100% au considerat acest document util (1 vot)
198 vizualizări18 pagini

Semiologia

Documentul prezintă o descriere detaliată a tulburărilor mentale, inclusiv cauze, simptome și clasificări. Sunt analizate tulburările de conștiință, tulburările somnului, tulburările instinctuale, agresivitatea și comportamentul suicidar.

Încărcat de

Emi
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
100% au considerat acest document util (1 vot)
198 vizualizări18 pagini

Semiologia

Documentul prezintă o descriere detaliată a tulburărilor mentale, inclusiv cauze, simptome și clasificări. Sunt analizate tulburările de conștiință, tulburările somnului, tulburările instinctuale, agresivitatea și comportamentul suicidar.

Încărcat de

Emi
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

TULBURAREA MENTALĂ (TM)

Cauza: modificări structurale şi/sau funcţionale de la nivelul creierului.


TM= “o boală cu manifestări psihologice sau comportamentale şi/sau perturbarea funcţionării
datorată unui dezechilibru biologic, chimic/fizic, genetic, psihologic sau social”.
TM caracterizată prin simptome semnificative clinic (necesitând atenţie şi îngrijire medicală)
asociate cu suferinţă personală, disabilitare (incapacitare) în una sau mai multe arii importante
ale funcţionării (aria autoîngrijirii, profesională, socială etc.) precum şi un risc semnificativ
crescut de a suferi durerea, disabilitarea, moartea sau pierderea libertăţii.
Persoanele sănătoase:
se acceptă pe sine şi pe ceilalţi; sunt optimiste;
sunt capabile să tolereze sau să găsească îşi recunosc limitele, abilităţile şi
soluţii la stress; deficienţele;
se pot reîntoarce la o funcţionare normală pot funcţiona în mod eficient şi independent;
dacă aceasta a fost în mod temporar
sunt capabile să distingă circumstanţele
perturbată;
imaginate de realitate;
sunt capabile de relaţii strânse şi de lungă
sunt capabile să-şi dezvolte în mod plenar
durată;
propriul potenţial şi talent;
utilizează judecăţi solide, temeinice pentru a
sunt capabile să-şi rezolve problemele;
lua decizii;
pot amâna gratificarea;
acceptă responsabilitatea propriilor acţiuni;

Normalitate - Pentru descrierea stării de normalitate psihică se utilizează următoarele tipuri de


norme:
- norma statistică (a frecvenţei fenomenului) — consideră că un fenomen frecvent întâlnit este în
norma statistică deci normal şi invers, fenomenele rare sunt încadrate în categoria anormalităţii.
- norma ideală - este reprezentată de anumite idealuri comunitare ce se manifestă prin legi,
modele educative, promovarea unor valori.
- norma funcţională - consideră normalitatea ca fiind un proces în care subiectul îşi împlineşte
rolul în cadrul sistemului în care este inclus.
/ Anormalitate - se referă la fundalul conduitelor şi comportamentelor
Sanatate - Integritate anatomică şi funcţională, capacitate de confruntare cu stresul fizic,
biologic, psihic şi social, capacitate de protecţie impotriva imbolnăvirilor şi morţii premature,
comfort fizic, psihic, social şi spiritual, ca stare de bine”. O stare de sănătate bună este o condiţie
prioritară pentru bunăstarea psihică, fizică şi socială, şi reprezintă o valoare in sine.
/ Boala (medicina) - se referă la procese patologice

Nivelurile
I. Nivelul câmpului de conștiință
II. Nivelul instinctiv
III. Nivelul motivațional-volițional
IV. Nivelul afectiv
V. Nivelul cognitiv
VI. Nivelul axiologic
VII. Nivelul personalității
I. Tulburările de conștiință
!!!! Următoarele sunt inglobate în toate
Dezorientarea în spațiu/timp
Dezorientarea alopsihică (derealizare) = mediul extern pare străin
Dezorientarea autopsihică (depersonalizare) = sentiment de detașare de sine, nu pot oferi date
precise despre sine

CANTITATIVE
Starea de obtuzie = ridicarea pragurilor senzorialităţii şi dificultăţi în sfera cognitivă (dificultate a
preciza și formula idei)
Starea de hebetudine = atitudine de indiferenţă faţă de realitate
Starea de torpoare = somnolenţă
Starea de obnubilare = ridicarea pragurilor senzoriale
Starea de stupoare = reacţionează numai la stimuli foarte puternici
Starea de sopor = agravare a stării de stupoare
Starea comatoasă = disoluţia funcţiilor de relaţie, conservarea funcţiilor vegetative (4 nivele)

CALITATIVE
Starea de delirium (onirism) = tulburări de de percepţie (iluzii, halucinaţii vizuale şi auditive, ID
polimorfe.
Starea crepusculară = alterare a reflectării senzoriale, cu păstrarea automatismelor + acte
agresive cu violență
Transa disociativă = involuntară + sentimentul de posesiune; fară droguri sau religie
Transa hipnotică

Tulburările conștiinței de sine


Imaginea corporală = Se pot distinge mai multe aspecte legate de reprezentarea propriului corp:
• schema corporală, care este imaginea senzorio perceptivă a corpului somato-visceral;
• imaginea de sine - „imaginea moral- valorică" a individului
Tulburările somnului
CANTITATIVE
Insomnia (Durată =totală sau parțială; Momentul apariției = de adormire/ de trezire/ mixtă;
Etiologie (cauze) = simptom esențial sau accesoriu)
Hipersmoniile = peste 8-10 ore

CALITATIVE
Pavorul nocturn = la copil, plâns/țipat în timpul somnului
Automatisme nocturne = acte motorii
Coșmarurile = parasomnii
II. Nivelul Instinctiv Pulsional

1. Tulburările instinctului alimentar


CANTITATIVE
Bulimie = exces mancare impulsiv
Hiperfagie = exces mâncare
Anorexie = scăderea sau lipsa totală a poftei de mâncare
Potomania = exces de lichide
Dipsomania = consum periodic de alcool

CALITATIVE
Pica = ingestia substante necomestibile

2. Tulburarile instinctului sexual


CANTITATIVE
Nimfomania = exagerarea la F
Satiriazisul = exagerarea la B

CALITATIVE
- În alegerea partenerului: Pedofilia; Incestul; Zoofilia
- În desfășurarea actului sexual: Fetișismul; Pigmalionismul = satisfacere în fața unei
statui; Froteurismul = de persoane străine; Sadismul; Masochismul; Exhibiționismul; Voyerismul
- Ale identității genului

3. Tulburările instinctului de apărare (conservarea speciei)


Exagerarea instinctului de apărare
Scăderea sau abolirea instinctului de apărare
Comportamentele agresive patologice extreme
AGRESIVITATEA
Tipuri de agresivitate: instrumentală ( în scopul obţinerii unor beneficii concrete); ostilă
(producerea de suferinţă victimei); reactivă (răspunde unei provocări verbală); fizică (grad mare
de periculozitate atât prin consecinţele ei asupra victimei cât şi pentru posibilitatea de a declanşa
un răspuns agresiv din partea oponentului)
!! Important dacă accentul cade pe actul în sine sau pe intenţie.

= Adaptativă ( ca răspuns la acţiunile unei alte persoane)


= Dezadaptativă ( caracter intenţional, ce apare în mod neprovocat)

Autoagresiunea = tip de agresivitate îndreptat asupra propriei persoane, fără un final fatal: auto-
agresiunea/rănirea; comportament cu intenţia de a leza propriul corp fără a fi dublată de intenţia
suicidară.
Riscul de autovătămare este mai ridicat la următoarele grupuri de subiecţi: bătrânii şi
adolescenţii; persoanele divorţate/separate/văduve; persoanele fără un loc de munca sau care
lucrează “sub presiune”; indivizii cu etilism cronic; cu boli aflate în fază terminală (cancer, boli
cronice grave); persoanele cu tentative de suicid anterioare; persoanele diagnosticate cu tulburări
din spectrul psihotic; • persoane cu un control deficitar al impulsului ce prezintă frecvent
manifestări intempestive de raptus.

Instanţele fenomenului suicidar:


= Ideea de suicid (dorinţă tranzitorie de autodistrugere, dorinţă generată de o stare afectivă de
moment)
= Şantajul cu suicidul ( persoanele cu o structură psihică labilă sau cu retard având scopul de a
obţine un beneficiu)
= Tentativele suicidare ( acţionează cel puţin cu o formă de intenţie, de a înceta din viaţă; ratarea
suicidului apare fie prin mijloace de sinucidere inadecvate sau prin intervenţia unor persoane ce
împiedică realizarea actului)
= Parasuicidul ( automutilările, refuzul alimentar, refuzul tratamentului, conduitele de risc şi aşa-
numitele sinucideri cronice (alcoolismul şi toxicomaniile), ele asemănându-se prin prin tendinţa
la autodistrugere.
Suicidul = forma majoră de perturbare a instinctului vital şi poate angrena o singură
persoană/două.
Evaluarea riscului de suicid include evidenţierea următoarelor elemente (Predescu, 1989):
• ideaţiei suicidare = forma unor gânduri vagi, trecătoare în legătură cu dorinţa de a muri
• intenţiilor suicidare = existenţa unui plan concret de a comite suicidul
• exprimarea dorinţei de a-şi pune capăt vieţii
• tentativa de suicid recurentă
• grija pentru izolare
• măsuri luate pentru a evita descoperirea intenţiei suicidare.
Indicii utile referitoare la o nouă tentativă suicidară:
- vorbeşte despre moarte, doreşte să moară sau consideră că ar fi mai bine să fie moartă;
- pune întrebări care pot indica pregătirea unei tentative
- se plânge frecvent că nu poate adormi;
- este depresivă şi plânge adesea;
- are o tendinţă pronunţată la izolare faţă de persoanele semnificative;
- este tensionată şi îngrijorată, considerând că situaţie este fără de speranţă;
- apariţia delirului şi/sau a halucinaţiilor auditive cu un caracter imperativ;
- achiziţionarea de arme sau medicamente;
- creşterea nivelului de agresivitate sau impulsivitate;
- punerea în ordine a tuturor aspectelor financiare, donarea obiectelor personale;
- istoric cu tentative de suicid.
III. Semiologia motivației și a voinței

Voința = trecerea conştientă de la o idee la o activitate, sau la inhibiţia unei activităţi, în realizării
unui scop.

CANTITATIVE
Hiperbulia
Hipobulia = scăderea capacităţii de a acţiona
Abulia = anergie fizică (ore întregi pe un scaun, dacă este încurajat, poate participa pentru scurt
timp, apoi se retrage şi stă singur); neglijenţă în igienă şi ţinută; lipsă de efort susţinut
ocupaţional,

CALITATIVE
Disabulia = dificultăţi marcate în a iniţia sau finaliza o acţiune, stare însoţită de o oarecare
perplexitate. Se întâlneşte în schizofrenie.
Pararbulia = insuficienţă voliţională determinată de pulsiuni ce conduc la acte de tip parazit

Comportamentul impulsiv (impulsivitatea și impulsurile)


Impulsivitatea = insuficienţa voinţei pasive, inhibitorii, care are ca rezultat lipsa de frână şi
comportamentul impulsiv (acte intempestive, inadaptate, spontane sau reflexe, cu caracter
antisocial, reprobabil, dramatic).
Raptusul = izbucnire de mare acuitate clinică, neaşteptată, constând în acte auto sau
heteroagresive.
Fugile = părăsirea neaşteptată a domiciliului sau a locului de muncă, ca urmare a nevoii
imperioase de a pleca. Caracteristici = imprevizibilitate și amnezie lacunară

Deficitul motivaţional = un deficit al raportării în mod activ atât la mediu cât şi la alte persoane,
astfel încât subiectul apare ca lipsit de motivaţie pentru majoritatea activităţilor şi din toate ariile
majore de funcţionare
IV. Nivelul afectiv

!!!De reținut diferențele între =


Expresia emoţională = modificările musculare consecutive emoţiilor precum şi manifestări
neurovegetative.
Experienţa emoţională = recurs la memoria de tip episodic.
Trăirile emoţionale = răspunsuri emoţionale imediate confruntării cu stimuli, cu rol adaptativ.

1. Tulburări dispoziţiei
CANTITATIVE
Atimia = lipsa de tonalitate afectivă, interes și expresivităţii inimicii
Hipotomia = diminuare
Hipertimia = modificarea spre polul depresiv (negativ) sau maniacal (pozitiv) a trăirilor affective
- Disforică (neplăcută, amestec de tristeţe, anxietate, irascibilitale)
- Iritabilă (tensiune interioară, uşor de provocat, înclinat către mânie, criticism, lipsa
obiectivităţi)
- Expansivă (entuziasm de durată şi nediscriminator)
- Euforică (veselii ieşite din comun, la un nivel care este inadecvat situaţiei)
- Depresivă (sentiment tranzitoriu normal, ca o trăsătură de personalitate sau simptom
dominant caracteristic tulburărilor dc dispoziţie)

CALITATIVE
Afect inadecvat = discrepanţă evidentă între trăiri, cogniţii şi afectivitate
Inversiune afectivă
Ambivalenţă afectivă = dragoste-ură, atracție-repulsie
Incontinenţă afectivă = trecerea bruscă
Disforia = amestec de iritabililate cu tristeţea, uneori însoţită de o stare de nelinişte psihomotorie

ANXIETATEA
stare mai mult gândită şi proiectată spre un viitor în care este distorsionată capacitatea
individului de a recunoaşte gradul de periculozitate al evenimentului declanşator, cu apariţia
ulterioară a unor comportamente de evitare.
Caracterul anormal = criteriul severităţii = disproporţionată în raport cu stimulul declanşator
Simptome = somatice: tremor, transpiraţii, valori de căldură/răceală, palpitaţii, dureri
precordiale, polipnee, dificultăţi de înghiţire, senzaţia de gură uscată, senzaţie de vomă, diaree,
parestezii;
= cognitive: scăderea atenţiei voluntare, gândire catastrofică, frică de a nu-şi pierde
controlul sau de a nu înnebuni sau de a nu muri;
= comportamentale: expresii îngrozite sau pline de teamă, retragere socială, inhibiţie
psihomotorie;
= perceptuale: hiperestezie în special la zgomote, sentimente de depersonalizare şi
derealizare.

ATACUL DE PANICĂ
= episod circumscris de anxietate severă, cu durată de la câteva minute până la câteva ore, ce
apare brusc, imprevizibil, cu simptome somatice, cognitive , comportamentale și perceptuale cu
o accentuare rapidă (minute) a simptomatologiei.
Tipuri:
- definite în raport de relaţiile existente = inopinate, circumscrise sau predispuse situațional
- între debutul atacului şi declanşatorii reprezentaţi de diferite situaţii = externe, interne
Anxietatea este proiectată pe funcţionarea defectuoasă a unui organ poartă numele de angoasă.

FOBIA
= frică exagerată, cu un pronunţat caracter iraţional, invariabilă în raport cu un tip specific de
stimuli şi care generează comportamentul de evitare al stimulului fobogen.
= se recunoaşte caracterul iraţional al fricii sale
Tipuri : - fobia de animale (zoofobia); - de elemente ale naturii; de sânge, plăgi, injecţii sau alte
manevre medicale, de ace; socială (frecvent întâlnită); etc.

ATAȘAMENTUL
= se dezvoltă între 1-3 ani, un moment important fiind cel în care copilul se poate recunoaşte în
oglindă şi poate imita persoane ce nu sunt prezente în încăpere.
Tipuri:
- ataşamentul evitant (continuă în preocupările indiferent de prezenţa sau absenţa mamei)
- ataşamentul ambivalent (copilul nu suportă despărţirea de mamă)
- ataşamentul dezorganizat (comportament dominat de frică la reîntâlnirea cu mama)
V. Nivelul COGNITIV

1. Senzație și percepție
C Hiperestezia = scăderea pragului senxorial și creșterea sensibilității senzoriale
A
N Hipoestezia = ridicarea pragului senzorial, și scăderea pragului sensibilității
T
Vizuale
Metamorfopsii = deformare a obiectelor şi a spaţiului perceput.
Macropsii = sunt mai mari
Micropsii = sunt mai mici
Dismegalopsia = obiectele sunt deformate, alungite
Pareidolia = figurile sunt percepute ca persoane sau animale înfricoşătoare
Falsele recunoaşteri
Iluzia Iluzia sosiilor (Capgras)
(stimul real; Iluzia Fregoli = existenţa unui persecutor care se ascunde sub o altă identitate
percepție Auditive = cantitative (sunete mai apropiate şi mai intense) şi calitative (sunete
eronată) sunt interpretate ca fiind cuvinte injurioase, strigăte)
Gustative și olfactive = interpretarea eronată a gustului sau mirosului diferitelor
alimente sau substanţe
C Interoceptive/Viscerale = perceperea eronată a funcţionării unor organe şi
A aparate
L Kinestezice = impresia de modificare totală sau parţială a schemei corporale prin
I reprezentarea eronată a formei, mărimii, greutăţii şi poziţiei propriului corp
T Auditive
A Vizuale
T Halucinația
(percepție Olfactive și gustative = în general neplăcute
I
V falsă; stimul Tactile
E absent) Interoceptive
Kinestezice
Vizuală
Prosopagnozia (agnozia fizionomiilor) = nu recunoaşte persoane foarte
cunoscute
Agnozia culorilor = nu recunoaște culorile și numele lui
Agnozia Agnozia simbolurilor grafice (Alexia = imposibilitatea înţelegerii limbajului
(stimul real, scris; Agrafia = imposibilitatea scrierii cuvintelor; Alexia cifrelor =
imposibilitate imposibilitatea de a recunoaşte cifrele; Acalculia = nerecunoaşterea semnelor
de percepție) aritmetice)
Agnozia spaţială = imposibilitatea aprecierii distanţelor, a localizării obiectelor
şi a comparării mărimilor şi formelor
Auditivă = incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte
Tactilă = imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin explorare tactilă
Schemei corporale (Asomatognoziei = nerecunoaşterea unuia sau mai multor
segmente ale corpului; Hemisomatognozia = negarea unei jumătăţi a corpului;
Anozognozia = nerecunoaşterea propriei boli)

2. Gândirea
Ilogică = concluzii eronate sau contradicții interne
Magică = gândurile, cuvintele sau acțiunile proprii au puterea de a cauza sau preveni
Generale
anumite evenimente
Autistică = combină fantezia cu realitatea
Accelerare = TAHIPSIHIE (Fuga de idei = asociații la întâmplare;
Mentismul = desfășurare rapidă a reprezentărilor și ideilor, trăită
F Ritm neplăcut, pacientul e simplu spectator)
O ideativ Încetinire = BRADIPSIHIE (Fadingmental = lentoare ideativă; Barajul
R ideativ = oprire bruscă, ulterior imposibilitate de a-și aminti; Anideația =
M dispariția totală )
Ă Specifice Incoerență = limbaj incomprehensibil (Salata de cuvinte; Verbigerația =
repetarea stereotipică a acelorași cuvinte, fraze)
Relaxarea asociațiilor = ideile sar de la un subiect la altul
Coerență Circumstanțialitate = includere de detalii inutile, legate de ideea de bază
Tangențialitate = imposibilitatea direcționării asociațiilor gândirii spre un
anumit scop
Răspunsul irelevant = diferit de întrebarea pusă
Sărăcia conținutului gândirii = puțină informație, vagă, repetiții
Ideea dominantă = acea idee care într-un anumit moment se impune gândirii; caracter reversibil
Ideea obsesivă = asediază gândirea şi se impune conştiinţei, afectând libertatea interioară a
gândirii; se recunoaşte caracterul parazitar şi patologic, încercând să o înlăture din câmpul
conştiinţei;
a. Ideile obsesive
C Arguţiile obsesive = filozofări prelungite, contradictorii, referitoare la aspecte formale
O Ruminaţiile obsesive = autoanaliza minuţioasă a faptelor proprii pe care pacientul le
N recapitulează adesea seara înainte de culcare
Ț Îndoielile obsesive = nesiguranţă referitoare la acţiunile proprii.
I Ideile obsesive de contrast = idei cu conţinut inacceptabil
N Ideile obsesive fobice = teamă nejustificată faţă de anumite lucruri, acţiuni sau situaţii
U b. Amintirile şi reprezentările obsesive
T Amintiri obsesive = rememorării unor evenimente cu conţinut neplăcut, jenant
Reprezentări obsesive = idei care contrazic realitatea şi determină reprezentarea figurativă
senzorial-plastică
c. Pulsiunile obsesive = impulsul către acte lipsite de raţiune
Compulsiile = comportamente repetitive efectuate ca răspuns la o obsesie, executate după
anumite reguli, sau de o manieră stereotipă; menite să neutralizeze evenimentul sau situaţia
temută, şi să reducă anxietatea
Ideea prevalentă = este neconcordantă cu realitatea nefiind acceptată în mod uzual de ceilalți
membri ai grupului socio-cultural căruia îi aparţine pacientul ; este concordantă cu sistemul
ideativ al subiectului, nu-i poate recunoaşte caracterul patologic ; are tendinţa la dezvoltare şi
înglobare a evenimentelor și persoanelor din jur
Ideea delirantă = convingere falsă bazată pe inferenţe eronate efectuate asupra unor premise
desprinse din realitatea externă;
este o judecată eronată care stăpâneşte conştiinţa persoanei, şi-i modifică în sens patologic
comportamentul;
este impenetrabilă la contraargumente în ciuda contradicţiilor evidente cu realitatea;
este incompatibilă cu existenţa atitudinii critice;
modifică comportamentul în sens patologic
Delirul sistematizat = concentrarea ideilor delirante în jurul unei anumite teme, bine conturate.
Delirul nesistematizat = idei delirante slab conectate între ele, instabile, variabile ca tematică.
După conținutul tematic:
1. Ideile delirante pe fond expansiv (de grandoare; de invenţie; de reformă; de filiaţie;
erotomane; mistice)
2. Ideile delirante pe fond afectiv depresiv (de persecuţie; de revendicare = victima unei
nedreptăţi; de gelozie; de relaţie sau de referinţă = convingerea pacientului că evenimentele,
obiectele, comportamentul oamenilor din imediata apropiere au o semnificaţie particulară
referitoare la sine; de vinovăţie; hipocondriace; de negaţie; somatice = ex. pacienta are
convingerea că este gravidă deşi se află de mai mulţi ani la menopauză; de ruină, sau sărăcie; de
transformare = convingerea că a suferit o metamorfoză fizică, parţială sau totală, sau că a fost
transformat în animal)
3. Ideile delirante mixte (de influenţă sau de control = afla sub imperiul unei forţe xenopatice;
bizare = conţinut este total irnplauzibil şi de neînţeles.
Din punctul de vedere al congruenţei cu dispoziţia:
1. Idei delirante congruente cu dispoziţia, este acele idei ale căror conţinut sunt în întregime
concordant cu dispoziţia, fie ea depresivă sau maniacală.
2. Idei delirante incongruente cu dispoziţia = idei delirante bizare, idei delirante de influenţă,
fenomenele dc automatism mental.

3. Limbajul
Forma Hiperactivitate verbală = atragere de atenție; anxietate.
Hipoactivitate verbală = stare de inhibiție
Mutismul (Akinetic = afecțiuni neurologice; Absolut = schizofrenie
catatonică; Electiv = adresare doar unor persoane; Mutacismul = este
deliberat)
Dislogii
Musitația = în șoaptă inteligibilă
Stereotipia verbală = repetarea acelorași propoziții
Ecolalia = repetarea cuvintelor auzite
Conținut Sărăcia vorbirii = puțină informație, fraze vagi
Neologismele = inventarea unor cuvinte
Disfazii a. De tip expresiv (motorie; nonfluentă; Broca)
(Afazia) Imposibilitatea de exprimare a cuvintelor, sunt ințelese, vorbire dificilă
b. De tip receptiv (senzitivă/senzorială; fluentă; Wernicke)
imposibilitatea de a înțelege cuvintele spuse, vorbire fluentă spontană, lipsită de coerență
c. Mixtă / Globală
Rotacism
Dislalii
Balbism

4. Activității
1. Aspectul Dezordinea vestimentară; Rafinamentul vestimentar; Excentritățile și bizareriile
vestimentar vestimentare; Travestitismul; Cisvestitismul = sex adecvat; varstă inadecvată
Hipermobilă = maniacale, Hipomobilă = depresivă; Detașată = psihoze; Bizareria = ex.
2. Privirea
evitarea contactului vizual
Hipermimia generalizată = motricitate facială crescută
Hipermimii localizate = teatralismul
3. Mimica Mimicile compensatorii = mimică opusă stării afective
Hipomimia = diminuarea mobilității; depresii profunde
Amimia = lipsa de mobilitate; schizofrenie
Manierismele
Bizareriile comportamentale = fără caracter logic
Stereotipiile de mișcare
Stereotipiile de atitudine = timp îndelungat a unor poziții incomode
Hiperkinezia = accelerarea activității motorii; agitație psihomotorie
Hipokinezia = mobilitate scăzută
Akinezia (Barajul motor = oprirea bruscă; Fadingul motor = diminuare treptată până la
oprire; Stupoarea = imobilitate aproape completă)
Ticurile
4. Apraxia (Ideatorie = imposibil de efectuat actele complexe; Ideomotorie = imposibili
Parakineziile de efectuat acte simple și complexe)
Comportamentul compulsiv (compulsiile)
Comportamentale = ritualuri obsesive
Mentale = acte realizate în plan mental
Comportamentul bizar
Comportamentul dramatic = acte exagerate
Comportamentul decenzurat = dezinhibiție socială
Comportamentul impulsiv = trecere imediat la act
Comportamentul evitant = în evitarea unor situații fobogene
Comportamentul securizant

5. Atenție
Cantitativ Hiperprosexia = focalizare asupra evenimentelor negative; asupra tematicii delirante; pe
starea de sănătate
Hipoprosexia = scăderea atențieie voluntare

6. Memoria (Dismnezii)
C Hipomnezia = scăderea forţei mnezice
A Anterogradă (de fixare) = incapacitatea de a reda un eveniment trăit recent,
N amintirile fixate anterior debutului bolii rămân relativ bine conservate, putând fi
T redate.
Retrogradă (de evocare) = orientată spre trecut, imposibilitate rememorării
anterior debutului bolii până spre perioada copilăriei.
Amnezia
Anteroretrogadă
Lacunară = uitarea unei anumite secţiuni temporale.
Electivă = uitarea unui anumit conţinut strâns legat de o stare afectiv negativă
intensă, manifestarea fiind reversibilă odată cu dispariţia stării afective de tip
negativ.
Hipermnezia = exagerarea evocărilor impuse de conjunctura prezentă
Mentismul = desfăşurarea incoercibilă şi tumultoasă a amintirilor sale.
Viziunea retrospectivă = impresia că îşi revede şi retrăieşte în câteva momente întreaga viaţă în
situaţii de pericol existenţial iminent.
C Sintezei Criptomnezia = consideră în mod iluzoriu ca fiind ale lui anumite materiale
A mnezice ştiinţifice, muzicale, literare, pe care le-a auzit, văzut, citit, nerecunoscându-le ca
L imediate fiind străine.
I Înstrăinarea amintirilor = este situaţia inversă criptomneziei
T Falsa recunoaștere = recunoaşte ceea ce de fapt nu cunoaşte.
A Iluzia de nerecunoaștere
T Paramneziile de reduplicare = dedublarea continuă a obiectelor şi situaţiilor trăite
I Rememorării Confabulația = reproducerea unor evenimente imaginare, netrăite; fabulează
V trecutului asupra trecutului cu convingerea că îl evocă.
E Pseudoreminiscențele = amestecul unor evenimente trăite în trecut cu cele din
prezent
Ecmnezia = întoarcerea întregii personalităţi la perioade trăite anterior
Anecforia = reproducerea unor amintiri considerate uitate, daca se sugerează
elemente

7. Imaginația
Scăderea imaginațieie
Mitomania = se sesizează irealitatea conținutului; supraestimarea și idealizarea propriei
persoanei; se consideră că poate stabili mai ușor relații
Creșterea
Simulația = falsificarea adevărului în privinţa stării de sănătate la o persoană sănătoasă,
forței
cu producerea intenţională de simptome
imaginative
Disimularea = ascunderea unor simptome psihice/somatice în scopul sustragerii de la
tratament sau de a ascunde o idee delirante sau de suicid.
Fabulația = contă în relatarea unor producţii imaginative ce pot face parte din deliruri
sistematizate sau se pot întâlni în cadrul tulburărilor de personalitate;
VI. Nivelul Axiologic (Moral-Valoric)

= sunt modele comportamentale dezadaptative, stabile, diagnosticate frecvent în perioda adultă şi


mai puţin la vârstnici datorită mascării prin demenţe sau sindroamc depresive
= sunt afectate toate ariile majore de funcţionare ale individului (disfuncţionalitale): profesională,
familială, relaţională
= subiectul nu simte nevoia dec schimbare, este mulţumit de sine, încercând să-i facă pe alţii să
se schimbe
= comportament rigid, într-o gamă variată de situaţii
= nu învaţă din experienţele anterioare
= nu conştientizează modul său de a gândi, simţi și acţiona
= predispune la anumite decompensări cu apariţia unor tulburări psihice:
instabil emoţional/borderline cu bipolaritatea
antisocial/sociopat cu tulburarea de control a impulsurilor şi toxicomania
dependent cu depresie şi toxicomanie
evitant cu tulburarea fobică
obsesiv-compulsiv/anakast cu tulburare obsesiv-compulsivă.

S-ar putea să vă placă și