Tulburari de anxietate Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in cazurile de tulburari de anxietate aceasta reactie apare in mod

excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare zi. Boala afecteaza comportamentul, gandurile, emotiile si sanatatea fizica. Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave, pacientul fiind incapabil sa duca o viata normala. Tulburarile de anxietate reprezinta mai degraba un grup de afectiuni inrudite decat o singura boala, astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti pacientii prezinta aceeasi problema generalizata: frica sau ingrijorare persistenta, foarte severa si coplesitoare, in situatiile in care persoanele obisnuite nu s-ar simti amenintate. Nu este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe tipuri de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari de alimentatie sau abuz de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate cu afectiuni fizice, caz in care tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli. Tulburarile de anxietate sunt cauzate de anomalii ale partilor din creier care se ocupa de raspunsul la frica - hipocampusul si amigdala creierului. Exista dovezi care atesta faptul ca atat factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate. S-au observat unele predispozitii genetice, insa acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. Pe de alta parte, experientele traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii, astfel incat organismul sa aiba o reactie exagerata la stres. Simptomele anxietatii sunt atat psihice cat si fizice, si variaza in functie de tipul tulburarii anxioase, insa in general afectiunea se manifesta prin ingrijorare excesiva in privinta banilor, slujbei, familiei, sanatatii, chiar si atunci cand nu este deloc cazul; ganduri obsesive, imposibil de controlat; asteptarea celui mai tragic deznodamant, in mod irational; stare generala de nelinste si emotii inexplicabile; cosmaruri; imposibilitatea de relaxare; iritabilitate; insomnie; tensiune musculara; dificultati la inghitire; dureri de cap; urinare frecventa sau diaree; respiratie rapida sau dificultate in respiratie; palpitatii; frisoane; Tipuri de tulburari de anxietateTulburarile de anxietate inlcud o mare varietate insa ele pot fi clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu simptome episodice. In principiu, aceste boli sunt de trei tipuri: anxietate generalizata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de simptome, caracteristici si tratamente. Simptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca afectiune psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si functionarea normala in societate a persoanei afectate. Tulburare de anxietate generalizata. (GAD - Generalised anxiety disorder) Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta prin ingrijorari frecvente, nerealiste si repetate si anticiparea celor mai teribile deznodaminte fara motive intemeiate, in legatura cu evenimentele si activitatile ce fac parte din rutina zilnica. Afectiunea este legata si de simptome fizice, cum ar fi insomnie, neliniste, dureri abdominale, oboseala. Pentru a se putea stabili un diagnostic pacientul trebuie sa fi prezentat simptomele pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac griji in legatura cu lucrurile care ii ingrijoreaza si pe oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingrijorati mai frecvent si aceasta stare le perturba activitatea zilnica normala. Persoanele mai des afectate sunt de sex feminin si aproximativ 15% din pacienti au rude cu aceeasi afectiune. Tulburarea de anxietate generalizata insoteste deseori fobiile si este foarte comuna la persoanele ce sufera de depresie. Tulburare de panica. Atacuri de panica. Aceasta afectiune psihica este caracterizata de atacuri de panica recurente, aparute brusc, fara avertizare

sau cauze eviente, si este totodata insotita de frica pacientului de un nou atac. Un atac de panica dureaza pana in 10 minute - mai rar, cateva ore - si are ca simptome fizice dureri in piept, palpitatii, dispnee, ameteala, disconfort abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic sentiment de fica de moarte, groaza chiar, senzatia de deconectare de realitate si frica de a innebuni sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate de stres, stari de anxietate sau chiar miscare fizica intensa. Avand in vedere manifestarile fizice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori confundate cu un atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica duc la alterarea calitatii vietii pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este permanenta. Simptomele pot aparea si in afara atacurilor propriu-zise. Afectiunea poate fi asociata cu agorafobia frica de spatii deschise. Fobii specifice. Fobia in general are trei forme: fobiile specifice, agorafobia si fobia sociala. Fobia specifica reprezinta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite situatii, obiecte, animale sau activitati. Fobiile obisnuite includ frica de inaltimi, serpi, paianjeni, sange, zbor. Pacientii evita obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta evitare duce la intarirea sentimentului de teama. Desi intelege ca reactioneaza exagerat, persoana afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest sentiment vine din anticiparea consecintelor groaznice in cazul apropierii de situatia sau obiectul fobiei. Agorafobia reprezinta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, a calatori cu mijloacele de transport public sau de a fi intr-un loc din care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica. Multi pacienti prezinta un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe ori agorafobia este asociata cu atacurile de panica si depresia. Tulburari de anxietate sociala. Fobie sociala. Fobia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale: interactiunea cu alte persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. Persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt foarte constiente de sine in aceste situatii si se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane (frica de ridicol si umilire publica). Simptomele includ rosirea obrajilor, transpiratie, dificultate in vorbire. Cazurile severe pot duce la izolare sociala. Tulburari obsesiv compulsive. (OCD - Obsessive-compulsive disorder) Aceasta afectiune se manifesta prin obsesii (ganduri sau imagini suparatoare, persistente) sicomportamente compulsive (un impuls de a respecta anumite ritualuri) repetitive. Boala afecteaza aproximativ 3% (desi mult mai multi prezinta simptome usoare) din populatie si apare in primii 10 ani de viata sau la inceputul maturitatii. Aceste ganduri irationale si obsesive nu pot fi controlate de pacient si pot produce un nivel crescut de anxietate. Desi comportamentul compulsiv si obsesiile pot fi legate de superstitii, sunt complet ilogice, cum ar fi pasirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a scapa de un gand obsesiv sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri, cum ar fi inchisul aragazului. Cele mai comune obsesii includ teama de microbi, indoieli suparatoare sau necesitatea de a organiza permanent lucrurile. Pacientii sunt de obicei constienti de simptomele avute si sunt cateva cazuri in care boala se manifesta doar prin ganduri obsesive si fara manifestari evidente, sau doar prin comportament compulsiv. Studiind imaginile creierului pacientilor, s-au observat anumite anomalii: unele parti au activitate scazuta, iar altele sunt hiperactive. In afara de aceste observatii, nu se cunosc cauzele biologice ale tulburarilor obsesiv compulsive.

 Tulburare de stres post traumatic. (PTSD - Post-traumatic stress disorder) Intamplarile deosebit de stresante pot provoca trei tipuri de reactii care includ simptome de anxietate: reactie acuta de stres, reactie de ajustare si tulburare de stres post traumatic. Primul tip apare in timpul producerii evenimentului si are tendinta de a dispare destul de repede dupa incetarea acestuia. Reactia de ajustare apare pana la o luna dupa evenimentul tragic, iar simptomele se amelioreaza in sase luni. Tulburarea de stres post traumatic apare la cateva saptamani sau luni de la accident si poate persista ani de zile. Simptomele includ amntiri vii despre tragedie - in timpul carora pacientul retraieste intamplarea, cosmaruri, evitarea oricarei asociatii cu evenimentul stresant, anxietate generalizata, tulburari de panica, depresie, sentiment de vinovatie pentru a fi supravietuit, iritabilitate. Tulburarea apare la persoanele care au trecut prin intamplari deosebit de traumatizante, fizic sau emotional - supravietuitorii unui abuz sexual sau fizic, dezastru natural sau accident tragic, expunere la situatii stresante un timp indelungat (soldati), martori ai tragediei suferite de alta persoana. Anxietate de separatie. Aceasta tulburare apare in momentul in care pacientul este separat de o persoana sau un loc si este considerata a fi o afectiune doar in momentul in care sentimentele de anxietate devin excesive fara motive reale. Tulburarea poate aparea atat la adulti, cat si la copii, insa in copilarie simptomele sunt mai severe si chiar si o separatie foarte scurta poate produce panica intensa. Tulburari de anxietate la copii. La fel ca si adultii, copiii pot experimenta senzatii de anxietate, ingrijorare si frica, in fata unor situatii diverse si in special in cazul unor experiente noi. Este considerata a fi o afectiune in momentul in care anxietatea depaseste caracterul temporar si perturba activitatea normala, gandirea, aptitudinea de a lua decizii, perceptia mediului, capacitatea de a invata si de a se concentra a copilului. Anxietatea la copii se manifesta si prin tensiune ridicata, greturi, varsaturi, dureri de stomac, ulcer, diaree, slabiciune, apnee, precum si indoire de sine, autocritica, iritabilitate, probleme de somn. Acesti copii sunt predispusi si la depresie, tulburari de alimentatie si deficit de atentie, iar daca anxietatea nu este tratata exista riscul aparitiei rezultatelor scolare slabe, evitarii activitatilor sociale importante si abuzului de substante. Cercetarile arata faptul ca tulburarile de anxietate la copii au atat cauze biologice, cat si psihice. Tratamente pentru tulburarile de anxietate Cum te poti ajuta singur. Nu toti cei care se ingrijoreaza foarte mult sufera de tulburari de anxietate. Anxietatea poate aparea si in conditiile unui program prea incarcat, a lipsei de somn sau miscare fizica, atmosferei stresante acasa sau la locul de munca, sau chiar din cauza excesului de cofeina. Prin urmare anxietatea poate fi rezultatul unui stil de viata nesanatos. Daca simtiti ca stresul va copleseste ganditi-va la metode prin care sa va echilibrati. Renuntati la o parte din responsabilitati, gasiti pe cineva apropiat in care puteti avea incredere si caruia puteti sa-i destainuiti problemele cu care va confruntati, faceti putin timp in fiecare zi, special pentru a va relaxa, aveti grija de sanatate si cereti ajutor daca aveti nevoie. Este important sa apelati medic daca observati ca simptomele sunt coplesitoare si nu le puteti controla. Medicul va trebui sa stabileasca intai daca boala nu este produsa de anumite tratamente medicamentoase pe care le urmati, sau de alte afectiuni fizice, cum ar fi probleme cu glanda tiroida, hipoglicemie sau astm. Odata ce cauzele medicale au fost excluse, trebuie sa va adresati unui psihoterapeut. Cele mai eficiente tratamente in cazul tulburarilor de anxietate sunt terapiile comportamentale. Acestea implica expunerea treptata a pacientului la situatiile de care se teme. In timpul terapiei se pot folosi si medicamente, pentru a controla simptomele, insa acestea de obicei nu asigura vindecarea. In ultimul

timp s-a constatat ca tehnicile de meditatie pot fi de real ajutor in ameliorarea simptomelor anxietatii. Terapie cognitiv comportamentala pentru tratarea anxietatii. Acest tip de terapie are doua componente: una cognitiva, care corecteaza perceptia eronata asupra realitatii, si una comportamentala, care incearca modificarea reactiei la situatiile ce declanseaza anxietatea. Un element esential in acest tip de tratament este expunerea gradata, pacientul fiind confruntat cu lucrurile de care se tem cel mai mult (serpi sau inaltimi pentru fobici, situatii ipotetice catastrofice pentru anxiosi, situatii sociale pentru cei cu anxietate sociala, etc.), intr-un mod structurat si cu blandete. Aceasta expunere este invariabil foarte neplacuta, insa se incearca provocarea unui nivel de anxietate controlabila, pana in momentul in care acesta isi schimba comportamentul. Terapie medicamentoasa pentru tulburari de anxietate. Exista mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru ameliorarea simptomelor anxietatii, insa organismul se obisnuieste repede cu substantele si se poate crea dependenta. Din acest motiv, tratamentul cu medicamente impotriva anxietatii nu este recomandat pe termen lung. Terapii complementare. Mai multe tipuri de tratamente si-au dovedit eficacitatea in ajutarea tratamentului terapeutic si medicamentos traditional, iar in cazurile de tulburare anxioasa usoara, aceste terapii complementare sunt suficiente in sine pentru a trata anxietatea. - Tratament naturist - Mai multe studii au relevat eficienta unor plante precum brusturele, sunatoare si un produs numit Sympathyl, ce contine mac, paducel si magneziu. - Exercitii fizice - Sportul este o metoda naturala de a scadea stresul si anxietatea. Sunt suficiente 30 de minute de miscare, de cinci ori pe saptamana, dar pentru rezultate mai bune este benefica o ora de aerobic aproape in fiecare zi. - Tehnici de relaxare - Practicate cu regularitate, tehnicile de meditatie pot reduce anxietatea si promova relaxarea fizica si emotionala. - Biofeedback - Cu ajutorul unor senzori, pacientul poate masura parametrii fiziologici care alerteaza starea de anxietate: ritmul cardiac, respiratia, tensiunea musculara. Astfel pacientul poate incerca ssi controleze reactiile din timp, utilizand thnici de relaxare. Frecventa Anxietatea reprezinta o problema foarte frecvent intalnita in viata de zi cu zi. Aproximativ 25% din populatie sufera de anxietate care ar necesita tratament intr-o anumita perioada a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paianjen). Diferenta intre anxietate si frica... Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte intensa si irationala, care nu este justificat prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continua sa simta o neliniste permanenta care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta unei tulburari de anxietate. Insumand cele spuse mai sus, anxietatea resimtita de o persoana este o frica foarte intensa si nejustificata de un pericol adevarat. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cronice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviuri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat de inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita).

Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: - reactii fizice ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in respiratie, greata, lesin - ganduri disfunctionale ex. daca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc, toata lumea o sa ma creada prost - comportament de evitare o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte multe situatii. Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fizice puternice, si eventual experiente negative, plaseaza persoana intr-un cerc vicios, din care nu poate sa iasa (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrari in fata publicului, dar trebuie sa-si sustina disertatia. Se simte foarte anxios, de fapt de o saptamana intreaga, si a invatat foarte mult, ca totul sa fie perfect si sa nu dea gres, dar faptul ca inainte de prezentarea disertatiei s-a gandit de foarte multe ori ca trebuie sa fie perfecta aceasta prezentare, ca altfel profesorii or sa il creada prost, i-a provocat emotii foarte intense ceea ce evident a cauzat mici esecuri in prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greseli catastrofale si nu a mai vrut sa prezinte lucrari in fata mai multor oameni, avand ca rezultat faptul ca acum evita aceste tipuri de situatii). Cunoate-te pe tine nsui! Persoanele care sunt anxioase tind s fie mai sensibile n faa sanciunilor sau a posibilelor sanciuni. Pedepsele respective includ att reacii negative din partea celorlali, precum criticile, ct i pierderea a ceva pozitiv, precum pierderea singurtii, de pild. Persoanele anxioase tind s inhibe eventualele reacii odat ce detecteaz un conflict. De pild, atunci cnd o persoan este foarte competitiv, tinde s evite reaciile negative sau critica. Contientizarea acestor aspecte poate ajuta persoana respectiv s aib aceeai atitudine att fa de reaciile pozitive, ct i fa de cele negative. Lipsa recompensei Lipsa unei recompense nu este o sanciune, ci apare cnd nu primeti nicio reacie. De exemplu, dac te nscrii la un concurs cu o creaie proprie i nu primeti vreun rspuns. Lipsa recompensei nu trebuie privit ca o tragedie. Expune-te la critici constructive Persoanele anxioase ori sensibile tind s prefere s aib parte de reacii din partea persoanelor n care au ncredere i care au o prere bun despre ei, care cred n talentul i abilitile lor i evit s se expun criticilor. Persoana care critic trebuie s fie una de ncredere, un coleg mai n vrst, un profesor sau chiar un medic. nva s i identifici emoiile Abilitatea de a face fa emoiilor ncepe cu capacitatea de a identifica propriile sentimente. n loc s te condamni i s i spui c nu ar trebui s te simi ntr-un anumit fel, recunoate pur i simplu. Sentimentele nu ar trebui s provoace team, deoarece i poi ndeplini scopurile indiferent de cum te simi, iar dac i vei stpni emoiile bine, vei reui s ndeplineti sarcini dificile cnd alii renun. Ofer-i timp s i revii dup dezamgiri

Calea ctre succes este de obicei pavat cu dezamgiri. Cnd astfel de lucruri se petrec, trebuie s ai rbdare, s i permii s fii suprat i s atepi ca sentimentele negative s dispar. nva s i identifici distorsiunile cognitive Dac eti anxios, este posibil s fii predispus la o gam larg de distorsiuni cognitive, s priveti l ucrurile dintr-o perspectiv tragic ori s devii ostil. Astfel de tendine nu trebuie s te in pe loc,ci s devii contient de ele i s le corectezi.

In medicina traditionala acupunctura si plantele medicinale sunt utilizate de milenii pentru tratarea afectiunilor sistemului nervos, inclusv a celor de natura psihogena cum este cazul nevrozelor. Organizatia Mondiala a Sanatatii a confirmat eficienta acupuncturii in normalizarea activitatii psihicului uman si relaxarea sistemului nervos de tensiunea acumulata prin stres, suprasolicitari mentale sau traume psihice. Tratament Faptul ca persoanele suferinde de nevroza sunt constiente de afectiunea lor si doresc sa isi recapate echilibrul anterior afectiunii, reprezinta un avantaj in obtinerea vindecarii. Un aspect major al tratamentului il constituie stimularea oxigenarii zonei cerebrale utilizate in procesele de evaluare personala si de construire a stimei de sine. Prin imbunatatirea acestor procese de oxigenare se permite detensionarea psihicului pacientului si reluarea in parametrii optimi a functiilor cerebrale perturbate. Tehnicile tibetane de acupunctura aplicate si plantele medicinale vor trata si dezechilibrele organice prezente. Sedintele de consiliere psihologica medicala au rolul de a ajuta pacientul sa isi reevalueze propriile forte, sa isi construiasca obiective ce pot fi atinse prin capacitatile sale, sa isi descopere limitele si metode de a le depasi, sa isi construiasca o viziune realista despre realitatea in care traieste si sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta. Prin reconstruirea imaginii de sine si a modului in care pacientul se raporteaza la mediul exterior, pacientul isi va redobandi increderea in sine si in capacitatea sa de a se dezvolta, pentru a se simti implinit si multumit de propria persoana.

Fitoterapie Nevroza se preteaza bine la fitoterapie. In afara de beneficiul terapeutic real pe care-l aduc plantele in aceasta afectiune, ele il scutesc pe bolnav de a folosi abuziv medicatia alopata (cu efecte toxice hepative si renale).

Florile de tei: cu afectiune sedativa, se folosesc sub forma de infuzie, din 20 g flori la un litru de apa, din care se beau 2-3 cani pe zi. Valeriana: care are o actiune deosebita in nevroza cardiaca, se poate folosi ca tinctura (200 g radacina proaspata, macerata intr-un litru alcool alb de 600 timp de 15 zile), din care se administreaza 10-20 picaturi in fiecare seara. Florile de paducel: au indicatii in insomnia bolnavilor cardiaci sau la cei cu nevroza cardiaca. Se folosesc ca infuzie, preparata din 20 g la un litru apa. Pasiflora: se utilizeaza atat sub forma de infuzie, obtinuta din 20 g flori la un litru de apa, din care se bea o cana pe zi, cat si ca tinctura, preparata din 200 g flori uscate, macerate timp de 10 zile, intr-un litru de alcool de 600, din care se administreaza 30-40 picaturi in fiecare seara. Conurile de hamei: se folosesc in nevroza depresiva, sub forma de infuzie (din 15-40 g conuri la un litru de apa) sau de tinctura (10 g pudra in 90 ml alcool de 900, care se administreaza in doze de 2-4 picaturi pe zi). Maghiranul: are indicatii in caz de anxietate si ticuri ale fetei, care insotesc nevroza. Se foloseste infuzia din 50 g flori si frunze la un litru apa, din care se beau 2-3 cani pe zi. Roinita: se recomanda in starile depresive (mai ales la bolanvii cu suferinte hepato-biliare) si in starile nervoase ce preced sau insotesc ciclul menstrual. Se administreaza 1-2 cani pe zi, dintr-o infuzie preparata din 50 g inflorescente si frunze la un litru apa. Angelica: se recomanda in migrene si in sufocarile care apar pe fond nervos. Se foloseste ca infuzie, din 15-30 g radacini sau tulpini tinere la un litru apa; cantitatea se consuma in cursul unei zile. Levantica: se indica in migrene si nevralgii; se administreaza sub forma de tinctura, care se prepara prin macerarea a 100 g flori in 500 ml alcool de 600, timp de o luna. In caz de insomnii, bolnavul poate sa foloseasca un saculet cu flori de levantica pe care-l pune sub perna.

Tratament homeopatic

Arnica: remediu indicat bolnavilor care au suferit traume psihice si au ramas cu anumite suferinte (insomnii, tristete). Efectul benefic al plantei este, intr-o masura mai mare, resimtit la cei care manifesta si senzatia de oboseala musculara (de epuizare, de muschi zdrobiti) si ameteala agravata de mers. Avena sativa: remediu important al insomniei; bolnavul are senzatia de epuizare, scaderea atentiei, tristete, uneori cefalee cu senzatia de arsura in crestetul capului, care se intinde pana la coloana cervicala. Chamomilla: un remediu indicat mai ales copiilor agitati, plangaciosi, capriciosi, cu o nervozitate exagerata. Se recomanda si adultilor cu insomnii si cosmaruri. Coffea: se indica in primul rand bolnavilor cu insomnie, care au hipersensibilitate a tuturor simturilor (ii deranjeaza mirosurile, zgomotele, chiar durerile usoare); bolnavii carora li se recomanda Coffea sunt foarte activi, agitati, au o fuga de idei, sunt dominati (in special seara) de imagini multe, aglomeratie, care nu-l lasa sa doarma. Gelsemium: caracterizeaza bolnavii care manifesta dorinta de a ramane singuri, carora le lipseste dorinta de a desfasura o activitate, de a face ceva, apatici, foarte sensibili la emotii, care le pot declansa tremuraturi, diaree, insomnie. Starile de insomnie pot aparea si dupa abuzul de tutun. Bolnavii au cefalee, ameteli, tulburari de vedere. Hyosciamus: remediul fobiilor (frica) si al agitatiei furioase. Bolnavul are teama de intuneric, de frig, de apa si de curgerea apei, de otravuri, de singuratate; uneori are deliluri furioase, este violent dar poate avea si accese de ras spasmodic; are halucinatii (se vede inconjurat de animale); in somn are tresariri. Ignatia: remediu mult folosit in nevroze; se indica mai mult sexulul feminin, bolnave cu pudoare exagerata, hipersensibile, care rosesc usor, au reactii vegetative (transpiratii, tremuraturi, palpitatii) la mirosuri tari, la fumul de tigara, la zgomotele puternice; sunt capricioase; au senzatia de constrictie sau de nod in gat; contrarietatile dau insomnie de clipit des al pleoapelor. Natrum muriaticum: remediu indicat bolnavilor slabi, astenici, tristi, care prefera singuratatea, cu insomnii (in special dupa accese de manie), cu tresariri in somn, cu migrene. Se preteaza bine bolnavilor care manifesta o mare dorinta de a consuma lichide si alimente sarate. Oboseala, care apare in cazul tipul constitutional de Natrum muriaticum, este mai mare dimineata si indispozitia psihica, de asemenea, este mai accentuata in jurul orei 10 dimineata.

Nux vomica: remediul colericilor, al suparaciosilor, al epuizatilor dupa abuzul de excitante (cafea, tutun, vin, ceai, picanterii). Bolnavii tip Nux vomica sunt agitati, nerabdatori, nu pot suporta contradictia, sunt irascibili, certareti, au somnolenta dupa o masa mai bogata (la pranz) si dupa un scurt somn se simt bine. Phosphor: remediu pentru astenici, pentru intelectualii epuizati dupa eforturi prelungite. Bolnavii au anxietate (frica) in special seara si in timpul furtunii. Remediul actioneaza la bolnavii blonzi, cu ochi albastri, inalti, slabi (tipul constitutional Phosphoric). Pe parcursul zilei manifesta nevoia de somn imperios, iar seara au insomnii. Femeile "fosforice" sunt palide, anemice, pierd mult sange la ciclu. Stramonium: remediu al agitatilor, al violentilor, al bolnavilor cu insomnie si uneori confuzie mintala.

Se folosesc de regula dilutii inalte si foarte inalte, la intervale mari, 7-14-21 zile, cu exceptia remediului Avena sativa, care se prescrie in dilutie foarte joasa (CH1-CH3), in prize zilnice, in fiecare seara, pentru prevenirea insomniilor. Regim igieno-dietetic Impunerea unei discipline riguroase in ceea ce priveste regimul de viata si alimentatie, alaturi de fitoterapie poate contribui la restabilirea echilibrului nervos al organismului. Aceasta presupune asigurarea unei perioade suficiente de somn, cu ore fixe de culcare si de trezire, un ritm echilibrat in activitatea profesionala (dar nu inactivitate), o ora de relaxare in fiecare zi, evitarea zgomotului, schimbarea mediului pentru un timp, o alimentatie bine echilibrata cu germeni de grau si drojdie de bere, completata adesea printr-un aport de saruri fosfocalcice. Tratament balnear Nevroza astenica poate beneficia de tratament la Tusnad, Borsec, Vatra Dornei. Formele reactive, depresive - la Borsec, Moneasa, Stana de Vale, formele obsesivo-fobice si cenestopate - la Sinaia si Soveja. Particularitati de tratament In formele usoare de nevroze, este bine sa se inceapa cu remedii homeopate, pentru ca reactivitatea organismului sa nu fie inhibata de droguri tranchilizante. Daca nu se obtine un raspuns favorabil la remedii, se recurge la fitoterapie. Numai la cazurile care nu raspund la una din aceste metode se trece la terapie alopata; in felul aceste bolnavii vor fi scutiti de intoxicarea lenta cu tranchilizante. Cura balneara se poate asocia oricarei metode. O echipa de cercetatori coordonati de oameni de stiinta de la Yale au aflat de ce volumul creierul se reduce in cazul depresiei sau stresului cronic, ducand astfel la probleme emotionale si de cunoastere. Este vorba despre o modificare genetica ce provoaca pierderea unor conexiuni la nivelul creierului la oameni si depresie in cazul animalelor. Descoperirea a fost publica in revista Nature Medicine din 12 august, informeazaYale News. Modificarea genetica duce la reprimarea unor gene care sunt necesare in formarea conexiunilor sinaptice dintre celulele creierului, care la randul sau contribuie la pierderea din masa creierului in cortexul prefrontal. Am vrut sa testam aceasta idee potrivit careia stresul duce la pierderea sinapselor la oameni. Aratam ca circuitele care in mod normal sunt implicate in emotie, precum si in cognitie, sunt intrerupte cand acest factor genetic este activat, a explicat unul dintre autorii principali ai studiului, Ronald Duman, profesor de psihiatrie si neurobiologie. Cercetatorii au analizat tesut de la pacienti depresivi si nedepresivi, donat de la o banca de creiere, si au studiat diferite patternuri de activare genetica. Creierul pacientilor cu depresie aratau niveluri scazute de activitate in genele care folosesc la structura si functia sinapselor.

S-a descoperit, de data aceasta in urma testelor pe soareci, ca cel putin cinci dintre aceste gene ar putea fi reglate cu ajutorul factorului de transcriptie numit GATA1. Cand acesta a fost activat, animalele au dat dovada de simptome de depresie, ceea ce a sugerat ca GATA1 joaca un rol nu numai in pierderea sinapselor, ci si in simptomele depresiei. Unul dintre oamenii de stiinta a teoretizat ca variatii genetice in GATA1 ar putea intr-o zi sa ajute la identificarea pacientilor care au un risc ridicat de depresie majora sau o sensibilitate la stres. Speram ca, prin dezvoltarea sinapselor, putem dezvolta terapii antidepresive mai eficiente, a declarat acesta.