Release by Medtorrents.

com
Semne si simptome clinice
psihiatrice
I. Introducere generala
Psihiatrii si dezvolta capacitatea de a depista conditiile mintale din cteva
motive: pentru a formula diagnostice exacte, pentru a prescrie tratamente
eciente, pentru a oferi prognostice a!ile, pentru a analiza pro!lemele psihice
ntr"un mod ct mai complet si pentru a comunica fructuos cu alti clinicieni. #a sa
si ndeplineasca$ toate aceste scopuri, psihiatrii tre!uie sa devina experti n
domeniul lim!a%ului psihiatriei& tre!uie sa nvete sa recunoasca si sa deneasca
semnele si simptomele comportamentale si emotionale& iar dupa toate acestea
tre!uie sa devina maestri ai o!servarii riguroase si descrierii logice a fenomenelor
mintale ale psihiatriei. 'ulte din semnele si simptomele psihiatrice si au
radacinile n comportamentul normal si pot sa e ntelese ca puncte diferite de pe
un spectru care se ntinde de la normal pna la patologic.
(. Semne. )!servatiile si constatarile clinice o!iective, cum ar constrictia
afectiva sau inhi!itia psihomotorie a pacientului.
*. Simptome. +xperientele ,trairile- su!iective descrise de !olnavi, cum ar
dispozitia depresiva sau lipsa de energie.
#. Sindrom. .rup de semne si simptome care formeaza mpreuna o
conditie ce poate recunoscuta& sindromul poate sa e mai echivoc dect o
tul!urare sau !oala specica.
II. /enitii ale semnelor si simptomelor psihiatrice
0
1n continuare sunt denite, n ordine alfa!etica, o serie de fenomene mintale
legate de semne si simptome.
Abulie: Impuls redus de a actiona si gndi 2cu alte cuvinte, a!senta
vointei3, n asociere cu indiferenta fata de consecinte. (pare prin decit
neurologic, n depresie, n schizofrenie.
Acalculie: Pierderea capacitatii de a efectua calcule& nu este cauzata de
anxietate sau de decitul de concentrare. (pare prin decit neurologic, n
tul!urarile de nvatare.
Acrofobie: 4eama de locuri nalte.
Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executa miscari alternative rapide.
Afazie: )rice tul!urare a ntelegerii sau exprimarii lim!a%ului cauzata de o
leziune cere!rala. Pentru tipurile de afazie, vezi ecare termen specic.
0
Multe din defnitiile incluse aici pot sa suscite obiectii din partea psihiatrilor
europeni. Pentru o mai buna cunoastere a semiologiei psihiatrice se recomanda
folosirea unor referinte suplimentare.
0
Release by Medtorrents.com
Afect: 4rairea su!iectiva si directa a emotiei atasate ideilor sau
reprezentarilor mintale ale o!iectelor. (fectul are manifestari exterioare care pot
clasicate ca restrictionate, tocite, aplatizate, largi, la!ile, adecvate sau
inadecvate. 5ezi si dispozitie.
Afect constrictionat: 6educere a intensitatii tonului simtirii, care este mai
putin severa dect cea din afectul tocit.
Afect inadecvat: 4on emotional care nu se gaseste n armonie cu ideea,
gndul sau vor!irea care l nsoteste. 7e ntlneste n schizofrenie.
Afect labil: +xpresie afectiva caracterizata prin modicari rapide si !ruste,
nelegate de stimuli externi.
8
Afect plat: (!senta totala sau aproape totala a oricaror semne de expresie
afectiva.
Afect restrictionat: 6educere a intensitatii tonului simtirii care este mai
putin severa dect n afectul tocit dar este clar prezenta. 5ezi si afect
constrictionat.
Afect tocit: 4ul!urarea a afectelor manifestata prin reducerea severa a
intensitatii tonului externalizat al simtamintelor& unul din simptomele
fundamentale ale schizofreniei, conform lui +ugen *leuler.
Agitatie: (nxietate severa asociata cu neliniste motorie.
Agitatie psihomotorie: 9iperactivitate zica si mintala care este, de
o!icei, neproductiva si se asociaza cu o senzatie de furtuna interioara, asa cum
apare n depresia agitata.
Agorafobie: :rica patologica de locuri deschise sau de parasirea mediului
familiar al locuintei. Poate sa se nsoteasca sau nu de atacuri de panica.
Agresivitate: (ctiune energica, cu scop, ver!ala sau zica& corespondentul
motor al afectului de furie, mnie sau ostilitate. (pare n decitul neurologic,
tul!urarea de lo! temporal, tul!urarile de control al impulsurilor, manie,
schizofrenie.
Akatizie: 7enzatie su!iectiva de neliniste motorie, manifestata prin nevoia
intensa de a n miscare continua& poate sa e considerata un efect secundar
extrapiramidal al medicatiei antipsihotice. Poate confundata cu agitatia
psihotica.
Aleitimie: Incapacitatea de a descrie sau de constientiza propriile emotii
sau dispozitii, sau de a ela!ora asupra fanteziilor legate cu depresia, a!uzul de
su!stante si tul!urarea de stres posttraumatic.
8
Sau legate de stimuli externi minori.
8
Release by Medtorrents.com
Ambivalenta: #oexistenta a doua impulsuri opuse n legatura cu un acelasi
lucru la aceeasi persoana si n acelasi timp. 7e ntlneste n schizofrenie, starile
!orderline, tul!urarea o!sesiv"compulsiva.
Amnezie: Incapacitatea totala sau partiala de evocare a trairilor anterioare&
poate de origine organica 2tul!urare amnezica3 sau emotionala 2amnezia
disociativa3.
Anterograd! 2((3: Pierderea memoriei pentru evenimentele care urmeaza
de!utului amneziei& frecventa dupa traumatisme cranio"cere!rale.
Retrograd! 2(63: Pierderea memoriei pentru evenimentele care preceda
de!utul amneziei.
Anergie: ;ipsa de energie.
Anhedonie: Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile
o!isnuite placute. 7e asociaza adesea cu depresia.
Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor o!iectelor.
Anoreie: Pierderea sau descresterea poftei de mncare. n anorexia
nervoasa, pofta de mncare poate sa se pastreze, dar pacientul refuza sa
mannce.
Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste un defect somatic propriu 2de
ex., pacientul neaga paralizia unui mem!ru3.
Anietate: 7imtamnt de aprehensiune cauzat de anticiparea unui pericol,
care poate intern sau extern.
Apatie: 4on emotional tocit, asociat cu detasarea sau indiferenta& se
ntlneste n unele forme de schizofrenie si depresie.
Apraie: Incapacitatea de a executa o activitate motorie voluntara cu scop&
nu poate explicata prin paralizie sau alta afectare motorie sau senzoriala. n
apraxia de constructie, pacientul nu poate sa deseneze forme !i" sau
tridimensionale.
Asociatii prin asonant! 2asociatii clang3: (sociatie sau vor!ire
determinata de sunetul, si nu de sensul, cuvntului& cuvintele nu au legatura
logica& asonantele si rimele pot sa domine comportamentul ver!al. 7e ntlneste
cel mai frecvent n schizofrenie sau n manie.
Ataie: ;ipsa de coordonare, zica sau mintala. 0. n neurologie, se refera la
pierderea coordonarii musculare. 8. n psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihica
<
Release by Medtorrents.com
se refera la lipsa de coordonare dintre sentimente si gnduri
<
& se ntlneste n
schizofrenie si tul!urarea o!sesiv"compulsiva severa.
Atentie: #oncentrare& aspect al constientei care se refera la cantitatea de
efort exercitat n focalizarea asupra anumitor aspecte ale unei experiente,
activitati sau sarcini. +ste afectata de o!icei n anxietate si n tul!urarile
depresive.
Autism: vezi .ndire autista.
"loca#
=
: ntrerupere !rusca a sirului gndirii, nainte de terminarea unui
gnd sau a unei idei& dupa o scurta pauza, persoana nu si aminteste ceea ce se
spunea sau era pe cale sa se spuna 2mai este cunoscut si ca furt al gndurilor3,
frecvent n schizofrenie si anxietatea severa.
$atalepsie: #onditie n care persoana mentine pozitia corpului n care este
pusa& se ntlneste n cazurile severe de schizofrenie catatonica. 7inonima cu
>exi!ilitas cerea sau >exi!ilitate ceroasa.
$atapleie: Pierderea temporara !rusca a tonusului muscular, cauznd
sla!iciune si imo!ilizare& poate precipitata de diferite stari emotionale si este
urmata frecvent de somn. :recventa n narcolepsie.
$atatonie:
" (gitatie 2excitatie3 catatonica: (gitatie, impulsivitate si
comportament agresiv, de mare intensitate.
" Posturare catatonica: (sumarea voluntara a unei posturi nepotrivite
sau !izare, mentinute n general pentru perioade ndelungate de timp.
Poate sa alterneze pe neasteptate cu excitatia catatonica.
" 6igiditate catatonica: Pozitie motorie xa si sustinuta, care este
rezistenta la modicare.
$ircumstantialitate: 4ul!urare a proceselor asociative de gndire si
vor!ire n care pacientul face digresiuni n amanunte nenecesare si gnduri
nepotrivite nainte de a comunica ideea centrala. 7e ntlneste n schizofrenie,
tul!urarea o!sesiv"compulsiva si unele cazuri de dementa. 5ezi si tangentialitate.
$ognitie: Procesele mintale de cunoastere si consientizare& functioneaza n
strnsa asociere cu %udecata.
$om!: 7tare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate
trezita, asociata cu responsivitate minima sau nedetecta!ila la stimuli& se
ntlneste n leziuni sau !oli ale creierului, n conditii sistemice cum ar
cetoacidoza dia!etica sau uremia si n intoxicatia cu alcool si alte droguri. #oma
poate sa apara si n starile catatonice severe si n tul!urarea conversiva.
<
Disocierea ideo-afectiva
=
Sperrung lb. germana!
=
Release by Medtorrents.com
$ompulsiune: ?evoia patologica de a actiona conform unui impuls care,
daca i se rezista, produce anxietate& comportament repetitiv
@
ca raspuns la o
o!sesie sau executat n conformitate cu anumite reguli, fara un alt scop n sine
dect acela de a preveni producerea unui anumit lucru n viitor.
$onfabulatie: Amplerea inconstienta a golurilor de memorie prin
imaginarea de trairi sau evenimente fara !aza faptica, ntlnita frecvent n
sindroamele amnestice& tre!uie diferentiata de minciuna.
$onfuzie 2stare confuzionala3: 4ul!urari ale constienBei manifestate prin
orientare dezordonata n raport cu timpul, spatiul sau persoana. #onstienBa
C
:
starea de informare curenta 2aDareness3 cu raspunsuri la stimulii externi.
$oprolalie: Atilizarea involuntara a unui lim!a% vulgar sau o!scen. 7e
ntlneste n unele cazuri de schizofrenie si n 4ul!urarea 4ourette.
%&#' entendu: /e%a auzit. Iluzia ca ceea ce aude persoana n cauza a mai
auzit nainte.
%&#' pans&: /e%a gndit. #onditie n care un gnd ne mai gndit niciodata
este considerat n mod eronat ca o repetare a unui gnd anterior.
%&#' vu: /e%a vazut. Iluzie de recunoastere vizuala n care o situatie noua
este considerata n mod eronat drept o repetare a unei experiente anterioare.
%elir: #ertitudine
E
falsa, !azata pe inferenta incorecta despre realitatea
externa, care este susBinura ferm n poda pro!elor sau dovezilor o!iective si
evidente n sens contrai si n poda faptului ca alBi mem!ri ai culturii respective
nu mpartasesc credinBa respectiva.
%elir bizar: #ertitudine falsa care este patent a!surda sau fantastica 2de
ex., invadatori din spaBiul cosmic au implantat electrozi n creierul pacientului3.
:recvent n schizofrenie. n delirurile care nu sunt !izare, conBinutul se situeaza,
de o!icei, n domeniul posi!ilului.
%elir congruent cu dispozi(ia: /elir al carui conBinut se potriveste cu
dispoziBia 2de ex., pacienBii depresivi care cred ca ei sunt raspunzatori de
distrugerea lumii3.
%elir de control: #onvingerea falsa ca voinBa, gndurile sau sentimentele
unei persoane sunt controlate de forBe externe.
%elir de grandoare: #oncepBie exagerata despre importanBa, puterea sau
identitatea propriei persoane.
@
"itual
C
Sau cunostinta# a nu se confunda cu constiinta.
E
$onvingere sau credinta% belief.
@
Release by Medtorrents.com
%elir de in)delitate
F
: #ertitudinea falsa ca o persoana iu!ita nu este
dela& uneori se numeste gelozie patologica.
%elir de persecu(ie: #onvingerea falsa de a harBuit sau persecutat& se
constata adesea
G
la pacienBii litigiosi, care au o tendinBa patologica de a intenta
acBiuni in%ustiBie din cauza raului tratament imaginar. +ste cel mai frecvent delir.
%elir de referin(!: #redinBa falsa ca purtarea 2comportamentul3 altora se
refera la persoana celui n cauza si cu evenimentele, o!iectele sau alBi oameni au
o semnicaBie particulara si neo!isnuita, de regula de natura negativa& deriva din
ideea de referinBa, cnd persoanele simt, n mod fals, ca alBii vor!esc despre ele
2de ex., convingerea ca cei de la 45 sau radio vor!esc despre persoana
respectiva3. 5ezisi transmiterea gndurilor.
%elir de s!r!cie
0H
: #onvingerea falsa de a sarac sau ca va deprivat de
toate posesiunile materiale.
%elir incongruent cu dispozi(ia: /elir !azat pe o referinBa incorecta la
realitatea externa, al carui conBinut nu are legatura cu dispoziBia sau este
nepotrivit cu dispoziBia 2de ex., pacienBii depresivi care cred ca sunt noul 'esia3.
%elir nihilist *de nega(ie3: /elir depresiv ca lumea si tot ceea ce are
legatura cu ea au ncetat sa mai existe.
%elir paranoid: Include delirurile de persecuBie si delirurile de referinBa,
control si grandoare.
%elir somatic: /elir referitor la funcBionarea propriului corp.
%elirium: 4ul!urare mintala acuta reversi!ila caracterizata prin confuzie si
o anumita afectare a constientei& se asociaza n general cu la!ilitate emoBionala,
halucinaBii sau iluzii si cu comportament nepotrivit, impulsiv, naBional sau violent.
%epersonalizare: 7imBamnt de nerealitate cu privire la sine, la parBi ale
propriei persoane sau cu privire la mediul ncon%urator, care apare
00
n condiBii de
stres extrem sau o!oseala extrema. 7e ntlneste n schizofrenie, tul!urarea de
depersonalizare si tul!urarea de personalitate schizotipala. /epresie: 7tare
mintala caracterizata prin simBaminte de tristeBe, singuratate, disperare, stima de
sine scazuta si auto"reprosuri& semnele de nsoBire includ inhi!iBia psihomotorie
F
1n general, n mod curent se vor!este despre delir de gelozie& de fapt, de multe
ori este vor!a nu doar de un delir de gelozie 2adulter posi!il3, ci de unul de
indelitate 2adulter consumat3.
G
#linic, delirul de persecuBie este important n psihozele ma%ore.
0H
/elirul de saracie este o tema particulara a delirului de ruina, care este o
noBiune mai larga si mai semnicativa clinic 2se poate ntlni n depresiile cu
elemente psihotice
congruente cu dispoziBia3
00
&neori
C
Release by Medtorrents.com
sau, uneori, agitaBia, retragerea din contactele interpersonale si simptome
vegetative cum ar insomnia si anorexia. 4ermenul se refera la dispoziBia astfel
caracterizata sau la o tul!urare a dispoziBiei.
%eraiere 2derailment3: /eviere treptata sau !rusca a sirului gndurilor, fara
!locare& se foloseste uneori ca sinonim al sla!irii asociaBiilor.
%erealizare: 7enzaBie de realitate schim!ata sau ca ceea ce este n%ur s"a
modicat. 7e ntlneste de regula n schizofrenie, atacurile de panica, tul!urarile
disociative.
%ereism: (ctivitate mintala care urmeaza un sistem logic total su!iectiv si
idiosincratic si care nu ia n considerare faptele realitaBii sau experienBei.
#aracteristic pentru schizofrenie. 5ezi si gndire autista.
%ezinhibi(ie: 0. nlaturarea unui efect inhi!itoriu, ca n reducerea funcBiei
inhi!itorii a cortexului de catre alcool. 8. n psihiatrie, li!ertatea mai mare de a
acBiona n conformitate cu pulsiunile sau simBamintele interne si cu mai puBina
gri%a faBa de restricBiile dictate de normele culturale sau de superego.
%ezorientare: #onfuzie& afectarea cunoasterii timpului, locului si persoanei
2poziBia seifului n raport cu cealalta persoana3. #aracteristica pentru tul!urarile
cognitive./isforie: 7imBamnt de neplacere sau disconfort& dispoziBie de
insatisfacBie si neliniste generala. (pare n depresie si anxietate.
%iskinezie: /icultate n efectuarea miscarilor. 7e ntlneste n tul!urarile
extrapiramidale.
%ispozi(ie: 4on pervaziv si susBinut al sentimentelor care este trait intern si
care, n extremele sale, poate sa in>uenBeze practic toate aspectele
comportamentului si perceperii lumii de catre persoana respectiva. 7e deose!este
de afect, expresia externa a tonului interior al simBirilor.
" #ongruent cu dispoziBia: n armonie, adecvat cu dispoziBia& idei care se
potrivesc cu dispoziBia, frecvente n tul!urarea !ipolara.
" Incongruent cu dispoziBia: ?epotrivit cu dispoziBia, idei care nu se
armonizeaza cu dispoziBia, frecvente n schizofrenie.
%istonie: 4ul!urare motorie extrapiramidala constnd din contracturi lente,
susBinute, ale musculaturii axiale sau apendiculare. adesea predomina o miscare,
conducnd la devieri posturale relativ susBinute& reacBiile distonice acute 2grimase
faciale, torticolis3 se ntlnesc ocazional la instituirea terapiei medicamentoase
antipsihotice.
%istractibilitate: Ina!ilitatea de a"si focaliza atenBia& pacientul nu
raspunde la sarcina pe care o are de efectuat, ci da atenBie unor fenomene
irelevante din mediu.
E
Release by Medtorrents.com
%istractibilitate: #ondiBie n care !olnavul trece de la un su!iect la altul n
funcBie de stimuli interni sau externi& se ntlneste n manie.
%izartrie: /icultate n articulare, n activitatea motorie de modelare ca
vor!ire a sunetelor emise, dar nu si n gasirea cuvintelor sau n gramatica.
+colalie: 6epetarea psihopatologica a cuvintelor sau frazelor unei persoane
de catre alta& tinde sa e repetitiva si persistenta. 7e ntlneste n unele forme de
schizofrenie, n special n tipul catatonic.
+la(ie 2elation3: (fect ce consta din simBaminte de !ucurie, euforie, triumf,
intensa satisfacBie de sine sau optimism. (pare n manie, situaBie n care nu are o
!aza n realitate.
+uforie: 7imBamnt exagerat de !unastare, care este nepotrivit cu
evenimentele reale. Poate sa apara n uzul de droguri, cum ar opiaceele,
amfetaminele si alcoolul.
+altare: 7imBamnt de intensa elaBie si grandoare.
,leibilitate ceroas!: #ondiBie n care pacienBii menBin poziBia corpului n
care au fost pusi. 7e mai numeste si catalepsie.
,obie: :rica persistenta, patologica, nerealista si intensa de un o!iect sau
de o situaBie& persoana fo!ica poate sa nBeleaga ca frica este iraBionala dar, cu
toate acestea, nu poate sa o risipeasca.
,ormica(ie 2formication3: 9alucinaBie tactila ce implica senzaBia ca insecte
mici um!la pe piele sau pe su! piele. 7e ntlneste n adicBia la cocaina si n
delirium tremens.
,ric!: 7tare emoBionala neplacuta, constnd din modicari psihozio" logice
ca raspuns la o ameninBare sau la un pericol real. #omparaBi cu anxietate.
,ug! de idei: 7uccesiune rapida a gndurilor sau vor!irii fragmentare n
care conBinutul se schim!a !rusc iar vor!irea poate sa e incoerenta. 7e
ntlneste n manie.
-.ndire abstract!: .ndire caracterizata prin a!ilitatea de a sesiza
caracteristicile esenBiale ale ntregului, de a desface ntregul n parBi componente
si de a discerne proprietaBile comune. .ndirea sim!olica.
-.ndire autist!: .ndire n care gndurile sunt n mare masura narcisice
si egocentrice, cu accent asupra su!iectivitaBii si nu o!iectivitatii si fara
preocupare pentru realitate& termenul se foloseste ca sinonim pentru autism si
dereism. 7e ntlneste n schizofrenie, tul!urarea autista.
F
Release by Medtorrents.com
-.ndire concret!: .ndire caracterizata nu de a!stractizare, ci de lucruri
Ii evenimente reale Ii de experienBa imediata& se ntlneste la copiii mici, la cei
care au pierdut sau nu au dezvoltat a!ilitatea de a generaliza 2ca n unele
tul!urari mintale cognitive3 si la persoanele cu schizofrenie. ( se compara cu
gndire a!stracta.
-.ndire ilogic!: .ndire care conBine concluzii eronate sau contradicBii
interne& este psihopatologica numai daca este marcata si daca nu este cauzata de
valori culturale sau de decitul intelectual.
-.ndire magic!: :orma de gndire dereista& gndire asemanatoare cu cea
din faza preoperaBionala la copii 2Jean Piaget3, n care gndurile, cuvintele sau
acBiunile do!ndesc putere 2de ex., puterea de a cauza sau mpiedica un
eveniment3.
-randiozitate 2grandoare3
08
: 7imBaminte exagerate despre importanBa,
puterea sau cunostinBele deBinute sau despre identitatea proprie. 7e ntlneste n
tul!urarea deliranta, starile maniacale.
/alucina(ie: PercepBie senzoriala falsa ce apare n a!senBa oricarei
stimulari externe relevante n modalitatea senzoriala implicata.
/alucina(ii auditive: :alsa percepBie sonora, de regula voci dar si alte
sunete, cum ar muzica. 7unt cele mai frecvente halucinaBii n tul!urarile
psihiatrice.
/alucina(ii congruente cu dispozi(ia: 9alucinaBii cu conBinut care se
potriveste cu dispoziBia depresiva sau cu cea maniacala 2de ex., pacienBii
depresivi care aud voci care le spun ca sunt niste persoane rele& pacienBii
maniacali care aud voci care le spun ca au valoare, putere sau cunoastere
in>aBionate3.
/alucina(ii gustative: ;egate de gust.
/alucina(ii haptice 2tactile3: ;egate de senzaBiile de atingere.
/alucina(ii hipnagogice: 9alucinaBii care apar atunci cnd persoana
adoarme& de o!icei nu sunt considerate patologice
/alucina(ii hipnopompice: 9alucinaBii care apar atunci cnd persoana se
trezeste din somn, de o!icei nu sunt considerate patologice.
08
'n mod tradi(ional% grandoarea se refera la importan(a exagerata acordata
propriei persoane. )randio*itatea poate sa aiba un context mai larg% cum ar f
tematicile delirante cosmice% de reforma universala% salvare a lumii%
inven(ii+solu(ii miraculoase ale marilor probleme ale *ilei sau ale omenirii etc
uneori% pacien(ii de acest fel nu pre*inta un delir de grandoare propriu-*is% ei nu
,si acorda dec-t ,n subsidiar o importan(a exagerata!.
G
Release by Medtorrents.com
/alucina(ii imperative: Perceperea falsa a unor ordine carora persoana se
poate simBi o!ligata sa li se supuna sau carora i este incapa!ila sa li se opuna.
/alucina(ii incongruente cu dispozi(ia: 9alucinaBii care nu sunt asociate
cu stimuli externi reali, al caror conBinut nu se potriveste cu dispoziBia depresiva
sau cu cea maniacala 2de ex., n depresie, halucinaBii care nu implica teme cum ar
vinovaBia, pedeapsa meritata sau inadecvarea& n manie, halucinaBii care nu
implica teme cum ar valoarea sau puterea in>aBionate3.
/alucina(ii liliputane: PercepBia falsa ca o!iectele sunt mult mai mici
dect n realitate& se mai numesc si halucinaBii micropsice. ( se compara cu
macropsie.
/alucina(ii olfactive: 9alucinaBii care implica primar olfacBiaKmirosurile&
apar cel mai frecvent n tul!urarile medicale, n special n cele care afecteaza
lo!ul temporal.
/alucina(ii somatice: 9alucinaBii care implica percepBia unei trairi zice
localizate n interiorul corpului.
/alucina(ii vizuale: 9alucinaBii care implica primar simBul vazului.
/iperactivitate: (ctivitate musculara crescuta. 4ermenul este folosit
frecvent pentru a descrie o tul!urare constatata la copii, care se manifesta prin
neliniste constanta, hiperactivitate, distracti!ilitate si dicultaBi de nvaBare. 7e
ntlneste n tul!urarea prin decit atenBionalKhiperactivitate.
/ipermnezie: .rad ridicat de reBinere si evocare. Poate indusa prin
hipnoza si se poate ntlni la unele persoane supradotate& poate sa constituie, de
asemenea, un element al tul!urarii o!sesiv"compulsive, al unor cazuri de
schizofrenie si al episoadelor maniacale din tul!urarea !ipolara I.
/ipervigilen(! *hipervigilitate3: (tenBie si concentrare excesiva asupra
tuturor stimulilor interni si externi& se ntlneste de o!icei n starile delirante sau
paranoide.
/ipomanie: (normalitate a dispoziBiei cu caracteristicile calitative ale
maniei, dar ceva mai puBin intensa. 7e ntlneste n tul!urarile !ipolara II si
ciclotimica.
0dee prevalent! 2overvalued3: #onvingere sau idee falsa sau nerezona!ila
care este susBinuta dincolo de limitele raBiunii. +ste mai puBin intensa sau de mai
scurta durata dect delirul, dar se asociaza de o!icei cu !oala mintala.
0dei de referin(!: Interpretarea incorecta a incidentelor si evenimentelor
din lumea exterioara ca deBinnd o referinBa directa, personala, la propria
persoana& ideile de referinBa se pot constata ocazional la persoane normale, dar
apar frecvent la pacienBii paranoizi. /aca sunt prezente cu frecvenBa sau
0H
Release by Medtorrents.com
intensitate sucienta sau daca sunt organizate sau sistematizate, ideile de
referinBa constituie deliruri de referinBa.
0luzie: Interpretatea perceptuala incorecta a unui stimul extern real. ( se
compara cu halucinaBie.
0ncoeren(!: #omunicare lipsita de conexiuni, dezorganizata sau
incomprehensi!ila. 5ezi si salata de cuvinte.
1ncorporare: 'ecanism primitiv de defensa inconstienta n care
reprezentarea psihica a unei alte persoane sau aspecte ale unei alte persoane
sunt asimilate n propriul self printr"un proces gurativ de ingestie orala sim!olica&
reprezinta o forma speciala de introiecBie si este cel mai timpuriu mecanism de
identicare.
0nser(ia g.ndurilor: /elirul ca n mintea cuiva se implanteaza gnduri, de
catre alBi oameni sau forBe.
0nsight 2nBelegereKconstientizare, Lcritica !oliiM3: 6ecunoasterea constienta
a propriei condiBii. 1n psihiatrie se refera la constientizarea ,cunoasterea- si
nBelegerea propriei psihodinamici si a propriilor simptome de comportament
maladaptativ& este foarte importanta pentru facilitarea modicarilor personalitaBii
si comportamentului persoanei respective,
1ntunecarea constien(ei: )rice tul!urare a constienBei n care persoana
nu este pe deplin treaza, alerta si orientata. (pare n delirium, demenBa si
tul!urarea cognitiva. (lterare a orientarii, percepBiei, si atenBiei& se ntlneste n
disfuncBiile cere!rale.
0ritabilitate: +xcita!ilitate anormala sau excesiva, cu mnie, enervare sau
nera!dare usor declansate.
2am3is vu: :enomen paramnezic caracterizat de senzaBia falsa de
nefamiliaritate a unei situaBii reale care a mai fost traita anterior.
2udecat!: (ctul mintal de comparare sau evaluare a opBiunilor din cadrul
unui set de valori dat, cu scopul alegerii unui curs de acBiune. /aca cursul de
acBiune ales este consonant cu realitatea sau cu standarde comportamentale
adulte mature, se spune ca %udecata este intacta sau normala& se spune
ca%udecata este afectata daca acBiunea aleasa este clar maladaptativa, daca
rezulta din decizii impulsive !azate pe nevoia de graticare imediata sau daca
este n alt mod nepotrivita cu realitatea masurata potrivit standardelor mature ale
adultului.
4a belle indi5&rence: ;iteral nseamna Lfrumoasa indiferenBaM& atitudine
nepotrivita de calm sau lipsa de preocupare n legatura cu diza!ilitatea proprie. 7e
poate ntlni la pacienBii cu tul!urare conversiva.
00
Release by Medtorrents.com
4ogoree: 5or!ire !ogata 2rapida3, su! presiune, coerenta& vor!itul
incontrola!il, excesiv& se ntlneste n episoadele maniacale ale tul!urarii !ipolare
I. 7e mai numeste si tahilogie, ver!omanie, volu!ilitate.
0<
Macropsie: PercepBia falsa ca o!iectele sunt mai mari dect n realitate& a
se compara cu micropsie.
Manie: 7tare a dispoziBiei caracterizata prin elaBie 2euforie3, agitaBie,
hiperactivitate, hipersexualitate si gndire si vor!ire accelerate 2fuga de idei3. 7e
ntlneste n tul!urarea !ipolara I. 5ezi si hipomanie.
Manierism: 'iscare involuntara de nesters, ha!ituala.
Memorie: Proces prin care ceea ce se traieste sau se nvaBa devine o
nscriere n sistemul nervos central 2nregistrarea3, unde persista cu un grad
varia!il de permanenBa 2reBinerea3 si poate reamintit sau regasit din depozit
dupa dorinBa 2evocarea3.
Memorie imediat! 2pe termen scurt3: 7e refera la reBinerea imediata 2a
evenimentelor din ultimele cteva momente3& mai este cunoscuta ca memorie de
lucru si memorie tampon 2!uNer3.
Memorie recent!: 7e refera la evenimentele ultimelor cteva zile.
Memorie 6ndep!rtat! 2pe termen lung3: 7e refera la evenimentele
trecutului ,personal- ndepartat.
Micropsie: PercepBia falsa ca o!iectele sunt mai mici dect n realitate.
Aneori se numeste halucinaBie liliputana. ( se compara cu macropsie.
Mutism: (!senBa organica sau funcBionala a facultaBii vor!irii. 5ezi si stupor.
7egativism: )poziBia sau rezistenBa ver!ala sau non"ver!ala la sugestiile si
ndemnurile din afara& ntlnit frecvent n schizofrenia catatonica, n care pacientul
rezista oricaror eforturi de a miscat sau face opusul a ceea ce i se cere.
7eologism: #uvnt sau grup de cuvinte noi, a caror derivare nu poate
nBeleasa& ntlnit frecvent n schizofrenie. 4ermenul a fost folosit si pentru a
desemna un cuvnt care a fost construit incorect, dar ale carui origini ramn,
totusi, inteligi!ile 2de ex., pantof de cap, nsemnnd palarie3, dar construcBiile de
acest fel sunt denumite mai corect aproximari ver!ale.
8bsesie: Idee, gnd sau impuls persistent si recurent, care nu poate
eliminat din constienta prin logica sau raBionament& o!sesiile sunt involuntare si
ego"distonice. 5ezi si compulsiune.
0<
7e mai numeste si tahifemie, iar volu!ilitatea nu este considerata patologica
prin deniBie.
08
Release by Medtorrents.com
8rientare: 7tarea de cunostinBa de sine si despre locul ncon%urator n
termenii timpului, locului si persoanei.
9anic!: (tac de anxietate acut si intens, asociat cu dezorganizarea
personalitaBii& anxietatea este coplesitoare si se nsoBeste de senzaBia de
catastrofa iminenta.
9arapraie: (ct eronat 2ratat3, cum ar un lapsus linguae sau ratacirea
unui o!iect. :reud atri!uie parapraxiile unor motivaBii inconstiente. PerseveraBie:
0. 6epetarea patologica a unui acelasi raspuns n faBa unor stimuli diferiBi, ca n
repetarea aceluiasi raspuns ver!al la ntre!ari diferite. 8. 6epetarea persistenta a
unor cuvinte sau concepte specice n procesul vor!irii. 7e ntlneste n tul!urarile
cognitive, schizofrenie si alte !oli mintale. 5ezi si ver!igeraBie.
Retardare :inhibi(ie
;<
= psihomotorie: ncetinire a activitaBii psihice,
motorii, sau a am!elor& se ntlneste n depresie, schizofrenia catatonica. Poate sa
survina si opusul ei " agitaBia psihomotorie.
Retragerea *furtul> g.ndurilor: /elirul ca propriile gnduri sunt
ndepartate din minte de catre alBi oameni sau forBe. 5ezi si transmiterea
gndurilor.
Salat! de cuvinte: (mestec incoerent, n esenBa incomprehensi!il, de
cuvinte si grupuri de cuvinte, ntlnit frecvent n cazurile foarte avansate de
schizofrenie. 5ezi si incoerenBa.
S!r!cia vorbirii: Atilizarea limitata a vor!irii& se ntlneste n tul!urarea
autista, schizofrenia catatonica, tul!urarea depresiva ma%ora.
Sl!birea asocia(iilor 2asociaBii ndepartate3: 4ul!urare de gndire sau
vor!ire caracteristica schizofreniei, implicnd o tul!urare a progresiunii logice a
gndurilor, manifestata ca incapacitatea de a comunica ver!al n mod adecvat&
idei nenrudite si fara legatura ntre ele trec de la un su!iect la altul. 5ezi si
tangenBialitate.
Semne vegetative: n depresie, simptome caracteristice cum ar
tul!urarea somnului 2n special trezirile matinale3, scaderea poftei de mncare,
constipaBia, scaderea n greutate si pierderea raspunsului sexual.
Stare confuziv!: Pertur!area orientarii n timp, spaBiu, sau la persoana.
Stereotipie: 6epetarea mecanica continua a unor activitaBi ver!ale sau
zice& se ntlneste n schizofrenia catatonica.
0=
.enomenul clinic la care se refera /retardarea0 psihomotorie este bradi1ine*ia+
bradipsihia+ bradilalia. 'n limba rom-na este% probabil% mai potrivit sa ne referim la
inhibi(ie sau lentoare psihomotorie% si nu la /,nt-r*iere0.
0<
Release by Medtorrents.com
Stupor: 0. 7tare de reactivitate descrescuta la stimuli si de constienta mai
puBin dect deplina faBa de mediul ncon%urator& ca tul!urare a constientei, indica
o condiBie de coma parBiala sau semi"coma. 8. n psihiatrie, se foloseste sinonim
cu mutism si nu implica neaparat o tul!urare a constientei& n stuporul catatonic,
pacienBii sunt, de o!icei, constienBi de ceea ce i ncon%oara.
?angen(ialitate: 'od de a vor!i indirect, digresiv sau chiar irelevant, n
care nu este comunicata ideea centrala.
?ransmiterea g.ndurilor: 7enzaBia ca propriile gnduri sunt transmise
sau proiectate n mediu. 5ezi si retragerea 2furtul3 gndurilor.
?ulburare de g.ndire: )rice tul!urare a gndirii care afecteaza lim!a%ul,
comunicarea sau conBinutul gndirii& elementul principal al schizofreniei.
'anifestarile se ntind de la simplul !loca% si circumstanBialitatea usoara pna la
sla!irea profunda a asociaBiilor, incoerenBa si deliruri& se caracte rizeaza prin
nerespectarea regulilor semantice si sintactice, n dezacord cu educaBia
2instrucBia3, inteligenBa sau originea culturala a persoanei.
?ic: 'iscare musculara involuntara, spasmodica, stereotipa a unor grupuri
mici de muschi& se o!serva n special n momente de stres sau de anxietate,
rareori ca rezultat al unei !oli organice.
?rans!: 7tare de reducere a constientei si activitaBii, asemanatoare
somnului.
@erbigera(ie: 6epetarea stereotipa si lipsita de sens a unor cuvinte sau
propoziBii, asa cum se vede n schizofrenie. 7e mai numeste si catafazie. 5ezi si
perseveraBie.
@orbire sub presiune 2pressured speech3: #restere cantitativa a vor!irii
spontane& vor!ire rapida, zgomotoasa, accelerata, asa cum poate sa apara n
manie, schizofrenie si n tul!urarile cognitive.
0=