesiv se caracteri-
zeaza prin rigiditate, tendinta spre perfectio-
nism, punctualitate 9i exactitate. Le place ca
toate lucrurile sa fie facute foarte bine si
imediat 9i nu tolereaza sub nici un chip ambi-
guitatea. Adesea ei sunt colectionari, acumu-
leaza obiecte, Ie place sa faca liste In legatura
cu ce au de realizat, sunt excesiv de preocu-
pati de sanatatea lor ?i Ii deranjeaza foarte
mult murdaria ?i dezordinea. Majoritatea
acestor persoane sunt inteligente, introvertite
9i provin din medii sociale mai elevate.
Fensternheim 9i Jean Baer (1977)
Impart aceasta categorie de subiecti In doua
subcomponente:
1. Persoana obsesiv-compulsiv-obsesiva. Tn
acest caz domina gandurile obsesive care
asalteaza 9i invadeaza mintea pacientului,
acesta fiind incapabil sa se elibereze de ele.
Tn loc sa Incerce sa-9i controleze gandurile
respective, subiectul se lasa cumva manat 9i
condus de acestea.
Gandurile parazite pot Imbraca urmatoarele
forme:
Indecizie
Individul prezinta permanent Indoieli obsesive
In legatura cu tot felul de situaiii marunte:
"Sa-mi iau umbrela sau sa n-o iau?", "Sa ma
due In vizita sau sa citese?"
111
Oferindu-9i tot felul de argumente pro 91
contra, subiectu/ ramane imobilizat 9i
supramcordarea sa cre9te tot mai mult.
Gfinduri obsesive legate de comiterea
unor acte reprobabile sau de posibilitatea ca
ceva Ingrozitor sa se Intample.
Individul este asa/tat brusc de ganduri Ingro-
zitoare care se refera de cele mai multe ori la
activitaii sexuale nepermise, la posibilitatea
comiterii unor acte agresive sau la faptul ca
soar putea petrece un lucru teribil. Aceste
ganduri declangeaza la subiect 0 anxietate
foarte mare. (Pacientul se gande9te ca 9i-ar
putea mutila propriul copil, ca soiia sa va muri
de cancer sau ca va lua casa foc sau ca ar
putea comite un act homosexual, el fiind
heterosexual.)
Gandul obsesiv devine atat de puternic de
parca ar fi real. Astfel, 0 pacienta care era
obsedata de gandul ca 9i-ar putea ucide
copilul a Inceput sa evite toate obiectele
ascutite din casa.
RJminatii obsesive. (pacientul "macina"
ganduri perturbatoare)
Pacientul reia In mod obsesiv ganduri legate
de egecurile 9i frustrarile trecute sau de posi-
bile egecuri 9i nenorociri viitoare. (llNu am
rew?it la examen", "nu voi reuf?inici anul viitor",
"nu voi reuf?i niciodata", "de ce s-a uitat af?ala
mine?", "precis nu ma agreaza, etc.")
Persoanele obsesive au tendinia de a raiio-
naliza 9i justifica acest gen de ganduri, imagi-
nandu-;>i de pilda ca, daca se tem ca vor fi
concediaii, acest lucru nu se va Intampla de
parca respectivul gand a condus la preve-
112
nirea nenorocirii. ("Daca lmi fac mereu griji ca
nu sunt pregiitit la examen, voi lua precis 0
nota buna") .
2. Persoana obsesiv-compulsiv compulsiva.
In aceste cazuri ritualurile sunt cele care
domina existenia subiectului. Ducand la Inde-
plinire anumite aciiuni, individul se elibereaza
de anxietate. Astfel, 0 pacienta obsedata de
gandul ca a atins ceva murdar 9i ca va
Impra9tia microbi se spala In mod compulsiv
pe maini de 20 de ori pe ora.
Ritualurile obsesive.
In afara de spalatul compulsiv pe maini mai
existasi alte ritualuri obsesive, dintre care unele
sunt r~lativ inofensive, In timp ce altele dezor-
ganizeaza viaia individului. Astfel, 0 adoles-
centa care se temea ca soarputea contamina la
9coala, 19i arunca hainele de 9coala In mo-
mentulln care intraIn casa 9i acestea trebuiau
imediat spalate de mamasa. In acela9i timp, ea
dezinfecta cu spirt toate objectele cu care
fusese la 9coala, inclusiv manualele.
Practic orice aciiune poate deveni un ritual:
numaratul copacilor, a persoanelor care
poarta haine de 0 anumita culoare, a ma9inilor
cu numere cu soi, aranjarea unor obiecte
Intr-un anumit mod, etc.
Verificarile obsesive.
Persoanele care sufera de aceasta tulburare
verifica de foarte multe ori daca au Indeplinit
corect aciiunea pe care tocmai au Incheiat-o.
(De pilda, se Intorc din drum de 4-5 sau chiar
mai multe ori pentru a verifica daca au stins
gazul sau au Incuiat u9a.)
113
Un pacient cu tulburare obsesiv-compulsiva
trebuie sa aiba In vedere urmatoarele
aspecte:
sa realizeze faptul ca ideile 9i ritualurile
obsesive se amplifica atunci cand acesta este
obosit, Incordat sau are probleme somatice;
sa fie capabil sa sesizeze diferen1a dintre
gandurile cu caracter constructiv 9i cele obse-
sive. Primele conduc la ac1iuni eficiente, In
timp ce ultimele produc anxietate 9i depresie.
Astfel, daca subiectul 19i spune sunt Intr-o
pasa proasta, ce pot sa fac pentru a depa?i
situatia?, acesta este un gand constructiv, In
timp ce gandul viata mea nu mai are sens, nu
voi putea ie?i niciodata din pasa proasta este
un gand distructiv.
sa sesizeze diferen1a dintre con9tiinciozi-
tate ?i comportamentul obsesiv-compulsiv.
Conduita bazata pe con?tiinciozitate repre-
zinta un comportament adaptiv, orientat spre
scop ?i eficient, In timp ce comportamentul
compulsiv are doar rolul de a reduce anxie-
tatea ?i adesea nu face decat sa dezorgani-
zeze via1a subiectului facandu-I sa nu poata
sesiza priorita1ile 9i sa consume foarte multa
energie pentru activita1i inutile. Astfel,
Marianei, casnica ?i mama a trei copii, Ii ia
aproximativ 0 saptamana sa spele rufele
pentru ca ea verifica de multe ori fiecare lucru
In parte pentru a vedea daca nu lipsesc
nasturi, daca nu cumva sMarupt ceva etc.
Dupa ce termina de facut aceste verificari,
pacienta 0 ia de la Inceput pentru a se
convinge ca nu i-a scapat nimic.
114
Interviul preliminar Incepe cu 0 Intrebare de
tipul: Poti sa-mi spui ceva despre problema
pe care 0 ai In ultimul timp?
Apoi, terapeutul focalizeaza interviullntreband
pacientul In legatura cu modul In care I-a
afectat problema saptamana trecuta. Odata
ob1inut tabloul general al simptomului, focali-
zarea merge In direc1ia unor exemple con-
crete legate de problema simptom.
Terapeutul trebuie sa caute puncte cheie care
sa fie indicatori ale unor conexiuni func1ionale,
cum ar fi evenimentele care tind sa declan-
geze ganduri sau comportamente specifice.
Se Intreaba astfel: Ma intereseaza In mod
special gandurile rele care ~i vin In minte ?i te
deranjeaza, cat?i tot ceea ce simti ca trebuie
sa faci In legatura cu gandurile respective .
Formularea problemei trebuie sa fie de tipul
urmator:
Din cele ce mi-ai descris se pare ca suferi de
o tulburare obsesiv-compulsiva. Tncazul unei
astfel de tulburari oamenii sunt asaltati de
ganduri care Ii deranjeaza ?i sunt foa~te spe-
riati sau ingrijorati de acest lucru. In cazul
dumneavoastra, de exemplu, va vine In minte
gandul ca aveti microbi ?i ca veti Imbolnavi
restul fami/iei. Sunteti conf?tient de faptul ca
este putin probabil ca acest lucru sa se
Intample f?itotu?i nu va puteti Impiedica sa va
spalati din ce In ce mai des pe maini, Incetati
sa atingeti copiii, etc. Din nefericire, toate
actiunile pe care Ie i'ntreprindeti va fac sa va
simtiti uf?uratipentru moment, dar pe termen
lung situatia devine din ce In ce mai rea. Cu
cat Incercati mai mult sa scapati de probleme
115
pdn comportamente de evitare a ei, cu atM ea
parca devine mai reala ~i va supara tot mai
mult. Seamana ceea ce am spus cu ceea ce
simtiti?
Dupa ce s-au rea/izat modificarile de rigoare In
funciie de cele spuse de pacient, terapeutul
trece la descrierea tipului de tratament:
Cea mai buna modalitate de a face fata gan-
dudlor care va tortureaza este sa va obi~nuiti
cu ele farasa mai faceti diverse lucruri pentru
a Ie preveni cum ar fi, de pilda, sa va spalati
de prea multe ori pe zi. Acest lucru va poate
ajuta in multe feluri: vaputeti obi~nui cu lucru-
rile care va spede, va puteti desfa~ura exis-
tenta in mod normal t?imai mult descoperiti ca
lucrurile de care va este eel mai frica nu se
intampla cu adevarat. Cea mai importanta
parte a tratamentului are scopul de a va ajuta
sa realizati acest lucru. Cand veti incerca sa
realizati ceea ce v-am spus, veti deveni la
inceput mai anxios, dar curand veti observa
cii anxietatea scade chiar mult mai repede
decat v-ati fi a~teptat. Cum vi se pare acest
fJen de terapie?
In discuiia cu pacientul accentul trebuie sa
cada atat pe autocontrol, cat 9i pe colabo-
rarea acestuia In cursu/ psihoterapiei. Terapia
se realizeaza de 2-3 ori pe saptamana 9i 0
gedinia dureaza aproximativ 0 ora. Gele Inva-
iate In timpul gediniei de psihoterapie vor
trebui puse In practica 9i exersate acasa. Cea
mai importanta parte a terapiei consta in ceea
ce faceti dumneavoastra acasa. Tratamentul
este limitat In timp 9i dureaza cam 20 de
gedinie (depinde de severitatea tulburarii).
116
Limitarea In timp este abosolut necesara, dar
ea poate fi modificata In funciie de evoluiia
tratamentului. Testele comportamentale se
pot realiza9i In cabinetul terapeutului. De
exemplu unui pacient cu fobie de microbi i se
poate cere sa atinga talpa pantofului 9i sa
evalueze gandurile 9i starile afective pe care
Ie traie9te.
Psihoterapia tulburarii obsesiv-
compulsive. Implica urmatoarele principii:
- Expunerea deliberata la toate situaiiile pe
care pacientulle evita Inainte;
- Expunerea directa la stimulii anxiogeni
(inclusiv ganduri negative);
- Stoparea ritualurilor compulsive 9i a com-
portamentelor de neutralizare, inclusiv a celor
ascunse (implicite).
Se prezinta pacientului modelul de terapie 9i i
se cere sa-9i formuleze fricile, Indoielile 9i
obieciiile. Una dintre cele mai frecvente frici
consta In aceea ca anxietatea va fi atat de
puternica Incat pacientul nu 0 va putea
suporta, In loc sa descreasca, a9a cum afir-
mase terapeutul.
Urmeaza formularea Impreuna cu pacientul a
planului de psihoterapie cu negocierea unor
perioade de expunere scurte, medii sau mai
lungi la situaiia anxiogena. Fiecare expunere
este discutata dinainte cu pacientul astfel
Incat acesta sa nu aiba surprize.
Astfel, pentru pacientul obsedat ca se va
intoxica cu insecticide, un model de sarcina
de expunere lunga consta In a-i cere sa-9i
stropeasca gradina fara sa se spele pe maini
dupa aceea. 0 sarcina scurta a constat In a-i
117
cere In primele zile ale tratamentului sa ridice
un ziar de pe jos fara sa se spele pe maini.
Sarcinile de expunere se realizeaza "in vivo"
?i ele trebuie alese progresiv astfellneat sa
provoaee un diseonfort moderato De ase-
menea, sareinile trebuie sa eorespunda eu
stilul de viata al paeientului, astfel Ineat
sueeesul sa asigure autolntarirea.
Paeientii obsesivi sunt adesea atat de tulbu-
rati de problemele lor Incat nu sunt prea eom-
plezenti sa efeetueze teme pentru aeasa sau
nu sunt sineeri In legatura eu Indeplinirea
acestora. Ei trebuie pregatiti pentru acest gen
de difieultati prin afirmatii de tipul:
Dificultatile de a-?i Indeplini temele sunt
frecvente.
E foarte bine a?a pentru cii ori de cate ori
o tema ti se pare dificiJa noi putem afla ceva
mai mult despre problema ta ?i despre modul
In care ea te afecteaza.
E important sa te straduie?ti sa-ti duci la
indeplinire sarcina trasata dar daca nu poti,
este util sa notezi In detaliu ce anume s-a
petrecut, astfel Incat sa putem sa abordam
mai bine astfel de probleme atunci cand ele
apar In viitor.
Introducerea care trebuie facuta pacientului
Inaintea expunerii. Multi terapeuti eonsidera
aeeasta etapa deosebit de dificila pentru ea
multi paeienti tree prin stari afective negative
puterniee in urma expunerii. Cu toate aeestea
multi paeienti aeeepta sa tolereze aeest nivel
de stres daea sunt eonvin?i de efieien~atrata-
mentului.
118
Paeientului trebuie sa i se expliee ea anxie-
tatea nu va deveni intolerabila ?i ea ea nu va
dura mai mult de 20-30 min, cat ?i faptul ea
anxietatea face parte din tratament. I se
expliea, de asemenea, ea dupa 2-3 expuneri,
anxietatea tinde sa seada ?i aeesta este
semnul ea psihoterapia are efeet.
Expunerea trebuie sa se realizeze gradat ?i
sarcinile nu trebuie sa fie atat de dificile incat
pacientul sa nu poata continua terapia.
Modelarea se refera la situatia in care tera-
peutulindepline?te in fata subiectului sarcina
prescrisa. De exemplu, atinge cu mana
scaunul de la W.C.
Modelarea are doua roluri importante: arata
pacientului exact ce trebuie sa faca ?i are
funetia de a asigura 0 mai buna cooperare a
pacientului.
Terapeutul trebuie sa renunte la modelare pe
masura ce terapia progreseaza pentru ca
aceasta securizeaza prea mult pacientul.
In primele doua saptamani pacientul este
vazut de terapeut de 2-3 ori pe saptamana,
cate 0 jumatate de ora (?edinta se poate
prelungi la nevoie).
In general, nu este indicat sa se incheie
?edinta atunci cand nivelul anxietatii paeientului
a atins nivelul maxim. gedinta se va prelungi
pana cand se produce 0 scadere a discon-
fortului psihic al pacientului. Tratamentul pro-
greseaza prin intermediul temelor pentru
acasa care sunt sarcini realizate la Inceput
impreuna eu terapeutul. In timpul tuturor ?edin-
te10r ?i al temelor pentru acasa, pacientul
noteaza gradul de disconfort psihic, cat ?i ten-
119
dinta de a-I neutraliza (tendinta de a declan:;>a
aqiuni ritualiste).
Pacientul obsesiv este permanent In cautare
de asigurari din partea ce/orlalti (ca nu va
infecta pe cineva daca va da mana cu respec-
tiva persoana sau ca. nu se va infecta pe el
etc.). Din acest motiv este tentant pentru tera-
peut sa reduca anxietatea pacientului acor-
dandu-i asigurari permanente, dar acest
demers este sortit e:;>ecului:;>inu numai atat,
se poate produce un cerc vicios Intre pacient
:;>i terapeut, cerc vicios In cadrul caruia
pacientul solicita asigurari (ca acel /ucru rau
nu se va Intampla) :;>i terapeutul i Ie da. Acest
cerc vicios tinde sa Imbrace forma unui
comportament ritualizat care blocheaza abor-
darea directa a simptomului obsesiv. Este
indicat ca :;>i membrii familiei sa fie instruiti sa
nu mai dea asigurari permanente pacientului
9i sa-i raspunda, eventual, cam In felul
acesta: Terapeutul mi-a interzis sa raspund la
astfel de intrebari.
Pentru ca terapia sa fie eficienta, aceastatrebuie
adoptata nevoilor :;>iparticularitatilor pacientului.
Terapeutul are nevoie de creativitate :;>i simt al
umorului dar, sub nici 0 forma, el nu trebuie
sa rada de pacient.
Terapia obsesiilor tara comportament
compulsiv manifest (deschis). Aceste
obsesii sunt niste tulburari dificil de abordat
pentru ca e~itarea :;>i comportamentul
compulsiv sunt aproape integral mascate :;>i
din acet motiv sunt greu de controlat.
Termenul de ruminare obsesiva este confuz
pentru ca se refera atat la obsesie, ca atare, cat
120
:;>ila neutralizarea ei pe plan mental. Astlel, 0
pacienta era obsedata de ganduri :;>i imagini In
care membrii familiei sale mureau ?i ea obi?nuia
sa rumineze aceste ganduri cam trei ore pe zi.
La 0 anamneza mai atenta rezulta urmatorul
model de gandire: gandul obsesiv: fiul meu va
mud pe care II neutraliza prin intermediul gan-
dului: fiul meu nu va mud ?i prin intermediul
imaginii In care fiul ei i:;>i desfa?ura normal
activitatea.
In cazul obsesiilor fara compulsiuni deschise,
expunerea se face la ganduri ?i acest lucru
este mai dificil de controlat.
Un punct crucial al tratamentului II reprezinta
discriminarea dintre obsesie :;>i gandurile neu-
tralizatoare. Astfel, gandurile intensive, invo-
luntare trebuiesc diferentiate de gandurile pe
care Ie produce pacientul prin efort voluntar
?i care au menirea sa reduca anxietatea.
Tot un comportament mascat (acoperit) de
evitare consta In Incercarile pacientului de a
nu se gandi la un anumit lucru.
Procedeele terapeutice (dupa S a I k 0 v ski s
?i Kirk, 1989)
a) Antrenametul de habituare
I se explica pacientului problema punandu-se
accent pe non-predictibilitatea gandurilor :;>i
pe rolul neutralizarii mascate.
Apoi i se cere pacientului sa se obi~;muiasca
cu gandurile rele fara sa Intreprinda nimic
Impotriva lor.
Pentru ca gandurile sa devina previzibile ?i
controlabile, se poate proceda In urmatoarele
moduri:
121
- prin evocare deliberata (formeazii un gand,
mentine-I atat timp cat i'ti spun, apoi opre?te-I;
repetii secventa de mai multe on);
- scrie ideea respectiva de mai multe ori;
- ascultarea unei casete pe care este impri-
mata propria voce a pacientului care i?i
exprima cu voce tare gandurile.
Este important ca gandurile neutralizatoare sa
nu fie Inregistrate pe caseta (exemplu: "imi voi
10vi fiul cu cutitulli; "MJ-mi voi lovi fiul cu
cutitul").
,
Pacientului i se cere sa asculte caseta In
cicluri de cate 30 de secunde ?i nu declan-
geaza ganduri neutralizatoare, timp de '10
prezentari.
Dupa prezentare se discuta cu pacientul ce a
simiit 9i cat de puternica a fost nevoia de
neutralizare. Procedura se repeta de mai
multe ori. Se pot introduce eventual9i imagini
video. Apoi pacientului i se cere sa exerseze
ascultand caseta de doua ori pe zi pana cand
anxietatea a scazut cu 50% faia de nivelul
sau cel mai Inalt din timpul gedinielor de
psihoterapie.
Se accentueaza din nou ideea ca pacientul
trebuie sa blocheze orice Incercare de
neutralizare.
In momentulln care pacientul poate asculta
caseta fara a declan9a ganduri de neutrali-
zare 9i doar cu 0 anxietate minimala se poate
Inlocui gandullnregistrat cu un altul 9i proce-
dura se repeta.
Odata ce pacientul s-a obi9nuit cu 1-2 gan-
duri obsesive, se poate obiine cu u9urinia
generalizarea.
122
Procedee de generalizare
1. Pacientul trebuie sa asculte caseta In
condiiii dificile. (ex. un pacient cu obsesia ca
va lovi oamenii pe strada, trebuie sa asculte
caseta In timp ce se plimba).
2. trebuie sa asculte caseta In condilii de
stres, cand e deja anxios (ex. la stomatolog).
3. varia1ii ale conlinutului casetei (diferite
ganduri); caseta se poate pune mai tare sau
mai Incet.
Tncele din urma i se cere pacientului sa pro-
duca ganduri obsesive In mod deliberat,
procedand In conformitate cu aceea9i sec-
venia: un gand, mai multe ganduri, In condilii
variate, fara sa caute sa Ie neutralizeze.
Oprirea gandurilor
Are drept scop furnizarea unei strategii de a
alunga gandurile parazite 9i de a Ie reduce
durata. Aceasta tehnica contribuie la cres-
terea Increderii In sine a pacientului In ce~a
ce prive9te posibilitatea sa de autocontrol. Se
cere subiectului sa reduca durata gandurilor
obsesive, tara a Incerca sa Ie neutralizeze.
Pacientul ?i terapeutul realizeaaza 0 lista care
cuprinde patru ganduri obsesive, 0 lista mai
lunga a situaliilor care Ie declangeaza 9i 0
lista alternativa care sa cuprinda 4 ganduri
alternative, relaxante 9i interesante (ex. sa ne
reamintim 0 calatorie agreabila, un eveniment
sportiv sau 0 scena dintr-un film).
Este absolut necesar ca gandurile neutraliza-
toare sa nu fie incluseIn Iistainilialade ganduri.
Fiecare gand obsesiv este evaluat sub as-
Pectul disconfortului, cat si al vivacitatii sale. , ,
123
Tn cadrul primei ~edinte i se explica l?i i se
demonstreaza subiectului In ce consta metoda.
,poresc sa stai foarte relaxat cu ochii Inchi~i.
Ifi voi descrie o scena care i'fi va actualiza
obsesiile. Doresc sa ridici mana sus imediat
ce fi-au venit gandurile obsesive, chiar daca
nu am terminat de descris scena ".
Apoi terapeutul descrie 0 scena "semnal"
declanl?ator al unui gand obsesiv al pacientului.
Imediat ce pacientul ridica mana, terapeutulli
spune cu 0 voce puternica STOP! ~i apoi II
Intreaba ce sMaIntamplat cu gandul obsesiv.
Cuvantul STOP! nu poate fi pronuntatin public,
dar se poate asocia pronuntarea lui mentala cu
oprirea gandurilor. Procedura trebuie repetata
de mai multe ori, pacientul fiind instruit ca la
cuvantul STOPI sa se com ute mental, imagi-
nandu-l?i 0 scena alternativa pe care trebuie sa
~i-o reprezinte In detaliu. gedinta continua cu
un antrenament de 10 minute de oprire a gan-
durilor cu declan~area unor ganduri ~i imagini
alternative. Pacientul este lasat sa-~i reprezinte
scena alternativa timp de 1 minut, cu 0 pauza
de 30 secunde pentru relaxare, Inainte de a
nota pe scala gradata disconfortull?i vivacitatea
reprezentarii.
Apoi i se spune pacientului: "Doresc sa obfii
un autocontrol mai bun asupra metodei. Acum
eu voi descrie scena ~i In momentul In care Ifi
vin gandurile obsesive, spune-fi In gand
STOPf ~i descrie-fi, tot In gand, scena alter-
nativa. Cand ai reu~it sa-fi reprezinfi scena
alternativa, ridica mana sus".
Temele pentru acasa se realizeaza In l?edinte
zilnice de oprire a gandurilor care se realizeaza
124
In perioadele relativ lini9tite, cand pacientul nu
e tulburat de ganduri obsesive intense.
Dupa 0 practica de aproximativ 0 saptamana,
pacientul e Incurajat sa utilizeze metoda
pentru a Inlatura ganduri u~:;or sau moderat
perturbatoare care apar In timpul zilei. Treptat
el trebuie sa treaca la oprirea unor ganduri tot
mai deranjante. In aceasta etapa se cere
pacienlilor sa intre In situaliile pe care Inainte
Ie evitau. Se subliniaza faptul ca la Inceput
succesele vor fi limitate 9i ca acele ganduri
suparatoare vor fi alungate, la Inceput, doar
pentru moment, dar pe masura ce se exer-
seaza, progresele nu se vor lasa prea mult
a9teptate.
Model de terapie pentru tulburarile obsesiv-
compulsive u~oare ~i moderate (dupa
Fen s t ern h n e i m si J e an B a e r, 1977)
,
a) Blocarea reacfiei compulsive.
Subiectului i s-a format deprinderea de a avea
anumite ganduri obsesive 9i In acela9i timp el
devine anxios din cauza acestora. Ducerea la
Indeplinire a ritualului II elibereaza de anxie-
tate, ritu~lul aciionand ca un fel de "fuga" din
situatie. In acelasi timp, iesirea din situatie prin , I I ,
intermediul ritualului nu face decat sa Inta-
reasca reaqia anxioasa pentru ca nu Ii per-
mite subiectului sa afle faptul ca lucrul de
care el se teme eel mai mult nu se va petrece
cu adevarat. Din acest motiv este indicat ca
pacientul sa nu mai evadeze din situatie prin
intermediul ritualului obsesiv. In cazul in care
ducerea la Indeplinire a ritualului este blocata,
subiectullnvaland sa Infrunte gandurile obse-
125
sive cu calm, acestea se vor opri In cele din
urma.
b) Contractul de prelntampinare a comporta-
mentului compulsiv.
Acest contract are la randuf sau, drept scop,
sa ajute subiectul sa blocheze reactiile de tip
compulsiv l?i implica urmatoarele etape:
- pacientul trebuie sa-l?i precizeze c1ar ce tip
de comportament dorel?te sa blocheze (sa
verifice daca ul?ile sunt Incuiate, sa se spele
pe maini de nenumarate ori etc.);
- sa precizeze ce recompensa ar dori sa
obtina de la partenerul sau pentru ca nu mai
duce la Indeplinire secventa patologica de
comportament (sa primeasca un cadou, sa
mearga la restaurant etc.);
- sa specifice exact ce anume trebuie sa
faca pentru a primi recompensa (de pilda, sa
nu dea curs activitatii ritualiste timp de 2 zile).
Dupa ce subiectul a reul?it sa cal?tige premiul
dorit, se poate trece la crel?terea treptata a
intervalului cand acesta nu va Indeplini ritualul
obsesiv: 3 zile, 0 saptamana, 0 luna etc.),
marindu-se eventuall?i valoarea recompensei.
Prezentare de caz: Cornel, profesor de bio-
logie, un individ sociabil l?i amator de petre-
ceri, era permanent dominat de ganduri
obsesive legate de moarte ("mama va face un
atac de cord", "daca fiul meu pleaca In
Germania, precis ca' avionul se va prabul?i",
"sotia mea se va Imbolnavi de cancer" etc.).
Pentru "a preveni" producerea nenorocirilor
respective, Cornell?i-a pus la punct un ritual
foarte complicat: obil?nuia sa se spele pe dinti
de patru ori pe zi, purtand pasta l?i periuta de
126
dinti In buzunar, sa se spele In mod compulsiv
pe maini ~i sa numere l?i sa rea~eze hainele
pe umera~e In dulap.
Contractul terapeutic utilizat In acest caz a
fost urmatorul:
Cornel trebuia sa se abtina timp de 0 sapta-
mana ~a verifice l?i sa real?eze hainele In
dulap. In cazulln care pacientul se iinea de
cuvant, soiia trebuia sa invite prieteni la masa,
In caz contrar soiia nu invita pe nimeni. Daca,
soiul rewi'ea sa se abiina de la ritual timp de
trei saptamani, cei doi urmau sa ia masa In
ora~ cu prietenii.
Interesant este faptul ca pe masura ce Cornel
a reul?it sa-l?i controleze gandurile obsesive l?i
comportamentele ritualiste, a iel?it la iveala
faptul ca pacientul nutrea senti mente de osti-
litate faia de soiia sa, sen!imente pe care era
incapabil sa Ie exprime. In aceasta etapa a
terapiei, subiectul a fost Invaiat sa-l?i exprime
deschis sentimentele de nemuliumire l?i ostili-
tate, ceea ce a contribuit In finalla Imbunata-
iirea relaiiei de cuplu.
c) Destructurarea modelului patologic al
gandirii necontrolate.
Un prim pas In realizarea acestui deziderat II
reprezinta achiziiionarea deprinderilor de
relaxare, deoarece cu cat subiectul este mai
Incordat, cu atat este mai stapanit de gandu-
rile produciitoare de anxietate. De aceea, Inva-
iarea relaxarii reprezinta 0 metoda indirecta
de autocontrol a gandurilor negative. Din nefe-
ricire Insa, majoritatea pacieniilor obsesivi au
dificultaii In Insul?irea relaxarii, pentru ca sunt
permanent bombardaii de gandurile perturba-
127
toare referitoare la tot felul de nenorOClrl
posibile (ace9ti pacienti afirma adesea: "imi
simt corpul relaxat, dar gandurile nu-mi dau
pace").
Fen s t ern he i m 9i J ean B a e r (1977)
propun pentru aceasta categorie de subiecti
urmatorul exercitiu, menit sa contribuie la
obtinerea unui mai bun autocontrol asupra
gandurilor negative.
Pacientului i se cere sa se ageze Intr-o pozitie
confortabila, agezat pe un fotoliu sau Intins pe
o canapea, cu ochii Inchi?i 9i sa raspunda In
limbaj interior la Intrebarile adresate de
terapeut (se poate utiliza 9i 0 caseta).
Raspunsul poate fi da, nu, poate, uneori sau
este posibil ca subiectul sa nu dea nici un
raspuns!
"Poti sa faci In a9a fellncat pleoapele tale sa
devina tot mai grele, din ce In ce mai grele?"
"Poti sa faci ca bratul tau drept sa devina mai
relaxat decat bratul stang?"
"Poti sa-ti imaginezi ca prive9ti un obiect In
departare?"
"Iti poti imagina ca te afli pe malul unui lac 9i
ca admiri un apus de soare?
"Iti poti imagina cum ar arata tabloul care
oglinde?te apusul soarelui realizat de un
pictor modern?"
"Poti sa-ti reprezinti mirosul de caP9uni
proaspete?"
"Poti sa-ti aminte9ti ce gust avea Inghetata
atunci cand erai copil?"
"Iti poti imagina cum arata un lac pe timp de
primavara?"
"E9ti capabil sa numeri culorile curcubeului?"
128
"Poti sa faci In a9a fellncat picioarele tale sa
devina tot mai grele 9i mai relaxate?"
"Poti sa asculti sunetul propriei tale
respiratii?"
"POii sa respiri calm 9i lini9tit a9a cum faci
atunci cand dormi?"
"Poii sa-ii imaginezi 0 scena placuta 9i sa te
gande9ti la cuvantul calm?"
"Poii sa faci In a9a fellncat Intregul tau corp
sa se simta calm 9i relaxat?"
"Calm si relaxat....."
,
"Calm si relaxat....."
,
Se acorda 0 pauza de 10 secunde dupa care
subiectul poate deschide ochii, continuand
sa ramana relaxat. Intregul exercitiu dureaza
In jur de 5 minute 9i trebuie practicat pana
cand subiectul Invaia Intrebarile 9i devine
capabil sa 9i Ie adreseze singur In gand chiar
In situaiii de viaia In care se simte tensionat.
Pacientul este instruit ca imediat ce Ii vine In
minte un gand obsesiv de care dore9te sa se
debaraseze sa-?i spuna In limbaj interior
STOPf 9i apoi calm 9i sa-9i relaxeze
musculatura.
In cazulln care tehnica blocarii nu da rezulta-
tele scontate, se poate aplica tehnica inversa
In cadrul careia gandurite negative sunt hiper-
bolizate pana la ridicol. Astle I 0 secretara era
obsedata de gandul ca va fi concediata
pentru ca nu este suficient de con9tiincioasa.
Terapeutul i-a indicat sa-?i spuna un text de
tipul urmator:
"Voi face 0 gre?eala mica ?i aceasta va duce
la falimentul firmei. Voi fi data afara ?i voi
ajunge la inchisoare. Cand ma voi elibera nu
129
I' i'
ma va mai angaja nimeni ?i voi ajunge sa
cer?esc pe treptete bisericii".
Pacienlii obsesivi sufera de 0 teama care
izvora)lte din interiorul fiinlei lor,iar ritualurile
obsesive produc doar 0 u)lurare de moment.
Orice eliberare de ganduri negative are un
caracter accidental )li nu este consecinla
autocontrolului exercitat de subiect asupra
starilor sale psihice. Aceasta situalie conduce
la starea denumita llneajutorare dobandita",
care, la randul sau induce depresia, care, de
cele mai multe ori evolueaza In paralel cu
gandurile )li comportamentele obsesive.
Subieclii care sufera de obsesii sunt perma-
nent preocupali sa se elibereze de teama )li
din acest motiv Ie ramane relativ pulin timp )li
energie pentru activitali agreabile, fapt ce
conduce la accentuarea depresiei.
~tefan, un economist In varsta de 40 de ani,
s-a prezentat la psihoterapie pentru 0 depresie
moderata )li idei obsesive legate de ineficienla
personala. Pacientul nu facea altceva decat
sa-)li gaseasca permanent defecte )li neajun-
suri. Se critica pentru modulln care lucra la
firma, pentru faptul ca nu facea suficient
pentru gospodarie, pentru ca nu se ocupa de
copii, el considerand chiar ca nu este sufi-
cient de bun pentru solia sa. Datorita dispo-
ziliei depresive, nevoile )li performanlele sale
sexuale s-au redus simlitor. Interesant este
faptul ca pacientul nu putea gasi nici un
element pozitiv la propria persoana. Tera-
peutul i-a explicat ca daca cineva i-ar spune
de cate doua sute de ori pe zi cat este de rau
)li de ineficient, el (terapeutul) ar sfar)li, In cele
130
din urma prin a-I crede, ori acest lucru li;>i
!acea subiectullui Insu)li.
In acest caz a fost utilizata tehnica relaxarii,
cu sugestii de'lntarire a eului, combinata cu
tehnica opririi gandurilor negative 9i cu cea a
combaterii sentimentului de neajutorare
dobandita. 9tefan a primit drept sarcina tera-
peutica sa-)li fadi mici placeri, 9i el a decis sa
manance Inghelata la desert 9i sa se Inscrie
la un cerc de karate.
Pentru cresterea autostimei i s-a recomandat
sa cumper~, din cand In cand, cate un mic
dar sOliei, deoarece pacientul se considera
incompetent In calitate de sOl. Pe masura ce
a izbutit sa-9i controleze comportamentul prin
care li;>i oferea satisfaciii personale, el a
Inceput sa-9i controleze 9i gandurile negative
legate de propria persoana 9i a devenit ceva
mai asertiv 9i mai pulin depresiv.
131
PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE
DE PROBLEMELE SEXUALE
Inilial s-a considerat ca disfuncliilesexuale au
drept cauza experienlele timpurii din copilarie,
experienlele legate mai ales de anormalitalile
sexualitalii infantile, cat )'i de interrelaliile
lnormale dintre parinte l?i copil.
Intre anii 1950-1960 abordarea comporta-
mentalista, mai ales desensibilizarea sistema-
tica a Inceput sa fie utilizata cu succes In
cazul disfuncliilor sexuale. Acest demel's tera-
peutic se baza pe supozilia conform careia
cele mai multe comportamente sexuale pato-
logice sunt comportamente Invalate, au la
baza anxietatea l?i ele pot fi modificate utili-
~and principii derivate din teoriile 'nvalarii.
In 1970 a aparut celebra lucrare a lui
Mas tel's l?i J 0 h nson "Human sexual
inadequacy" (Inadecvarile sexuale la am),
lucrare care sta la baza psihoterapiilor
comportamentale moderne In problemele
sexuale. In cadrul acestor terapii accentul
cade pe dezvoltarea deprinderilor de
comunicare, educalie )'i implicarea ambilor
parteneri In rezolvarea problemei.
Terapia sexuala se utilizeaza In tratamentul
cuplurilor cu probleme pentru ca este dificil
de ajutat altfel un subiect cu probleme
sexuale care nu are un partener care sa-I
132
sprijine. Ulterior au fost realizate 9i tentative
ale terapiei sexuale menite sa ajute l?i pe
subieclii care nu au la dispozilie un partener.
Disfuncliile sexuale au drept cauza atat factori
fiziologici cat l?i psihici. Este important de
stiut ca si In cazul factorilor fiziologici, factorii , ,
psihologici secundari nu fac decat sa com-
plice situalia.
Natura disfunctiilor sexuale. 0 definitie
, ,
coreeta a disfuncliilor sexuale 0 reprezinta
perturbarea persistenta a modelelor sexuale
de interes 9i raspuns.
Disfunctiile sexuale se delimiteaza de devia-
iiile sex~ale, care reprezinta comportamente
care se deosebesc sub aspect calitativ de
cele sexuale normale 9i sunt nocive pentru alii
oameni. Aceasta definilie nu e pe deplin satis-
faditaare pentru ca, pe de 0 parte este dificil
de circumscris compartamentul sexual normal,
iar pe de alta parte faptul ca un camparta-
ment sexual este calificat drept disfunciional
depinde de mai mulli factori; daca partenerul
considera ca este a problema, iar aceste
expectaiii pot fi influeniate de apinia priete-
nilar, mass media sau apinia unar medici
(Hawtan, 1989).
Nu a fast elaborata pana acum a clasificare
satisfacatoare a disfuncliilor sexuale. In general
se accepta drept criterii interesul sexual, acti-
yare sexuala, argasmul 9i alte probleme. Alii
factori care trebuie luaii In considerare sunt
periaada de debut 9i gradul de extensiune al
tulburarii.
Termenii tulburare primara 9i secundara se
refera la faptul daca tulburarea a fast pre-
I
,
I 133
I
zenta de la Inceperea activita1ii sexuale sau a
debutat dupa 0 perioada de func1ionare
sexuala satisfacatoare. Termenii total ~i situa-
tional se refera la faptul ca tulburarea sexuala
este prezenta In toate situa1iile sau doar In
unele din acestea (sex adecvat cu partenerul
obi~nuit dar nu ~i cu alt partener, activitate
?exuala prin intermediul masturba1iei etc.).
In cadrul fiecarei tulburari sexuale exista nenu-
marate varia1ii ca de pilda, In cazul tulburarii
de erec1ieexista barba1icare realizeazaereqia
cu partenera, dar pierd In timpul actului sexual,
barba1icare ob1indoar 0 ereqie partiala, barba1i
care ob1in erec1ia doar cand sunt singuri (In
timpul masturbarii) ~i barba1i care nu au
erec1ie In nici un fel de situa1ie.
Upsa satisfac1iei sexuale reprezinta 0 pro-
blema importanta pentru care indivizii sau
cuplurile solicita psihoterapia (fara sa existe
de fapt disfunc1ii sexuale). Mul1i din ace~ti
subiec1i nu se refera la vreo disfunc1ie
anume, ci la absen1a satisfac1iei sexuale. La
aceasta situa1ie I~i pot aduce contribu1ia
factori varia1i cum ar fi:
dificulta1i rela1ionale;
partenerii nu se mai considera atragatori
unul pe celalalt;
plictiseala ~i monotonia.
Uneori aceasta problema poate fi secundara
lipsei de interes sexual (8 a nc r 0 ft, 1983).
In afara disfunc1iilor sexuale, sau a lipsei de
satisfac1ie sexuala, pacien1ii se pot adresa
speciali~tilor l?i pentru alte probleme, cum ar
fi, de pilda: depresie, insomnie, probleme
ginecologice sau lipsa fertilita1ii.
134
f
I
!
I
I
!
I
I
Cauzele tulburarilor sexuale se refera la:
Gauze fiziologice: boala, opera1ii, diverse
tratamente (8 a n c r 0 ft, 1983; Hawt 0 n ,
1985,1987).
Chiar ~i In aceste cazuri factorul psihologic
accentueaza tulburarea 9i terapia cognitiv-
comportamentala este indicata.
Factori predispozanti (Iipsa de Incredere In
sine; pubertate Intarziata).
Factori precipitatori (el?ec sexual sub
influenta alcoolului).
Factori care mentin tulburarea (anxietatea
anticipatorie la fiecar~ tentativa de act sexual).
Disfunc'ii sexuale la femei
1. Scaderea interesului sexual-libido scazut:
variaza considerabil de la 0 femeie la alta;
se reflecta In frecventa actelor sexuale cu
partenerul, ganduri c'u con1inut sexual,
masturbare;
se asociaza frecvent cu dificulta1i rela1io-
nale ~i depresie (Haw ton ~i Cat a Ian,
1986; We i ss man ~i Pay ke I, 1974).
2. Activare sexuala scazuta: reducerea ras-
punsurilor fiziologice normale (exemplu:
lubrefierea vaginului) la stimulare sexuala ~i
lipsa senza1iilor asociate cu excita1iasexuala:
este fireasca la menopauza ~i dupa nal?tere.
3. Deficienta de orgasm: absenta sau
orgasm foarte rar. Terapeutul trebuie ~a dife-
ren1iezeacele femei care nu ob1inorgasm cu
partenerul, dar 11 ob1in prin masturbare, de
cele care nu s-au masturbat niciodata.
Deficien1a orgasmica secundara se asociaza
de obicei cu dificulta1i rela1ionale.
135
4. Vaginism: act sexual imposibil sau extrem
de dureros datorita unui spasm vaginal care
Impiedica penetrarea.
Poate aparea dupa un traumatism al vaginului
sau In urma unei infeciii.
Multe din aceste femei au idei gre?ite cu
privire la sexualitate. Multe din ele sunt altfel
normale sub aspectul responsivitaiii sexuale
(Duddle, 1977).
5. Dispareunia - act sexual dureros.
Durerea poate fi superficiala, medie (datorita
lipsei excita1iei, infeciiilor vaginale, unor chis-
turi) sau profunda (infec1ie pelviana!. endome-
trita sau lipsa activarii sexuale). In aceste
cazuri se indica controlul ginecologic.
Disfunctiile sexuale la barbati.
1. Interes sexual scazut: poate fi consecin1a
unei tulburari de erec1ie, a dificulta1ilor rela1io-
nale sau a depresiei. Trebuie exclusa cauza
organica (hipoganadism).
2. Tulburarea de erectie:
este cea mai raspandita tulburare pentru
care se solicita psihoterapia;
are forme diverse;
mecanismul erec1iei este influen1at de 0
varietate de factori psihologici (anxietate, dis-
tragere, expectaiia performaniei) ?i fiziologice:
(diabet, probleme circulatorii, leziuni ale
coloanei vertebrale, medica1ie antihiperten-
siva).
3. Ejaculare precoce:
este dificil de definit, de regula este bine sa
se solicite ?i opinia partenerei, pentru ca unii
oameni au expectaiii neraiionale;
136
de regula reprezinta 0 tulburare primara;
masturbarea rapida poate fi un factor
predispozant;
frecventa la tineri laInceputul vie1iisexuale;
frecventa In stari de stres;
numai In cazulln care este persistenta este
considerata simptom.
4. Ejaculare lntarziata sau absenta:
este 0 tulburare relativ rara, care afecteaza
atat ejacularea cat ?i orgasmul;
trebuie distinsa de tulburarea datorata unor
cauze fiziologice (prostatectomie) sau medi-
ca1ie (tioridazin), cand subiectul are orgasm
dar nu ejaculeaza.
Ejacularea se poate ob1ine In timpul mastur-
barii dar nu :;;icu 0 partenera, numai In somn
sau deloc (In acest din urma caz se suspicio-
neaza 0 cauza fizica).
Cand ejacularea este Intarziata, stimularea
sexuala trebuie sa fie prelungita un timp neo-
bi:;;nuit de lung pana ca ea sa apara.
5. Ejaculare dureroasa ?idispareunie: sen-
za1iede durere sau arsura dupa ejaculare, de
regula este rezultatul unei infec1ii (uretrita,
prostatita etc.).
Dispareunia este un act sexual dureros, de
regula datorata unor cauze organice.
Factorii psihologici care pot contribui la
disfunctiile sexuale (dupa Ha wt 0 n, 1989)
Factori predispozanti:
Educaiie restrictiva: atitudinea parin1ilor e
distorsionata sau provoaca inhibiiia sexuala;
Relaiiile familiale perturbate, lipsa afec1iunii;
Experienie sexuale timpurii cu caracter
psihotraumatizant: viol, incest;
137
138
139
au diverse dificulta1i legate de via1asexuala,
iar majoritatea acestor dificultaii au drept
cauza anxietatea.
Fensternheim si Jean Baer (1977) se
,
refera la urmatoarele aspecte ce pot constitui
semnale de alarma In legatura cu existen1a
unor probleme sexuale:
Evitarea deliberata a relaiiilor sexuale.
Aceasta nu se refera la faptul ca 0 persoana
poate sa nu fie la un moment dat Intr-o dispo-
zitie potrivita pentru a Intretine relatii sexuale,
dla evitarea sistematica ~ acesto'ra, evitare
care devine 0 obisnuinta.
Observa1i-va propriul ~omportament 9i verifi-
ca1i daca nu cumva inhiba1i orice manifestare
de afec1iune care ar putea conduce la rela1ii
sexuale.
Evitarea rela1iilor sexuale fara ca subiectul
sa fie constient de acest lucru. Subiectii
invoca tot f~lul de motive pentru a evita sexu'l;
oboseala, indispoziiie, faptul ca au prea mult
de lucru etc.
Transformarea relatiei sexuale Intr-o rutina
zilnica. '
Subiectul este Ingrijorat In legatura cu
diverse aspecte legate de viata sa sexuala: se
teme ca are fantezii prea bogate sau, dimpo-
triva, ca nu are fantezii, ca are dorinte inac-
ceptabile etc.
Existen1aunei disfunc1ii sau a unei perver-
siuni sexuale.
Trebuie subliniat faptul ca In Europa ?i
America activitatea sexuala este Inalt investita
emotional si din acest motiv, fricile si anxie-
, , ,
E?ecuri re-
petate
Depresie
Anxietate
Experienie
sexualetrau-
matizante
Varsta
Reaciia psi-
hologica la
unii factori
organici.
Factori care mentin tulburarea:
Anxietatea de perfor-. Upsa atraciiei faia
mania; de partener;
Teama de e?ec (de Relaiii conflictuale;
pierdere a ereciiei); Teama de intimi-
Solicitarile partene- tate emoiionala;
rului; Informaiii sexuale
Comunicare insufici- insuficiente despre
cienta Intre parteneri; modul cum se rea-
Culpabilitate (even- lizeaza stimularea
tuallegata de 0 relaiie partenerului;
extraconjugala) . Joc erotic prelimi-
nar insuficient
(astfelmcat parte-
nera nu e excitata);
Depresie;
Anxietate.
A?a cum am mai subliniat, experiii sexologi
estimeaza faptul ca mai mult de jumatate din
cuplurile din Europa de vest ?i Statele Unite
Upsa educaiiei sexuale.
Factori precipitatori:
Relaiii perturbatoare cu
partenerul
Na?terea unui copil (aici
dfficultaiile sexuale pot apare
?i datorita unor factori fiziolo-
gici sau datorita depresiei);
Infidelitatea;
Disfunciii ale partenerului.