Schizofrenia. Actualitati diagnostice si terapeutice.

4% COMPLET

Schizofrenia - considerente generale


Portretul pe funcții al pacientului schizofren


Schizofrenia: categorial versus dimensional


Dimensiunile din schizofrenie și relația dintre ele


Tulburările de spectru schizofren


Conceptul de psihoză timpurie


Durata bolii netratate, durata psihozei netratate - difer...


Primul episod psihotic


Aspecte evolutive şi prognostice


Substratul biochimic și mecanismele de acțiune ale antips...


Neurobiologia schizofreniei

Proprietățile farmacologice ale antipsihoticelor


Antipsihoticele tipice


Proprietățile farmacologice ale antipsihoticelor atipice


Principii terapeutice în schizofrenie


Tratamentul recăderilor în schizofrenie


Remisiunea în schizofrenie


Stabilizarea simptomatologiei în schizofrenie


Recuperarea în schizofrenie


Calitatea vieții pacientului cu schizofrenie


Implicațiile asocierilor medicamentoase în tratamentul sc...


Interacțiunile farmacodinamice ale antipsihoticelor

Interacțiunile farmacokinetice ale antipsihoticelor


Interacțiunile antipsihoticelor cu alte substanțe


Indicațiile tratamentului antipsihotic în schizofrenie


Medicația orală


Antipsihotice injectabile cu acțiune imediată


Medicația antipsihotică clasică depot


Antipsihoticele injectabile cu acțiune prelungită (LAI)


Trecerea de la tratamentul anterior la un antipsihotic in...


Psihoeducația și abordările psihoterapeutice la pacientul...


Obiective și tipuri de intervenții psihoterapeutice


Rolul terapiei cognitiv-comportamentale în tratamentul pa...

Remedierea cognitivă


Ameliorarea abilităților sociale


Terapia ocupațională


Consilierea și terapia de susținere


Terapiile de grup


Programe terapeutice recreative


Managementul de caz la pacientul cu schizofrenie


Terapiile adresate familiilor


Concluzii

 CAZURI CLINICE
O
Studiu de Caz 1

o
Studiu de Caz 2
 o
Studiu de Caz 3

o
Studiu de Caz 4

o
Studiu de Caz 5

o
Studiu de Caz 6

o
Studiu de Caz 7

Schizofrenia. Actualitati diagnostice si terapeutice.

4% COMPLET

Capitolul 1 - 
Schizofrenia - considerente generale

Capitolul 2 din 49
Portretul pe funcții al pacientului schizofren

Aspectul exterior
Acesta este primul care frapează prin notă de bizar, ciudat, impresionează atât prin expresivitatea feţei (facies de sfinx, distant, cu un surâs
neadecvat), gestuală (stereotipuri, mişcări parazite), dar și prin vestimentaţie (dezvăluie eventual crezul religios prin purtarea unor simboluri,
delirul – prin purtarea unor amulete; starea igienică, calitatea vestimentaţiei pot spune multe despre periplurile persoanei).

Atitudinea din timpul interviului

Dar observată şi în raport cu alte persoane poate fi:

Percepția
Realitatea este grav distorsionată printr-o gamă variată de tulburări perceptive: iluzii, halucinaţii, pseudohalucinaţii, prezenţa lor nefiind
obligatorie în diagnosticul schizofreniei. 

Ecoul gândirii, sonorizarea gândirii, difuzarea sau furtul gândirii sunt pseudohalucinaţii deosebit de deranjante.

Conştiinţa
Starea de luciditate este grav perturbată în episodul acut. Pacientul trăieşte stări de:

De cele mai multe ori, pacientul nu recunoaşte că are trăiri ieşite din comun, neagă boala. Lipsa conştiinţei bolii antrenează o
atitudine ostilă faţă de mediul psihiatric (acuzat de iatrogenie) şi noncomplianţă.

Gândirea
Este dezorganizată în plan formal, fiind până nu demult considerat semn patognomonic de detectare a schizofreniei în fazele incipiente,
printr-o intuiţie specială (numită Praecoxgefühl). Atunci sunt sesizabile incongruenţe formale minore (baraje, autismul, raţionamente
morbide, relaxarea asociaţiilor, asociaţii insolite, disociaţia ideativă).

În perioada de stare şi cronicitate, dezorganizarea gândirii este profundă şi progredientă (fading, alogie, incoerenţă). Discursul disociat este
ermetic, abstract, dominat de antiteze sterile, greu inteligibil.

Tulburările de fond ale gândirii reflectă în esenţă cele mai grave perturbări: ideea prevalentă şi, mai cu seamă, ideea delirantă. Tematica
ideilor delirante poate acoperi întreaga paletă (ideaţie paranoidă, idei de relaţie, interpretare, mistice etc.).

Limbajul
Reflectă ca modalitate de organizare ideaţia delirantă subiacentă şi tulburările de percepţie. Se observă:

Atenţia
Sunt speculaţii conform cărora hipoprosexia (dificultatea de a activa, focaliza atenţia, de a selecta informaţiile) ar sta la baza procesului de
dezorganizare din schizofrenie.

Memoria
Aceasta este afectată în fazele avansate ale bolii când se observă un declin cognitiv global, explicabil prin dezinteres, substimulare,
instituţionalizări.

Afectivitatea
Patognomonica este identificarea precoce a paratimiilor de genul inversiunii afective. Pe fondul de suspiciune, iritabilitate latentă apar
paroxisme de furie, disforia.

Voința
Apatia, abulia (avoliţia) sunt markeri ai sindromului negativ. Dezinteresul şi abandonul tuturor iniţiativelor pot fi consecinţa substimulării
ambientale cronice.

Activitatea
Aceasta este perturbată în grade variabile. 

Comportamentul devine evident prin mişcări stereotipe, bizarerii, manierisme. Sărăcirea contactelor sociale se poate agrava prin negativism,
catatonie. 

Starea de tensiune emoţională, dată de suspiciozitate, convingeri delirante poate răbufni în: episoade de agitaţie catatonică, acte ilogice de
automutilare și crime bizare ce sunt de multe ori incomprehensibile.

Personalitatea
Aceasta este grefată pe personalităţi premorbide de tip schizoid, schizotipal, se alterează profund prin disoluţia graniţelor dintre eu şi non-eu.
Se produce o mutaţie a personalităţii pe model delirant.

Ritmul nictemeral
Este adeseori bulversat: insomnii chinuitoare alimentate de temeri, suspiciozitate; somnolenţă diurnă prin avoliţie şi substimulare.

Capitolul 3 - 
Schizofrenia: categorial versus dimensional