SCHIZOFRENUL

Cuprins

1.Capitolul I notiuni generale Sectiunea 1: Definitia schizofreniei 1.1Tulburarea schizoida 1.2Tulburarea schizoafectiva Sectiunea 2:Manifestari generale ale schizofreniei 2.1Formele schizofreniei 2.2.Factorii determinanti ai schizofreniei Capitolul II:Schizofrenul Sectiunea1:Personalitatea schizofrenului 2.1.1Aspectul exterior 2.1.2Tulburarile de perceptie Capitolul III Gradul de periculozaitate prezentat de un schizofren Sectiunea 1:Schizofrenul-subiect medico-legal 2.1Consumul de droguri Tratamentul Capitolul IV Schizofrenul in cadrul religios Sectiunea 1 Schizofren sau posedat? Capitolul V:Concluzi

Capitolul l Notiuni generale 1.Definitia schizofreniei

De-a lungul timpului schizofrenia a reprezentat un mister sau chiar o dilema a psihologiei.Cu toate ca este o tulburare psihica foarte des intalnita si cu istorie destul de veche,totusi nu s-au putut stabili cu certitudine cauzele acestuia ,precum si un tratament bine recomandat.Chiar daca studiile au avansat foarte mult se considera ca acest subiect nu este epuizat,deoarece fiecare pacient reprezinta un caz aparte care necesita o abordare particulara.

In literatura de specialitatea schizofrenia apare sub diferite denumiri in raport cu nivelul patologic pe care il prezinta pacientul:tulburare schizoida1 sau schizoafectiva2,manifestare primara si patologica schizofrenia3.
1.1 Tulburarea schizoida se caracterizeaza prin neimplicarea ,detasarea totala de relatiile

sociale, neglijarea actului perceptiei si abordarea relatiilor interpersonale sau de grup.1Adica primele simtome ale bolii se pot observa prin crearea unei lumi proprii de catre un individ in care se refugiaza,fara a accepta pe altcineva in acest refugiu.Atata timp cat nimeni nu incearca sa-i violezeacest spatiu intim,individul traieste in pasivitate.Efectele juridice ale acestei tulburari se manifesta in momentul in care cineva incearca sa-l scoata din acesta pasivitate.
1.2 Tulburarea schizoafetiva se refera la interpretarea aceluiasi tip de comportament dar din

perspectiva medicala,unde cercetarile sunt mult mai profunde si se acorda o atentie deosebita asupra pacientului.Si pentru a intelege aceste manifestari comportamentale ni se ofera o scurta prezentare a psihozelor,care reprezinta un tot divizat. Dac admitem sase psihoze endogene, asezate pe vertical (si nu descriptiv pe orizontal) n ordinea unei ierarhii structurale, vom avea un pol superior si un pol sau o extrem inferioar. Deci n ordinea de la superior la inferior, sau a destructurrii progresive, clasamentul este urmtorul: psihoza maniacal psihoza melancolic paranoie parafrenie psihoza schizoafectiv grupul schizofreniilor Cum se vede din aceast clasificare,psihoza schizoafectiv este un amestec simptomatic si sindromatic al crui elemente provin din entittile krepeliniene.4 Al doilea nivel patologic este schizofrenia ca si boala psihica. Schizofrenia este o psihoz cronic, procesual, caracterizat prin disocierea personalittii.5 Insasi cuvantul schizofrenie tradus etimologic din limba greaca inseamna schizen=a despica,a scinda si phren=minte ,suflet.6

1 2

Camil Tanasescu,Psihologie judiciara generala,Sitech,Craiova2009 Aurel Romila,Psihiatrie-Editia a 2-a revizuita,Asociatia psihiatrilor liberi din Romania,Bucuresti 2004 3 Idem. 4 idem,pag.97 Autor:Dogotari Diana 4 Aurel Romila,Psihiatrie-Editia a 2-a revizuita,Asociatia psihiatrilor liberi din Romania,Bucuresti 2004,pag.329-330. 5 Idem 6 ro.Wikipedia.org. Idem. Autor :Dogotari Diana

Prin urmare ,individul sufera o modificare la nivel psihic a personalitatii sale,care se petrece involuntar.

2.Manifestari generale ale schizofreniei.

Comportamentul schizofrenului a fost tinut sub observatie de-a lungul timpului,facand un scurt istoric vedem ca psihiatri din intreaga lume ,secole de-a randul au fost preocupati sa de-a o teorie exacta asupra acestei boli .Asfel parintele psihanalizei moderne Emil Kreplin in 1896,a numit-o Dementia precox,continuand cercetarile in secolul urmator doctorul psihiatru elvetian Eugen Beuler in 1911 a definit schizofrenia ca boala distincta,insa pana la ei s-au gasit anumite descrieri ale comportamentului de tip schizofren inca din antichitate in scrierile lui Aretaeus din Capodocia.In acest mod s-au stabilit urmatotoarel caracteristici generale prin care putem diferentia un scizofren de un om sanatos:

-Delir cu caracter bizar -Halucinaii incongruente cu dispoziia afectiv, n special perceperea unui dialog de voci strine -Gndire confuz -Simptome catatone -Srcie afectiv, lips de iniiativ, declin social -nrutirea adaptrii n societate -Manifestare continu a acestor simptome timp de cel puin 6 luni -Excluderea unei cauze organice evidente7.

2.1Formele schizofreniei Datorita complexitatii acestei afectiuni psihice sub imperiul diferitor factori determinanti in literatura de specialtitate,in urma studiilor efectuate s-au asociat diferite metode de recunoastere. Forma paranoid e forma prototip, adic a bolnavului cu delir,halucinaii, mai ales auditive, delir de persecuie cu halucinaii auditive,formnd prin excelen sindromul paranoid, nesistematizat, adic variabil n expresie, neformnd un tot organizat.Cuprinde cele mai multe cazuri.Debutul este de obicei dup 25 de ani si merge larg pn la 40 de ani.

Forma simpl (sau negativ) nu are nimic pozitiv sau productiv; nseamn o regresiune inexplicabil, lent, a ntregii persoane, de la opozitie, de la un statut social, ctre o ratare inexplicabil. Forma hebefrenic e forma clinic cel mai divers descris de toi autorii n ultima sut de ani. Triada care merit reinut, ar fi o manie atipic, cu mare incoeren, cu fenomene de bufonerie, stupiditate intelectual. Forma catatonic (cu variantele lucid si oneiroid) e forma mpietrit n gesturi,atitudini (stupor), catalepsie, miscri stereotipe, mutism, negativism verbal si alimentar. Forma lucid poate avea formele stuporoas si agitat. Reprezint apanajul unei vrste mai tinere si d impresia unein persoane slabe,.8

Astea ar fi cel mai des intalnite ,dar mai sunt cazuri care nu sunt atat de evidente precum schizofrenia simpla sau tardiva.In cazul schizofreniei simple individul prezinta un grad maniacal dezvoltat,iar la cea tardiva apare in special dupa varsta de 40 de ani,sau atunci devine mai evidenta. Scoala francez nu a descris niciodat o catatonie pur, ar fi mai mult apanajul scolii germane, fiindc s-a observat mai ales n formele agitate cse intri c cu hebefrenia si de aceea se prefer eticheta de hebefrenocatatonie, adic sindromul de agitaie ar aparine nu catatoniei ci manifestrilor hebefreniei .9 Forma hipocondriac. Impus de Huber, n 1958, ca o form de nevroz cenestopat grav si prelungit, care de fapt se dovedeste mult mai grav pentru c prezint delir cenestezic, o stare disforic pe fondul creia apar idei dismorfofobice, idei hipocondriace rezistente la tratament. Huber a descris o mrire de ventricol trei evidentiabil , care ar corespunde unei anomalii hipotalamice. Forma recurent (forma afectiv) ,care ns are ca atipie elemente delirante si halucinatorii (chiar dac suntepisodice). ntre accese nu gsim o perioad bun, normal. Pune problemedificile de diagnostic diferential. Forma asteno-juvenila e o neurastenie grav, care duce la invalidare (una normal si revine dup 2-3 ani de tratament, munte etc.) Forma grefat apare la oligofreni, care la o anumit vrst pot adauga aspecte de schizofrenie. Este o catastrof. La putinul mental pe care l aveau,acum se disociaz si acela.

8 9

Aurel Romila,Psihiatrie-Editia a 2-a revizuita,Asociatia psihiatrilor liberi din Romania,Bucuresti 2004,pag.

Idem

Forma tardiv. Bleuler a descris n 5% din cazuri o form cu aparitie tardiv, dup 60 de ani, cu simptomatologie tipic de schizofrenie, tip paranoid.n stabilirea diagnosticului se cere excluderea semnelor de organicitate involutionale.

In scimb in practica medicala tabloul clinic este stabilit diferit de literatura de specialitate: Forma paranoid-halucinatorie, dominat de strile delirante i de halucinaii. Forma catatonic, care poate culmina cu starea de "catatonie pernicioas": bolnavul imobil dezvolt febr nalt cu tulburri vegetative grave, care pot provoca moartea. Forma hebefrenic. Pe primul plan sunt tulburrile afective i cele de gndire formal. Forma rezidual apare n decursul evoluiei, uneori sub efectul tratamentului.10 Caracteristic este modificarea personalitii cu reducerea iniiativei, srcie afectiv, declin social.

Remarcam ca in medicina formele schizofreniei sunt mult mai restranse,deoarece diagnosticul este stabilit in functie de caracteristicile generale ale bolii si simptomle pe care le prezinta bolnavul. 2.2Factorii determinanti Pentru a intelege cauzele aparitiei acestei boli trebuiei sa localizam aceasta patologie in durata de timp a bolnavului.Deoarece formele sale sunt atat de diferite si factorii sunt la fel de variati. o Genetici o Anatomici o circuite neuro-funcionale o Electrofiziologici o neurochimici i neurofarmacologici o dezvoltarea neuronal o Imunologici o Endocrini

10

ro.wikipedia.com

socio-familiali etc 11

Factorii genetici12- Studii experimentale au aratat ca exista forme cu transmitere ereditara, persoanele cu antecedente familiale de boala avand un risc mai mare de a face boala, comparativ cu populatia generala.Asfel daca la populatia generala acest risc este de un procent de 1%,atunci la cei care au rude in familiei(in afara gemenilor) riscul este de 8%,de asemenea se poate remarca o crestere in dependenta de gradul de rudenie,astfel la cei cu un parinte bolnav avem un procentaj de 12%,la fel ca si geamanul dizigot al unui schizofren,copii cu ambii parinti schizofreni prezinta 40%,iar la geman monozigot al unui schizofren se poate remarca un risc de 47%.. Un studiu mai aprofrofundat la gemeni si cel de adoptii ne arata ce se intampla genetic:

izolarea unei gene a schizofreniei (sau mai multe gene) cromozomul 5, 6, 11, 18 i cromozomul X braul scurt al cromozomului 6 a fost cel mai studiat absena unor rezultate clare nu infirm ipoteza genetic ci demonstreaz heterogenitatea genetic a schizofrenie13i

Deci,factorul genetic pate determina aceasta boala dar nu este principal declansator,de aceea vom incerca sa descriem si ceilalti factori in masura lor de participare. Factorii anatomici nu tin neaparat de influenta unui organ asupra altui organ,ci din punct de vedere anatomic se pot remarca anumite schimbari la nivelul creerului,care a suferit anumite traume chiar si din burta mamei.Asfel un control tomografic efectuat prematur,adica inaite de primul trimestru de sarcina,cu toate ca astfel de controle IMR 14(magnetizare), CT(tomografice) sau RMN sunt contraindicate in timpul sarcini,pot avea diferite urmari pentru fat.Efectele secundare neuroanatomice si neuroimagistice in timpul unui CT sau RMN pot fi: CT
15

lrgirea ventriculilor cerebrali atrofie cerebeloas sau ngroarea corpului calos

RMN

11 12 13 14 15

Dr.C. Stefanescu,Schizofreniile topsanatate.ro,dr.psihiatru Ioana Pop Dr.C.Stefanescu,Schizofreniile Mymed.ro Dr.C.Stefanescu,Schizofreniile

reducere de volum a cortexului frontal reducere a dimensiunilor regiunilor temporale reducerea de volum a talamusului

Aceste urmari nu sunt obligatorii dar in anumite cazuri pot constitui un factor determinat al schizofreniei.De aceea este foarte importanta prevenirea acestora pentru a se evita consecintele si nu pentru indica un diagnostic pe baza unor probabilitati.Dezvoltarea neuronala la fel este o evolutie a sistemului nervos,care in dependenta de ceilalti factori poate avea urmari schizofrenice. Factorul socio-familial are o deosebita insemnatate.Deoarece s-a remarcat o pondere deosebita a schizofreniei in familiile cu o situatue materiala precara,adica neglijenta parintilor fata de copii duc la creea unor complexe,violenta domestica poate avea drept efect acele tulburari maniacale,de asemenea situatia economica poate infiltra complexul de inferioritate etc. Prin urmare,schizofrenia este o boala complexa care necesita o deosebita atentie din partea medicului curant,pentru a determina evolutia,cauzele precum si efectele secundare pe care le manifesta,pentru o incadrare corecta in tipologia din care face parte. Datorit cronicizrii i profundei invalidri a pacientului, schizofrenia este considerat cea mai sever i invalidant tulburare psihic, oriunde n lume (mania are un tablou clinic la fel de sever, dar evoluie episodic, iar demena debuteaz, de obicei, la o vrst naintat).16

Capitolul II

Schizofrenul
Sectiunea 1: Personalitatea shizofrenului Pentru a analiza personalitatea schizofrenului vom incepe cu debutul bolii,care incepe la o anumita varsta si anume perioada puberitatii(cand in mod normal incepe dezvoltarea discernamantului)si se manifesta la varsta de 25-30 de ani,(15-30 barbari,25-35 femei)17 sau tardiv dupa 60 de ani.
16 17

Dr.Stefanescu,Schizofreniile. V. Simionescu,medic psihiatru primar. scribtube.com,schizofrenial

Studiile arata ca personalitatea este afectata in aceeasi masura atat la femei cat si la barbati, la acestia din urma se evidentiaza in mod deosebit,astfel: -morbiditate crescuta -risc sinucidar crescut ,factori :

sexul masculin, vrsta sub 30 de ani, celibatar care locuiete singur, fr ocupaie, evoluie cu frecvente recderi, dispoziie depresiv pe parcursul ultimului episod, toxicomanie i externarea recent din spital.

Se pare c pacienii cu schizofrenie paranoid i cei cu nivel educaional ridicat au un risc crescut de comportament suicidar, probabil datorit sentimentelor de nesiguran, lipsa speranei i realizarea faptului c dorinele i elurile propuse nu se vor materializa niciodat18. De asemenea,explicatia bolii poate fi determinata si din nomenclatura acesteea despicaresau scindare a mintii,sufletului,adica rupere de societate,desprindere din ambientul social,fara dorinta de reintegrare,chiar daca schizofrenul isi construieste o lume a sa,aude voci sub imperiul carora poate actiona de multe ori,totusi nu poate fi vorba de multipla personalitate,deoarece personalitatea acestuia sufera modificari ,chair regresand. 2.1.1Aspectul general exterior Aspectul general exterior al pacientului exprima de cele mai multe ori haosul din viata lui:sunt neingrijiti si dezordonati,nu accepta ca cineva sa le deranjezeaceasta dezordine,de multe ori refuza chair si cele mai elimentare reguli igienice corporala si dezinteresul fata de propria persoana si lumea din jur. Aspectul exterior al pacientului schizofren acoper un spectru larg de manifestri, de la agitaie psihomotorie, dezorientare temporo-spaial, pn la comportament linitit, pacientul pare morocnos, cufundat n propriile gnduri sau chiar imobil. Pot fi vorbrei, dornici de comunicare, pot prezenta atitudini bizare, stereotipii, manierisme. Sunt imprevizibili, pot trece uor de la o stare de linite la un comportament violent, neprovocat, deseori sub influena halucinaiilor. Comportamentul agitat contrasteaz cu starea de stupor catatonic, n care pacientul
18

Idem

este imobil, nu rspunde la stimulii exteriori, nu vorbete, au stereotipii de poziie, flexibilitate ceroas, negativism verbal sau din contra prezint ecomimie, ecolalie, ecopraxie.19 2.1.2Tulburarile de perceptie Falsele percepii reprezint un aspect clinic comun n schizofrenie. n cazul absenei excitantului extern acestea se numesc halucinaii i pot fi proiectate la nivelul oricrui analizator. Halucinaiile vizuale, tactile, gustative i olfactive pot s apar n tabloul clinic al schizofreniei, dar de obicei ele sunt expresia unui proces organic cerebral (vascualar, posttraumatic, tumoral, dismetabolic, toxic etc.) Halucinaiile cenestezice (falsele percepii n ceea ce privete funcionarea anormal a organelor interne) sunt adeseori descrise de ctre pacienii schizofreni. n afara halucinaiilor, deseori schizofrenul descrie iluzii (falsa percepie a unui excitant real).20 Insa ,in functie de forma sub care boala debuteaza ,schizofrenul poate prezenta si alte tulburari la controlul psihologic:

Paranoidul-tulburari de gandire; catatonicul-tulburarea de activitate; bolnavul imobil dezvolta febra inalta cu tulburari vegetative grave, care pot provoca moartea.21 Hebefrenicul-tulburari de afective;22

Iar cand toate acestea se reunesc iar personalitatea descreste si regreseaza atunci se creaza forma simpla de schizofrenie. 2.1.3Atentia,memoria,gandirea Atenia i memoria sunt de obicei n limitele normalitii,tulburri ale gndirii, de ritm i coeren, de coninut i ale expresiei verbale i grafice. Fluxul gndirii poate fi accelerat pn la mentism sau redus pn la fading sau baraje ale gndirii. Ideile sunt abstracte, bizare, lipsite de pragmatism, se constat o lips a conexiunilor (slbirea asociaiilor), vorbirea alturi de subiect, rspunsuri pe lng ntrebare, tangeniale, circumstaniale care, alturi de modificrile coerenei i tulburrile expresiei verbale, fac discursul greu de urmrit, incomprehensibil uneori. Delirul este tulburarea de coninut cea mai important. Tematica delirului variaz de la grandoare la persecuie. Prezentm n continuare temele delirante cele mai frecvente: grandoare, negaie, persecuie, hipocondrie, sexuale, religioase, de urmrire i prejudiciu, de relaie .a.
19 20 21 22

Ibidem. Ibidem Psihoterapie.net,Schizofrenia. Aurel Romila,Psihiatria,pag.335.

Tulburrile de limbaj constau n cuvinte noi create de pacient, cu un neles special sau fr neles (neologisme active, respectiv pasive), cuvinte obinuite care capt un anumit neles pentru pacient (paralogisme), verbigeraie, paragramatism, embololalie, jargonofazie, mutism.23 Asa cum am incercat sa demonstrez cu ajutorul opiniilor diferitor specialisti psihiatri ,schizofrenul este total depersonalizat acesta pierde orice contact cu propriul eu,are senzatia ca lumea se schimba,vede doar ostilitate in jurul sau si singurul sau tel este acela de a se apara de cei din jur.In realitate este el cel care se schimba,aceasta fiind evidenta in comportamentul sau ,care prezinta diferite tulburari diferite celor aterioare.Insa la inceput aceste tulburari sunt doar ocazionale,iar in timp devin definitive. Si totusi oare schizofrenul este manipulat sau manipulant al acestei boli?nu e oare o dovada de decadere morala,cand el insusi se dezbracade propria personalitate pentru a-si motiva lipsa de vointa,neputinta proprie in raport cu esecul personal?Nu cumva este o creatura ratataa idealismului si standartelor lumesti?un om insetat de compatimire ,care devina cronica?O sete care se transpune in razbunare, a subconstientului?

Capitolul III Gradul de pericol public prezentat de un schizofren

Asa cum am s-a arata in capitolele de mai sus ,schizofrenul este o persoana care sufera de o afectiune psihica numita -schizofrenie.
Prin studiile efectuate de medicii specialisti se incerca nu doar depistarea factorilor declansatori si a tratamentului ci si prevenirea unor efecte secundare pentru societate ,de multe ori manifestate prin violenta. Sectiunea1:Schizofrenul subiect medico-legal SCHIZOFRENUL comporta o apreciere diferentiata a discernamantului in functie de etapa evolutiva (faza acuta sau faza defectual-reziduala). In faza de stare, in functie de forma clinica, faptele antisociale comise pot fi urmarea unor mecanisme delirant halucinatorii cu caracter imperativ (delir de persecutie, urmarire, otravire, filiatie, halucinatii auditive imperative) a unor tulburari comportamentale consecutive pierderii unitatii personale sau modificarile afective de tip schizofrenic. In aceste situatii clinice, discernamantul este abolit, la fel ca si in raptusurile catatonice, sau in debuturile medico-legale ale unor forme clinice de schizofrenie (in special forma hebefrenica).
23

Subscribe.com,medicina/schizofrenia,dr.Virgil Simionescu. Autor:Dogotari Diana

Ca forma tipologica antisociala, se impune a fi amintit omorul patologic concretizat prin absurditate, motivatie deliranta, exercitandu-se asupra unor persoane securizante din anturaj, cu absenta frapanta a oricarei tentative de disimulare. In cadrul starilor post-procesuale distingem defectul pur si tip apato-bulic, ce poate ridica probleme medico-legale prin sugestibilitate sau inactiune si starile reziduale caracterizate prin persistenta unei productivitatii psihotice inchistate dar uneori suficient de intensa pentru a constitui motivatia patologica a unor fapte antisociale. In functie de legatura cauzala dintre tulburarile psihopatologice si fapta comisa, discernamantul poate fi apreciat abolit sau diminuat.24 Prin urmare misiunea medicinii legale este de a stabili daca schizofrenul in momentul savarsirii faptei a actionat cu sau fara discernamant daca se presupune ca ar fi actionat fara discernamat be baza unui certificat medico-legal se poate aplica tratamentul si solutia judecatoreasca.In stabilirea diagnosticului psihologic sunt necesare mai multe studii pe baza comportamentului presupusului schizofren.Una ditre cele mai necesare examene este: Examenul Psihologic Psihologul legist face parte din comisia autorizata pentru expertizarea medico-legala psihiatrica. Alaturi de psihiatru, psihologul isi aduce aportul in stabilirea existentei /nonexistentei unei tulburari psihice de natura a afecta discernamantul infractorului. Metodele utilizate de psiholog sunt: observatia directa, convorbire libera, aplicare de teste (de la teste pentru investigarea proceselor psihice si teste de personalitate - proiective sau cuantificate). Concluziile unei expertize medico - legale psihiatrice sunt foarte importante,obiectivul principal al acestei expertize este stabilirea discernamantului. Criteriile pentru stabilirea discernamantului se culeg din toate partile raportului medico-legal, si anume din: -istoricul faptelor luate din dosarul judiciar; -antecedentele infractorului; -examenul psihiatric; -examenul psihologic. Discernamantul este manifestarea, efectul functiilor cognitive. El este criteriul normalitatii. In concluzie se mentioneaza, in calitate de criterii, puterea afectiva redusa (in psihopatii) sau puterea volitiva redusa (toxicomanii). Momentele cele mai importante ale concluziei sunt: -boala si starea discernamantului in momentul examinarii medicale; -daca fapta pe care a facut-o infractorul s-a consumat cu discernamant; -recomandari de tratament medical si recomandari educative In special la minori. In momentele de mai sus discernamantul are unele schimbari curioase: -deseori inculpatul are discernamantul integru in momentul examinarii medicale, dar nu 1-a avut in momentul savarsirii infractiunii (betie, stare confuzionala etc.); -alteori inculpatul a avut discernamant in momentul efectuarii infractiunii, dar nu mai are discernamant integru in momentul examinarii medicale.25

24 25

Mihaela Ene,Problematica discernamantului din perspectiva expertizei medico-legale;escola.ro, Ibidem.

Interdictia judecatoreasca este reglementata de dispozitiile art.142-151 din Codul familiei,aceasta este o masura de ocrotire,de dretp civil,care se ia de catre instanta fata de persoana fizicaq lipsita de discernamantul necesar pentru a se ingrji de interesele sale datorita alienatiei mintale,constand in lipsirea de capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei.26 Din cele de mai sus reiese ca certificatul medico-legal se elibereaza in cazurile deosebit de grave cand este vorba de vatamare corporala deosebit de grava sau omor.Chiar daca si celelate fapte pot constitui baza unei crize schizoide,totusi contra acestuia se iau masuri precum internarea intrun sanatoriu sau se prevede un tratament,sub supraveghere medicala stricta. Caracteristic paranoidului-schizofrenic e c el are expresia de lupt: scrie, atac,revendic, reclam, cveruleaz. Se apr, deci duce un rzboi cu fortafiindc are personalitate. Urste, acuza, bate, loveste. E o form socotit periculoas cu multe aspecte medico-legale. Familia se teme si l vrea ct mai des n spital. Personalul se teme de el; e o perversitate, o rutate,malignitatea caracterial. E deci un om urt, pierde familia rapid, nevasta ,divorteaz, se produc drame foarte rapid. Sectiunea3.2Efectele substantelor narcotice asuptra schizofrenului Cei care consum droguri au o complian la tratament deficitar, rate nalte de reinternare, rspuns terapeutic i ameliorare sczut n comparaie cu ceilali schizofreni. Unii cercettori cred c abuzul de droguri ntlnit la schizofreni reprezint o tentativ de auto-medicaie, n scopul contracarrii efectelor secundare sau adverse ale terapiei neuroleptice (de exemplu akinezia) sau pentru a combate abulia i dispoziia neplcut. Fumatul este, de asemenea, o condiie frecvent, trei schizofreni din patru fiind fumtori nrii. Arsura tabacic a pielii de la nivelul falangelor constituie un semn valoros n diagnosticul formelor cronicizate de schizofrenie.27 Fumatorii de Cannabis au sanse mai mari cu 40% de a suferi de o boala nervoasa cronica, precum schizofrenia, spre deosebire de cei care nu apeleaza la acest drog. Este ceea ce sustine o echipa de cercetare condusa de Dr. Stanley Zammit, de la Universitatea Cardiff, care urmeaza a demara o campanie de informare a tinerilor despre pericolele pe care si le asuma. Expertii spun ca peste 800 din cazurile de schizofrenie intalnite intr-un singur an in Marea Britanie ar putea fi direct legate de consumul de cannabis. Cercetatorii au consultat 35 de studii aupra drogului si efectelor sale asupra sanatatii mentale, unii dintre ei remarcand posibilitatea imbolnavirii. Studiul a demonstrat ca oamenii care consuma cannabis frecvent prezinta un risc dublu fata de nefumatori, de a dezvolta simptome psihotice, precum halucinatiile si depresia. Vizate sunt in special persoanele care au sanse ereditare sau predispozitie la a dezvolta sindroame si psihoze. Acestia ar trebui sa renunte la uzul drogului spre binele lor. Cannabis-ul este un drog din clasa C, fiind retrogradat de la clasa B in 2004, fapt care a facut legala posesia drogului, fara arest, in multe tari28
26 27 28

GH.Beleiu,op.cit.,2001,p 368-369.

.dr.Virgil Simionescu,Schizofrenia,ro.scritube.com, Canabisul duce la schizofrenie,studentie.ro

De asemenea se stie ca si consumul excesiv de alcool la fel pot avea urmari precum schizofrenia,chair daca aceasta nu este o regula generala cei care au in precedentul lor cazuri de schizofrrenie ar trebui sa ia in considerare si acest aspect.Daca initial ni se prezenta schizofrenul in cautare de droguri echivaland cu antidotul,apoi vedem ca de fapt chiar si canabisul care este considerat un drog mult mai slab poate avea drept urmare aqceasta boala.In acest fel putem ajunge la concluzia ca de fapt schizofrenul a fost tentat de droguri inaite de a I se depista boala,in combinatie cu factorul genetic substanta narcotica actioneaza ca un detonator ,asa cum s-a afirmat mai sus nu trebuie sa se ajunga la droguri foarte puternice ,e suficient alcoolul in combinatie cu fumatul ,care da impresia ca aduce o stare de bine ,pentru un moment,insa urmarile sunt destul de grave pentru el insusi dar si pentru societate.De asemena e nerecomandabil comsumul de substante narcotice in timpul tratamentului pentru ca in combinatie pot duce chiar la reactii adverse.

Sectiunea 3:Tratamentul Tratamentul este foarte important cu mentiunea ca este pe viata,adica un diagnostic de schizofrenie poate fi asemanta cu o detentie pe viata,si in functie de abilitatea schizofrenului de a se adapta in mediul social asta va avea o viata mai mult sau mai putin normala.Personal sunt de parerea ca tratamentul medicamentos nu e cea mai buna solutie,cred ca tocmai bunavointa celor din jur combinata cu vointa proprie este o solutie uneori suficienta pentru a invinge boala. asupra unor stimuli cerebrali dopamina si In general tratamentul medicamentos se bazeaza pe sedative sau antipsihotice care actioneaza serotina.Exista 2 tipuri de principale de medicatie antipsihotica si anume: -antipsihotice conventionale sau tipice(Holaperidol,Tiridazin) -antipsihotice atipice(Clozapina,Risperidoza etc) Dupa internare se incerca o reinsertie a schizofrenului in societate.Exista 4 tipuri de reinsertie: - tipul A - remisiunea permite reinsertia bolnavului in familie, societate si profesie; este echivalenta cu vindecarea; tipul B - remisiunea permite reinsertia pacientului in familie si societate, reincadrarea in munca se face la un nivel inferior celui anterior; tipul C - remisiunea permite reintegrarea in familie, care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea pacientului; ergoterapia este accesibila; tipul D - remisiunea consta in stabilirea simptomelor, fara posibilitatea de reinsertie in familie si societate; este accesibila terapia ocupationala.29

29

Dr.Tatiana Carata,Schizofrenia.Farmaciata.ro

Prin urmare daca schizofrenul este la debutul bolii este de preferabil sa fie ajutat sa depaseasca momentul ,sa nu se simta exclus definitiv din societate,sa aiba un servici care presupune cat mai mult contactul cu lumea.Un lucru important este faptul ca schizofrenii nu recunosc ca ei o problema,iar de multe ori asta poate fi cheia vindecarii sa dovedeasca lumii ca poate fi un om normal.Cel mai grav ar fi compatimirea sau si mai rau pensionarea pe caza de boala,fiind o boala psihica asta l-ar determina spre sinucidere mai ales in cazul celor care au un grad mai inalt de educatie. Asa dar,medicamentele nu sunt intotdeauna o solutie si dupa parerea mea o hotarare judecatoreasca de lipsa de discernamant reprezinta cea mai mare condamnare sociala,mai ales pentru un debutant,deoarece sunt nenumarate cazuri cand schizofrenul stie sa-si controleze boala,fara ajutorul unui medic,tocmai prin refuzul vitarii acestuia. Capitolul IV Schizofrenul in mediul religios

Schizofrenul in mediul religios este vazut ca posedat de diavol.Un om posedat care este de fapt mesagerul diavolului ori chinuit de acesta pentru a indeplini anumite misiuni in numele lui.de aceea unii preoti se considera in masura sa demonizezeaceste persoane pentru a le reda libertatea prin practicarea asa numite-I exorcizari.Chiar daca aceasta procedura se aplica la toate abaterile de comportament grave ,se va incerca tratarea acestui subiect doar in raport cu schizofrenia.Pentru veridicitatea faptelor am ales un caz concret foarte mediatizat si anume Manastirea Tanacu. Conform avocatei Calina Radulescu,care a redat succint evenimentele intr-o petitie adresata Colegiului Medicilor din Romania,Irina Cornici,in varsta de 23 ani ,calugarita la Manastirea Sfanta Treime din comuna Tanacu,Judetul Vaslui,a decedat la data de 15 iunie 2005. Cu aproximativ 3 luni nainte de deces (luna martie) Irina Cornici s-a clugrit, la scurt timp dup aceasta, ea fiind internat n Spitalul de Urgen Vaslui, fiind diagnosticat cu o grav afeciune de sntate mintal. Externarea pacientei, dup 2 sptmni de spitalizare, s-a fcut n condiii neclare, la cererea reprezentanilor mnstirii. n jurul datei de 10 iunie, preotul clugr Petru Corogeanu i micuele Nicoleta Arcleanu, Adina Ciopraga, Elena Oelea i Simona Brdna au sechestrat-o ntr-o chilie pe Irina Cornici, aceasta fiind legat de mini i de picioare. Ulterior, aceasta a fost legat cu lanuri la mini i la picioare de o cruce de lemn, i cu un prosop pus clu la gur. Dup 6 zile, la data de 15 iunie 2005, Irina Cornici a decedat, cauza determinant a decesului fiind insuficiena respiratorie restrictiv prin contenie (mecanic). Din declaraiile preotului i ale micuelor rezult c nu a primit mncare timp de trei zile.

Reprezentanii Mnstirii Sfnta Treime din Comuna Tanacu au declarat c au aplicat aceste tratamente Irinei Cornici pentru c ei considerau c era posedat de duhuri rele. Stareul Mnstirii a declarat c acesta era din punct de vedere duhovnicesc un lucru corect. (Informaiile prezentate mai sus au fost preluate din pres.) n data de 21 iunie 2005 o echip de monitorizare a Centrului de Resurse Juridice, s-a deplasat la Spitalul de Urgen Vaslui unde a constatat urmtoarele: conform celor declarate de de dr. neurolog Lelia Croitoru, care a internat-o pe pacienta Irina Cornici la data de 9 aprilie 2005, aceasta a fost

adusa la spital, fiind transportat cu o Dacie particular i fiind legat de mini i de picioare cu aceeai frnghie, corpul su avnd o poziie flectat tip brcu aezat pe burt. Nu exist o meniune a acestei restricionri a libertii de micare a pacientei la momentul aducerii la spital n fia de internare. De asemenea cadrele medicale nu au semnalat
nici un organ competent cu privire la aceast restricionare a libertii de micare. n momentul aducerii pacientei la spital nu a fost evaluat starea de sntate mintal de ctre un psihiatru, abia pe data de 10 aprilie fiind transferat la secia de psihiatrie a spitalului n grija medicului psihiatru dr. Silvestrovici. Nu exist un consimmnt scris al pacientei cu privire la internarea n Spitalul de Urgen Vaslui. n acelai timp medicii care au internat-o pe Irina Cornici nu au declanat procedura de internare nevoluntar prevzut de legea 487/2002 privind sntatea mintal (art.44 i urmtoarele din aceast lege). Astfel, nu a existat o comisie de revizie care s confirme/infirme legalitatea i oportunitatea msurii de internare . Solicitarea internrii nu a fost fcut conform procedurilor prevzute de Legea sntii mintale pentru internarea nevoluntar (art. 48 din L. 487/2002 ) Nu exist meniuni referitoare la consimmntul pacientei cu privire la tratamentul acordat pentru afeciunile majore de sntate mintal cu care a fost diagnosticat. De asemenea, nu exist meniuni care s ateste c pacienta a fost informat, ntr-un mod accesibil, cu privire la drepturile sale. Conform declaraiilor dr. Croitoru, nu a existat un plan de servicii personalizat, sau meniuni privind contenionarea pacientei, fiind notat n foaia de observaie a pacientei doar somnul medicamentos i heteroagresivitatea. Externarea pacientei Irina Cornici s-a fcut la cererea micuei A.N. , pentru ngrijire n mediul bisericesc , aa cum este menionat n foaia de observaie. Dei a fost prescris un tratament la externare nu a existat o modalitate de urmrire a pacientei cu privire la respectarea acestui tratament n ambulatoriu. Nu exist indicaii cu privire la informarea fcut persoanelor care urmau s asigure ngrijirea pacientei n mediul bisericesc

n plus din discuiile cu monitorii CRJ reiese n mod clar c medicii care au internat-o i tratat-o pe Irina Cornici, nu cunosc i nu aplic prevederile legii sntii mintale.30 Tot din presa31 aflam ca Irina Cornici a fost diagnosticata cu :bufeu delirant halucinator,evitandu-se denumirea de schizofrenie pentru protectia pacientei.Simtomele prezentate fiind : -senzatii de urmariri, -persecutare, -halucinatii,in special auditive, -stare de agitatie si incoerenta. Dezavantajul apare la ridicarea medicamentelor de pe reteta, caci schizofrenicii "sunt serviti fara amanari sau complicatii". Externarea s-a facut la pranz, in prezenta maicii starete Neonila (Arcaleanu Nicoleta) de la Tanacu. Dupa spusele medicului, Irina era relativ vesela si comunicativa si chiar a zambit de cateva ori catre maica Neonila. "Pacienta comunicativa fara disociere psihica. Recunoaste halucinatiile auditive si delirul mistic de la internare. In prezent, nu le are. Are critica asupra lor." Toate acestea, cumulate cu faptul ca in spital nu se mai gasea Ziprex, medicamentul de care avea nevoie Irina, si pentru ca prelungirea sederii ei acolo ar fi influentat-o negativ, "pentru ca pacientii vorbesc intre ei si au o comunicare deliranta", l-au facut pe dr. Silvestrovici sa o externeze. Medicul mai spune ca i-a recomandat, in prezenta staretei, sa nu se priveze de somn, sa nu depuna efort fizic si sa evite certurile, iar la intrebarea Irinei, daca poate sa se roage, i-a raspuns ca "da, dar numai de doua-trei ori pe zi, nu mai mult de cinci-zece minute". Dr. Silvestrovici spune ca i-a atras atentia maicii Neonila ca trebuie sa o aduca pe fata la consult dupa maximum zece zile si ca starea acesteia nu are nici o legatura cu diavolii. "Daca recaderea psihica a fetei s-ar fi produs dupa o saptamana de la externare, m-as fi considerat vinovat, dar decompensarea s-a produs la o luna si ceva dupa iesirea din spital. Adica dupa ce s-a terminat reteta. Orice medic e om si poate gresi, iar meseria asta nu poti sa o practici daca te simti culpabil la fiecare decizie terapeutica pe care o iei. Ar fi trebuit sa trimit scrisori-informari catre apartinatori si medicul de familie, dar si Neonila ar
30 31

Remus CerneaSolidaritatea pentru libertatea de Constiinta,humanism.ro. Autopsia a stabilit ca Irina Cornici a fost Ucisa.;9am.ro

fi trebuit sa se duca la medicul de familie... Oricum, e foarte greu de monitorizat un pacient in tratament ambulator, din cauza lipsei unei retele de asistente medicale." Medicamentul a fost cumparat, asa cum a confirmat si procurorul, si nu dat gratuit, asa cum era prevazut pe reteta. S-a motivat ca din cauza birocratiei, care prevede ca, pentru ridicarea medicamentului,Casa de Asigurari de Sanatate din judetul in care domicilia Irina sa-si dea acordul catre CAS din judetul din care acesta urma sa fie ridicat. La inceputul lunii iunie declansarea crizei era previzibila. Fata nu mai lua nici o medicatie, muncea fizic mult. Contrar sfaturilor medicului psihiatru, nu se menaja deloc. Drumul facut la Caransebes pentru a-si recupera cei 4.000 de euro pe care ii adusese in Germania si pe care ii lasase spre pastrare unei familii nu a facut decat sa ii sporeasca starea de tensiune. Un accident de circulatie petrecut pe parcurs si faptul ca nu a putut recupera decat 500 de euro o intristasera. Impreuna cu fratele ei, s-a decis sa se roage o noapte-ntreaga, sa treaca necazurile. Lipsa de somn a pus capac. In dimineata zilei de 10 iunie a inceput sa aiureze. Irina era virgina la varsta de 23 de ani. Avea un fel de reverii erotice pe care le punea pe seama diavolului. Cand isi revenea, simtea ca a pacatuit cu gandul si intra intr-o stare de tensiune maxima. Dupa ce au inchis-o initial intr-o chilie, cei din obstea manastirii s-au sfatuit cateva zile ce sa faca. Au decis sa o exorcizeze impotriva vointei ei. De aici a inceput calvarul fetei. Tot din acest moment, de la 13 iunie, variantele autoritatilor si ale calugarilor difera. In timp ce medicii vasluieni, bazandu-se pe analize, spun ca fata, in majoritatea celor trei zile care au urmat, a fost legata atat de maini si de picioare, cat si la nivelul toracelui, avocata celor cinci calugari arestati, Luana Pintilie, afirma ca tanara nu a fost imobilizata decat temporar, atunci cand i se citeau Moliftele Sfantului Vasile sau era dusa in biserica pentru a asista la rugaciuni. Calugarii pretind ca au indopat-o cu anafura si apa sfintita, iar raportul preliminar medico-legal afirma ca fata se gasea intr-o stare acuta de deshidratare. Dupa trei zile de cosmar, fata a intrat in stare comatoasa. Atunci s-a decis Corogeanu sa cheme Salvarea de la Vaslui. Aici intervine alta dilema. Calugarii pretind ca fata mai prezenta semne vitale in momentul cand a sosit Salvarea. Una dintre maici, Anastasie, pe numele laic Adina Cepraga, care avea studii neterminate de asistenta medicala, a declarat avocatei Pintilie ca Salvarea nu era utilata cu aparatura necesara, iar personalul ei nu era pregatit pentru manevre de resuscitare. De asemenea, cei din manastire pretind ca au auzit personalul Salvarii raportand prin statie, catre spitalul judetean, ca Irina inca mai traieste. Cert este ca, la data de 15 iunie, la ora 14:00, Irina era moarta.

Revenim la raportul preliminar al autopsierului, in care nu apare nicaieri vreo mentiune despre continutul stomacului. Totusi este specificata deshidratarea, ceea ce duce la o prima concluzie ca fata nu ar fi baut ceai si mancat paine, cum a declarat preotul Daniel Corogeanu. Apararea are alta varianta, in care spune ca fata a fost fortata sa bea si sa manance, dar Irina ar fi scuipat tot ce i se baga pe gat. Daca a fost fortata sa inghita paine, este posibil sa apara leziuni despre care, de asemenea, nu apare nici o referire in raportul medico-legal.32 Datorita mediatizarii acestui caz fetele bisericesti s-au vazut obligate sa caute o justificare pentru acest caz,negand ceea ce s-a intamplat sau acuzand presa de declaratii false.33

Capitolul V
Uneori o boala psihica e mult mai periculoasa (atat pentru cel care o suporta cat si pentru societate) decat una fizica.Pentru ca asa cum oamenii sunt diferiti la fel si reactiile lor;unii in momentul in care intra in contact cu un om cu un handicap fizic prezita dispret,altii mila iar ceilati indiferenta,insa daca intra in raport cu un hadicapat mintal atunci reactia majoritatii este doar dispret.Ce-I determina? comportamentul deviant,fireasca organizare umana sau in cele mai grave cazuri, violenta. Daca un handicapat, se stie ca ,are nevoie strict de un tratament si se poate anticipa o recunostinta,s-au o ameliorare,in cazul unui alienat mintal nu poate fi vorba de sentimente sau emotii. Particularizand schizofrenul ,acesta este poate am putea spune acel animal nobil care a imbracat forma omeneasca.Chiar daca este integrat social post sanatoriu schizofrenul nu va face niciodata parte din societate,de ce?pentru ca el deja are lumea lui,iar cei din jurul sau nu sunt decat inamiciicare incearca sa distruga ceea ce el a creat. Schizofrenul este lipsit de initiativa,el este adeptul unui conservatorism indreptat spre declin si spre distrugere atat materiala cat si emotionala si chiar daca ar incerca sa creeze ceva ,rezultatul nu ar fi decat un dezastru ,fara ca acesta sa fi anticipat sau sa fi planuit asa ceva.Emanciparea il sperie ,iar progresul il inspaimanta,pentru ca asta presupune o adaptabilitate si o schimbare din partea lui ,ceea ce ar necesita un efort si renuntarea la propria lume,iar cei mai multi dintre ei nu acepta nici ideea de a fi anormal.Ori viata sociala presupunea anumite standarte ,reguli de conduita,emotii si sentimente,care ne fac sa realizam anumite lucruri si sa le percepem ca fiind parte din comportamentul de zi cu zi.

32 33

Idem Exorcizarile si cazul Tanacu,Arhimandrit Gavriil Stoica,credinta-ortodoxa.com

.Schizofrenul delicvent nu are capacitatea de a remarca sentimentul de vina,nu pentru ca-l neaga,ci pentru ca nu simte asa ceva.In momentul in care el savarseste anumite acte de cruzime ,el e convins ca asa trebuia sa faca si nici dupa aceasta nu are remuscari .Care este cauza?Schimbarile care survin si influentiaza asupra imagisticii sale,se modica tabloul halucenogen ,iar el este nevoit sa protesteze.In cartea d-nului Romila,gasim un exemplu cand cineva ridica mana asupra unui schizofren paranoic,iar el il acuza de tentativa de omor.Deci in mintea lui orice gest este interpretat diferit,iar in cazul unui maniaco-depresiv poate avea urmari, precum razbunarea.De multe ori schizofrenul acuza voci care ii vorbesc,alteori doar imagini care ii invadeaza capul,insa de cele mai multe ori este el insusi autorul unor ganduri pe care le prelucreaza in permanenta. Datorita necesitatii de izolare multi aleg calugaria ,ca un refugiu si o protectie care ii poate asigura integritatea mintii sau dupa altii salvarea sufletului.Este oare asta o solutie?Asa cum am aratat in cazul Irinei ,comportamentul deviant nu este tolerant nici in mediul bisericesc.De ce?Oare nu Isus a fost cel care a facut minuni ,vindecand un indracit34,prin simpla porunca de a intra intr-o turma cu porci?Ba da,asa ne arata Biblia,insa Isus a facut-o cu manile goale prin puterea Duhovniceasca el nu a recurs la forta fizica.Acel om fusese tinut in lanturi de alti oameni,iar Isus i-a redat libertatea,prin puterea Cuvantului .

Bibliografie:

Aurel ,Romila.Psihiatrie,Editia a 2-a,Asociatia psihiatrilor liberi din Romania,Bucuresti 2004. C.Stefanescu.Schizofriniile,Bucuresti 2006. C.Tanesescu,Psihologie Judiciara Generala,Sitech,Craiova,2009. Petrica Trusca,Drept Civil,Universul Juridic ,Bucuresti 2007.

Bibliografie electronica:
wikipedia.com. topsanatate.ro.

34

Marcu 5,1:20,Luca 8.38,Matei 8:34,Faptele apostolilor 16:39. Autor:Dogotari Diana

mymed.ro. scribtube.com. psihoterapie.net. escola.ro. humanism.ro. 9am.ro. credinta-ortodoxa.com.