TULBURAREA AFECTIVA

BIPOLARA

DR. CRISTOFOR ANA-CATERINA

CUPRINS

• DEFINIŢIE
• DIAGNOSTIC SI CLASIFICARE
• TABLOU CLINIC
• TRATAMENT
• PROGNOSTIC ŞI MANAGEMENT
 DEFINIȚIE

TULBURARE AFECTIVĂ CU O EVOLUTIE CRONICĂ

CARACTERIZATĂ PRIN EPISOADE DE ACUTIZARI ŞI PERIOADE
DE REMISIUNE. ÎN TIMPUL EPISOADELOR DE ACUTIZARE
NIVELUL DISPOZIȚIEI ESTE SEMNIFICATIV PERTURBAT.

DISPOZIȚIA OSCILEAZĂ ÎNTRE CEI DOI POLI AI SPECTRULUI

AFECTIV
 DEFINIȚIE
DENUMITĂ ÎN TRECUT PSIHOZA MANIACO-
DEPRESIVĂ

4 TIPURI DE EPISOADE:

1. EPISOADELE CARACTERIZATE PRINTR-O ELEVARE A

DISPOZIŢIEI POARTĂ DENUMIREA DE EPISOD MANIACAL

2. EPISOADELE CARACTERIZATE DE O DISPOZIȚIE TRISTĂ

POARTĂ DENUMIREA DE EPISOD DEPRESIV
 DEFINIȚIE
DENUMITĂ ÎN TRECUT PSIHOZA MANIACO-
DEPRESIVĂ

4 TIPURI DE EPISOADE:

3. EPISODUL CARACTERIZAT PRINTR-O ELEVARE A DISPOZIŢIEI,

DAR NU LA FEL DE IMPORTANTĂ CA ÎN EPISODUL MANIACAL
POARTĂ DENUMIREA DE EPISOD HIPOMANIACAL

4. EPISODUL CARACTERIZAT DE O COMBINAŢIE DE SIMPTOME

MANIACALE ŞI DEPRESIVE POARTĂ DENUMIREA DE EPISOD
MIXT
DEFINIȚIE
 Diagnostic pozitiv
EPISOD MANIACAL
A. CEL PUTIN 7 ZILE IN CARE DISPOZITIA ESTE ANORMAL DE ELEVATA,
EXPANSIVA SAU IRITABILA (SAU MAI PUTIN DACA SE IMPUNE SPITALIZAREA)

B. IN ACEASTA PERIOADA, SUNT PREZENTE CONCOMITENT CEL PUTIN 3 DIN

URMATOARELE SIMPTOME:
1. STIMA DE SINE EXAGERATA SAU GRANDOARE
2. SCADEREA NEVOII DE SOMN
3. CRESTEREA DEBITULUI VERBAL SAU PRESIUNEA DE A VORBI
4. FUGA DE IDEI SAU SENZATIA SUBIECTIVA CA GANDURILE SUNT
ACCELERATE
5. DISTRACTIBILITATE (ATENTIA USOR DISTRASA CATRE STIMULI
IRELEVANTI)
6. IMPLICARE CRESCUTA IN ANUMITE ACTIVITATI (SOCIALE, PROFESIONALE,
SEXUALE) SAU AGITATIE PSIHOMOTORIE
7. IMPLICARE IMPRUDENTA IN ACTIVITATI PLACUTE CU POTENTIAL DE
CONSECINTE NEGATIVE (INVESTITII, CHELTUIELI EXAGERATE,
COMPORTAMENT SEXUAL EXAGERAT)
Diagnostic pozitiv
EPISOD MANIACAL
C. SIMPTOMELE DETERMINA O AFECTARE MAJORA A ACTIVITATII OCUPATIONALE
SAU SOCIALE; SAU NECESITA SPITALIZARE; SAU EXISTA SIMPTOME PSIHOTICE

D. EPISODUL NU ESTE DATORAT CONSUMULUI DE SUBSTANTE SAU UNEI

CONDITII MEDICALE GENERALE
 Diagnostic pozitiv
EPISOD HIPOMANIACAL
A. CEL PUTIN 4 ZILE IN CARE DISPOZITIA ESTE ANORMAL DE ELEVATA,
EXPANSIVA SAU IRITABILA

B. IN ACEASTA PERIOADA, SUNT PREZENTE CONCOMITENT CEL PUTIN 3 DIN

URMATOARELE SIMPTOME:
1. STIMA DE SINE EXAGERATA SAU GRANDOARE
2. SCADEREA NEVOII DE SOMN
3. CRESTEREA DEBITULUI VERBAL SAU PRESIUNEA DE A VORBI
4. FUGA DE IDEI SAU SENZATIA SUBIECTIVA CA GANDURILE SUNT
ACCELERATE
5. DISTRACTIBILITATE (ATENTIA USOR DISTRASA CATRE STIMULI
IRELEVANTI)
6. IMPLICARE CRESCUTA IN ANUMITE ACTIVITATI (SOCIALE, PROFESIONALE,
SEXUALE) SAU AGITATIE PSIHOMOTORIE
7. IMPLICARE IMPRUDENTA IN ACTIVITATI PLACUTE CU POTENTIAL DE
CONSECINTE NEGATIVE (INVESTITII, CHELTUIELI EXAGERATE,
COMPORTAMENT SEXUAL EXAGERAT)
Diagnostic pozitiv
EPISOD HIPOMANIACAL
C. EPISODUL SE ASOCIAZA CU O AFECTARE EVIDENTA IN FUNCTIONALITATEA
PERSOANEI, COMPARATIV CU NIVELUL ANTERIOR

MODIFICARILE SUNT OBSERVABILE DE ALTE PERSOANE

MODIFICARILE NU SUNT SUFICIENT DE SEVERE INCAT SA DETERMINE O

AFECTARE OCUPATIONALA SAU SOCIALA MARCATA SAU SA NECESITE
SPITALIZARE SAU SA APARA SIMPTOME PSIHOTICE

D. EPISODUL NU ESTE DATORAT CONSUMULUI DE SUBSTANTE SAU UNEI

CONDITII MEDICALE GENERALE
 Diagnostic pozitiv
EPISOD MIXT
A. Sunt intrunite criteriile pentru episod maniacal sau hipomaniacal si cel putin 3 din
urmatoarele, pe o perioada de cel putin 1 saptamana
1. Dispozitie disforica sau depresiva auto-raportata sau observata de catre altii
2. Scaderea interesului sau a placerii in aproape toate activitatile (auto-raportata sau observata de
catre altii)
3. Lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observata de catre altii)
4. Oboseala sau pierderea energiei
5. Sentimente de inutilitate sau vina excesiva sau inadecvata
6. Ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, tentative suicidara

B. Simptomele sunt observabile de catre altii si reprezinta o modificare in starea

pacientului

C. Simptomele nu sunt datorate consumului de substante psihoactive

Diagnostic pozitiv
EPISOD DEPRESIV
CEL PUTIN O PERIOADA DE 2 SAPTAMANI DE SIMPTOME DEPRESIVE ASTFEL:
DISPOZITIE DEPRESIVA SI/SAU PIERDEREA INTERESULUI/ PLACERII

CEL PUTIN 4 DIN URMATOARELE:

 SCADERE/CRESTERE IN GREUTATE NEINTENTIONALA SEMNIFICATIVA (CEL
PUTIN CU 5% INTR-O LUNA) SAU SCADEREA/CRESTEREA APETITULUI
 TULBURARE DE SOMN (INSOMNIE SAU HIPERSOMNIE)
 LENTOARE SAU AGITATIE PSIHOMOTORIE
 OBOSELA, FATIGABILITATE SAU ENERGIE SCAZUTA SAU SCADEREA
EFICIENTEI IN REALIZAREA ACTIVITATILOR ZILNICE SENTIMENTE DE
INUTILITATE SAU DE VINA EXCESIVA, INADECVATA SAU DELIRANTA
 AFECTAREA CAPACITATII DE GANDIRE, CONCENTRARE SAU DE A LUA
DECIZII ( AUTO-RAPORTATA SAU OBSERVATA DE CATRE ALTII)
 GANDURI RECURENTE DE MOARTE, IDEATIE SUICIDARA SAU TENTATIVE
SUICIDARE
Diagnostic pozitiv
EPISOD DEPRESIV

SIMPTOMELE DETERMINA O AFECTARE CLINICA IMPORTANTA

SAU A FUNCTIONALITATII SOCIALE SAU OCUPATIONALE SAU IN
ALTE DOMENII SEMNIFICATIVE

SIMPTOMELE NU SE DATOREAZA CONSUMULUI DE SUBSTANTE

PSIHOACTIVE SAU UNEI CONDITII MEDICALE GENERALE
 CLASIFICARE

2 SUBTIPURI:
→ TIP 1

EPISOADE
MIXTE
EPISOADE +/-
MANIACALE
EPISOADE
DEPRESIV
E
TULBURAREA BIPOLARĂ TIP 1
 CLASIFICARE

2 SUBTIPURI:
→ TIP 2

EPISOADE EPISOADE
+
HIPOMANIACALE DEPRESIVE
TULBURAREA BIPOLARĂ TIP 2
EPIDEMIOLOGIE

 PREVALENTA: 1%
 DISTRIBUTIA PE SEXE: EGALA
 VARSTA DEBUTULUI: TIPIC INTRE 25 SI 35 DE ANI, DAR POATE
APAREA LA ORICE VARSTA
 DE MULTE ORI, UN DECALAJ DE 5-10 ANI DE LA DEBUTULUI
SIMPTOMELOR PANA LA DIAGNOSTICAREA CORECTA
PACIENTII POT FI DIAGNOSTICATI CU TULBURARE
DEPRESIVA PANA LA APARITIA UNUI EPISOD
MANIACAL, CARE SA FACA POSIBILA DIAGNOSTICAREA CA
TAB
EPIDEMIOLOGIE
AFECTIUNI PSIHIATRICE ASOCIATE SI
COMPLICATII

 CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANTE PSIHOACTIVE

 TULBURARI DE ANXIETATE

 SUICIDUL – 25-50% DIN PACIENTI AU O TENTATIVA SUICIDARA

- 15% SE SINUCID
RISCUL DE SUICID CRESTE IN CAZUL ASOCIERII CONSUMULUI
DE
SUBSTANTE PSIHOACTIVE
 TABLOU CLINIC
EPISODUL MANIACAL

• dispozitie euforica, elevata • energie crescută

• autostimă crescută/grandoare • agitaţie psihomotorie

• scăderea nevoii de somn • implicarea excesivă în activităţi riscante

• logoree • cheltuieli excesive

• distractibilitate • instinct sexual crescut

• consum excesiv de substante

 TABLOU CLINIC
EPISODUL MANIACAL

• Neglijarea responsabilitatilor

• Preocupare crescuta pentru aspectul exterior

• Heteroagresivitate
 TABLOU CLINIC
EPISODUL MANIACAL CU SIMPTOME PSIHOTICE

IDEATIE DELIRANTA
DE GRANDOARE, EROTOMANICA, MISTICO-RELIGIOASA, DE PERSECUTIE

HALUCINATII
MAI FRECVENT AUDITIVE
 TABLOU CLINIC
EPISODUL MANIACAL

AFECTARE FUNCTIONALA MARCATA

(PROFESIONALA, FAMILIALA, SOCIALA)

RISC CRESCUT DE AUTO SI HETEROAGRESIVITATE

IN MAJORITATEA CAZURILOR SE IMPUNE SPITALIZAREA, EVENTUAL NEVOLUNTARA

 TABLOU CLINIC
EPISODUL DEPRESIV

• dispoziţie depresivă • oboseală

• pierderea interesului şi a
plăcerii
• scădere / creştere ponderală
semnificativă
• insomnie / hipersomnie
• agitaţie / inhibiţie
psihomotorie
• pierderea energiei
• sentimente de inutilitate sau
vinovăţie excesivă
• dificultăţi de concentrare
• indecizie
• stima de sine scazuta
• idei suicidare
 TABLOU CLINIC
EPISODUL DEPRESIV

SIMPTOME VEGETATIVE
• pierderea libidoului
• tulburări menstruale
• treziri matinale
• variaţia diurnă a dispoziţiei (dimineaţa)
• constipaţie
• uscăciunea gurii
• cefalee
 TABLOU CLINIC

EPISODUL HIPOMANIACAL

ACELEASI SIMPTOME CA IN EPISODUL MANIACAL DAR

DE O INTENSITATE MAI REDUSA

NU SE ASOCIAZA CU AFECTARE FUNCTIONALA MARCATA

FARA SIMPTOME PSIHOTICE
RAREORI SPITALIZARE
 TABLOU CLINIC

EPISODUL MIXT

episodul îndeplineşte simultan criteriile pentru manie şi

depresie
DISPOZITIE SCAZUTA, IRITABILA CU ENERGIE CRESCUTA, IMPLICARE IN
ACTIVITATI MULTIPLE, INSOMNIE, LOGOREE, GRANDOARE, IDEI SUICIDARE
EPISODUL MANIACAL

GANDIREA

INSTINCTE

DISPOZIȚI
ACTIVITATEA
A

COMPORTAMEN
T
PERCEPȚIA
EPISODUL HIPOMANIACAL

GANDIREA

INSTINCTE

DISPOZIȚI ACTIVITATEA

A
COMPORTAMEN
T
PERCEPȚIA
EPISODUL DEPRESIV

GANDIRE
A
INSTINCT
E

DISPOZIȚI ACTIVITATE

A
A

COMPORTAMENT

PERCEPȚIA
EPISODUL MIXT

GANDIRE
A
INSTINCT
E

DISPOZIȚI ACTIVITATEA

A
COMPORTAMEN
T
PERCEPȚIA
 TRATAMENT
INTREȚINERE

ORTOTIMIZANTE/
ANTIPSIHOTICE CONSILIERE
ATIPICE PSIHOTERAPI
E
PROGNOSTIC

?
 Diagnostice de nursing

Risc de Risc de Interactiune sociala

autovatamare agresivitate afectata

Mecanisme de coping Dinamica familiala Deficit de

afectate afectata autoingrijire
 Risc de autovatamare

Obiective
Pacientul va răspunde la medicamente în limitele terapeutice.
Pacientul își va menține sănătatea optimă prin gestionarea medicamentelor și regimul terapeutic.
Pacientul va avea o stare cardiacă stabilă în timp ce se află în spital.
Pacientul va avea aport hidric oral regulat pe parcursul zilei în timp ce se află în stadiul maniacal acut.
Pacientul va rămâne ferit de căderi, traumatisme în fiecare zi în timp ce se află în spital.
Pacientul va beneficia de masuri intensive de ingrijire medicala în primele 24-72 de ore, pana la scaderea
agitatiei psihomotorii.
Pacientul va petrece timp cu asistenta într-un mediu liniștit sub îndrumarea asistentei.
Pacientul va lua perioade scurte de odihnă în timpul zilei.
Agitație fizică excesivă și activitate motorie fără scop vor fi controlate în decurs de 2 săptămâni, astfel redus
riscul de autovatamare.
 Risc de autovatamare

Interventii Scop

Structurarea activitatii va impiedica implicarea in activitati

Ofera un program de activitati solitare impreuna cu
indezirabile
asistentul
Asigura perioade de repaus. Prevenirea extenuarii

Asigura hidratarea perioadica Previne deshidratarea

Asigura un mediu care sa reduca stimularea senzoriala

( zgomote puternice, lumina puternica, temperaturi Reduce anxietatea, agitatia, riscul
neoptime) sau acesul la obiecte potential periculoase

Asigura tratamentul indicat pentru agitatie sau contentia

Previne riscul de autovatamare, heteroagresivitate
mecanica
 Risc de autovatamare

Impiedica pacientul sa ofere bani sau bunuri personale.

Datorita ideilor de grandoare si a scaderii filtrului rational
Retine valorile in loc sigur special destinat, pana in
pacientul nu va evalua corect pierderile
momentul ameliorarii.

Redirectioneaza comportamentul violent Scade starea de tensiune

 Risc de agresivitate

Obiective

Masuri externe eficiente (medicamente, izolare, intervenții de îngrijire) atunci când are loc o pierdere
potențială sau reală a controlului.

Pacientul va manifesta un comportament nonviolent față de ceilalți din spital, cu ajutorul

medicamentelor și intervențiilor de îngrijire medicală.

Pacientul va căuta ajutor atunci când se confruntă cu impulsuri agresive.

Pacientul se va abține de la amenințări verbale și de la un limbaj inadecvat față de ceilalți.

Pacientul va fi în siguranță in ceea e priveste integritatea corporala.

 Risc de agresivitate

Interventii de nursing Scop

Evalueaza periodic pacientul pentru semne de agitatie crscuta. Identificarea precoce si interventia adecvata

Abordare calma si ferma Ofera structura pacientului care se afla intr-o stare de agiatie

Foloseste cuvinte clare, propozitii concise si scurte Atentia distractibila nu permite o concentrare pentru fraze elaborate

Mentine o pozitie neutra, neconflictuala Pacientul intra cu usurinta in contraargumentatie si cearta

Asigura un mediu organizat, explica clar regulile, drepturile si Reducerea comportamentul manipulator, opozitional, a tentativelor de
obligatiile incalcare a regulilor

Implicare in exercitii fizice Scaderea tensiunii musculare si psihice

 Interactiune sociala afectata

Pacientul va iniția și va menține activități/discutii cu alte persoane și concordant cu normele

sociale.
Pacientul va găsi una sau două activități solitare care pot ajuta la ameliorarea tensiunilor și la
minimizarea escaladării anxietății cu ajutorul unei asistente sau al terapeutului ocupațional/activ.
Pacientul se va concentra pe o activitate care necesită o perioadă scurtă de atenție timp de 5
minute de trei ori pe zi, cu asistență medicală.
Pacientul va putea participa la întâlnire scurtă, în grup mic, fără izbucniri perturbatoare.
Pacientul va demonstra capacitatea de a se îndepărta dintr-un mediu stimulativ
Pacientul va participa la activități fără a cauza intreruperi, datorate lipsei de control.
 Interactiune sociala afectata

Interventii de nursing Scop

Dupa ameliorarea simptomatologiei acute, pacientul se va implica in In faza marcata de agitatie implicarea in interactiuni cu alti pacienti
activitati comune cu ceilalti pacienti. creste riscul de comportament agresiv.

Facilitarea concentrarii pe scop, scaderea distractibilitatii si a riscului

Asigura un mediu fara stimuli multipli, intensi
de impulsivitate

In etapa initiala acuta, se prefera antrenarea in activitati solitare, de

scurta durata, eventual exercitiu fizic usor, sub indrumarea asistentului Inlaturarea stimulilor potential provocatori.
medical.
 Mecanisme de coping afectate

Obiective
Pacientul va reveni la nivelul de funcționare anterior după ce faza maniacală acută/severă se remite.
Pacientul va demonstra o absență a comportamentului distructiv față de sine sau față de ceilalți.
Pacientul va fi protejat de luarea oricăror decizii majore de viață (legale, de afaceri, maritale) în
timpul unei faze maniacale acute sau severe.
Pacientul va răspunde la masurile externe (medicament, izolare, intervenție a asistentei medicale)
atunci când are loc o pierdere potențială sau reală a controlului.
Pacientul va păstra obiectele de valoare sau alte bunuri în timp ce se află în spital.
Pacientul va demonstra o scădere a comportamentului manipulativ sau provocator.
 Mecanisme de coping afectate

Interventii de nursing Scop

Evalueaza si inlatura comportamentele manipulative prin stabilirea de Pacientul va recurge la metode de manipulare, cereri insistente,
limite. amenintari in vedere obtinerii intereselor de moment.

Mentine o pozitie calma, ferma constant. Evita contrazicera pacientului, Pacientul este usor iritabil cu o capacitate slaba de cezura a
intretinerea comportamentului provocator. comportamentelor impulsive.

Asigura asistenta juridica din cadrul institutiei in cazul in care pacientul

Capacitatea de judecata si rationament este diminuata
se angajeaza in semnarea unor documente legale in faza acuta.
 Dinamica familiala afectata

Obiective
Membrii familiei/apartinatorii vor cunoaste posibilitatile existente de suport in afara spitalului.
Membrii familiei/apartinatorii vor intelege înțelege necesitatea respectării medicatiei și vor putea
identifica semnele care indică o posibilă nevoie de intervenție atunci când starea pacientului se
agraveaza.
Membrii familiei/apartinatorii vor cunoaste modalitatea de a accesa suport medical (pe cine să sune,
unde să meargă) atunci când starea pacientului se modifica.
Membrii familiei/apartinatorii vor demonstra o înțelegere a ceea ce este o tulburare bipolară,
medicamentele, necesitatea aderării la medicamente și tratament.
Pacientul va intelege importanta si beneficiile consolidarii unei relatii de incredere cu apartinatorii.
Pacientul va putea desemna persoanele considerate ca apropiate, care pot fi informate despre starea
lui de sanatate si care il pot asista in momentele de criza.
 Dinamica familiala afectata

Interventii de nursing Motivatie

Petreceți timp cu familia identificând nevoile acestora în acest

timp:
Afectiunea are potential devastator asupra familiei, in special in
fazele acute, in care comportamentul pacientului este sever
Nevoia de informații despre boală.
perturbat, atipic, cu potential agresiv, de punere in pericol a relatiei
Nevoia de informații despre medicatie, inclusiv efecte adverse.
conjugale sau a bunastarii financiare a familiei.
Cunoștințe despre modurile in care pot sprijini pacientul in
demersul terapeutic pe termen scurt si lung.
 Deficit de autoingrijire

Obiective

Pacientul va face dus cel puțin o dată la două zile în timpul spotalizarii.
Pacientul va dormi 6 - 8 ore pe noapte.
Pacientul va avea o greutate în limitele normale de vârstă și înălțime.
Pacientul se va îmbrăca și se va îngriji într-un mod corespunzător, în concordanta cu obiceiurile
anterioare.
Pacientul se va alimenta si hidrata adecvat.
 Deficit de autoingrijire

Interventii de nursing Motivatie

…

…

…