CAPITOLUL 1

Introducere – Conexiunea Minte/Corp

Sinteti pe cale sa explorati arta hipnozei, examinind tehnicile mai multor maestri,
de la stilul indirect, permisiv, al lui Milton Erickson, la stilul direct, autoritar al lui
George Estabrooks. Puterea tuturor acestor tehnici sta in conexia pe care o construiesti
(stabilesti) cu Mintea Inconstienta – a ta si a clientului tau.
Secretele si beneficiile hipnozei se sprijina pe starea de transa, si o sa subliniem abilitatea
de a produce fenomene de transa adanca. Abilitatea de a te muta din starea in care esti
acum in starea de transa adanca depinde de raportul tau cu Mintea Inconstienta. Aceasta
se concentreaza pe a te invata cum sa lucrezi la nivele mai profunde ale Mintii tale
Inconstiente si cu Mintea Inconstienta a fiecaruia din clientii tai.

Conexiunea Dintre Mintea Inconstienta si Corp

Poarta spre succes in hipnoza este Mintea Inconstienta. Minta ta Inconstienta nu
numai ca stocheaza informatia care este in afara constientului, dar deasemeni
coordoneaza senzatiile si functiile corpului. Cu un moment inainte de a citi aceasta
propozitie, probabil ca nu ai fost constient de felul in care simti contactul picioarelor cu
podeaua, sau cel al spatelui cu scaunul. Tot timpul corpul tau receptioneaza senzatii, dar
tu ramai inconstient de majoritatea lor. In plus fata de admistrarea tuturor acestor senzatii,
Mintea Inconstienta mentine bataile inimii, circulatia sanguina, digestia, si operarea
sistemului limfatic… si face ca ochii tai sa clipeasca fara a fi constient de toate acestea.
Este foarte interesant sa stii ca Mintea Inconstienta coordoneaza toate acestea cu o
precizie perfecta.

Un prim concept pe care il vom explora este acela ca Mintea Inconstienta poate
comunica cu fiecare celula din corp. Pana in mijlocul anilor 80, oamenii spuneau:
“Hipnoza este doar in Mintea ta! Nu este reala!” Dar recent, datorita lucrarilor de
pionierat ale Dr. Deppak Chopra, oamenii de stiinta au inceput sa-si dea seama de
intreaga extindere a conexiei minte/corp. Nu numai ca informatia din minte afecteaza
corpul, dar acum exista dovezi stiintifice ca procesele mentale, starile mentale, si
comportamentele mentale afecteaza incontinuu toate celulele corpului.

Informatia este transportata in interiorul corpului in forma unor impulsuri

electrice care trec prin celulele nervoase, sau neuroni. Intre oricare doi neuroni, exista o
separatie, sau sinapsa. Pentru ca impusurile sa calatoreasca de-a lungul traiectelor
nervoase, trebuie sa existe un transportor al impulsului prin sinapsa. Aceasta sarcina
esentiala este indeplinita de neuro- transmitatori, chimicale care conduc impulsurile
electrice prin sinapse intre celulele nervoase.

Cind neuro-trnsmitatorii au fost descoperiti pentru prima data, oamenii de stiinta

au crezut ca ei exista numai in creier. Mai tirziu, a fost descoperit ca neuro-transmitatorii
de fapt conecteaza toti neuronii din corp, formind o vasta retea de circuite electrice. Mai
recent, fizica cuantica si biologia cuantica ne-au aratat ca neuro transmitatorii scalda
fiecare celula din corpul omenesc. Aceasta noua informatie este cheia conexiei Minte
Inconstienta/Corp.
 Mintea Inconstienta nu numai ca gestioneaza senzatiile, miscarile si functiile
corpului, dar si trimite informatie, care calatoreste catre miliardele de celule din corp, le
afecteaza, producand sanatate sau boala, potrivit cu credintele noastre inconstiente.
Chopra descrie aceasta ca un sistem imunitar care continuu ”trage cu ochiul” la dialogul
intern.

Din puctul de vedere al hipnozei si al programarii neuro-lingvistice, sistemul

nostru imunitar, deasemeni “trage cu ochiul” la tablourile stocate in mintea noastra… la
sunetele pe care ni le reamintim sau care ne atrag atentia… la simtamintele pe care le
avem… si la conceptele pe care mintea le ia in considerare. Prin conductivitatea neuro-
transmitatorilor care inconjoara celulele, sistemul imunitar este in mod constant afectat de
activitatea Mintii Inconstiente.

De multe lucruri suntem constienti, dar operarea si sanatatea corpului este o

functie optimizata de Inconstient. Hipnoza ne permite sa incepem sa venim in contact cu
Mintea Inconstienta si sa folosim conexia Minte/Corp. Acesta este inceputul abilitatii
noastre de a manifesta un numar de lucururi minunate.

Ce este real?
Considerand minunile felului in care Mintea Inconstienta lucreaza, ne lovim
continuu de intrebarea: Ce este real? Aceasta este in mod strict o intrebare legata de
Mintea Inconstienta, pentru ca la nivelul Inconstient, nimic nu este “real”.

Am putea de asemena sa intrebam “Este Mintea Inconstienta reala?”. Pentru ca,

cuvantul “real” inseamna “a avea substanta”, Mintea Inconstienta nu poate fi reala!
Urmatoarea mare intrebare este ce este “real” despre hypnoza si conexiunea intre Mintea
Incostienta si Corp? Raspunsul se afla in faptul ca puntea care conecteaza Corpul si
Mintea este aceeasi punte care ne perminte sa calatorim “din “real” in “imaginar”. Daca
Realul este “fizicul”, trebuie sa consideram ca mintea este “imaginara” (ne-reala). In
continuare veti fi capabili sa declansati o schimbare fluida in oameni cunoscind ca totul
este Minte.

Ca sa o exprimam in alt fel, lectia Shamanului este ca nici una din lumile din jurul
nostru nu este reala. Cind aceasta afirmatie va capata sens pentru tine, veti intelege
“nerealitatea” a ceea ce noi numin realitate. Aceasta este o stare inalta de constiinta.
Budistii Zen mediteaza la cuanuri paradoxale zeci de ani pentru a realiza ca intreaga
realitate incepe cu perceptia intentiei mintii.

O intelegere a “nerealitatii realitatii” te va ajuta in a lucra cu hipnoza, pentru ca

vei intelege ca corpul este la fel de “nereal” ca orice altceva. Poate fi schimbat foarte
rapid, daca nu chiar instantaneu. Ca urmare iti poti lecui mintea si corpul oricand,
eliberindu-te de orice, de la tensiune mare pina la metabolism scazut.

Subliniind intrebarea ce este real , una dintre cele mai uimitoare povesti este cea a
unei diabetice cu personalitati multiple. Cand femeia a fost testata in timpul personalitatii
diabetice, singele ei avea un nivel inalt periculos de zahar. Cand a trecut la o alta
personalitate, in care nu era diabetica, un asistent i-a luat o proba de sange imediat si
nivelul zaharului in sange a fost normal, fara ca timpul scurs sa fi fost suficient ca sangele
sa fie filtrat de ficat si rinichi. Intrebarea este “Care este cauza diabetului? Este el real?”
Metafizic vorbind, mintea este singulara, dar din moment ce nu toti oamenii o percep in
acelasi fel, diviziunea in Minte Constienta si Minte Inconstienta este o distinctie
folositoare. In ciuda parerii unor comportamentalisti ca nu am avea o Minte Inconstienta,
distinctia ne poate permite sa intelegem mai clar modul in care mintea opereaza.

De ce invatam despre Hipnoza?

Valoarea experimentarii transei si invatarii hipnozei rezida in a atinge puterea de a
ne vindeca propriul corp si a ghida clientii in a si-l vindeca pe al lor… puterea de a
invata… si puterea de a crea schimbari in viata noastra.

Daca poti produce fenomene hipnotice in tine insuti, cum ar fi catalepsie

(rigiditate), relaxarea muschilor principali, catalepsia intregului corp, sau purtare
comportament somnambulic, atunci ai puterea de a produce schimbari vindecatoare in
tine insuti. Daca iti poti inchipui o minge de tenis, iti poti inchipui un gunoier mic
calatorind in corpul tau si stringind celulele sau substantele care au provocat boala.??????
Daca ai dureri musculare severe in spate, gandeste-te ce usurare ar fi sa stai jos si sa intri
in transa sau sa lucrezi cu un hipnoterapeut, si sa spui “Minte Inconstienta, incepe si
vindeca muschii spatelui meu!”. Daca ai o comunicare clara cu Mintea Inconstienta poti
face asta. Exista acum un val crescand de suport pentru puterile vindecatoare ale hipnozei
in comunitatea traditionala de medicina alopata.

In afara de vindecare, Mintea Inconstienta deschide noi usi cunoasterii (invatarii).

Daca este ceva ce vrei sa inveti usor, ii poti spune Mintii tale Inconstiente “Sa invatam
aceasta” si te va sprijini. Daca esti preocupat de o prezentare pe care o faci, ii poti spune
Mintii tale Inconstiente “Sa organizam aceasta in asa fel incat sa curga usor si fara efort”.
Mintea ta Inconstienta va face toate acestea pentru tine.

In transa, putem deasemeni sa ne incarcam cu putere reala pentru a crea schimbari

in vietile noastre, vindecand ceea ce trebuie vindecat, conservand invataminte din trecut,
si facand noi conexiuni neurologice pentru a ne indeplini visele. In aceste scopuri predau
Time-Line Therapy ® pentru mii de oameni in fiecare an. Daca avem o legatura cu
Mntea noastra Inconstienta, vom avea toate resursele de care avem nevoie pentru a ne
crea viitorul, indeplinindu-ne visele.

Milton Erickson a spus odata “Pacientii sunt pacienti pentru ca nu sunt in legatura
cu propriul lor Inconstient”. Pacientii hipnoterapiei sunt oameni care au suferit prea multa
programare, atat de multa programare exterioara incat au pierdut contactul cu eul lor
interior. Oamenii care sunt in legatura cu Inconstientul lor pot sa-si controleze destinul.

Exploram hipnoza pentru doua scopuri. Pe de o parte, invatam cum sa fim superbi
hipnoterapeuti, capabili sa ii ghidam pe altii pentru a obtine beneficiile transei. Pe de alta
parte, invatam cum sa fim foarte buni subiecti pentru hipnoza, pentru a putea accesa acele
beneficii cind intram in transa noi insine.
 CAPITOLUL 2

Scurta istorie a hipnozei

Inainte de a discuta despre cum lucreaza hipnoza, doresc sa va mentionez o scurta

istorie a hipnozei pentru a avea o mai buna imagine a artei din spatele tehnicii. Inca din
1860, Pierre Janet, Alfred Binet si Charles Fere incepeau sa utilizeze transe profunde
pentru producerea fenomenelor hipnotice. Experimentele timpurii s-au finalizat dramatic.
De exemplu, hipnoza a fost utilizata pentru a crea o leziune la nivelul mainii subiectului
si apoi a o face sa dispara. Aceste studii timpurii au avut implicatii puternice pentru
tratarea corpului omenesc. Din moment ce mintea inconstienta conduce trupul, hipnoza
ne conduce la posibilitati extraordinare pentru tratarea fizica.
Hipnoza a fost practicata de mii de ani. Exista dovezi in scrierile sanscrite ale
utilizarii transelor de vindecare si templelor pentru vindecare in India. Papirusurile
egiptene vorbesc despre « templele de dormit » si despre utilizarea inductiilor pentru
vindecare.
In anii 1500, Paracelsus, medicul suedez care a descoperit cura de mercur pentru
sifilis, a fost si primul medic cunoscut pentru utilizarea magnetilor in curele sale. El
trecea un magnet sau un minereu peste trupul unei persoane pentru a initia procesul de
vindecare. Oamenii erau tratati pentru multe boli de curele lui Paracelsus cumagneti.
In anii 1600 un irlandez numit Valentine Greatrakes trata oamenii prin trecerea
mainiilor lui si a magnetilor peste corpul lor. Era numit Greatrakes «marele mangaietor
irlandez» si era cunoscut pentru mangaierile sau masajele prin care rezolva problemele
corporale.
In 1725 un preot iezuit numit Maximilian Hehl utiliza magneti pentru a trata
persoanele. Ar fi ramas necunoscut daca unul dintre studentii sai, un tanar doctor din
Viena-Franz Anton Mesmer, n-ar fi notat asta. Mesmer a luat cu el la Viena astfel de
magneti pentru a-i utiliza in practica sa. In acele zile una dintre interventiile majore in
medicina era luarea de sange. Mesmer deschidea vena pacientului si lasa pacientul sa
sangereze pentru o vreme. Cand procedura lua sfarsit el trecea peste taietura un magnet si
sangerarea se oprea. Intr-o zi, cand Mesmer executa o astfel de procedura asupra unui
pacient, ajungand la partea cu magnetul nu a mai gasit nici unul dintre magnetii sai si nu
pareau sa fie de gasit nicaieri. A luat un bucata de bat, l-a trecut peste taietura pacientului
si sangerarea s-a oprit! Cum am spune noi azi intermenii hipnozei: trecerea unui magnet
sau a unui bat este o simpla sugestie nonverbala ce determina aparitia transei si opreste
sangerarea.
Dupa succesele sale, Mesmer a reclamat ca nu energia magnetului a cauzat
sangerarea ci energia magnetica provenita de la pacient. Aceasta ipoteza a dus la mari
controverse. El a numit aceasta energie „magnetism animal”. Nivelul transmiterilor
energetice in teoria lui Mesmer nu erau detectabile de catre instrumentele utilizate in
perioada respectiva pentru masurarea magnetismului conventional, iar termenul de
magnetism animal l-a discreditat pana la urma pe Mesmer.
In perioada de apogeu a faimei sale in Viena, Mesmer s-a mutat la Paris si a
devenit favoritul aristocratiei franceze. La sfarsitul anilor 1700 toate personalitatile
vremii mergeau la Dr. Mesmer pentru unul dintre tratamentele sale magnetice. Mesmer a
devenit un doctor de succes intr-o asemenea masura incat comunitatea medicala a
timpului a contestat metodele sale si pe Mesmer l-au numit sarlatan.
Apoi Mesmer a gresit enorm cerindu-i regelui Frantei o ancheta. Comisia
desemnata sa investigheze existenta „magnetismul animal” includea trei persoane
faimoase in zilele noastre: chimistul Lavoisier, cunoscutul american Benjamin Franklin si
un doctor care era expert in controlul durerii numit Guillotin. Franklin a spus: „Acestui
tip, Mesmer, nu i se scurge nimic din maini, nimic ce as putea vedea. Asa incat cred ca
mesmerismul trebuie sa fie o sarlatanie.”
Mesmer, astfel discreditat, a parasit Parisul si s-a intors la Viena pentru a practica
mesmerismul sau magnetismul animal. Din 1795 pana in 1985 notiunea de „energie” ca
si arta de vindecare a fost exclusa din vocabularul medical si psihologic.
Totusi, intr-o oarecare masura, mesmerismul se mai practica inca. Marchizul de
Pusseguyr in Franta a utilizat termenul de „somnambul” desemnad persoanele care merg
in somn, care este inca folosit pentru a descrie starile hipnotice cele mai profunde. De
Pusseguyr a ales termenul acesta dupa ce a observat ca subiectii aflati intr-o stare
profunda de transa erau in esenta somnambuli. Dr. Elliottson de la London College a
adoptat mesmerismul in practica sa si a fost aproape de a fi expulzat din comunitatea
medicala.
 In jurul anilor 1840, un tanar chirurg din Londra numit James Braid, a mers sa
vada o demonstratie de mesmerism a unui adept al acestei practici numit La Fontaine. In
zilele acelea mesmeristul obisnuia sa stea langa capul pacientului si isi trecea mainile
peste corpul acestuia prin spatele lui.
Ce l-a intrigat pe Braid a fost ca ochii pacientului ramaneau deschisi fara a clipi,
uitandu-se fix la mesmerist. Braid a realizat importanta fixarii ochilor in inducerea
transei. El a introdus un nou termen pentru a descrie starea de fixare, neuro-hipnoza.
Braid a decis ca mesmerismul nu implica transferul energiei. El a presupus ca
mesmerismul funtioneaza pentru simplul fapt ca sugestia cauzeaza intrarea pacientului
intr-o transa.
James Braid a scris prima carte despre hipnoza in 1843, intituland-o
Neurypnology. In aceasta carte el clarifica faptul ca fixarea intr-un singur punct sau pe o
singura idee este ceea ce produce aparitia hipnozei. Interesant este ca ulterior Braid a
decis ca hipnoza nu este termenul potrivit si a incercat schimbarea denumirii in
monoideism care nu se potriveste mai bine decat cea de neuypnology. Astfel denumirea
de hipnoza a supravietuit.
In aceasi perioada, James Esdaile, doctor in India, a scris o carte intitulata
Mesmerism. Esdaile sublinia utilizarea mesmerismului in procesele de control si
eliminare a durerii. El si-a dezvoltat tehnicile inaintea inventarii anestezicului pe baza de
cloroform, larg utilizat mult mai tarziu in chirurgie. Esdaile a realizat peste 500 de
operatii, multe dintre ele implicand dureri extreme, fara a utiliza vreun anestezic si a
descoperiti ca multi pacienti se vindeca astfel mult mai repede decat in mod normal. Unii
medici nu au crezut teoriile lui Esdaile si la intoarcerea lui din India aproape a fost exclus
din Corpul Medical Britanic pentru banuiala de a folosi mesmerismul in controlul durerii.
Aceasta dezbatere a mers mai departe, dar cloroformul a fost descoperit aproape
imediat dupa intoarcerea lui Esdaile. Cu aceasta descoperire, cercetarile asupra
controlului durerii au fost oprite.
In 1864, un doctor numit Liebault, in Nancy, Franta, a dezvoltat un sistem de
terapie utilizand hipnoza. Bernheim, un coleg al lui Liebault, i-a trimis un pacient cu
schiatica, iar pacientul a fost vindecat aproape peste noapte. Bernheim s-a decis sa
investigheze acest lucru ciudat numit hipnoza si curand dupa aceea a format un
parteneriat cu Liebault pentru a infiinta Scoala de Hipnoza de la Nancy. Tanarul Sigmund
Freud a studiat cu Liebault si Bernheim la Scoala de la Nancy si initial a utilizat hipnoza
in practica sa. In final, Freud a renuntat sa mai utilizeze hipnoza. Motivul declarat public
a fost ca o tanara pacienta a sarit si la sarutat. Freud a declarat ca pentru a fi concludent
ca hipnoza este prea subtila pentru a putea fi folosita. Putina istorie cunoscuta a hipnozei
inregistreaza motive diferite pentru care Freud a incetat utilizarea acesteia: utilizarea
cocainei i-a distrus gingiile si dintii sai falsi nu se mai potriveau bine cauzandu-i
insuficiente in inducerea rapida a transei hipnotice.
In competitie cu un excelent hipnotizator numit Breuer, Freud a inventat „terapia
vorbirii”. Freud spunea ca terapia sa nu este o terapie pentru saraci. Aceasta are nevoie de
100 pana la 300 de ore pentru a-si produce efectul. Terapia vorbirii lui Freud a devenit
psihoanaliza si a schimbat istoria pshologiei europene. Psioanalistii freudieni s-au
raspandit in psihologie si a devenit nepotrivit sa utilizezi orice alta tehnica. In consecinta
hipnoza a fost eclipsata.
In 1890, exact inainte ca opera lui Freud sa ia amploare, William James a scris
prima carte specifica psihologiei, doua volume intitulate Principii ale psihologiei.
Aceasta este o carte de referinta daca intentionezi sa practici hipnoza, programarea
neurolingvistica sau orice alta forma de interventie asupra clientilor.
La inceputul secolului 20, doua mari scoli de psihologie s-au dezvoltat. Pe de-o
parte, urmasii lui Freud, impreuna cu cei ai lui Jung si Adler, care au fost influentati de
Freud, formand o directie analitica a psihologiei. De cealalta parte erau behavioristii care
reactionau impotriva proceselor psihoanalitice ale lui Freud.
Behaviorismul actual incepe cu un medic american putin cunoscut, William
Twitmeyer, care nota ca daca lovesti usor genunchiul unui pacient cu un ciocanel,
genunchiul tresare. In 1902, Twitmeyer scria un articol pentru Journal of the American
Medical Association intitulat „The Knee Jerk Reflex”. Incls in a doua parte a articolului
sau-si aproape oriunde privesti-era o observatie intriganta: dupa conditionarea pacientului
prin loviri repetate ale genunchiului, Twitmeyer le spunea pacientilor ca urmeaza sa
loveasca din nou genunchiul dar oprea ciocanul inainte ca acesta sa atinga genunchiul. Iar
genunchiul reactiona totusi fara a fi lovit. Aceasta este o timpurie documentare asupra
relatiei stimul-raspuns.
Profesia medicala americana a omis importanta articolului lui Twitmeyer, insa un
tanar cercetator rus, Ivan Pavlov, l-a citit si a luat notite. Doi ani mai tarziu, in 1904,
Pavlov a publicat primul sau articol asupra „Reflexelor conditionate” impreuna cu
Societatea Medicala Rusa, detaliind experimentele sale cu caini. Drumul psihologiei a
progresat pe cai misterioase.
Cercetarile au continuat pe ambele parti ale Atlanticului. La Harvard, Boris Sidis
a scris The Psychology of Suggestion, care reprezinta inca un punct de referinta in
domeniu. In Marea Britanie, Milne Bramwell a scris History of Hypnosis in 1903.
Bramwell descrie tehnicile hipnotice ale inaintasilor lui. Asta face ca scrierea sa sa fie o
referinta foarte utila.
La inceputul secolului 20 nu s-au remarcat descoperiri majore in hipnoza din
punct de veere medical sau psihologic pana in 1943, cand Clark Hull de la Yale
University, a publicat opera clasica Hypnosis and Suggestibility. Aceasta carte reprezinta
unul dintre primele studii asupra hipnozei. Una dintre observatiile importante ale lui Hull
a fost ca „Orice implica transa, cauzeaza transa”. Acesta este un principiu fundamental,
care face totul posibil in crearea hipnozei. Din acest punct de vedere NLP si chiar si
vizualizarea reprezinta hipnoza.
Multe persoane ce practica terapia spun, „Nu utilizez transa ci doar relaxarea
progresiva”, sau „ nu folosesc hipnoza ci doar vizualizare creativa”. Clark Hull ar fi spus
probabil ca „Ambele implica transa. Deci induc transa”.
Hull este important si pentru influenta sa asupra tanarului Milton Erickson, care a
fost unul dintre tinerii sai cercetatori. Erickson practica hipnoza aproape zilnic din 1920
pana in 1980, vazind pana la 14 pe zi timp de 60 de ani. Invatamintele profunde ale lui
Erickson au schimbat fata hipnozei pentru totdeauna. Acestea sunt prezente pe tot
parcursul acestei carti.
George Estabrooks este un alt autor major ale carui tehnici le vom investiga. Pe
cand Erickson perfecta abordarea indirecta/permisiva a hipnozei, Estabrooks se
caracterizeaza prin abordarea directa/autoritara. Vom stiudia ambele abordari, dar si
unele intermediare, pentru a avea continuitate, putindu-ne servii astfel toti clientii. O
abordare indirecta/permisiva va aduce succes cu o parte a clientilor si o abordare
directa/autoritara cu altii. Deci va fi util sa avem ambele abordari in repertoriul nostru de
tehnici de inductie a transei.
In 1957, Andre Weitzenhoffer scria General Techniques of Hypnotism, una dintre
cele mai importante carti de hipnoza din afara operei lui Erickson. Vom dedica un capitol
si tehnicilor lui Elman.
 Leslie LeCron, in 1964, a fost deasemeni un pionier in domeniu. LeCron a
popularizat semnalele ideomotorii ale degetelor. Practicienii NLP ca si hipnoterapeutii
utilizeaza aceste semnale ale degetelor ca o cale de comunicare si construire a raportului
cu mintea inconstienta punandu-le intrebari. Vom descoperii o parte a semnalelor
ideomotorii ale lui LeCron si cum vor pot fi acestea folosite in munca studentilor de a-si
imbunatatii nivelul.
Jeffrey Zeig, presedinte al Fundatiei Erickson in Phoenix, si Enest Rossi sunt doi
dintre scriitorii si cercetatorii majori contemporani ai hipnozei ericksoniene. Zeig si Rossi
pastreaza mostenirea lui Erickson in viata. Contributiile lor sunt impartasite de mi de
psihologi, psihiatrii si alti practicanti prin intraga lume unde se utilizeaza atat metodele
indirecte/permisive ale lui Erickson cat si tehnicile directe/autoritare ale lui Estabrooks.
In capitolele finale, vom examina instrumente terapeutice minunate descoperite si
descrise de numerosi lideri mentionati in aceasta scurta istorie.
 CAPITOLUL 3

Transa

Transa si relatie
Conceptul fundamental in intelegerea si practicarea hipnozei este transa. Transa
este o stare prin care se instaleaza hipnoza. Este de asemenea o stare in care intram
frecvent, pe parcursul unei zile obisnuite. Exemplul meu favorit de transa este aceea din
lift. Intri intr-un lift, usile se inchid, ridici privirea si urmaresti cum se aprind numerele:
unu…doi…trei…patru…cinci…sase….Ajungi la sapte…. Liftul se opreste iar usile se
deschid si iti spui,” gata…, asteapta!…e oare sapte?” Aceasta este transa. Chiar mai
familiara este transa din timpul sofatului. Odata conduceam masina de-a lungul unei
autostrazi dinspre Niagara Falls spre Winsdor. Drumul trecea printr-un loc foarte frumos
unde erau copaci impunatori, si cerul senin, iar aerul era foarte proaspat. Conduceam, si
conduceam, si ascultam radio. Si deodata, mintea mea constienta, a preluat controlul si
mi-am dat seama ca eram la 60 mile, dincolo de iesire. Transa sofatului este un exemplu
prin care inconstientul preia controlul direct asupra comportamentului constient.
Probabil cea mai comuna situatie in care intram in transa, intr-o zi obisnuita, este privitul
la Tv. Te-ai uitat vreodata la Tv in timp ce, o persoana cu care locuiesti vorbea cu tine cu
ardoare….si brusc te-ai intors catre persoana aceea si ai spus…”Ce?”. In transa Tv
inconstientul poate prelua si inmagazina un lung sir de magini. Daca iti propui sa faci
hipnoza cu copiii, poti sa le ceri sa-si aminteasca emisiunea lor preferata, iar ei vor
reproduce totul cu amanunt. Transa este o stare normala, minunata, relaxanta si foarte
folositoare. Omenii intra in stare de transa tot timpul. Exista diferenta intre conceptul de
transa in care intri alaturi de un hipnoterapeut si tansa pe care o traiesti in lift, in masina
sau in fata televizorului. Cu un hipnoterapeut, esti insotit in starea de transa cu un scop
benefic, distinct. O alta diferenta este data de sursa relatiei. Cand esti intr-o transa a
sofatului, esti in relatie cu radioul, cu peisajul trecator, ori cu tine insati. Cand esti in
transa Tv, esti in relatie cu televizorul. Dar atunci cand esti in hipnoza ori hipnoterapie,
esti in relatie cu persoana care te-a asistat pentru a intra in starea de transa; inconstientul
se deshide el insusi pentru a receptiona informatia, direct si necritic, de la aceea persoana.
Noi toti intram in transa frecvent. Problema se pune daca preferam sa intram in propria
noastra transa fara un scop clar, sau alegem sa fim insotiti intr-o transa cu scopul de a
invata sau cu scopul terapiei. Acesta devine un factor foarte important pentru tine ca
hipnoterapeut, atunci cand clientul este in propria lui transa. Atunci cand se intampla asta,
transa pe care o traieste clientul nu te implica pe tine
Relatia, este baza pentru a obtine succes in hipnoterapie. Este o conditie prin care clientul
accepta sugestiile neconditionat, fara rezistente, la nivelul inconstientului. Aceasta
permite clientului sa produca schimbarile pe care el vrea sa le faca. Relatia deschide
poarta catre transa, starea in care putem vorbi direct cu partea inconstienta a clientului.

Experimentand transa
In calitatea de hipnoterapeut, vei insoti frecvent clientii in transa. Succesul in
hipnoza va creste pe masura ce vei dezvolta propria ta experienta in fenomenul transa.
Lasa Mintea ta sa creada ca a invata cum sa patrunzi la un nivel cat mai profound al
propriei tale transe, contribuie la cresterea eficacitatii in a asista alte persona in transa.
Milton Erickson in mod frecvent isi hipnotiza studenti, ca sic and se hipnotizau reciproc.
Multi subiecti aflati pentru prima oara in contact cu hipnoza sunt surprinsi sa afle ca se
simt normal si natural in transa si ca isi pasreaza controlul in timpul starii de transa. Pe de
alta parte ei pot percepe acest lucru ca pe “ceva ” diferit. Evenimentul poate parea un pic
mai estompat, aproape ca un vis pe care ni-l reamintim relativ bine.
Cand un client este in continuare constient ca s-a instalat hipnoza el are posibilitate de a
se intreba care este diferenta intre a fi in transa si a nu fi in transa. In capitolele urmatoare
vom discuta despre testele de sugestibilitate, care vor demonstra realitatea transei pentru
tine si pentru clientii tai, si testule despre fenomenul hipnozei profunde, iti vor arata
propriile abilitati de a ajunge la un nivel profound al transei. Cu cat vei parcurge mai
multe teste cu atat vei atinge un nivel mai profound al transei.

Etapele hipnozei si hipnoterapia.

Dar despre etapele hipnozei cand oamenii se intreaba daca fac lucruri pe care nu
le-ar face in stare obisnuita?. Sau le-ar face? Am observat ca multi dintre cei care vor sa
fie hipnotizati sunt extravertiti, care vor sa fie sufletul petrecerii. In etapele lor,
hipnotizatorii folosesc procese specifice pentru a-si selecta subiectii. Tipic pentru un bun
hipnotizator este ca va selecta acele persone care doresc sa fie in centrul atentiei, fie
pentru a arata ca sunt subiecti buni pentru hipnoza, sau pentru amuzament, intr-o
atmosfera dezinhibata unde toata lumea se asteapta de la ei sa actioneze intr-u mod
atipic.
Eu nu cred ca acesti oameni in transa pot sa faca lucruri pe care nu le doresc. Ei
fac pur si simplu lucruri sugestive sub impulsul inconstientului, mai degraba decat al
mintii constiente. In contextul terapeutic, Erickson si alti cercetatori au fost foarte clari
asupra faptului ca , clientul are control total. Un client sub inductie hipnotica, nu va face
nimic din ce nu ar face in mod normal. Multe dintre fenomenele care se produc in stare
de hipnoza, cum ar fi catalepsia corpului sau sugestii pentru amnezie, au o mare valoare
in situatii terapeutice. Gandeste-te la o persoana care are o problema cu spatele si care
este capabila sa atinga starea de catalepsie a intregului corp. El este capabil sa determine
toti muschii corpului sa devina total tensionati, apoi relaxati total, apoi complet normali.
Ganditeste-te cum aceasta poate sa-l ajute in eliminarea problemei.
Sugestia pentru amnezie, este adesea cheia consecintelor dramatice la un nivel mai
profound al transei. Daca clientul tau are o boala pe care vrea sa o vindece, sit u nu vrei
ca mintea lui constienta sa perceapa sugestiile de vindecare, poti sa-i dai post hipnotic o
sugestie de vindecare si instructiuni pentru a uita sugestiile constiente. Aceasta va
permite inconstientului sa-si atinga scopul fara interferente ale constientului. Aceasta
modalitate poate fi utilizata in lucrul cu cei care vor sa se lase de fumat. Simplu mod de a
sugera unui client in transa, va face ca in mod intentionat sa uite instructiunile. Aceasta ii
da posibilitatea clientului sa uite comportamentul. Stilul acesta difera considerabil intre o
etapa a hipnozei si intreaga hipnoterapie. Dar multe fenomene folosite sunt commune
amandoura.
O mare diferenta intre etapele hipnozei si hipnoterapie, este ca in hipnoterapie
nu e nevoie adesea de o transa mai profunda. Erickson a constatat ca se pot obtine
rezultate si in transe mai usoare cu unii clienti, in timp ce cu alti clienti e nevoie de o
transa mai profunda pentru a obtine rezultatetele dorite. Aceasta depinde de nevoile pe
care le are clientul. Majoritatea clientilor nu au nevoie mai mult de o transa usoara pentru
a fi capabili sa obtine schimbarile dorite.
Pe de alta parte, cand producem hipnoza prin transa la toate nivelele, suntem in
masura sa controlam starea proprului nostru inconstient , care isi deschide un intreg sir de
optiuni pentru noi. Un atlet a carei obisnuinta este sa alerge 100 iarzi pe saptamana cu
greu va putea sa atinga un nivel mai ridicat, scopul tuturor atletilor. La fel o persoana care
a experimentat doar o transa usoara, nu va putea sa obtina beneficiile depline ale transei
pentru sine sau pentru clientii sai. Atunici cand tu esti capabil sa cunosti toate fenomenele
specifice hipnozei, tu vei fi capabil sa te vindeci pe tine insuti si pe clientii tai, prin
metode adecvate.

Transa si invatare
Poti observa ca esti deja in transa in timp ce citesti aceasta carte. E folositor sa
fi in transa cand inveti despre hipnoza. Nu e nevoie sa fi preocupat daca ai pierdut un
numar de detalii la nivel constient, pentru ca inconstientul tau inregistreaza tot ceea ce ai
invatat. Transa este cel mai important lucru pe care noi il invatam pentru a invata. Pentru
ca toate informatiile noastre sunt inmagazinate la nivel inconstient, transa ne poate oferi o
stare propice reactualizarii informatiilor.
In Psihobiologia Mintii/Vindecarea corpului, Ernest Rossi spune, ”Toata
invatarea depinde de starea in care tu inveti”. Cea mai buna stare pentru a invata hipnoza
ca si alte aptitudini complexe- este transa. Daca simti ca ai pierdut anumite detalii la nivel
constient, in timp ce citesti aceasta carte, e perfect. Este mintea ta inconstienta, nu
constientul tau, care este pe cale de a reaccesa cunostinte, credinte, si noi comportamente.
La nivel constient, putem sa gandim ”sunt stralucitor, sunt atat de logic!”. Dar este
inconstientul tau, ce va reproduce si induce transa. Te rog relaxeaza-te folosind transa
pentru a invata. Vei fi “trans-format”, de ceea ce am sugerat.
Acum as vrea sa-ti prezint o tehnica de inductie, bazata pe simpla modalitate
de fixare a ochilor, o tehnica descrisa acum 15o de ani de James Braid , inventatorul
hipnozei. Poti aplica aceasta tehnica acum.

1 Alege un punct pe perete deasupra nivelului ochilor, astfel incat fixandu-l ochii tai sa-l
poata privi. Daca se intampla asta, lasa mintea ta sa se relaxeze. Observa la un moment
dat, ca, pe masura ce te concentrezi asupra unui singur punct, incepi sa permiti costiintei
tale sa se extinda inspre exterior. Observa ca incepi sa percepi lucruri din jurul punctului
fixat. De fapt esti constient de lucrurile din partea stanga a punctului fixat, si acum de
lucrurile din partea dreapta a acestuia, in timp ce esti concentrate asupra punctului.
Numesc aceasta stare speciala, Starea de a Invata. Este primul lucru pe care il predau de
obicei studentilor, cand vreau sa-i ajut sa-si mareasca mediile. Cand se concentreaza
asupra unui singur punct, ei intra intr-o transa care permite inconstientului sa absoarba
toate informatiile oferite de profesor. Odata erai capabil sa-ti menti constiinta fixand acel
punct, dupa care ai inceput sa-ti misti privirea in jur, mentinand permanent constiinta in
campul periferic vizual. Ceea ce le spun studentilor este ”acum te poti uita la mine sau la
profesor, dar mentine constiinta in campul periferic”. Invatarea este usurata prin starea
studentilor, de relaxare, receptivitate, concentrare. Aici sunt pasii de urmat pe care un
profesor ii poate parcurge, ca sa insoteasca studentii pentru a atinge acesta stare. Cere
studentilor sa-si ridice si sa-si focalizeze privirea ca si cand s-ar uita la spatiul dintre
sprancene. Ar putea privi la un punct pe tavan sau pe peretele din fata, de langa tavan.(ca
ajutor poti sa desenezi o pata pe perete sau pe tavan, ca sa se concentreze asupra ei).
Priveste studentul pentru a vedea primele semne ale relaxarii. Vei observa semne sigure:
scaderea ritmului respirator, ralaxarea muschilor faciali, dilatarea pupilelor. Pentru a evita
oboseala musculara a ochilor, limiteaza mentinerea privirii la doua minute sau mai putin.
1Din monmentul in care observi relaxarea la un student, acest lucru este validat spunand,
”Foarte bine!”.
2.Cere studentului(lor) sa ramana relaxat, cu mintea relaxata, si sa-si schimbe privirea,
astfel incat sa se concentreze asupra ta(profesorului).
Aceasta este Stare de Invatare. Aceasta va creste capacitatea studentilor de a absorbi si
retine, ceea ce trbuie atins. Exista, de asemena anumite evidente, cum ca aceasta tehnica
poate sa sincronizeze cele doua emisfere cerebrale.
Cei mai multi profesori nu sunt familiarizati cu hipnoza, si recunosc ca stare de invatare,
cand studentii intra in transa, este chiar in fata lor. De fapt daca ar fi atenti la studenti, ar
putea sesiza semnele transei. Oamenii spun adesea “nu vrem profesori care sa ne
hipnotizeze copiii”. Poate ar fi mai productiv, sa antrenezi profesori care sa inteleaga ce
fac ei, atunci cand hipnotizeaza copiii, ca sa obtina beneficiul maxim de invatare, al
acestui proces.
Vom discuta despre modul in care vei asista un client intr-o transa.
Hipnotizatorii clasici vorbeau cu pacientii lor, intr-un mod foarte direct, autoritar pentru a
induce transa. Milton Erickson prefera un mod mai pemisiv, comunicativ, care se
potriveste mai bine starii afective a clientului modern.
El a descoperit ca poate induce transa indirect si foarte eficace, utilizand un limbaj
ambiguu, in mod intentionat, ceea ce face ca mintea inconstienta a clintului sa asculte tot
ce el sugereaza. Modelul de limbaj, pe care Erickson il foloseste , este subiectul
urmatorului capitol.
 CAPITOLUL 4

Tiparele modelului Milton de limbaj hipnotic.

|n dezvoltarea unui stil permisiv de hipnoz=, Milton Erickson [i-a dat seama c=
anumite tipare de limbaj \l ajut= s=-[i \mbun=t=]easc= rela]ionarea cu Mintea
Incon[tient= a clientului, f=r= a avea nevoie de tehnici mai autoritare de hipnoz=.
|naintea sa, hipnotizatorii \ncepeau de obicei prin a spune: “Nu sta picior peste
picior, a[az=-]i t=lpile pe podea, pune-]i m`inile pe coapse, respir= ad`nc [i \nchide
ochii!”, direc]ion`ndu-[i clientul c=tre trans=. Erickson a dezvoltat o abordare complet
diferit= a hipnozei. Deseori, el nu \ncepea printr-o induc]ie tipic= de trans=, ci pur [i
simplu pornea o conversa]ie cu subiectul. Apoi, pe nesim]ite, trecea la o conversa]ie cu
Mintea Incon[tient= a clientului, vorbind \ntr-un fel care \i permitea Incon[tientului s=
construiasc= imagini, sentimente, sunete legate de cele ce vorbeau. Putea spune, de
exemplu, “M= \ntreb, a[a cum stai, ascult`nd sunetul vocii mele, dac= ai putea
experimenta o stare mai relaxat= ... acum. |ntruc`t remarci c= e[ti mai relaxat, nu ]i-e mai
u[or s= intri \n trans=?”.
Cheia tiparelor modelului Erickson de limbaj hipnotic este faptul c=
ambiguitatea \n orice sistem reprezenta]ional produce transa. C`nd \ncepi s= te g`nde[ti la
hipnoza ericksonian= [i cum s= induci transa, ambiguitatea este cel mai important
instrument. Dac= sunte]i obi[nuit s= folosi]i un limbaj c`t se poate de precis,
ambiguitatea inten]ionat= ar putea p=rea ciudat= pentru mintea dumneavoastr=
con[tient=. |ns= ambiguitatea \n tiparele hipnotice ale modelului Milton, pe care le vom
examina, st`rne[te curiozitatea Min]ii Incon[tiente [i deschide un canal direct pentru
dialogul cu Incon[tientul.
Ca o introducere \n modelul Milton, citi]i – sau, mai bine, pune]i pe cineva s= v=
citeasc= tare – urm=torul pasaj, care este scris \ntr-un limbaj hipnotic, \nc=rcat de
ambiguitate.
“{tiu c= te \ntrebi ... [i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ... pentru c= ... asta \
nseamn= ... c= \nve]i multe lucruri ... iar toate lucrurile, toate lucrurile ... pe care le po]i \
nv=]a ... \]i furnizeaz= noi g\nduri [i noi \n]elesuri. {i po]i, nu-i a[a c= po]i? Se poate, [tii.
{i este mult mai de ajutor. Stai acolo, ascult`ndu-m= pe mine, uit`ndu-te la mine, iar asta \
nseamn= c= po]i \nv=]a orice ai nevoie \n acest moment ... sau \l po]i \nv=]a \n
urm=toarele dou= zile. Sim]i c= este ceva pe care-l po]i \n]elege? Pentru c=, acum o
s=pt=m\n= vorbeam cu Richard, care \mi povestea c= a fost la o formare \n 1983 la
Denver, c`nd a discutat cu cineva care-i spunea: “Un scaun poate avea sentimente ...”.
Po]i auzi asta aici”.
Pentru a vedea detaliile despre tiparele limbajului aplicate \n acest pasaj hipnotic,
examina]i modelul Milton de mai jos.

Modelul Milton al tiparelor pentru limbaj hipnotic

1. CITITUL G~NDURILOR: S= pretinzi c= [tii g`ndurile sau ceea ce simte
altcineva, f=r= s= precizezi care este procesul prin care ai ajuns s= le cuno[ti.
“{tiu c= te \ntrebi ...”
2. REREREN}E PIERDUTE: S= emi]i o judecat= de valoare, f=r= s= specifici
cui \i apar]ine.
“{i este un lucru bun s=-]i pui \ntreb=ri ...”
3. CAUZ+ {I EFECT: Afirm`nd sau ar=t`nd c= un lucru \l cauzeaz= pe un altul.
Tiparele cauz=-efect includ:
a. C E (C face ca E s= se \nt`mple).
b. E pentru c= C
c. Dac= … atunci
“ …pentru c= …”
4. ECHIVALEN}+ COMPLEX+: Echivalarea a dou= chestiuni sau afirma]ia c= \
n]elesurile lor sunt echivalente.
“… asta \nseamn= …”
5. PRESUPOZI}IE: Presupunere.
“ … c= \nve]i multe lucruri …”
6. CUANTIFICATOR UNIVERSAL: Un set de cuvinte care generalizeaz= la
“toate cazurile” sau “niciun caz”.
“ … iar toate lucrurile, toate lucrurile …”
7. OPERATOR MODAL: Un cuv`nt precum “a putea” sau “ar trebui” care
implic= posibilitatea sau necesitatea.
“ … pe care le po]i \nv=]a …”
 8. NOMINALIZAREA: Preschimbarea cuvintelor care desemneaz= un proces
(sau a verbelor) \n substantive. Cea mai obi[nuit= form= de nominalizare este ad=ugarea
unui sufix la un verb pentru a ob]ine un substantiv.
“ … \]i furnizeaz= noi g`nduri [i noi \n]elesuri”
(Vorbitorul a schimbat cuvintele ce desemneaz= un proces “a g`ndi” [i “a \
n]elege” \n substantivele “g`nduri” [i “\n]elesuri”).
9. PREDICATE NESPECIFICATE: Omiterea verbului ori a obiectului ac]iunii,
sau a am`ndurora.
“… [i po]i” (Po]i ce?).
10. |NTREBARE ATA{AT+: O \ntrebare ad=ugat= dup= o afirma]ie, destinat= s=
dizolve rezisten]a.
“ … nu-i a[a c= po]i? …”
11. LIPSA UNUI INDEX REFEREN}IAL: Folosirea unui subiect general care
nu se refer= la cineva anume.
Exemple: oamenii, ei, unul, care.
“ … se poate, [tii …”
12. OMISIUNE COMPARATIV+ (COMPARA}IE NESPECIFICAT+):
Folosirea cuvintelor comparative f=r= a preciza cu cine sau cu ce se face compara]ia.
“ … [i este mult mai de ajutor” (dec`t ce?)
13. RITMAREA EXPERIEN}EI CURENTE: Descrierea a ceea ce clientul
experimenteaz= \n acel moment \ntr-un mod de net=g=duit.
“Stai acolo, ascult`ndu-m= pe mine, uit`ndu-te la mine …”
14. DUBLA OBLIGA}IE: Iluzia unei alegeri, unde oricare dintre op]iuni \l va
conduce ascult=torul s= fac= ceea ce sugereaz= ascult=torul.
“ … po]i \nv=]a orice ai nevoie \n acest moment ... sau \l po]i \nv=]a \n
urm=toarele dou= zile …”
15. POSTULAT CONVERSA}IONAL: O \ntrebare la care r=spunsul este “Da”
sau “Nu”. Prin faptul c=-i permite clientului s=-[i aleag= r=spunsul, tiparul evit=
autoritarismul.
“Sim]i c= este ceva pe care-l po]i \n]elege? ...”
16. MEN}IUNI EXTINSE: O serie de men]iuni legate \ntr-o fraz= lung=, \n care
povestitorul citeaz= o persoan= care spune ceea ce o a doua persoan= i-ar fi zis despre o a
treia persoan= …
 “ … acum o s=pt=m\n= vorbeam cu Richard, care \mi povestea c= a fost la o
formare \n 1983 la Denver, c`nd a discutat cu cineva care-i spunea …”
17. VIOLAREA RESTRIC}IEI DE SELEC}IE: Atribuirea de con[tiin]= unui
obiect nemi[cat sau a unui mod de comunicare unei creaturi care nu poate comunica \n
respectivul mod.
““Un scaun poate avea sentimente ...”
18. AMBIGUITATE
a. Fonologic=: Folosirea a dou= cuvinte cu \n]elesuri diferite, dar care sun=
asem=n=tor, \n aceea[i propozi]ie; ori folosirea unuia \ntr-un context \n care ar putea fi
luat drept cel=lalt.
"You can hear that here.. (“Hear” si “Here” se pronun]= asem=n=tor).
"You can believe you're unconscious.. . " (Po]i crede c= e[ti incon[tient).
Ascult=torul poate auzi "You can believe your Unconscious." (Po]i s= te \ncrezi \n
Subcon[tientul t=u).
b. Sintactic=: Folosirea unei combina]ii de cuvinte care are mai mult de un \
n]eles posibil.
"They are visiting relatives."(“Sunt rude aflate \n vizit=”, dar [i “Ei \[i viziteaz=
rudele”).
c. De determinare:: Folosirea unei modific=ri \ntr-un context lingvistic \n care
este neclar la care parte a propozi]iei se refer= modificarea.
“Vorbindu-]i ca unui copil …” (Cine este copilul?)
“Zgomotele [i g`ndurile deranjante …” (Sunt g`ndurile deranjante?)
d. De punctua]ie::
Fraz= cu b=taie: Folosirea ultimului cuv`nt dintr-o propozi]ie ca prim cuv`nt din
urm=toarea propozi]ie.
“I want you to notice your hand me the glass."(“Hand” are [i sensul de “m`n=” [i
pe cel de “a \nm`na” sau “a da” – “Vreau s= observi m`na / d=-mi ochelarii!”.
Pauze \n locuri nea[teptate:
“|n timp ce vei citi aceast= … carte, vei \nv=]a tehnici noi”
Propozi]ii incomplete:
“{tiu c= te a[tep]i”.

19. UTILIZAREA: Utiliz`nd tot ceea ce se \nt`mpl= ori ceea ce spune clientul.
 Clientul spune: “Nu m= simt convins”
R=spuns: “A[a e, nu e[ti convins \nc=, pentru c= nu ai pus singura \ntrebare care
te va l=muri \n totalitate”.

Urm=torul capitol con]ine o explicare detaliat= a utiliz=rii.

 CAPITOLUL 5

Principiul Utilizarii

Un element important in hipnoterapia moderna este utilizarea. Asa cum s -a

discutat in capitolul IV, primii hipnoterapeuti, inclusiv Milton Erikson , la inceputul
carierei sale, ar fi spus: “Desccrucisaza picioarele, pune mainile in poala, respira adanc si
intra in transa”
Pe parcurs, Erikson a invatat sa directioneze inductia transei din ce in ce mai
putin. El a inceput sa permita sa se intample ceea ce trebuia sa se intample. Aceasta este
princiipiul utilizarii.
Practicand hipnoza, se pot obtine rezultate excelente in procesul de inductie si adancire a
transei utilizand tot ceea ce se intampla. Asta inseamna sa fii atent la ceea ce clientul
spune sau face. Ca raspuns la orice face clientul poti spune: “Foarte bine!” Strecoara usor
in conversatie lucrurile pe care clientul le face si chiar lucruri neasteptate care se petrec in
jur.
Imi amintesc ca lucram intr o seara cu o clienta care intrase intr- o transa
profunda. Stateam foarte aproape de un ceas cu pendula ale carui batai ar fi putut rasuna
in toata casa. Era aproape ora 7. Dintr o data am auzit ceasul scotand acel sunet care
precede bataile. Mi am spus: “ o, nu, ce o sa fac acum? Clienta este in transa!” Stiam ca
ceasul va incepe sa bata asa ca am spus: “In urmatoarele momente vei trai o revelatie
profunda a sapte moduri in care stii ca te ai schimbat”. Ciocanelul a coborat si s- a auzit
un sunet profound: boong! Si eu am spus”unu boong, doi boong, trei boong”. Asa ca nu
ezitati sa folositi aceasta tenica. Utilizati orice apare in contextul hipnozei pentru a
adanci transa clientului. Cand acesta clienta a revenit din transa mi a spus ca a fost una
din cele mai profunde experiente pe care le a trait in viata ei.
Erikson era un maestru al utilizarii. El ar fi folosit orice ar fi putut sa apara. El
spunea: “Nu stiu daca ai observat, dar ai inceput sa respiri mai lent. Privirea ta este fixata
pe acel pinct de pe perete si chiar daca ai observat sau nu poate una sau cealalta dintre
mainile tale s-a ingreunat”. Erikson utiliza tot ce se intampla pentru ca lui ii placea sa fie
foarte atent.
Puteti utilize orice se intampla in contextull transei clientului. De exemplu daca
observati ceva ce clientul vrea sa faca, spuneti –i sa faca, si dupa ce a facut spuneti pur si
simplu “foarte bine”. Aceasta este utilizarea.
Sa presupunem ca spuneti clientului “in cateva momente vei incepe sa clipesti”(acest
lucru se va intampla automat chiar daca vorbiti despre el sau nu). Dupa un timp, mai
repede sau mai tarziu clientul va clipi si stunci veti spune: “foarte bine”. Cand clientul
clipeste mintea inconstienta incepe sa receptioneze idea ca a declansat clipitul ca urmare
a sugestiei pe care ati dat-o. Acceptand sugestia de a clipi inconstientul clientului devine
mai receptiv la alte sugestii. Utilizarea este un instrument puternic.
Concentrarea atentiei la fiecare lucru mic pe care-l face clientul este foarte importanta.
Terapia psihanalitica a incercat sa nu ia in considerare acest lucru.
Psihanalistul sta la capatul canapelei si clientul priveste in partea opusa astfel
incat nici unul nu-l vede pe celalat. Initial Erikson a fost criticat pentru ca a sugerat ca
terapeutul sa se uite la client pentru a observa anumite lucruri dar acest lucru a contribiut
in mare masura la eficienta terapiei sale.
Asa ca eu va sfatuiesc sa va uitati la clienti atunci cand lucrati cu ei. Este bine sa
aveti scaunul pozitionat fata de scaunul clientului intr-un unghi de 90-135 grade din
doua motive: in primul rand acest unghi va va permite sa profitati din plin de vederea
periferica si sa observati totul de la ce se intampla in camera pana la miscarile pieptului
clientului atunci cand respira. In al doilea rand acest unghi ii asigura clientului sufficient
spatiu- evitandu-se orice senzatie de invadare a spatiului intim-si ii permite sa se simta in
siguranta. Acest lucru va intari relatia cu clientul.
O tehnica speciala a utilizarii este folosirea unui element (convincer) pentru a
cladi increderea clientului in autenticitatea transei. Adesea, oamenii se asteapta ca transa
hipnotica sa fie ceva cu totul diferit de orice au experimentat. Ei pot san nu tina cont de
transa pe care au trait-o pentru ca a fost ceva foarte obisnuit. Ori de cate ori le spun
clientilor mei “transa este o stare normala. Va fi ceva obisnuit”, uneori au dubii daca ceva
s-a intamplat intr-adevar. Acest element are rolul de a arata clientului daca este sau daca a
fost in transa. Cel mai bun argument in acest sens este propriul comportament al
clientului, de preferat un gest au un comportament in care exista disonanta intre mintea
constienta si cea inconstienta. De exemplu cand un client are o catelepsie a bratului ii
putem cere sa deschida ochii si sa priveasca bratul rigid si ridicat. Cand il intrebati apoi
“esti in transa?” vor avea o certitudine.
De asemenea, puteti observa anumite lucruri pe care clientii sunt pe cale sa le faca
inainte ca acestia sa fie constienti de ele. Le puteti cere sa faca acele lucruri, si atunci
cand le fac, aparent ca raspuns la sugestie spuneti “foarte bine” si propriul lor
comportament va deveni o certitudine ca urmeaza sugestiile.
Accentul pe principiul utilizarii.

Urmatorul exercitiu va va permite sa experimentati naturaletea utilizarii. Aplicati

exercitiul cu un partener care va impartaseste interesul in hipnoza.
Utilizarea exercitiului pentru 2 persoane:
O persoana va lua rolul hipnoterapeutului si cealalta va fi clientul. Terapeutul sta
visavi de client, la un unghi de 130 grade si intra in raport cu clientul. Din perspectiva
PNL asta inseamna impartasirea fizilogiei clientului: aceeasi postura, aceeasi inclinatie a
capului, respiratie si chiar postura coloanei. Din pozitia aceasta terapeutul intra in transa .
Daca tu, ca terapeut, te afli in raport cu clientul si intri in transa, atunci si clientul va intra
in transa. De fiecare data cand observi ca clientul face ceva/ actioneaza ca si cand ar intra
in transa, foloseste acest lucru spunand “Foarte bine ”. Vei folosi doar aceste 2 cuvinte
de-a lungul inducerii transei: “Foarte bine”.
Clientul va observa ca de fiecare data cand te porti ca si cum ai intra in transa si
auzi cuvintele “Foarte bine” transa se adanceste.
Dupa 5 minute schimbati rolurile astfel incat amandoi veti experimenta ambele
roluri: de client si de terapeut..
 CAPITOLUL 6

Istoria Personala

Tehnicile interviului
La începutul unei prime sesiuni cu un nou client este necesar să se strângă
informaţii detaliate despre evenimentele din viaţa clientului care l-au condus către
raţiunile de a cere ajutorul terapeutului.
Intrebările vor fi bazate pe problema prezentă (actuală) a clientului şi de
asemenea pe ce anume ar dori să modifice în situatia actuală. Timpul petrecut prin aceste
interogări este o perioadă excelentă de stabilire a relatiei (client- terapeut).
Se recomandă următorul set de intrebări care vor conduce către problema actuală
a clientului şi principala ei cauză.
Pe măsura ce se pun intrebările se observă când anume răspunsurile clientului
sugerează o cauză sau un efect ale evenimentelor care i-au marcat viaţa.
Altfel spus, dacă acesta consideră că e stăpân pe direcţia vieţii lui sau dacă, dimpotrivă,
consideră că ceea ce i se întâmplă e determinat de forţe exterioare
Întrebări pentru obţinerea istoriei personale detaliate
1. De ce eşti aici? Din ce alte motive? Ce altceva?
Solicitaţi toate motivele pentru care clientul a solicitat terapia.
2. Cum ai conştientizat că ai această problemă?
Solicitaţi strategiile clientului în legătură cu această problemă şi orice diagnosticări
făcute.
3. De când ai această problemă?
A fost vreo perioadă când nu ai avut-o? Ce ai făcut în legătură cu problema în cauză?
4. Ce s-a întâmplat prima dată când ai avut această problemă?
Ce ai simţit atunci?
5. Ce ţi s-a mai întâmplat de atunci?
Ce ai simţit atunci?
6. Pentru fiecare din aceste întâmplări,care este legătura ei cu situaţia vieţii tale
actuale?
 7. Spune – mi despre părinţii tăi, fraţi, surori etc, etc. Care este relaţia dintre
aceste persoane (fiecare dintre ele) şi situaţia ta actuală?
8. Spune-mi despre copilăria ta în legătură cu această problemă?
9. Faptul că ai aceasta problemă îţi aduce vreun beneficiu?
Întreaba-ţi mintea inconştientă.
10. Când ai ales să creezi această situaţie ? De ce? Întreabă- ţi mintea inconştientă.
11. Există ceva ce mintea ta inconştientă vrea să-ţi semnaleze, sau există ceva ce
simţi că îţi scapă înţelegerii/ sau mintea inconştientă îţi ascunde, şi dacă ai afla
acest lucru ar permite problemei să dispară?
12. Mintea ta inconştientă e de acord să ne ajute să rezolvăm astăzi această
problemă şi să îţi permită să trăieşti experienţa neîndoielnică a dispariţiei ei,
pâna la sfârşitul acestei şedinţe?

Acest set de întrebări este proiectat pentru a-l determina pe client să dea răspunsuri
care-i vor arăta în mod clar terapeutului ce anume intervenţii sunt cele mai utile în
timpul hipnozei. Se va acorda atenţie asupra oricărui detaliu pe care clientul îl
exprimă. În timp ce se iau notiţe se va avea în vedere că orice problemă actuală este
un exemplu despre ceva anume. Pentru a identifica problemele situate la un nivel
superior de care clientul nu este conştient, se poate întreba : “Şi la ce vă face să vă
gândiţi acest lucru …?”
Pentru a obţine mai multe detalii asupra efectelor ale problemei actuale majore se
poate întreba: “ Îmi puteţi de un exemplu ?”
Astfel, se va produce o deplasare pe verticală (în sus şi în jos) în ierarhia
problemelor structurate după cum urmează:

Problema mai mare

Problema actuală Problema actuală
Exemple Exemple Exemple Exemple Exemple

Time- Line Therapy Master Practitioner Training ne conferă o excelentă practică

în a obţine o detaliată istorie personală.
O altă sursă indicată este cartea doctorului A.M.Krasner “The Wiyard Within”
(Vrăjitorul lăuntric) în care se conturează o strategie de a-I pune clientului întrebări foarte
precise despre problema actuală. Dacă s-a învăţat NLP se pot folosi întrebările care sunt
“cheile către un obiectiv realizabil”
În calitate de hipnoterapeut este necesar a avea o idee clară asupra problemei în
cauză şi asupra modalităţilor de intervenţie care l-ar putea ajuta pe client să o rezolve.
Isoria personală este astfel cea mai bună metodă pentru atingerea acestui scop.

Utilizarea Meta Modelului

Pe măsură ce clientul răspunde întrebărilor din propria sa istorie personală, acesta
va generaliza, de cele mai multe ori va distorsiona informaţiile (adesea neintenţionat) şi
va omite detalii.
Se pot solicita informaţii detaliate folosind Meta Modelul, un sistem NLP de
patternuri lingvistice care clarifică întrebările. Patternurile sunt schimbări în limbajul
comun ce ascund informaţia pe care vorbitorul nu vrea să o conştientizeze sau să o
comunice nici conştient, nici inconştient. Întrebările sunt proiectate pentru a regăsi
informaţiile ascunse. Meta Modelul este dezvoltat în următoarele pagini:
Răspuns
DISTORSIUNI
1. Lectura gândurilor: Pretenţia de a cunoaşte
starea internă a cuiva. Exemplu: “Tu nu mă
placi”
2. Interpretări pierdute: Judecăţi de valoare
pe care persoana care le emite le omite.
Exemplu: “E rău să fii inconstant”
3. Cauză – efect: Atunci când cauza este în
mod eronat plasată în afara persoanei.
Exemplu:”Tu mă întristezi”
4. Echivalenţele complexe:Când două
experienţe sunt interpretate ca fiind
sinonime. Exemplu: “Ea întotdeauna ţipă
la mine, ea nu mă place”
5. Presupoziţiile: Exemplu: “Dacă soţul
meu ar şti cât de mult sufăr, nu ar face aşa
ceva.” Sunt 3 presupoziţii în această frază:
(1) Eu sufăr; (2) Soţul meu se comportă
într-un anumit fel; (3) Soţul meu nu ştie
că eu sufăr.
Predicţie
“De unde ştii că eu nu te plac?”
„Cine spune că e rău? “, „Cine crede
asta?“, „Cum îţi dai seama că e rău?“
„Cum se face că ceea ce fac eu, te face să
alegi să-ţi provoace tristeţe?“, “Cum, în
mod specific?”
„De ce crezi că atunci când ţipă la tine nu
te place?“, “Tu nu ai ţipat niciodată la
cineva de care îţi place?”
(1) “Cum anume alegi să suferi?”
(2)”Cum acţionează(reacţionează) el?”
(3)”De unde ştii că el nu ştie că suferi?”
Pattern
Descoperirea sursei de informaţie
Strângerea dovezilor.
Descoperirea modelului performativ
pentru identificarea sursei sau a strategiei
credinţelor,
Descoperirea alegerii
Descoperirea echivalenţelor complexe
sau a unui contraexemplu
Specificarea alegerii, a verbului şi
a acţiunii pe care el o reprezintă.
Descoperirea reprezentărilor interne
şi a echivalenţelor complexe.
GENERALIZĂRI
6. Cuantificatori universali ca : “tot”,
“fiecare”, “niciodată”,”toată lumea”, Găsirea unor contraexemple. Descoperirea contrexemplelor, a
“nimeni” etc. Exemplu: “Ea nu mă ascultă “Niciodată?” efectelor, a rezultatelor.
niciodată”. “Ce s-ar întâmpla dacă te-ar asculta?”

7. Operatori modali
a. Operatorii modali de necesitate ca : “ar a. “Ce s-ar întâmpla dacă nu ai face Aflarea efectelor, a rezultatelor.
trebui”, “nu ar trebui”, “trebuie”, “nu asta?”, “Ce s-ar întâmpla dacă faci asta?”,
trebuie”, “este necesar”. Exemple: “Altceva?”,”Sau?”
“Trebuie să am grijă de ea”

b. Operatori modali de posibilitate b.”Ce te împiedică?” Descoperirea cauzelor

(imposibilitate) ca: “pot”, “nu pot”, “va fi (“Ce s-ar întâmpla dacă i-ai spune?”)
posibil”, “nu va fi posibil”, “s-ar putea”,
“nu s-ar putea”, “posibil”, imposibil”.
Exemplu: ” Lui nu pot să-i spun
adevărul”

OMISIUNI
8. Nominalizări: procesarea cuvintelor ”Cine nu comunică cu cine?” Întoarcerea în cadrul unui proces
care au fost “îngheţate în timp” devenind “Ce nu comunică?” (deblocare), descoperirea omisiunilor şi
substantive. Exemplu: “ Nu există “Cum ţi-ar plăcea să comunici?” a referirilor
comunicare”

9. Verbe nespecifice: “Cum anume?”

Exemplu:”M-a respins” Specificări(nuanţări) ale verbului
10. Simple omisiuni
a. a unei persoane sau a unui b.”Cine anume nu te ascultă?”
lucru: Exemplu:”Nu mă simt în Extragerea omisiunilor
largul meu” comparative.
b. Lipsa indexului de referinţă.
Nespecificarea persoanelor sau a “Mai bună decât cine/ce
lucrurilor. Exemplu: “Ei nu mă anume?”
ascultă” “Comparată cu cine/cu ce?”
c. Omisiuni comparative: “mai
bun”, “cel mai bun”, “mai mult”,
“mai puţin”, “mai rău”.
Exemplu: „Ea este o persoană
mai bună“

Descoperirea omisiunii.

a.“În legătură cu ce/cine?” Descoperirea indexului de

referinţă.
 Examinând Meta Modelul se poate observa că cele 10 categorii se
regăsesc şi în Modelul lui Milton (Capitolul IV). Ambele modele
înglobează patternuri lingvistice care omit, distorsionează şi generalizează
informaţia. Cele două modele au însă obiective exact opuse.

Ca hipnoterapeut se poate folosi Meta Modelul pentru a-l determina pe

client să furnizeze detaliile specifice pe care acesta le omite. Omiterea
poate fi neintenţionată, dar de obicei implică detalii a căror conştientizare
este neplăcută(neconfortabilă). Aceste detalii vor arăta de ce anume
clientul solicită ajutorul terapeutic.

Scopul Modelului lui Milton este ca hipnoterapeutul să omită

detalii şi să vorbească în mod deliberat în termeni vagi, ceea ce va stârni
interesul inconştientului clientului, permiţând astfel furnizarea unor detalii
din experienţa clientului, uitate sau ţinute deoparte.

Mai există o diferenţă între cele două modele, care este însăşi cheia
succesului în hipnoză. Aşa cum s-a discutat în capitolul III, clientul poate veni
către hipnoterapeut cu propria lui transă, care nu-l include pe terapeut.
Întrebările Meta Modelului dirijează atenţia clientului asupra detaliilor;
această concentrare asupra detaliilor îl va scoate pe client din propria lui
transă. Odată ce a fost obţinută istoria personală, se poate folosi Modelul lui
Milton de patternuri lingvistice pentru a conduce clientul într-o nouă transă,
construită pe bazele raportului cu hipnoterapeutul. Tocmai prin această transă
clientul şi hipnoteraputul îşi vor realiza demersul.
 CAPITOLUL 7

Conversatia premergatoare inducerii transei si testele de sugestibilitate

Succesul unei sedinte de hipnoza depinde de cele mai multe ori de eficacitatea
discutiei premergatoare, adica conversatia pe care o ai cu clientul inainte de inducerea
transei. Tu si clientul veti obtine cele mai bune rezultate daca clientul se va simti
comfortabil in legatura cu procesul hipnotic, incantat de potentialele lui beneficii si
convins ca hipnoza va functiona.

Conceptiile gresite ale adresarii

In timpul discutiei premergatoare poti inlatura orice temere sau confuzie a
clientului pe care acesta ar putea-o avea cu privire la hipnoza. Cea mai comuna confuzie
este aceea ca clientul se asteapta sa se simta „in afara”la un moment dat, undeva unde nu
va putea avea memoria experientei. Acest lucru se va intampla numai daca ii vei da tu o
sugestie specifica pentru a uita.
O transa usoara va fi asemenea unei relaxari. Din moment ce transa este un lucru
normal, o stare naturala, clientul va avea sentimentul de familiaritate indiferent de cat de
profunda va fi transa in care se va afla.
Spune-i clientului tau: „Nu te astepta sa te simti hipnotizat. Transa nu inseamna
sa-ti pierzi cunostinta. Este o stare normala, naturala. In schimb asteapta-te sa te simti
foarte relaxat.”De multe ori este de folos sa oferi exemple de transe obisnuite pe care le
intalnim fiecare dintre noi in viata de zi cu zi.
O preocupare mult mai serioasa a unora dintre clienti este accea care porneste de
la conceptia gresita ca intr-un fel clientul preda controlul hipnoterapeutului. Hipnoza nu
inseamna a detine puterea asupra unei alte persoane ci mai degraba reprezinta o
interactiune complexa intre hipnoterapeut si client. Este un act de cooperare. Asa cum ai
facut in capitolul anterior „Utilizarea exercitiului” probabil ai remarcat ca majoritatea
exercitiilor reprezinta un proces de a invata cum sa te sincronizezi cu partenerul tau.
Chiar daca ai fost sau nu constient de acest lucru, voi doi trimiteati valuri de energie unul
spre celalalt, sincronizandu-va asemenea unui dans. Gandeste-te ca hipnoza presupune
doua persoane ce coopereaza si care se indreapta spre un obiectiv comun, acela de a
stabili o mai buna comunicare cu Mintea Inconstienta.
Asigura-te ca clientul tau intelege ca el este cel care detine controlul: toata
hipnoza este de fapt autohipnoza. Acesta este un concept important pentru tine si clientul
tau- sa intelegi. Hipnoza este ceva cu care clientul va lucra pe sine insusi. Daca clientul
spune: „nu ma poti hipnotiza”, el are dreptate. El este singura persoana care se poate
hipnotiza pe el insusi. El este singura persoana care poate face sa intre in transa. Tu ca
hipnoterapeut esti un faciliator sau un ghid. Din moment ce toata hipnoza este
autohipnoza, clientul intotdeauna detine controlul. Clientii accepta doar sugestiile care se
afla in concordanta cu valorile si credintele lor. Un client nu poate fi obligat sa faca ceva
in timpul sedintei de hipnoza daca acel ceva nu se potriveste cu ceea ce face si in viata de
zi cu zi.
Un client nu va urma o sugestie post hipnotica de a face ceva daca acel ceva se afla in
conflict cu valorile si credintele sale.
In discutia preliminara, de multe ori ii spun clientului: „In timpul hipnozei, trebuie
sa stii ca tu esti cel care detine controlul. Daca te voi ruga sa te ridici, probabil ca o vei
face. Dar daca iti voi spune sa jefuiesti o banca, probabil ca nu o vei face avand in vedere
ca acest lucru nu face parte din felul tau de a te comporta in viata de zi cu zi.”
Atunci cand problema controlului il preocupa foarte mult pe client eu ii spun: „In
fiecare moment al transei hipnotice tu esti cel care detii controlul. De fapt, cand vom
atinge stadii mai profunde ale hipnozei vei remarca, pentru ca ele sunt puse in asa fel
incat in orice moment sa poti spune- Nu, nu vreau sa fac asta.”
Clientului preocupat de intrebarea „ce se întampla daca raman blocat in transa?” ii
raspund: „ Roaga-te sa se intample asta!”.
Oamenii din manastirile zen mediteaza ani intregi, cautand sa atinga transe cat
mai profunde si mai lungi pana cand au un moment de iluminare si devin Buda.
De fapt clientul pe care il asisti in transa nu poate ramane blocat, pentru ca il poti ghida
sa iasa din ea in orice moment. Daca clientul ramane constient in timpul transei el poate
iesi singur din ea.
Eu pot singur sa intru foarte usor intr-o transa profunda…si cateodata adorm. Cand se
intampla acest lucru am un somn profund si ma trezesc la sfarsitul lui.
Poti intra intr-o transa profunda cu tine insuti. De asemenea poti seta un ceas cu alarma
pentru a te asigura impotriva overtrancing sau poti alege sa adormi pur si simplu. Orice
cale vei alege pentru a intra intr-o transa profunda de autohipnoza este calea cea mai buna
pentru tine

Ajutandu-l pe client sa inteleaga transa si beneficiile ei

Cu cat clientul intelege mai bine ce inseamna starea de transa, cu atat el poate sa
joace rolul in interactiunea cooperativa care sa-l ajute sa traiasca transa.
O data ce i-ai starnit curiozitatea si interesul, este folositor sa-i explici pe scurt ce
inseamna hipnoza in termenii de conexiune minte/corp si ce posibilitati de vindecare apar
prin deschiderea comunicarii cu Mintea Inconstienta.
Clientul isi joaca cel mai bine rolul daca intelege ca acest raport cu tine va
deschide usa raportului cu propria sa Minte Inconstienta.
Importanta pentru succesul in terapie este increderea clientului si increderea lui in
hipnoterapeut.
Prin intrebarile pe care le adresezi pentru a lamuri si a intelege ce anume doreste
clientul sa castige prin ghidarea ta consolidezi increderea.
Intrebarile cu privire la intentia clientului iti vor arata suportul tau mult mai clar.

Testele de sugestibilitate
Atunci cand clientul se simte comfortabil, chiar incantat de ideea experimentarii
unei transe, mai exista inca un pas foarte util inainte de a induce transa: testele de
sugestibilitate.
Tine minte ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.
Scopul principal al testelor de sugestibilitate este de a-l convinge pe client de
sugestibilitatea sa. Clientul are nevoie sa stie clar ca este intr-adevar sugestibil si ca poate
raspunde la hipnoza. Inainte de a incepe un test de sugestibilitate, de obicei spun: „stii,
mamei mele i-a spus mama ei – sa nu fii sugestibila-„.
„De fapt multi oameni din generatiile mai vechi considerau ca a fi sugestibil nu
era un lucru bun. Dar daca vrei sa atingi o stare mai sanatoasa si doresti sa ai o mai buna
comunicare cu Mintea ta Inconstienta, trebuie sa inveti cum sa lasi mintea sa dea sugestii
corpului tau. De aceea este foarte util sa fii sugestibil. Daca poti să fii sugestibil, vei fi
capabil sa-i spui mintii tale inconstiente sa faca orice vrei tu…si ea o va face pentru tine.”

Teste de sugestibilitate pentru doua persoane

Mai jos sunt descrise trei teste de sugestibilitate pe care tu le poti incerca cu un
partener sau le poti folosi mai tarziu ca modalitate de a-ti convinge clientii de propria lor
sugestibilitate.
Primul dintre cele trei este testul dictionarului si al balonului

Testul Dictionarului si al Balonului

Gaseste un loc unde tu si partenerul tau sa aveti loc suficient pentru a va misca.
Hipnoterapeutul spune clientului:
„Tine amandoua bratele intinse in fata ta, cu palmele in jos, bratele sa fie ridicate
la nivelul umarului. Inchide ochii. Acum intoarce mana dreapta cu palma in sus.
Acum as vrea sa-ti imaginezi o carte grea- poate dictionarul Webster-in mana ta
dreapta. Imagineaza-ti ca este atat de greu incat iti trage in jos intregul brat…jos…JOS.
Acum, imagineaza-ti ca de incheietura ta stanga sta legat un balon mare, albastru, umplut
cu mult heliu…ridicand…ridicand…RIDICAND…mana ta stanga sus…sus…SUS.
Un balon mare albastru, ridicand mana ta stanga sus, tot mai sus. Si un dictionar
greu devenind din ce in ce mai greu si MAI GREU…si un balon albastru ridicand si
RIDICAND…si un dictionar devenind greu si MAI GREU(continua atat cat este
necesar). Acum, deschide ochii si uita-te la mainile tale.”
„Daca bratele tale s-au miscat si nu mai sunt paralele, atunci esti sugestibil si
corpul tau va asculta sugestiile date de mintea ta indiferent de rezultatele la care ajungi, te
rog ia in considerare aceasta intrebare: „Ce parere ai despre efectele tuturor sugestiilor pe
care le-a oferit mintea ta corpului tau de-a lungul ultimilor 30 de ani?”
Acest exercitiu dureaza intre 10 si 30 de secunde.
„De-a lungul celor 30 de ani, care crezi ca este efectul tuturor sugestiilor pe care ti
le-ai dat inconstient?”

Cel de al doilea test de sugestibilitate se numeste Testul degetului menghina

Tu si partenerul tau puteti face acest exercitiu stand jos.

Testul degetului menghina

Hipnoterapeutul ii spui clientului: „ stangeti mainile in fata ta, incrucisandu-ti
degetele si ridicand degetele aratatoare in sus. Departeaza-ti degetele aratatoare un
centimetru si ramai in aceasta pozitie, asigurandu-te ca mainile raman in continuare
bine stranse iar degetele celelalte bine inclestate.
Acum as vrea sa iti imaginezi o mica menghina in jurul degetelor tale aratatoare
care incepe sa isi miste bratele si vreau sa remarci ce se intampla in momentul in care
menghina incepe sa se inchida (fa o miscare de intoarcere cu mana). „Priveste cum
degetele tale incep sa se miste impreuna.” Continua in felul acesta pana cand degetele
aratatoare ale clientului sunt presate unul peste celalalt. Poti repeta testul fara a face
miscarea de intoarcere. Hipnoterapeutul spune: „ Departeaza degetele aratatoare si
imagineaza-ti menghina din nou. Strangeti mainile si incearca sa tii degetele aratatoare
departate, imagineaza-ti un mic surub care face ca bratele menghinei sa inceapa sa se
inchida si sa apropie degetele aratatoare. Priveste cum degetele tale aratatoare se
apropie unul de celalalt”.
Ce este amuzant cu privire la acest exercitiu este faptul ca clientul participa la o
demonstratie ce-i arata secunda de secunda ce efect are imaginatia sa asupra degetelor
sale.
Se poate intampla ca ocazional sa ai clienti carora le face placere sa contrazica mereu.
Degetele lor vor sta departate chiar daca isi imagineaza menghina. Un „ gica contra”este
cineva care are obiceiul de a contrazice mereu orice fel de afirmatie, sugestie.
Daca spui „este o zi superba”, replica lui va fi „ nu, este o zi ingrozitoare”. Daca
spui, „este un restaurant ingrozitor” va spune „ nu este chiar atat de rau”.
Unui astfel de client ii poti face fata usor. Ii poti spune sa faca opusul a ceea ce vrei tu ca
el sa faca.
Testul degetului menghina reprezinta o cale buna de a afla daca clientul este un
„gica contra”. Daca degetele continua sa stea departate in timp ce-i ceri sa-şi imagineze
ca ele se strang, schimba-ti abordarea.
Poti spune: „chiar daca menghina se inchide, nu lasa degetele sa se miste unul
spre celalalt inca”.
Daca ii oferi unui astfel de client sugestii contrare adecvate, mintea lui
inconstienta la un moment dat va misca degetele. Cand urmeaza mai tarziu sa induci
transa poti spune: „ Nu intra inca in transa. Nu adormi profund. Nu accepta aceste
sugestii in totalitate si complet in timp ce asculti atent sunetul vocii mele.”
Adu-ti aminte ca scopul testelor de sugestibilitate este de a convinge clientul ca
poate fi sugestibil si poate intra in hipnoza. Nu este nevoie sa te conving pentru ca tu deja
stii ca fiecare este sugestibil pana la un anumit punct.

Cel de-al treilea test de sugestibilitate este balansarea corpului

Balansarea corpului
Gaseste un loc unde clientul sa poata sta drept ca intr-o postura de militar.
Hipnoterapeutul spune clientului: „ Inchide ochii si intoarce-ti fata spre tavan cu
ochii inchisi. Imagineaza-ti ca te legeni inainte si inapoi. In siguranta bineinteles, inainte
si inapoi…inainte si inapoi…inainte si inapoi. Retine ca ai inceput deja sa incepi sa te
legeni inainte si inapoi, in siguranta bineinteles. Mintea ta inconstienta te va prinde
intotdeauna…inainte si inapoi…(daca nu te legeni, poate fi din cauza faptului ca fata ta
nu este complet intoarsa spre tavan…inainte si inapoi. Acum revino la pozitia initiala si
deschide ochii.”
Testele de sugestibilitate si rolul lor de convingatori
Aceste trei teste standard simple de sugestibilitate sunt create pentru a permite
clientului care nu a mai fost niciodata in transa sa experimenteze propria sa
sugestibilitate. Ele actioneaza pe post de convingatori. Recomand sa aplici macar unul
dintre aceste trei teste inainte de a-ti hipnotiza clientul pentru prima data
De obicei le fac pe toate cele trei spunandu-i „poti fi mai bun la unul decat la
celelalte. Folosim diferite grupe de muschi si diferite parti ale corpului”.
În testul balonului si al dictionarului folosim intregul grup de muschi ai bratului si
umarului. In degetul menghina folosim mainile. In balansarea corpului folosim
picioarele. Diferitele grupuri de muschi pot fi sugestibile la diferite nivele pentru o
persoana asa ca fac toate cele trei teste pentru a oferi clientului oportunitatea de a vedea
la care se descurca cel mai bine. Acest lucru imi ofera informatii cu privire la ce grup de
muschi este cel mai sugestibil.
Testele de sugestibilitate nu sunt in mod particular ericksoniene, ele vin din
hipnoterapia standard.
Consider ca aproape oricine va raspunde macar la unul dintre ele. Inainte de a face
testele, spune-i clientului: „ motivul pentru care este bine sa fii sugestibil este acela ca vei
fi capabil sa lasi mintea sa faca sugestii corpului tau si vei fi capabil sa vindeci orice”.
Daca vei avea discutia aceasta inainte, rata succesului va fi mare in testele de
sugestibilitate si in sedinta de hipnoza care va urma.
Unii oameni vin la sedinta de hipnoterapie determinati sa spuna la sfarsitul
sedintei „nu m-am simtit niciodata hipnotizat” oamenii mai putin sceptici pot spune dupa
aceea „nu cred ca am fost hipnotizat. M-am simtit doar relaxat si comfortabil”. Cu clientii
de acest tip, testele de sugestibilitate actioneaza pe post de convingatori de pretransa
extrem de puternici.
Daca dintr-un anumit motiv testele de sugestibilitate nu functioneaza, nu inseamna ca
clientul nu va intra in transa. El iti poate spune ca el nu este hipnotizat, ca nu se simte
diferit fata de cum se simte in mod normal. Nici clientul, nici tu, s-ar putea sa nu aveti
idee ca el este deja in transa si ca in urmatorul moment bratul lui ar putea fi suspendat in
aer.
Studentii de multe ori ma intreaba daca exista vreo relatie intre testele de
sugestibilitate si profunzimea transei hipnotice la care o persoana este capabila sa ajunga.
Evit sa prezic profunzimea transei din testele de sugestibilitate pentru ca prejudecarea ar
putea sa-l faca pe client sa nu adanceasca transa cat ar dori.
Folosesc testele de sugestibilitate numai ca moduri de convingere a clientului ca
este hipnotizabil.
 CAPITOLUL 8

Stadii ale hipnozei

Recunoasterea nivelelor transei

Pentru a ne asigura de faptul ca pacientul traiestea cea mai de succes experienta
hipnotica, este important sa putem recunoaste la ce nivel al transei hipnotice a ajuns
acesta. Recunoasterea acestui nivel al transei ne va permite sa utilizam ceea ce se
intampla, sa aniticipam si sa modificam anumite posibile reactii de nemultumire.

De timpuriu, in practica mea, practicam Integrarea Partilor ( o tehnica NLP

utilizata pentru a rezolva conflictele Constient vs. Inconstient) cu o clienta care reusise sa
intre intr-o transa profunda. Cum clienta mea avusese o discutie profunda cu parti ale
Inconstientului sau, a descoperit apoi ca nu era capabila sa se miste. Eu ignorasem
semnele sale fiziologice, manifestatea intr-un nivel adanc al hipnozei. Daca mi-as fi dat
seama de nivelul la care se afla, as fi putut aplica utilizarea si i-as fi spus “Poti descoperi
faptul ca te afli intr-o stare foarte profunda a transei, iar corpul tau nu vrea sa se miste.
Aceasta probabil, te va amuza si te va incanta”. In schimb, clienta mea a observat ca nu
se poate misca, iar acest lucru i-a provocat o mare neliniste.

Recunosterea semnelor nivelului transei hipnotice, te va ajuta sa iti conduci usor

clientul catre un rezultat satisfacator. Nerecunoasterea nivelului transei ar putea
determina la client un rationament care ar putea genera panica, de genul “O…nu, sunt
total relaxat si nu ma pot misca. Ce se intampla daca niciodata nu voi mai putea deveni
relaxat ?” Astfel, nu este de dorit ca el sa simta asemenea neliniste in timpul transei.

Stadii ale hipnozei ( dupa LeCron, Hipnotismul astazi, 1964 )

Cel mai bun indicator al nivelului transei la care un client a ajuns este reprezentat
de catre fenomenele hipnotice care se produc la sugestiile tale. Tabelul de mai jos este un
ghid foarte util al stadiilor hipnozei si al fenomenelor pe care, in mod obisnuit, poti
astepta sa se produca la aceste stadii. In cele ce urmeaza, vei descoperi o discutie
detaliata care urmareste exact tabelul.

Stadii ale hinozei (adaptare dupa LeCron, 1964)

Usor
Letargie
Relaxare 20 %
Catalepsia pleoapelor

Catalepsia unor grupe izolate de muschi (Catalepsia bratului)

Sentimente de greutare sau de plutire

 Catalepsia completa a grupelor de mschi
(Catalepsia intregului corp)

Raspuns hipnotic
Medie
Schimbari ale gustului si mirosului 60%
Blocarea numarului

Amnezie
Anestezia mainii ( a partii ce poate fi
inmanusata)
Analgezie (fara durere)

Miscari automate Adanca

(20%)
Halucinatii positive - Vizuale si auditive

Sugestii post-hipnotice bizare

Anestezie

Halucinatii negative
Stare comatoasa

Exista trei cai extraordinare pentru a intelege acest continuum al nivelelor transei :
1. vazand o demonstratie a celor 6 stadii ale hipnozei;
2. experimentand voi insiva aceste stadii;
3. conducand clientul prin toate aceste stadii.

Cand se incepe inducerea transei, clientul, in cele mai multe cazuri, va porni de la
Stadiul 1 al hipnozei, experimentand letargia, apoi o usoara relaxare. Prima catalepsie pe
care o vei induce va fi, in mod obisnuit, cea a pleoapelor. Aceasta deoarece muschii care
controleaza miscarea pleoapelor formeaza unul dintre cele mai mici grupe de muschi din
organism si sunt foarte usor de relaxat. Calalepsia poapelor se produce atunci cand ochii
clientilor sunt atat de relaxati, incat acestia nu ii pot deschide; acestia par a fi blocati.
Catalepsia pleoapelor este un indicator foarte convingator pantru a putea pregati clientul
pentru adancitea stadiilor transei hipnotice.

Pe masura ce clientul ajunge in Stadiul 2 al hipnozei, poti transfera catalepsia

unor grupe izolate de muschi, asa cum ar fi catalepsia bratului. Astfel, tipice pentru acest
stadiu sunt sentimentele de greutate si de plutire. Aceasta etapa este inca considerata o
transa usoara. Pentru a adanci Stadiul 2 de hipnoza, poti induce catalepsia unor grupe
complete de muschi, precum cele de la picioare sau chiar catalepsia intregului corp.
Catalepsia completa a grupului de muschi este inceputul unei transe hipnotice medii.

In Stadiul 3, clientul va arata un nivel specific al raspunsului, numit raspuns

hipnotic definit ca starea in care clientul il aude si il vede numai pe hipnoterapeut. In
aceast stadiu poti introduce mirosuri impresionante si schimbari ale gustului. Poti tine
prajituri proaspete langa nasul clientului si sa ii spui ca, de fapt este o varza veche si el
va simti chiar acel miros de varza veche. Sau poti sa ii ti niste amoniac sub nas si sa ii
spui ca sunt prajituri proaspete si el va simti mirosul de prajitura. Poti de asemenea sa
determini blocarea numarului, prin inducerea disparitiei unui numar in mintea clientului.
Poti spune “Numarul 4 nu exista” si apoi sa ii ceri sa numere ceva. Vei observa ca el va
numara: 1…,2…,3…,5…,6….Vei obseva ca acel numar chiar nu exista in repertoriul lui
de numere. Evident, trebuie sa iti amintesti sa i-l reintroduci mai tarziu.

Pe masura ce clientul avanseaza care adancirea nivelului mediu al transei, el va

ajunge la Stadiul 4. La acest nivel, poti induce amnesia, sugerand faptul ca , clientul uita
parti a ceea ce s-a intamplat in timpul transei. Acest fapt este foarte util pentru sugestiile
post-hipnotice, pentru a ajuta clientul sa realizeze schimbari fara “interferente” ale mintii
sale constiente. Poti, de asemenea sa induci anestezia manusii , in care mana devine
amortita, ca si cum ai fi administrat un anestezic pentru mana…sau sa reduci senzatiile in
alte parti ale corpului. Abia dupa anestezia mainii urmeaza analgesia, absenta totala a
durerii. Dupa ce ai indus analgesia, clientul ar putea experimenta senzatii ambigue, dar nu
o senzatie specifica de durere. El va simti atingerea ta, ci nu durerea determinata de
intepatura unui ac.

Nivelul cel mai adanc al Stadiului 4 este al miscarilor automate. Modalitatea cea
mai simpla de a initia miscari automate este cea prin care ne folosim de mainile
clientului. Cel mai simplu este sa ii sugerati sa porneasaca mainile sale sa realizeze o
miscare de rotatie una in jurul celeilalte si veti observa ca el va continua sa le miste in
acest fel pana cand ii veti spune stop. (Coordonarea motorie ar putea fi imprecise in
timpul transei; s-ar putea sa fie nevoie sa conduceti usor mainile clientului pana la
inceperea miscarii efective).

Clientul va incepe sa experimenteze transa profunda la inceputul Stadiului 5.

Obisnuit in acest stadiu, este aparitia halucinatiilor positive, ceea ce inseamna ca vede sau
ca aude ceva ce nu este acolo. Daca vei tine mana goala in fata clientului si ii vei spune
ca tii in mana o mingie de tennis, acesta va putea sa iti spuna chiar si culoarea si numarul
care apar pe mingie. ( in sens opus, haluciatiile negative inseamna ca respectivul nu vede
si nu aude ceva care este acolo. Halucinatiile negative apar in Stadiul 6).

Un fapt obisnuit al Stadiului 5 este reprezentat de sugestiile post –hipnotice

bizare, care il determina pe client sa face ceva neobisnuit atunci cand a iesit din transa,
atata timp cat aceasta nu contravine valorilor si credintelor sale. Andre Weizenhoffer ne
relateaza o incantatoare poveste despre sugestiile post-hipnotice. Weizenhoffer i–a spus
unui client aflat in transa: “George, cand te vei trezi, vei simti un impuls irezistbil de a-mi
da un dolar. George se trezeste si simte impulsul, dar nu ii da lui Weizenhoffer dolarul....
Weizenhoffer primeste un telefon a doua zi dimineata la ora 2 de la George care ii spune:
“trebuie sa repar asta, Andre, vin pana la tine acasa chiar acuma ca sa iti aduc 2
dolari”. Weizenhoffer il intreaba atunci, de ce nu mi-ai dat la acel moment acel dolar?”
si George spune: “Cand am iesit din transa, am simtit un impuls irezitibil de a-ti da acel
dolar. Am stiut insa ca, in mod normal nu trebuia sa am acel impuls si m-am gandit ca
trebuie sa imi fi dat o sugestie post-hipnotica. Si atunci mi-am zis: Nu voi face asta!. Insa
am fost obsedat de acest fapt toata noaptea, asa ca am sa vin chiar acum pana la tine”.

Cand dati o sugestie post-hipnotica, folositi-o numai pe perioada sedintei si

asigurati-va ca ati ridicat sugestia inainte de a pleca din cabinet clientul.

In Stadiul 6, clientul va atinge cel mai adanc nivel a transei. In acest stadiu poti
introduce anestezia care ar trebui sa permita realizarea operatiei fara anestezic chimic sau
extragerea unui dinte fara Novocaina. Acesta este nivelul transei pe care dr. James
Esdaile l-a indus prin mesmerism pentru a pregati pacientii pentru operatie, in India
anilor 1800. Aducerea clientului in Stadiul 6 ar putea necesita ceva mai mult tmp.
Clientul va avea nevoie sa intre si sa iasa din transa pentru o perioada mai extinsa de
timp, in acest proces de adancire a transei hipnotice.

In stadiul 6 se pot induce halucinatiile negative sau starea de a nu vedea sau auzi
ceva ce se produce in acel moment la fata locului. Poti spune clientului “ Tu ma vezi doar
pe mine, tu nu vezi si nu auzi pe altcineva, aici.” Iar daca altcineva ar sta in fata clientului
si ar vorbi, acesta nu ar lua la cunostiinta despre acea prezenta.

Avansand in adancirea transei in Stadiul 6, clientul va intra in starea comatoasa.

Dave Elman, pe care il vom studia, numeste aceasta, starea Esdaile. In aceasta stare,
clientul inca doarme profound, fiind in raport hipotic cu hipnoterapeutul sau.

In cea mai profunda stare a Stadiului 6, pot aparea somnambulismul sau plimbatul
in timpul somnului. In starea de somnambulism, clientul se poate ridica si se poate
plimba, manifestand un comportament asemanator celui pe care il realizeaza in starea de
veghe. Ar trebui sa observi comportamentul acestor clienti indeapropape pentru a
observa ca ei nu se misca in maniera in care o persoana nehipotizata s-ar misca.

In urmatoarele capitole, vom discuta caile de inductie a fenomenelr hipnotice care

au in comun cele sase stadii. Pentru a fi un abil practicant al hipnozei, trebuie sa
memorezi aceste stadii si feomene asociate, astfel incat sa le poti recunoaste ca devenind
o noua stare.

Aplicabilitatea stadiilor hipnozei

Succesiunea fenomenelor hipnotice in cele 6 stadii este bazata pe cercetarile lui
LeCron si a altor cercetatori, precum si pe experienta acestora in utilizarea acestor stadii
cu un numar larg de clienti. Scala lui LeCron este acceptata ca fiind unul dintre cele mai
importante ghiduri in hipnoza. Aceasta succesiune ramane valabila pentru cei mai multi,
daca nu pentru toti subiectii hipnotizabili. Unii clienti nu vor experimenta toate
fenomenele hipnotice, iar altii le pot trai intr-o alta ordine. De exemplu, un client, poate
trai experimenta catalepsia bratului nu in transa usoara, ci mai tarziu, in transa medie sau
profunda.

Procentajul din tabel arata cu aproximatie in ce proportie subiectii pot

experimenta fiecare dintre nivelele transei inca din sedintele de inceput fara a fi necesare
conditionari ulterioare. Dintre persoanele care se prezinta la tine, probabil 20% vor
realiza initial o transa usoara, 60% vor trai o transa medie, iar 20% vor dezvolta o transa
profunda.

Intre Erickson si Dave Elmanau avut loc dispute intense pe seama acestor
procentaje. Erickson spunea ca el nu cunoaste pe cineva care sa nu poata trai o transa
profunda, desi unora le ia mai mult timp pentru a intra in aceasta stare. Unul dintre
clientii sai a manifestat fenomene asemanatoare transei profunde abia dupa 300 de
inductii repetate. Legat de aceasta, punctul de vedere al lui Erickson este ca “Transa tine
de invatarea modalitatii de a intra in transa”.

Procentajele lui LeCron se refera clar la persoane fara practica anterioara in

experimentarea transei. In experienta mea, oricine poate invata, eventual, cum sa
experimenteze o transa profunda, prin asistarea acelei persoane in vindecarea si realizarea
de schimbari la nivel inconstient.

Voi va veti manifesta eficacitatea ca si hipnoterapeuti, dezvoltandu-va abilitatile

in inducerea transei la toate cele 3 niveluri. Le puteti practica fie prin a fi un subiect intr-
un process de inductie, fie practicand autohipnoza.
Tehnicile lui Elman (Capitolul 16) sunt in totalitate eficiente in realizarea unei transe
profunde in autohipnoza.

Acum putem examina cele mai eficiente metode pentru a conduce un client in
starea de hipnoza. Vom incepe cu metodele lui Milton Erickson, recunoscand faptul ca
Erickson a realizat pionieratul in domeniu, deoarece metodele sale sunt adesea cele mai
confortabile cai pentru a induce unui client neexperimentat, transa hipnotica.
 CAPITOLUL 9

Metodele Ericksoniene

Avantajele Tehnicilor Ericksoniene

Cea mai mare contributie a lui Milton Erickson in domeniul hipnozei a fost
dezvoltarea tehnicilor permissive, indirecte. El a folosit hipnoza in perioada de inceput a
practicii sale psihiatrice, din 1920 pana in 1940 folosindu-se de abordarea directa si
autoritara. Erickson avea o acuitata senzorila neobijnuita pe care si-a dezvoltat-o in
continuare prin practica. Pe parcursul timpului a combinat capacitatea de a sesiza cele
mai mici semnale fizice cu consilierea intuitiva si harul de a spune povesti schimband
gradual tehnica catre o abordare mai indirecta.Pana la moartea sa in 1980 el a ajuns sa
faca aproape toate transele hipnotice indirect.Existau dati cand nici nu mentona
cuvantul « hipnoza », putea pur si simplu sa se aseze langa pacient si sa-i spuna niste
povestiri.Pacientul putea pleca intrebandu-se ce se schimbase ca sa afle mai tarziu ca
problema se rezolvase de la sine.

Erickson credea ca oricine poate fi capabil sa intre in transa.El spunea frecvent ca

transa se refera de fapt la a invata cum se intra in transa. In timpul vietii sale a avut o
experienta practica foarte bogata- practicand zilnic hipnoza din 1920 pana in 1980-asta
facandu-l expert in inducerea transei indirect.

Noi nu avem si nici nu e nevoie de 60 de ani! Erickson a lasat « invataturi » asa

de explicite, permitandu-ne sa le studiem si sa ne modelam tehnica pe baza lor.

Tehnicile Ericksoniene sunt eficiente in special in cazul persoanelor carora nu le

place sa li se spuna ce sa faca, celor care au indoieli asupra procesului si celor care sunt
hipnotizati pentru prima data. Sunt oameni care si-au petrecut toata viata executand
ordinele primite, care vor raspunde mai bine unei moetode autoritare, directe.Este nevoie
sa se observe raspunsul clientilor inainte si pe durata inducerii transei si apoi sa se aleaga
abordarea care este cea mai potrivita. Daca exsita dubii referitor la abordarea care sa se
potriveasca tehnicile Ericksoniene sunt un excellent mod de a incepe. Daca esti pus in
situatia de a folosi o metoda care nu merge, bineanteles ca poti schimba cu un alt tip de
inductie.

Uneori se poate sa intalnesti clienti care sa nu fie atat de sugestibili ca altii.

Metodele Ericksoniene pot fi cel mai potrivit mod de a « ajunge » la ei dupa o discutie
prealabila. Poti sa incepi prin a-i spune ca « transa este despre cum sa inveti sa intri in
transa, nu te astepta sa te simti hipnotizat ! »Foloseste testele de sugestibilitate drept
convingere.Apoi incepe inductia utilizand tehnici indirecte, permisive.Vei ajunge la un
nivel ridicat de succes.

Metodele Ericksoniene permit clientului sa se simta foarte confortabil cu procesul de

hipnotizare.E spunea ca unul dintre cei mai buni subiecti ai lui a devenit un subiect bun
dupa 300 de inductii. Este greu de crezut ca ar fi putut convinge sa stea nemiscat acel
client timp de 300 de inductii, daca acesta nu s-ar fi simtit confortabil si usor sa intre in
relatie cu el.

Nu doar ca abordarea Ericksoniana este confortabila pentru client, dar este si cea
mai usoara cale de inducere a transei si pentru Hipnoterapeut. Cand un nou student
invata tehnicile permisive inaintea altor tehnici el va dobandi aptitudini si credinte care
vor creste cota succesului printre clienti in carierea lor.

Principiul Ericksonian al Utilizarii

Abordarea Erickoniana este o abordare a utilizarii care are 3 stadii:
- primul stadiu este Pregatirea, discutata in capitolele de istorie personala,
discutii preliminare si teste de sugestibilitate
- al doilea stadiu este Inducerea Transei, pe care va cadea accentul in acest
capitol
- al treilea stadiu este reunirea Rezultatelor si Evaluarii de catre client si
Hipnoterapeut, care sa duca la convingeri adanci ce vor sprijini schimbarea
terapeutica si a o integra cat mai profund

Pasii in Inducerea Transei

Esential in inducerea transei este fixarea atentiei clientului. Am discutat cum
hipnoza din vremea lui James Braide avea atentia clientului focalizata pe un obiect
exterior situat inspre in sus. In contrast, Erickson realiza hipnoza prin utilizarea
credintelor clientului in orientarea atentiei catre realitatea interioara. Folosind modelul lui
Milton de la capitolul 4 si tu poti sa angajezi mintea inconstienta a clientului si sa
focalizezi atentia catre realitatile interioare.

Clientul ajunge la Hipnoterapeut cu un intreg model asupra lumii, credinte,

valori, concepte despre cum se petrec lucrurile pe lume.Clientul tine acest model
explicativ in mintea inconstienta.Cu cat acest model de valori si credinte al mintii
inconstiente este mai puternic in conflict cu dorintele constiente, acest model de
intelegere al lumii din inconstient va bloca atingerea acelor dorinte.Hipnoza poate sa
descatuseze acele credinte care blocheaza succesul pe care clientul le are despre sine si
despre ceea ce-l inconjoara.

Erickson a recunoastea ca pentru a facilita schimbarea in client mai intai trebuie

sa scape de vechiul model al clientului despre lume, pentru ca mintea inconstienta sa
fie deschisa la schimbari de credinte si valori. Erickson folosea distragerea atentiei, socul,
supriza, indoiala, confuzia sau orice alt proces care sa produca schimbarea modelului de
intelegere al lumii. Scopul lui era de a conduce clientul catre o cautare inconstienta.El
folosea ambiguitati, implicatii, intrebari si alte forme de sugestie indirecta pentru a activa
cautarea inconstienta.Clientul va trece prin procese ale inconstientului, care vor
determina noi asociatii ale mecanismelor mentale.Raspunsul hipnotic al clientului, de
cele mai multe ori intr-u proces de transa profunda ii va arata lui Erickson ca o schimbare
majora s-a petrecut.
 Cand ajungi sa cunosti istoria personala a clientului vei pune accentul mintii lui
constiente pe acele detalii din modelul despre lume al lui pe care el le-a sters.

Aici sunt intrebari specifice pentru a slabi modelul de intelegere al clientului si al

pregati trecerea catre noi credinte :

- Ce vrei mai exact ?

- Unde esti acum ?
- Ce vei vedea, auzi, simti cand vei obtine ceea ce doresti ?
- De unde o sa sti ca ai ceea ce vrei ?
- Ce-ti va aduce acest reultat sau ce-ti va permite sa faci ?
- Este doar pentru tine ?
- Unde, cu cine, cum, cand il vrei ?
- Ce resurse ai nevoie, ce resurse ai acum, de ce ai avea nevoie ca sa ajungi la
acel rezultat ? Ai avut vreodata acest lucru sau ai mai facut asta vreodata ?
Sti pe cineva care sa fi facut asta ?
- E rezultatul pe care-l doresti « ecologic » ? Acesta va avea efecte pozitive,
sanatoase asupra ta si asupra celor apropiati tie ? Pentru acest rezultat vrei cel
lucru ? Ce vei castiga si ce vei pierde daca-l vei avea ?

In timp ce conduci clientul in transa poti folosi limbajul Modelului Milton pentru a
angaja mintea inconstienta intr-o cat mai profunda slabire a modelului existent pentru a-l
face deschis schimbarilor majore.

Modelele Hipnozei Ericksoniene ale Inductiei Indirecte

Erickson ne-a lasat o bogata varietate de modele de folost in hipnoza de inducere a
transei.Pe masura ce va dezvoltati stilul personal puteti folosi acesta sectiune ca referinta
pentru a trece in revista aceste modele.

1. Sugestiile indirecte. Prima mare diferenta majora intre Hipnoza Ericksoniana

si alte tipuri de hipnoza este aceea ca Hipnoza Ericksoniana este mai degraba
indirecta decat directa. Osugestie directa apeleaza la mintea constienta si
invita la evaluare. Cand pui « Te rog inchide fereastra1 », reactia constienta a
ascultatorului este de a alege intre a fi de acord sau nu cu ceea ce i s-a cerut.

Sugestia indirecta rezoneaza cu mintea inconstienta si este putin posibil sa

duca la evaluare. Cand spui « Ma intreb daca poti sa inchizi fereastra ! »,
reactia inconstienta a ascultatorului este de a a auzi sugestia « incrustata » si
sa o urmeze. Bineinteles ca un adolescent poate sa spuna « da » si sa mearga
mai departe. De obicei sugestia « Ma intreb daca poti sa inchizi fereastra ! »
va conduce la raspunsul dorit.

2. Comenzile « encriptate ». Erickson folosea adesea comenzile encriptate, sau

“ascunse”, intr-un sens mai larg. Daca spui “ Nu trebuie sa intri in transa
acum”, mintea constienta a clientului va fi distrasa de aspectele semantice ale
 propozitiei, de a nu fi nevoit sa intre in transa, in timp ce mintea inconstienta
va auzi si va raspunde comenzii ascunse « intra in transa acum ».

Uneori Erickson combina comenzile ascunse cu ambiguitatea punctuatiei (asa

cum a fost descrisa mai inainte in Modelul lui Milton) si spunea « vreau sa-mi
spui doar ce vrei sa-mi spui tot ». Comanda ascunsa « vreau sa-mi spui
totul »ar tinde sa puna mintea constienta in stand by.

3. Descrierile « encriptate » . Acestea sunt moduri de a gandi care lucreaza ca

si comenzile ascunse. Daca vorbesti cu clientul despre transa, ii poti spune
« Ai putea sa crezi ca nu este usor sa intri in transa , ai putea sa nu consideri
ca transa nu poate sa fie asa de incantator de relaxanta,pentru ca nu ai fost
nicioada pana acum in transa nu sti la ce sa te astepti. De fapt nu te astepti ca
simti acea senzatie calma, relaxanta care esti pe cale sa o simti. » Pe masura
ce clientul este constient de lucrurile pe care le aude si pe care este posibil sa
nu le faca, mintea inconstienta va auzi si va raspunde la comenzile si
descrierile ascunse.

Nu este un mod standard in care vocea « encripatata » comanda. In clasa

facea pauze si schimba tonalitatea vocii pe un ton mai grav penru a da
comenzile ascunse, pentru ca studentii sa poata sa le remarce mai usor. Ai
putea sa gasesti mai eficient sa faci puza si sa schimbi tonul vocii, usor mai
grav, pe care mintea inconstienta a clientului o va gasi mult mai atractiva.
Incearca comenzile ascunse cu pauza ianinte sau fara si cu schimbarea tonului
si fara. Dezvolta propriul stil de comenzi ascunse in orice fel care sa duca la
rezultate.

4. Setul Da. Erickson folosea setul da pentru a fi de acord cu mintea inconstienta

a clientului. Setul da este o serie de afirmatii sau intrebari la care raspunsul
clientului sa fie da, da, da, da., astfel incat atunci cand Hipnoterapeutul va da
inductia sau va pune intrebarea semnificativa raspunsul clientului sa fie tot da.

Poti incerca asta :

Respiri.In timp ce sati si citesti aceasta carte si in timp ce faci asta, probabil te
gandesti la anumite lucruri. Penru ca esti interesat de multe lucruri care te-au
dus catre studierea subiectului, nu-i asa ?Asta inseamna ca vei putea sa inveti
usor hipnoza.

Observa cum citirea acestui paragraf te-a facut sa-ti simti corpul. Am mers
spre acorduri fara efort, automate. Da-urile din mintea ta inconstienta, astfel
ca comenzile mele ascunse de a invata hipnoza usor sa se plieze cu usurinta in
inconstient si sa genereze un nou da.

5. Truismele despre senzatii.Poti folosi setul da al truismelor despre senzatii, ca

descrieri despre cum se simte clientul, iar acesta este destul de probsbil sa
simta tocmai ceea ce i-ai sugerat ca simte. Uite cateva truime Ericksoniene :
 « majoritatea oameilor se bucura de senzatia de racoare a unei brize usoare »
« multi oameni gasesc sunetul apei ca fiind foarte relaxant »
« unii oameni rosesc cu usurinta cand recunosc anumite trairi despre ei insisi »
Aceste truisem pot fi o parte din setul yes, care sa conduca catre « ma intreb
daca te simti confortabil pe deplin si linistit fata de ceea ce simti legat
de……. »

Ca pregatire pentru urmatorul paragraf, as vrea sa observi celgat de mainile

tale. In gluma, pune mainile in poala. Vreau sa-ti simti cu adevarat mainile, si
sa observi ca una dintre ele se simte diferit fata de cealalta, nu-i asa ? Chiar
poti sa observi asta, una dintre mainei chiar se simte diferit fata de
cealalta….chiar asa. Sti de ce una din maini se simte diferit fata de cealalta ?
Pentru ca este alta mana. Este adevarat.Uita-te la mana dreapta si apoi la cea
stanga.

Acum daca spun clientului « in curand una dintre maini se va simti diferit fata
de cealalta », clientul va gandi cu uimire, « e adevarat……asa e », (nu voi
sublinia clientului ca este vorba de alta mana).O data ce convingerea a patruns
in mintea inconstienta a clientului, pot sa adaug, « multa lume poate simti o
mana ca fiind mai usoara decat cealalta » iar ruismul meu despre senzatii este
o sugestie puternica « batatorind » calea catre catalepsia sau levitatia bratului.

6. Timpul de utilizare al truismelor. Spunand ca la un moment dat se va

intampla (lasand la dispozitia clientului sa aleaga cand), este sugestiva prin ea
insasi, actionand ca un convingator, implicand faptul ca ceea ce s-a sugerat se
va petrece oricum. Toata lumea clipeste destul de des. Poti sa-i spui clientului,
« in momentul in care vei incepe sa clipesti », iar cand acesta va clipi, ii vei
spune, « foarte bine », mintea inconstienta a clientului va gandi « interesant, a
spus ca voi clipi si am clipit, dci chia ram acceptat sugestia » asta va face
mintea inconstienta mult mai permisiva la sugestiile viitoare. Timpul de
utilizare al truismelor se potriveste de minune cu dublele legaturi (descrise in
capitolul 4 al Modelului Milton) ca de exemplu, « mai tarziu sau mai devreme
ochii tai se vor inchide », sau « durerea de cap vainceta acum sau cand
sistemul este gata sa o lase sa plece »

7. A nu stii, a nu face. Erickson adesea vorbea despre a nu sti sau a nu face. “Nu
trebuie sa vorbesti, sa te misti sau sa faci vre-un fel de efort, nu trebuie nici sa-
ti lasi ochii deschisi, oamenii pot dormi si sa nu stie ca dorm, ei pot visa si sa
nu-si aminteasca visul, e posibil sa nu sti cand pleoapele se vor inchide de la
sine. E posibil sa nu sti care dintre maini se va ridica prima. » Aceste sugestii
paradoxale pot intriga mintea inconstienta.Poti sa-i sugerezi clientului ca este
in regula pentru el sa nu stie sau sa nu faca ceva, iar in acelasi timp sa extinda
constientizarea mintii inconstiente asupra acelui lucru.
Daca clientul spune « nu stiu », Erickson ar spune « foarte bine, nu sti », va
valida nestiinta sau inactiunea clientului. Intr-un sens asta este foarte
Shamanic.
8. Sugestiile deschise. Erickson folosea sugestiile deschise pentru a invita
mintea mintea inconstienta a clientului sa vina cu detalii din experienta
subiectului. Ar putea sa spuna « toti avem potential, resurse de care nu stim, si
pe care de obicei nu stim cum sa le exprimam », sau « este posibil sa nu fi
constient de cat de multe ai invatat, si ai invatat foarte mult, nu este bine sa
spun eu, invata asta sau altceva, deci poti sa inveti ceea ce vrei, in ce ordine
vrei tu »

9. Acoperirea tuturor raspunsurilor posibile.Lui Erickson ii placea sa descrie

toata aria de posibilitati, astefel ca indifferent ce s-ar fi intamplat, atentia
clientului sa poata cadea pe o senzati sau miscare din cele descries de el. Ar fi
putut sa spuna, « curand o sa simti ca se misca un deget sau degetul mare un
pic, poate de la sine, se paote misca in sus, in jos, sau intr-o parte, poate se
misca incet sau repede sau poate nu se mai misca deloc. » clientul pana la
urma va gasi degetul mare sau alt deget facand ceva, iar asta actioneaza ca un
convingator. Nu conta ce facea clientul, pentru ca era oricum bine, cu scopul
de inducere a transei. Aceasta este dintre favoritele mele ; « diseara cand te
vei culca, ai putea sa visezi,ai putea sa ai vise salbatice, interesante, blande
sau plictisitoare. Visele tale pot fi de neuitat sau nu, in orice caz, lasa asta sa
fie un semn pentru tine, ca integrezi tot la nivel inconstient, ca pana maine la
ora asta o sa sti tot ceea ce –ti trebuie ca sa faci problema sa dispara.

10. Intrebari care sa faciliteze noi raspunsuri posibile. Erickson era legat, i
placea sa foloseasca intrebari pentru a centra atentia sau pentru a facilita
schimbarea interna.Cu un client care mai fusese hipnotizat inainte, ar fi
intrebat « ai experimentat starea de hipnoza ca fiind similara cu starea de
veghe sau diferita de starea de veghe » in raspuns clientul intra in transa sa
compare cele doua posibilitati. Similar, noi putem induce transa doar
intreband «  ai mai fost vreodata in stare de transa……chiar acum ? »
Intrebaile Ericksoniene pot facilita schimbarea interna printr-o legatura dubla,
dand iluzia unei alegeri « care ar fi cel mai efectiv mod de a slabi ? ar fi acela
de a uita pur si simplu sa mananci ? sau sa ai rabdare pana la mesele
importante din moment ce te impiedica sa faci alte lucruri mai importante ?

11. Sugestiile compuse. Erickson folosea sugestiile compuse in care unul dintre
elemente era deja asumat sau se petrecea deja, iar cel de-al doilea ar fi castigat
prin puterea sugestiei fiind legat de primul. Exsita mai multe tipuri de sugestii
compuse.

Cea mai simpla sugestie compusa este in setul da, cu numai u raspuns
afirmativ inainte, « este o zi asa de frumoasa, hai sa innotam ».

Asocierea creaza aproape instant un efect de transa, prin faptulca este naturala
si aproape inevitabila, « pe masura ce respiri devi din ce in ce mai constient de
ritmul natural al corpului tau si sentimentul de confort care se dezvolta.
 Opozitia dintr-o sugestie compusa, in special cand unul dintre elemente este
deja in desfasurare : « in timp ce una din maini se ridica, cealalta poate sa
impinga in jos ».

Intrebarile repetitive si De ce nu-urile. Lucreaza foarte bine pentru a recastiga

raportul cu mintea constienta si inconstienta a clientului. Ele ajuta la
distrugerea rezistentelor ce pot aparea in calea unei transe la nivele mai
profunde. « si tu esti, sau nu esti ? poti sa incerci, nu-i asa ? nu poti sa opresti,
sau poti ?, de ce nu lasi sa se intample ?
Ai vrea sa intri intr-o transa
Negatia pana sugestia elibereaza clientul de presiunea de a performa. « nu e
nevoie sa intri in transa daca nu esti pregatit , si nu esti pana inconstientul tau
nu este pregatit» eliberat de griji, securizat ca orice ar face este bine, clientul
poate intra in transa mult mai repede.

Implicatiile, sau Daca…..atunci…..descrierile sunt foarte sugestive, « daca

stai jos, atunci poti sa intri in transa, daca nu mai stai picior peste picior si-ti
pui mainile in poala atunci esti gata sa intri in transa ».Uneori daca si atunci
sunt doar sugerate. « pe masura ce starea de confort se instaleaza, mintea ta
inconstienta se poate relaxa, in timpc mintea constienta poate sa se gandeasca
la problema, iar cand un gand interesant va aparea in minte ochii tai se vor
deschide ca sa te gandesti la ea. »

12. Dubla legatura. Erickson a compilat duble legaturi pentru clientii sai « Ai
vrea sa intri intr-o transa acum sau mai tarziu ? » aceasta atitudine despre
dubla legatura pare sa fie « cred ca cleientul meu trebuie sa aiba libertatea sa
faca exact ce i-am spus sa faca, in orice fel vor ei sa faca. » Aceasta dubla
legatura pare sa dea clientului libertatea de a alege.

Dubla legatura constient/inconstient este cu adevarat intriganta pentru ca nu ai

cum sa sti de fapt cat de mult stie inconstientul. Poti sa spui « cred ca
inconstientul tau stie mai multe decat mintea ta constienta, si daca
inconstientul tau stie mai mult decat mintea ta constienta, asta inseamna ca sti
probabil mai mult decat sti tu ca sti. »

O instanta speciala a dublei legaturi este dubla disociere « tu poti ca persoana
sa fi treaza, dar ca si corp nu e nevoie sa fi treaza. Pauza…..poti sa fi treaza
cand corpul este treaz, dar fara sa simti ca este treaz, doar de la gat in sus. »

Aceste modele, paternuri hipnotice definesc abordarea permisiva, indirecta a

lui Erickson. In capitolul urmator vom vedea mai multe in contextul a doua
exemple de inductii Ericksoniene clasice.
 Evaluarea rezultatelor
Al treilea stadiu al abordarii utilizarii este evaluarea rezultatelor de catre client si
hipnoterapeut. Asta poate insemna a intreba clientul despre indiciile care sa duca la
perceperea schimbarilor care au avut loc.Poate fi o singura intrebare directa : « asta a fost
una importanta, nu-i asa ? », constientizarea schimbarii de catre client va actiona ca un
puternic convingator, va consolida increderea i proces si va permite integrarea la un nivel
mai profund a schimbarilor facute.

Mai jos se arata un mod de evaluare a schimbarii clientului. Cand clientul intra in
birou cu un anume comportament nedorit, poti sa-l rogi sa se comporte in birou in acel
fel, de exemplu :

H cand sti care este momentul in care trebuie sa fumezi ?

C simt
H poti sa simti ca vrei sa fumezi acum?

Daca dupa interventie clientul nu poate sa fie in contact cu sentimentul de a fuma,

acest rezultat va actiona ca un semn de constientizare clara de schimbare.

De departe cel mai puternic mod de constientiza clientul rezultatele este de a

convinge hipnoterapeutul de schimbare.

H eu nu cred ca te-ai schimbat pe deplin

C nu, eu cred ca da
H chiar asa ?
C da
H esti sigur?
C da, m-am schimbat
H bine, atunci esti sigur ca te-ai schimbat

Lasa clientul sa te convinga de schimbare cat de mult are ocazia, si de cate ori o
are, asa va deveni cat mai convins si el insusi.
 CAPITOLUL 10

Doua inductii ericksoniene

Inductia ericksoniana nr.1: Setul de intrebari pentru inductie

Suntem pe cale sa incepem o inductie numita “un set de intrebari”, care ne va
lua aproximativ 10 minute. Inducand si experientand si in calitate de subiect, veti
descoperi cum se induce o transa simplu, prin intermediul intrebarilor. Cand va asumati
rolul de terapeut, acordati atentie fiecarui pas pe care clientul urmeaza sa-l faca. De
fiecare data cand ei experimenteaza transa, spuneti: “foarte bine”, pe un ton incurajator.

1. Ati mai fost in transa pana acum?

Gandindu-se la raspuns, clientul va incerca o transa. Deja ati explicat transele

ca pe o conducere in transa ori ca pe un lift al transei intr-o discutie preliminara. Daca
clientul raspunde “Nu”, intrebati, “Iti poti aminti starea in care erai inainte de a te trezi
complet in aceasta dimineata?” sau “Iti poti aminti ultima oara cand erai complet absorbit
de o carte sau de un film?”

2. Ati experimentat aceasta stare ca fiind similara starii de trezire, ori diferita
de starea de trezire?

Ii cereti clientului sa recheme starea de transa. Facand asta este ca si cand

l-am conduce intr-o transa.

3. Poti gasi un punct pe care sa il poti privi confortabil?

4. In timp ce continui sa privesti confortabil la punct o vreme, pleoapele simt

nevoia sa clipeasca?

Cand clipeste, spune “Foarte bine”. De la acest punct si pana la punctual 8,

daca pleoapele clientului se inched deodata ferme si greoaie, puteti sari direct la
intrebarea 9.

5. Pleoapele incep sa clipeasca o data, de doua ori, sau de trei ori inainte de
a se inchide?

De indata ce vedeti ca incepe sa clipeasca, va opriti cu intrebarile si spuneti

“Foarte bine”.

6. Mai des sau mai incet?

“Foarte bine.”
 7. Se inchid chiar acum, sau se vor inchide ele singure ?

Aceasta este foarte folositoare daca pleoapele clientului tremura, fiind de

obicei un indiciu al primului nivel al hipnozei.

8. Ochii simt nevoia sa se inchida pe masura ce esti din ce in ce mai relaxat.

9. Foarte bine. Ochii pot ramane inchisi simtindu-te din ce in ce mai

confortabil, ca atunci cand te pregatesti sa te culci?

10. Ori mai bine ai incerca in zadar, realizand ca nu reusesti?

11. Si curand vei uita totul deoarece esti inconstient… doresti sa dormi!

Introducerea sugestiilor
Dati-i clientului dumneavoastra partener cateva sugestii potrivite, in genul:
“Poti integra toate lucrurile invatate si vei descoperi ca este foarte usor sa fii hipnotizat.
Mintea ta inconstienta poate inlocui mintea constienta in orice doresti sa stii, deci vei fii
capabil sa spui orice doresti sa spui pe moment”, asa ca clientul dumneavoastra va intra
profound in transa.

Scoaterea clientului din transa:

“Intr-un moment voi incepe sa numar descrescator de la 10 la 1 si vreau sa te
trezesti gradat pe masura ce voi numara”… etc.
Numarati descrescator in orice modalitate va este mai confortabila ca
hipnoterapeut.

Raspunsuri psihologice ale transei

Cand ati terminat de indus unul altuia, luati in considerare ce ati notat in timp
ce erati client. Respiratia poate sa fi fost mai profunda, sau respiratia poate ca v-a fost
mai superficiala. Nu putem generaliza indicatorii psihologici de intrare in transa,
deoarece oamenii intra in transa in diferite stari. Chiar si pentru aceeasi persoana, pentru
transe diferite putem avea unde cerebrale diferite, frecvente de respiratie diferite,
raspunsuri galvanice ale pielii diferite si experiente subiective diferite. In capitolul 8 sunt
descrise fenomene hipnotice care corespund tipic diverselor niveluri de transe, dar
corespondenta dintre fenomene si nivelurile de transa pot varia in mare masura.

Pe durata transei muschii se relaxeaza in multe feluri. Uneori corpul se misca

in diferite pozitii. Am avut clienti care spuneai ca ar putea cadea din scaun, dar nu o
faceau. Ca si hipnoterapeut, trebuie sa acordati atentie securitatii posturii corporale a
clientului dumneavoastra, in special daca va fi in transa o perioada mai lunga de timp.
Puteti da clientului sugestii de pozitie corecta: “Iti poti relaxa capul pastrand gatul drept...
poti sprijini coatele confortabil pe bratul fotoliului (in special pentru posibilitatea
semnalizarii ideomotorii in transa)... relaxeaza-ti picioarele pe podea, in asa fel incat sa-ti
confere un cat mai bun confort si suport.
 Uneori transa este atat de confortabila, incat clientul doreste sa stea in aceasta
pozitie linistitoare cat mai mult posibil. Dupa ce ati dat clientului sugestia de schimbare a
pozitiei intr-una cat mai confortabila, puteti da sugestiile de iesire din transa.

Incepand cu prima inductie a transei, dumneavoastra si partenerul ati inceput

sa experimentati un proces puternic de insanatosire pentru dumneavoastra si pentru
ceilalti. Cu cat intrati mai repede in transa, cu atat vei avea o mai mare abilitate de a
folosi hipnoza in ajutorul clientilor.

Inductia ericksoniana nr.2: Levitatia bratului

Suntem gata sa trecem mai departe obtinand levitatia bratului pe durata transei
clientului. Veti induce din nou transa simpla prin intermediul intrebarilor. De aceasta
data, veti da atentie respiratiei clientului. Pentru ca intrebarile dumneavoastra sa
adanceasca si mai mult relaxarea clientului, vorbiti-i in momentul cand expira. Pentru
intrebarile puse pentru a obtine levitatia bratului, vorbiti-i clientului in momentul cand
inspira. In acest fel, veti folosi respiratia clientului pentru intarirea sugestiilor de natura
fiziologica.

Pentru a intelege cum aceasta intarire respiratorie lucreaza, puneti talpile pe

podea si mainile in poala. Inspirati o data profund. Descoperiti cum se bratele
dumneavoastra se simt ca atunci cand se ridica.

Ca si mai inainte, de fiecare data cand clientul experimenteaza starea de

transa, spuneti: “foarte bine”, pe un ton bland, incurajator.

Expiratie

1. Ai mai fost in transa pana acum?

Punand intrebarile 1 si 2 pe respiratia clientului, veti sugera relaxare in timp

ce actiunea de a respira il face sa se simta in siguranta.

2. Ai experimentat starea ca fiind similara starii de trezire sau diferita de

starea de trezire?

Inspiratie

Poti sa te simti confortabil odihnindu-ti mainile relaxate pe coapse, nu-i asa?

(Demonstrare)

3. Foarte bine, nu le lasa sa se atinga intre ele.

Cand veti pune aceasta intrebare clientului si intrebarile urmatoare in timp ce

inspira, respiratia sa va da o usurinta in a ridica bratele:
 4. Poti sa-ti lasi mainile sa se odihneasca ataaaaaat de usor incat degetele
abia mai ating coapsele?

Asigurati-va ca bratele si degetele abia mai ating coapsele.

5. Foarte bine. Asa cum se odihnesc acolo atat de usoare, ai remarcat deja
cum tind sa se ridice putin singure (hipnoterapeutul trage puternic aer in piept aici) cu
fiecare respiratie a ta? Bine. Acum nu avem decat sa asteptam si sa vedem.

Trageti de cateva ori adanc aer in piept. Daca sunteti conectat cu clientul dv.,
sunetul respiratiei va face ca si a lui sa se acordeze cu a dv. Poate genera inceperea
ridicarii bratelor. Daca aceasta se intampla, treceti direct la intrebarea 16. Daca bratele
clientului nu au inceput inca sa se ridice, schimbati vorbind pe expirul sau si continuati cu
intrebarea 6.

Expiratie

6. Acum poti gasi un punct pe care sa il poti privi confortabil?

7. Continuand sa privesti confortabil acel punct pentru o vreme, e posibil ca

pleoapele tale sa vrea sa clipeasca?

8. Vor dori pleoapele tale sa clipeasca o data... de doua sau de trei ori
inainte sa se inchida amandoua?

9. Mai rapid sau mai incet?

10. Se vor inchide acum, sau vor mai clipi de cateva ori pana se vor inchide?

11. Se vor inchide ochii si mai mult pe masura ce devi din ce in ce mai
relaxat?

12. Foarte bine. Ar putea ochii sa stea inchisi ca atunci cand te relaxezi foarte
profund, pregatindu-te de culcare?

13. Te poti scufunda din ce in ce mai mult lin in interiorul tau, astfel incat nici
macar nu vei mai simti nevoia sa deschizi ochii?

14. Sau poate ca mai bine incerci doar pentru a observa ca nu ii mai poti
deschide?

15. Si chiar vei uita curand de toate pentru ca inconstientul tau... doreste sa
dormi...bratul se ridica, se ridica, se ridica.

Inspiratie
 16. Ai remarcat cum mana se ridica, se ridica, ridica, din ce in ce mai usoara,
chiar mult mai usoara, singura se ridica... in timp ce corpul tau este din ce in ce mai
relaxat?

Cu intrebarea 16 incepeti din nou sa ii vorbiti clientului pe inspiratie. Uitati-va

peste exemplul care urmeaza acestei intrebari pentru a realiza respiratia exacta.

17. In timp ce continui, cumva una din maini sau cealalta... sau poate chiar
amandoua... continua sa se ridice, se ridica, se ridica, se ridica chiar mai mult?

18. Si ar putea mana sa stea ridicata continuand sa se ridice, se ridica, se

ridica chiar si mai sus de una singura? Ar vrea si cealalta mana sa o prinda din urma pe
prima ridicandu-se si ea, sau poate mana cealalta doreste doar sa stea relaxata in
poala?

19. Foarte bine. Si mana se ridica, se ridica, se ridica; oare ridicarea ei

devine mai lina sau mai putin lina, orientandu-se inspre fata ta?

Orice ati spune, acordati-va cu miscarile clientului.

20. Acum... ar putea mana sa coboare usor sau se poate apropia mai rapid de
fata ta adancindu-ti confortul? Va dori ea... sa se opreasca putin inainte de a atinge fata
si atunci vei intra cu adevarat in transa? Si nu o vei atinge pana cand inconstientul tau...
nu este pregatit, cu adevarat pregatit sa te conduca din ce in ce mai adanc...?

21. Si ... vei trage adanc aer in piept, adanc, cand mana iti va atinge fata si tu
vei fii cu adevarat relaxat, cufundandu-te din ce in ce mai adanc?

Expiratie

22. Foarte bine. Si chiar te vei deranja sa observi ca sentimentul profund de

confort se adanceste, in timp ce mana coborara lin inapoi in poala? Si inconstientul tau
va fi adormit in timp ce mana se odihneste?

Introducerea sugestiilor
Inspiratie

Scoateti clientul din transa: “In cateva momente voi incepe sa numar
descrescator de la 10 la 1 si vreau sa te trezesti pe masura ce voi numara, pana cand vei
reveni la starea de veghe. 10... 9... 8... etc.”

Paragraful urmareste recapitularea intrebarilor 16 – 21 pentru a arata

respiratia, pozitia capului si vocea directionata poate intari sugestiile. Cu putina practica,
aceasta coordonare intre respiratie, vorbire si miscari va veni natural si usor. E necesar sa
va inclinati capul inspre inainte, vorbind in dreptul abdomenului sau picioarelor
clientului. Chiar inainte de a spune cuvantul “ridica”, orientati-va capul catre tavan in
timp ce trageti aer in piept puternic, cu sonor, asa incat “ridica” este primul cuvant pe
care-l rostiti pe expiratie. Schimbarea directiei vocii si a sunetului respiratiei
dumneavoastra vor da sugestii puternice mintii inconstiente a clientului, facandu-l sa se
plieze pe respiratia si pe miscarile corpului dumneavoastra. Aceasta va face ca bratele
sale sa se ridice.

(Incepeti cu capul in jos) Ti-ai observat mainile (ridica capul si inspira) se

ridica, se ridica, se ridica, din ce in ce mai usor, si mai usor, de la sine... ca si restul
corpului (lasa capul in jos si expira) din ce in ce mai relaxat? Pe masura ce una dintre
maini sau cealalta... sau poate ca amandoua... continua (inspira ridicand capul) sa se
ridice, se ridica, se ridica chiar acum? (lasa capul in jos si expira). Si oare mana aceasta
sta ridicata si continua (inspira ridicand capul) sa se ridice, se ridica, se ridica chiar si
mai sus, mai sus, de la sine? Oare cealalta mana vrea sa o urmeze si sa se ridice si ea,
ori va vrea (lasa capul in jos si expira) doar sa se relaxeze in poala? Foarte bine. Si va
continua mana (inspira ridicand capul) sa se ridice, se ridica, se ridica asa cum este, ori
se va ridica din ce in ce mai lin ori mai putin lin continuand sa se indrepte spre fata
dumneavoastra? Acum... va cobori mana incet sau din ce in ce mai repede apropiindu-se
de fata, aprofundand si mai mult starea de confort? Va vrea oare mana sa faca o mica
pauza inainte de atingerea finala a fetei, acesta fiind semnul ca sunteti cu adevarat intr-o
transa? Si, nu-i asa, ca nu va vrea sa atinga pana cand mintea inconstienta... nu este cu
adevarat, cu adevarat pregatita sa te conduca intr-o transa din ce in ce mai adanca?
Si... corpul tau va trage automat aer in piept (pastrati capul ridicat si inspirati) cand
mana va atinge fata si vei fi cu adevarat relaxat experimentand singur aprofundarea in
transa?

Veti simti adesea nevoia sa improvizati seriile de intrebari. Bratele unor clienti
se pot ridica, cativa centimetri, iar ale altora s-ar putea apropia de fata. De cate ori bratul
se va desprinde de picior, inseamna ca ati avut un succes.
 CAPITOLUL 11

Interventii ericksoniene

Scopul primelor doua interventii ericksoniene a fost acela de a se constitui in

exemple practice pentru tine, terapeutul care practica hipnoza, de inducere a transei si de
a invata clientul cum sa intre intr-o transa. In acest capitol, vom discuta pasii unei
interventii ericksoniene in a-l ajuta pe client sa produca schimbarile pe care doreste sa le
faca. Acesti pasi vor constitui o paradigma generala a hipnozei care poate servi ca model
pentru tot ceea ce poti oferi in terapia prin hipnoza.
Eu folosesc o combinatie a terapiei axei timpului cu tehnici de programare neuro-
lingvistica si cu hipnoza, in lucrul cu orice client. Aceste trei sisteme sunt complementare
unele altora. De obicei, folosesc hipnoza atunci cand orientez un client in cadrul unei
vindecari corporale sau cand nu pot termina interventia folosind doar terapia axei
timpului sau tehnicile NLP.
Desi programarea neuro-lingvistica ofera o varietate de interventii specifice,
hipnoza este o interventie generalizata. De exemplu, in NPL putem folosi ancorarea intr-o
stare- resursa, schimbarea unei strategii lipsite de succes, modificarea valorilor clientului,
sau integrarea partilor conflictuale ale inconstientului. Fiecare dintre aceste interventii
vizeaza o zona specifica din Inconstient, similara unei proceduri chirurgicale intr-o
anumita zona a corpului.
O interventie prin hipnoza are ca scop o transformare. In hipnoza, terapeutul
foloseste sugestii mult mai generale pentru realiyarea schimbarii dorite. Sa consideram,
de exemplu, cazul unui client care are ca problema dorinta de neoprit de a cumpara.
Folosind NPL, putem interveni prin schimbarea strategiilor specifice folosite de cliet
atunci cand cumpara. In schimb, folosind hipnoza, putem administra o sugestie generala
mai puternica, aceea ca nu va mai cumpara obiecte inutile.
Exista sute de carti despre cum sa realiyeyi terapia prin hipnoza. Institutul
American de Terapie prin hipnoza ofera 111 cursuri despre hipnoza si fiecare dintre ele
are la baza o alta carte. Mai bine de jumatate dintre carti aflate acum sub tipar prezinta cai
specifice de interventie. Multe dintre ele propun scenarii. Cei care au acces la Internet pot
gasi peste 100 de scenarii pe adresa noastra: http://www.hypnosis.com.
Desi, de multe ori doresti sa folosesti un scenariu pentru o situatie specifica,
paradigma generala a hipnozei despre care vom discuta va va pregati sa lucrati increzatori
in multe ocazii, fara un scenariu.
Milton Erickson de obicei intervieva un client cu o saptamana inaintea primei
interventii. In cursul saptamanii, el personaliza o interventie pentru acesta, pe baza
notitelor si schita posibile lucruri de discutat. In elaborarea interventiilor pentru clientii
vostri, va fi folositoare urmatoarea paradigma:

Paradigma generala de hipnoza

A. Pregatirea. Definirea obiectivelor dorite. Obtinerea istoriei personale. Realizarea
pre-convorbirii si testelor de sugestibilitate. (vezi capitolele 6, 7)
B. Inducerea. Folosirea inductiei formale sau nonformale. (vezi capitolele 10, 14,
16, 17)
C. Utilizarea. Utilizarea tuturor comportamentelor clientului in a-l ajuta sa realizeze
transa si sa o adanceasca. Observarea fenomenelor sub hipnoza pentru a stabili
nivelul transei. (vezi capitolele 5, 8)

Producerea schimbarii
Vezi notele urmatoare pentru explicatii detaliate ale urmatorilor 6 pasi.

In timp ce parcurgeti acesti pasi, schimbati exprimarea pentru a se potrivi

situatiei, decat sa va referiti in general la „problema”.

1. Stie mintea ta constienta ce sa faca pentru a rezolva problema?

2. Este posibil ca mintea ta constienta sa vindece conditia?
3. Este bine sa vindece aceasta acum sau doar sa organizeze etapele vindecarii?
4. Exista alte probleme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolve?
5. Minte inconstienta, incepe si vindeca (numele clientului).
 6. Cat de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstienta? Cat de repede va
termina?

Scoaterea clientului din transa

In putin timp, voi incepe sa numar inapoi de la 10 la 1, si vreau sa te trezesti cate
o zecime din timp cu fiecare numar pana cand vei fi complet treaz. 10... 9... 8... etc.

Note privind pasii producerii schimbarii

Pasul 1. Stie mintea ta constienta ce sa faca pentru a rezolva problema? Stie cum sa-l
ajute pe client in a face problema sa dispara? In aproape trei sferturi din timp, mintea
inconstienta va raspunde „da”. Acest raspuns este un semn pentru amandoi – tu si clientul
– ca acesta a stabilit un contact cu mintea inconstienta.
Daca mintea inconstienta raspunde ca nu stie cum sa rezolve problema, trebuie sa-
l pui pe client in contact cu resurse suplimentare. Una dintre principalele idei ale hipnozei
ericksoniene este „clientii detin toate resursele de care au nevoie pentru a-si rezolva
problemele, oricare ar fi acestea”. In acest caz, resursele suplimentare pot fi in Supraeu.
Puteti intreba:
„Poate mintea ta inconstienta sa intre in legatura cu amprenta sanatatii perfecte
si insanatosirii care exista in Supraeu si sa o transfere in amprenta pe care mintea
inconstienta o foloseste pentru a crea corpul?”
Indiferent daca tu crezi ca exista sau nu un Supraeu (si indiferent daca si clientul
crede), mintea inconstienta a acestuia va raspunde, de obicei, pozitiv acestei intrebari si
va afla ca acum stie cum sa rezolve problema.
Daca mintea inconstienta nu raspunde acestei chemari a Supraeu-lui, de obicei
schimb cu terapia axei timpului, care poate fi introdusa imediat in timp ce clientul este in
transa. Daca doresti mai multe informatii despre terapia axei timpului, vei gasi o
descriere completa a metodelor in cartea mea „Terapia axei timpului si bazele
personalitatii”.
Pasul 2. Este posibil ca mintea ta constienta sa vindece conditia? Ca si inainte, daca
raspunsul este „nu”, cereti mintii inconstiente sa intre in legatura cu amprenta sanatatii
perfecte si a insanatosirii care exista in Supraeu. Presupunand ca este posibil ca mintea
inconstienta sa vindece virtual orice din ceea ce clientul aduce cu el la terapeut ca
problema. Experienta mea personala – si nenumaratele experimente in domeniul hipnozei
documentate inca din 1860 – arata ca indata ce apelam la ajutorul mintii inconstiente, se
pot intampla miracole.
Daca aveti incredere nelimitata in ceea ce poate face clientul si puteti traduce
aceste credinte in termeni cu care acesta se poate relationa, puteti juca un rol foarte
important in realizarea schimbarilor clientului. Desigur, adevarata responsabilitate pentru
realizarea acestor schimbari ii revine clientului. Schimbarile pe care le inregistreaza sunt
rezultatul comunicarii cu propriul Inconstient. De obicei le spun clientilor: „Tu poti face
orice, dar ca sa faci sau nu cu adevarat depinde de capacitatea ta de a comunica cu mintea
ta inconstienta. Sunt aici ca sa te ajut sa-ti dezvolti aceasta capacitate.”

Pasul 3. Este bine sa vindece aceasta acum sau doar sa organizeze etapele
vindecarii? Uneori Inconstientul va sti ce sa faca si va recunoaste ca schimbarea dorita
este posibila, dar va considera ca nu este bine sa continue si sa realizeze schimbarea.
Daca acceptam ipoteza ca Inconstientul are ca principala functie starea de bine a
corpului, acesta poate parea contradictoriu. Exista cateva ratiuni pentru care Inconstientul
poate considera ca nu este bine sa rezolve problema. El poate functiona intr-un model in
care este considerat gresit ceea ce se presupune a fi facut, ca rezultat al sirului de mesaje
inselatoare filtrate de catre Constient: „Fa asta. Simte asa.”
In procesarea informatiilor continuu transmise prin mass-media, Constientul se
poate fixa pe boala. Programele TV de stiri zilnic prezinta povesti despre boli, oferind
acestuia mult prea multe informatii despre boala decat despre sanatate. Reclamele despre
medicamentele pentru raceala spun ca „raceala si gripa sunt aici”. Oamenii se
conformeaza imbolnavindu-se. Fixarea mass-mediei pe boala poate convinge
Inconstientul ca nu este scopul lui sa fie bine. Dar atunci cand i se aminteste ca cel mai
important scop al sau este sa aiba grija de corp, Inconstientul isi va reveni acceptand si
ducand la bun sfarsit sarcina. Recomandarea mea este sa lucrati cu Inconstientul,
amintindu-i de magnificul sau scop.
In alte situatii, Inconstientul clientului poate gandi ca acesta este vinovat de ceva
si trebuie sa fie pedepsit. Trebuie sa-l ghidati pe client in a lucra cu sentimentul de vina,
folosind terapia axei timpului sau modificand incidentul care coreleaza cu ea.
In procesul realizarii de catre Inconstient ca este necesar sa rezolve problema,
abilitatea de a reformula este extrem de folositoare. Reformularea (reframing) consta in
a-l ghida pe client sa descopere un context diferit sau un inteles diferit pentru un
comportament – fie al lui, fie al altcuiva. Aceasta este abilitatea de baza in hipnoza si
NPL.
Cursurile mele de formare in NPL si .............................. cuprind informatii
graduale in invatarea reformularii. Recomand cartea lui Erickson si Rossi „Life
Reframing in Hypnosis”. Cartea lui Leslie LeCron „Self Hypnosis” ofera, de asemenea,
informatii valoroase despre reformulare si despre cum sa lucrezi cu Inconstientul.

Pasul 4. Exista alte probleme pe care mintea ta inconstienta ar vrea sa le rezolve?

Inconstientul poate avea propria agenda de lucruri cu care trebuie sa lucreze. Daca
raspunde „da” la acesta intrebare, trebuie sa aflati cu ce altceva vrea sa lucreze si sa va
intoarceti la pasul 1.
Pasul 4 este o intrebare optionala. Eu sar peste aceasta intrebare atunci cand
lucrez cu un pacient cu o boala grava. Pe de alta parte, daca un client a venit la mine sa-l
ajut sa slabeasca, atunci cu siguranta voi intreba Inconstientul: „Exista alte probleme pe
care ai vrea sa le rezolvi?”

Pasul 5. Minte inconstienta, incepe si vindeca (numele clientului). Uneori

Inconstientul stie ce sa faca si recunoaste ca este posibil si in regula ca el sa o faca, dar
considera ca nu are permisiunea Constientului.
Cei mai multi oameni dau Inconstientului informatii conflictuale de cele mai
multe ori. De exemplu, intrr-o zi o persoana se simte foarte bine, iar in urmatoarea zi nu
pot face nimic; intr-o zi iti place de cineva, iar in urmatoarea nu. Inconstientul devine
confuz in legatura cu acestea pentru ca le considera exact cum le spui sau le gandesti. In
pasul 5 ii dai permisiunea Inconstientului, asa incat sa poata incepe procesul de
vindecare.

Pasul 6. Cat de repede va incepe vindecarea mintea ta inconstienta? Cat de repede

va termina? In mod normal, trebuie sa-i dai Inconstientului cateva repere imediat. Daca
lucrezi pentru o problema psihologica, precum un ulcer perforat, trebuie sa-i spui
Inconstientului: „Cat de repede vei incepe sa rezolvi problema? Uneori Inconstientului ii
place sa inceapa sa vindece lucruri precum ulcerul imediat; si uneori prefera un timp
indelungat pentru a incepe procesul, lung poate de 24 de ore. Pe care dintre variante o
preferi?” Inconstientul iti va da timpul de incepere.
Apoi spune-i Inconstientului: „Cat de mult iti va lua sa termini procesul de
vindecare?Uneori Inconstientului ii place sa-l termine intr-un timp relativ scurt, atat de
scurt precum ...” Acum intra in scena cunostintele tale despre corp. Daca vrei sa lucrezi
ca psiholog, trebuie sa citesti cartea lui Deepak Chopra „Quantum Healing”. Cuprinde un
numar de metafore despre cat de repede unitatea minte – corp se poate autovindeca. In
cazul ulcerului perforat, avem un stomac nou – nout la fiecare cinci zile. De aceea,
ulcerul poate disparea in totalitate in cinci zile.
Daca Inconstientul nu vrea sa inceapa procesul de vindecare imediat, il vei
incuraja s-o faca sau ii vei acorda timpul necesar pentru a o face? Eu prefer sa-i dau
Inconstientului repere rezonabile si sa-l las sa aleaga intervalul de timp in care vrea sa
inceapa. In acest fel, uneori un Inconstient poate avea propria lista de rezolvat si are
nevoie de timp pentru a o termina. Asa ca poate spune: „Carnetelul de bal este plin astazi,
dar pot incepe cu siguranta maine la pranz.”

Studiu de caz
Un client a venit cu ulcer perforat. Lucrand pe cei sase pasi descrisi mai sus,
Inconstientul clientului mi-a spus: „Da, stiu ce trebuie sa fac pentru a vindeca ulcerul.
Este posibil. Este bine.” I-am spus: „Bine, Inconstientule, cat de repede poti sa incepi
vindecarea acestui ulcer? Uneori mintii inconstiente ii place sa inceapa vindecarea unor
boli precum ulcerul imediat, dar alteori necesita un foarte lung timp sa inceapa acest
proces, lung, poate de 24 de ore. Cat de mult iti va lua tie?”
 Inconstientul clientului mi-a raspuns: „As vrea sa incep imediat.” Am replicat:
„Cat de repede vei termina? Uneori mintii inconstiente ii place sa termine procesul de
vindecare in cel mult cinci zile. Alteori necesita un timp indelungat, ca de exemplu, sapte
zile.”
Inconstientul mi-a spus ca va avea nevoie de sapte zile pentru a vindeca ulcerul.
Cand a fost la medic sapte zile mai tarziu, clientul nu mai avea nici o urma de ulcer. Nu a
fost nimic miraculos. Pur si simplu am apelat la ajutorul Inconstientului clientului pentru
a realiza vindecarea.
Ceea ce a fost interesant este faptul ca mi-a scris teri luni mai tarziu si parea mult
mai puternic datorita procesului. Mi-a spus: „mi-am produs din nou ulcerul, dar de
aceasta data am decis ca sunt la fel de bun ca si tine. Mi-am spus ca pot scapa singur de
el, si asta am si facut.” Lucrul interesant a fost ca el nu a putut vorbi direct cu
Inconstientul sau fara ajutorul meu. Era perfect capabil sa se vindece singur, cu conditia
sa stabileasca o relatie mai apropiata, mai profunda cu Inconstientul sau.
 CAPITOLUL 12

Pendulul si alte semnale ideomotorii

Paradigma Generală a Hipnozei prezentată la Capitolul 11 constituie un model al

susţinerii unui dialog cu Inconştientul clientului pe durata cât acesta se află în transă. Un
pendul poate fi un instrument util pentru facilitarea dialogului atunci când clientul nu a
manifestat încă o parte din semnele transei profunde, sau când acesta doreşte alinarea
unei probleme şi nu este încă pregătit să se confrunte/să abordeze cauza bazală.

Istoria Cazului

Acesta este un exemplu de succes al utilizării pendulului. O femeie care a

fost în mod brutal atacată de un tâlhar cu trei zile înainte mi-a solicitat
ajutorul calificat. În fiecare din cele trei nopţi care s-au scurs de la
consumarea atacului s-a trezit ţipând. Deşi relatarea incidentului îi cauza
suferinţă, era foarte dornică de a intra în transă pentru a se debarasa de
problemă. Efectul scontat de ea a fost să poată beneficia de un somn
liniştit/netulburat şi odihnitor pe tot parcursul nopţii.

Am agăţat un pendul de degetul clientei şi am început o conversaţie cu

Inconştientul ei via pendul. Am întrebat „Poţi, te rog, să-mi dai un semnal
pentru ‚Da’. Şi poţi, te rog, să-mi dai un semnal pentru ‚Nu’?”. Pendulul s-
a balansat în mod evident în direcţii opuse pentru a indica răspunsurile
Inconştientului ei.

Am întrebat, „Inconştientul tău ştie ce trebuie făcut pentru a dormi prufund

şi complet noaptea?”. Inconştientul a transmis semnalul pentru ‚Da’.

Am întrebat, „Este posibil să te eliberezi de orice emoţii negative pentru a

scăpa de această problemă, astfel încât să poţi dormi noaptea?”.
Inconştientul a răspuns ‚Da’.

Am continuat, „Este OK/în regulă să te eliberezi de aceste emoţii

negative?”. Inconştientul mi-a tranmis un ‚Da’ clar.
Am spus în continuare, „OK/Bine, Inconştientule, mergi mai departe. Cât de
repede doreşti să porneşti/începi procesul de eliberare/dispersare a
emoţiilor negative? Uneori Inconştientul doreşte să înceapă imediat iar
alteori vrea să aştepte între 12 şi 24 de ore înainte de pornire. Doreşti să
începem chiar acum?”

Inconştientul a transmis semnalul ‚Nu’. Pentru moment am aprecit

răspunsul, deoarece mi-a arâtat că Inconştientul clientei lua realmente în
considerare cea ce să facă.
 „Doreşti să începi în 12 ore?” Inconştientul a replicat cu un ‚Da’.â

Am continuat, „ Câteodată Inconştientul preferă să finalizeze procese ca

acesta foarte rapid, cel puţin în 24 de ore. Altădată alege să rezolve într-o
perioadă mai îndelungată probleme de tipul acesta, de exemplu 48 de ore.
Doreşti să închei în 48 de ore?” A urmat un ‚Nu’ clar.

„Ai dori să finalizezi în 24 de ore?”. Iarăşi ‚Nu’.

Am încercat încă o dată: „Ai dori să finalizezi în mai puţin de 24 de ore?”.

Tot ‚Nu’. Eram cel puţin mulţumit de faptul că aveam comunicare.

Am întrebat, „Vrei să închei în 36 de ore?”. Şi Inconştientul clientei, prin

intermediul pendulului, a arătat fără ezitare un ‚Da’.

În noaptea respectivă femeia s-a trzit ţipând. Următoarea noapte şi în

fiecare noapte care a urmat ea a putut dormi neîntrerupt toată noaptea şi s-a
trezit odihnită. Aceasta a fost o intervenţie foarte generală cu ajutorul
Inconştientului, în care am cerut acestuia să se debaraseze de orice este
necesar pentru ca femeia să se simtă confortabil. Din perspectiva Time-Line
Therapy această intervenţie nu tratează/acţionează asupra cauza
fundamentală/primară... De fapt, clientul este [] pregătit să o gestioneze.
Ceea ce recomand este acordarea de ajutor clientului în manipularea
materialului traumatic numai ce acesta era suficient de liniştit pentru a
întreprinde acest demers.

In ce situatii se utilizeaza pendulul

Atunci când un client solicită ajutorul în tratarea unei probleme pe care o prezintă,
foarte frecvent nici terapeutul şi nici clientul nu conştientizează sursa mentală a
problemei. În derularea unei intervenţii, Erickson se focalizează în mod sistematic nu
numai asupra eradicării problemei semnalate, dar şi asupra gestionării grijilor de bază ale
Inconştientului clientului. Altfel, problema se poate repeta cu uşurinţă.

Dacă se apelează intervenţia cu ajutorul pendulului, de exemplu pentru a susţine

un client în vindecarea ulcerului ce sângerează (melenă), această problemă poate recidiva
dacă nu este tratată cauza primară. Cea mai eficace intervenţie pe care o cunosc pentru
ajutarea unui client să-şi vindece o condiţie medicală/fiziologică este utilizarea iniţială a
Time-Line Therapy pentru a aborda sursa mentală a condiţiei respective, după care să
urmeze hipnoza, posibil prin apelul la pendul, pentru a începe tratarea condiţiei
fiziologice în sine.

Port tot timpul cu mine un pendul deoarece s-a dovedit un instrument util pentru
lucrul cu un client care are dificultăţi în ceea ce priveşte intrarea în transă, sau nu se
pretează la Time-Line Therapy datorită lipsei de concentrare, inabilităţii de vizualizare
sau rezistenţei faţă de străbaterea Time-Line. Pendulul în sine poate facilita inducerea
transei. Deasemenea, este un mijloc elocvent de semnalare a faptului că clientul că începe
să perceapă răspunsurile Inconştientului.

Cum se utilizeaza pendulul

Pentru acest tip de intervenţie sunt necesate două obiecte/articole: pendulul şi
diagrama pendulului.

Este recomandabil ca pendulul să fie agăţat de o clemă pentru deget (vezi figura
1) care-l va menţine fixat ferm de deget permitând în acelaşi timp balansarea liberă a
acestuia. Acest mod de prindere va împiedica totodată distragerea clientului de nevoia de
a ţine strâns un şnur sau un lănţişor. Puteţi găsi acest tip de pendul la o librărie New Age
sau îl puteţi comanda de la Advanced Neuro Dynamics la numărul de telefor 1-800-800-
6463.

Figura 1

Diagrama Pendulului

Poate/Probabil Da Nu sunt sigur

Nu Nu

Nu sunt sigur Da Poate/Probabil

Începeţi prin a arăta clientului cum să stea aşezat şi să-şi ţină mâna pentru
utilizarea corectă a pendulului, având cotul sprijinit pe o suprafaţă stabilă (blatul unei
mese este cle mai potrivit). Braţul trebuie flexat, având antebraţul perpendicular pe
suprafaţa de sprijin. Mâna va fi complet relaxată (palma către în jos).

În aranjarea braţului şi mâinii clientului în această poziţie se poate induce

catalepsia braţului (sau „flexibilitate ceroasă”) prin aplicarea în cursul contactului fizic
(atingere) cu clientul a principiului conform căruia „ambiguitatea în orice sistem de
reprezentare va determina producerea transei”. Atingeţi delicat mâna clientului în cursul
ghidării antebraţului către poziţia verticală prescrisă. De fapt, atingeţi măna atât de uşor
încât contactul să fie ambiguu, confuz, astfel încât clientul să nu fie sigur de momentul în
care mişcarea (şi implicit contactul) se va sfârşi. În vreme de Inconştientul lor este fixat
pe această atingere ambiguă, lăsaţi antebraţul suspendat în poziţia menţionată.

Această inducere a catalepsiei braţului, inspirată din Experimentarea Hipnozei

având ca autori pe Erickson şi Rossi, va spori confortul clientului în utilizarea pendulului
şi va creşte probabilitatea de reuşită a procedeului.

Cu mâna clientului în poziţie fixă, prindeţi pendulul pe degetul lui arătător. Dacă
clientul este la prima utilizare a pendulului, veţi obişnui/familiariza Inconştientul acestuia
cu senzaţii noi prin instructajul pe care îl realizaţi cu privire la modul în care trebuie să
răspundă. Trebuie să cereţi Inconştientului clientului să aleagă unul din următoarele trei
semnale: „Da”, „Nu” şi „Încă nu conştientizez”.

Începeţi prin a spune clientului, „Poate Inconştientul tău să-mi dea un semnal
pentru ‚Da’ uşor de perceput? Uneori Inconştirentul preferă să-mi semnalizeze pentru
‚Da’ în felul următor”. Luaţi pendulul şi îl tineţi aprope paralel cu suprfaţa de sprijin după
care îl eliberaţi pentru a căpăta o miscare de balans amplă. Spuneţi, „Acesta ar fi un
semnal corespunzător/perfect valabil”.

Continuaţi afirmând, „ Alteori Inconştientul preferă să-mi dea un semnal clar

pentru ‚Da’ în felul următor”. De această dată balansaţi pendulul în direcţia opusă,
spunând, „Şi acesta ar fi un semnal în regulă”.

Aceast exerciţiu demonstrativ oferă Inconştientului şi degetului posibilitatea de a

simţi, fără participare vizuală, prin intermediul sensibilităţii profunde, mişcarea
imprimată pendulului.

Acum spuneţi clientului, „Te rog să-i ceri Inconstientului tău să arate un semnal
pentru ‚Da’. Apoi repetă în gând de câteva ori, ‚Semanl pentru Da, Semnal pentru Da’
Aşa/Bine”. Acordaţi timpul necesar. Dacă după o perioadă de aşteptare constataţi doar
semnale ambigui sau foarte slabe, spuneţi, „Bine. Poate acum Inconştientul tău să
continue şi să amplifice semnalul pentru a fi uşor de observat. Aşa/Bine.”

Dacă utilizaţi diagrama aferentă pendulului, aceasta va fi plasată acum sub pendul
şi aliniată pentru a corespunde semnalului „Da”.

În continuare repetaţi procedura, solicitând semnale pentru „Nu” şi „Încă nu

conştientizez”. Frecvent, „Da” şi „Nu” vor fi reprezentate de direcţii opuse de balansare
corespunzător liniilor punctate ale diagramei. Mai rar Inconştientul va trasmite semnale
circulare, prin rotirea pendulului în sensul mişcării acelor de ceas sau invers... sau în
ambele sensuri. Exprimaţi recunoştinţa/satisfacţia pentru răspunsuri şi încurajaţi
Inconştientul: „Mulţumesc Inconştientule pentru participarea la comunicare şi sprijin”.
 Odată ce aţi stabilit un sistem de semnale distincte şi precise cu Inconştientul
clientului, urmaţi Paradigma Generală a Hipnozei prezentată la Capitolul 11.

Consideratii suplimentare asupra utilizarii pendulului

La anumiţi clienţi, inducerea mai întâi a transei urmată de prezentarea pendulului
se poate dovedi mai eficientă. Totuşi, majoritatea clienţilor utilizează bine/fără dificultăţi
pendului fără o inducere prealabilă a transei. Acest fapt crează un avantaj în situaţia
clienţilor care eşueză iniţial să intre în transă.

Pendulul este un dispozitiv biofeedback. Funcţionează pe baza integrării

proceselor Conştiente şi Inconştiente, ceea ce înseamnă că persoana supusă procedurii
trbuie să poată vedea pendulul şi mişcările (semnalele) sale. Conştientizarea mişcărilor
pendulului asigură canalul de comunicare cu Inconştientul prin acest mijloc.

Uneori clientul poate fi preocupat de interferarea cu semnalele provenite de la

Inconştientul său. El poate declara, „Nu sunt sigur că pot să am încredere în semnalele pe
care le primesc”, sau „ Nu am încredere în Conştient că nu intervine/se amestecă”. În
astfel de situaţii, puteţi să-i transmiteţi clientului, „Nu interfera cu pendulul. Păstrează în
minte un gând neutru şi ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla/orice s-ar
întâmpla”.

Dacă îngrijorarea clientului persistă, blochează-i cămpul vizual cu o foaie de

hârtie în timp ce îi adresezi o întrebare. Acest gest presupune interpunerea unei foi de
hărtie între faţa clientului şi pendul. Îm momentul în care clientul începe să răspundă,
îndepărtaţi foaia de hârtie pentru ca acesta să poată observa mişcarea pendulului. Acest
fapt va menţine natura de biofeedback a procesului.

Alte semnale ideomotorii

Pendulul este cel mai adesea folosit sub asistenţa unei alte persoane. Există şi alte
două semnale ideomotorii (mişcări ale corpului care poartă mesajul Inconştientului) care
pot fi cu uşurinţă practicate individual (fără asistenţă din partea unei alte persoane
calificate), fără a fi vizibil în transă.

Primul semnal este intitulat „Lipicios”. Acesta se aplică în principal întrebărilor

„Da-Nu”. Luaţi o mapă de plastic. Atingeţi cu vârful degetului arătător suprafaţa de
plastic a mapei.

Deplasaţi degetul înainte şi înapoi atingând marginea superioară a mapei,

îndeajuns de repede. Solicitaţi Inconştientului dumneavostră transmiterea unui semnal
pentru „Da”. Frecaţi înainte şi înapoi din nou, cerând un semnal pentru „Nu”. Luaţi în
seamă diferenţa în fricţiunea degetului pe suprafaţa de plastic pentru cele două
răspunsuri. Odată ce aţi stabilit „Da”-ul şi „Nu”-ul, concentraţi-vă pe rând asupra câte
unei întrebări, şi utilizaţi consemnul stabilit („Lipicios”) pentru a permite Inconştientului
să vă răspundă. Toţi elevii pe care i-am deprins să utilizeze „Lipicios” au obţinut cel
puţin un punct în plus la media notelor şcolare.
 Cel de-al doilea semnal este numit „ABCD”. Acesta este destinat în special
întrebărilor la testele cu alegeri multiple (răspuns multiplu). Pentru utilizarea „ABCD” va
trebui să nu folosiţi mâna dominantă. Aşezaţi palma măînii pe genunchi astfel încât
degetele să atârne liber. Degetele nu trebuie să atingă genunchiul pentru a capta întrebul
răspuns ideomotor. Cu atenţia concentrată asupra degetelor dumneavoastră, cereţi
Inconştientului, „Dă-mi un semnal pentru A”. Aşteptaţi semnalul... o miscare
uşoară/discretă a unuia dintre degete. „Dă-mi semnalul pentru B”. Aşteptaţi semnalul.
După constatarea semnalelor pentru toate cele patru răspunsuri, concentraţi-vă asupra
unei întrebări cu răspuns multiplu şi urmăriţi cum răspund degetele. Vă imaginaţi ce
valoroasă este „ABCD” în situaţii şcolare? Unul di cursanţii noştrii care şi-a învăţat
nepotul să utilizeze acestă procedură a relatat că acesta di urmă a obţinut un punctaj de 96
la o examinare pe bază de întrebări cu răspunsuri multiple pentru care cel mai mare
punctaj obţinut până atunci a fost 85.

Este o inducere în eroare? De unde ştim dacă elevul a învăţat ceva?

Răspunsul meu este că învăţarea, comportamentul şi schimbarea au loc în
Inconştient. Tot ceea ce facem este să găsim modalităţi/căi eficiente de comunicare cu
Inconştientul şi accesare a informaţiei care există deja stacată în acesta. Nu este nicio
înşelătorie aici! Realitatea este că Inconştientul înregistrează cu exactitate toate
experienţele pe care le avem. Dacă am putea pur şi simplu să ne conectăm pe frecvenţa
Inconştientului, vom putea obţine toate răspunsurile de care avem nevoie.

În relaţia cu clienţii prefer să utilizez pendulul mai degrabă decât „Lipicios” sau
„ABCD”, deoarece miscarea pendulului este mai vizibilă. În timpul unui test şcolar, pe de
altă parte, cum ar fi să-ţi auzi fiul sau fiica spunând, „Vă rog să mă scuzaţi, merg să-mi
aduc pendulul!”
 CAPITOLUL 13

Metaforele

Capitolul patru a abordat pattern-urile limbajului hipnotic specific modelului

miltonian, elaborate de Erickson în utilizarea stilului indirect şi permisiv de inducere a
transei. Am relevat faptul că principiul cardinal de evidenţiere a acestor pattern-uri constă
în inducerea transei prin ambiguizarea oricărui sistem reprezentaţional.
De-a lungul timpului, Erickson a descoperit că poate conduce un pacient către o
experienţă hipnotică fără a utiliza o inducţie formală, ci relatându-i poveşti care aveau
menirea de a accesa curiozitatea „minţii inconştiente” a acestuia, deschizând astfel calea
către dialogul direct cu inconştientul. Naraţiunile menţionate sunt circumscrise
metaforelor.
Capitolul de faţă va prezenta exemplificări, scrise în caractere italice, acest fapt
neavând rolul de a le accentua, ci de a vă focaliza atenţia asupra cuvintelor sau frazelor ce
subliniază pattern-urile modelului miltonian (Capitolul 4) sau tehnicile ericksoniene
precum „presărarea” sugestiilor (Capitolul 9). Circuitele create vor fi expuse în ceea ce
urmează:

Metafore abundent inserate

Deschiderea circuitului nr. 1
Cristalizarea celor mai acurate modalităţi de a conecta pacientul la „mintea sa
inconştientă” a fost realizată pe parcursul practicii hipnoterapeutice ericksoniene
începând cu 1920 şi până în 1980. De-a lungul celor 60 de ani, s-a întâmplat ca Milton
Erickson să aibă deseori 14 pacienţi într-o zi, uneori în fiecare dintre zilele săptămânii.
Opinăm că oricine s-ar fi aflat în această postură ar fi devenit competent în domeniul
hipnoterapiei. Potrivit lui Erickson, experienţa empirică ar fi condus către performanţă:
„Deprinderea acestor tehnici a durat o bună perioadă, dar odată asimilată, inducţia
hipnotică s-a perfecţionat, dezvoltându-mi abilitatea de a facilita transa pacienţilor. Am
descoperit rolul primordial al utilizării experienţelor pe care acesta le poartă cu sine în
cadrul şedinţei de hipnoterapie. Pe când la început spuneam clientului ce să facă prin
intermediul sugestiei: «Intri într-o transă ... », acum nu se mai întâmplă astfel”. Iniţial,
învăţarea modalităţii de a comunica „minţii inconştiente” se realiza prin tipărirea a 30 de
pagini la o maşină de scris. „Imaginaţi-vă pagini spaţiate la un rând, cu margini înguste
conţinând tot ceea ce aş fi putut spune pentru a arăta unui pacient cum să-şi faciliteze
intrarea în transă. Cu experienţa acumulată pe durata practicii, am fost capabil să reduc
totul la 25, apoi 20, 15, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, respectiv o pagină. Aş fi putut ajunge la
un paragraf, apoi la o unică propoziţie, după care am realizat că de fapt nu aveam nevoie
de cuvinte. Ceea ce am descoperit a fost că, prin intermediul utilizării manifestărilor
naturale ale clientului, îl conduceam către intrarea într-o transă profundă”.
Importanţa hipnoterapiei ericksoniene constǎ în abilitatea de a privi o persoanǎ,
surprinzând starea în care aceasta se aflǎ şi anticipându-i comportamentul înainte de a-l
conştientiza ea însăşi .
Dupǎ cum am relatat în capitolul 5, utilizarea se bazează pe capacitatea de a
surprinde detaliile.

Deschiderea circuitului nr. 2

Dacǎ ar fi posibil sǎ vǎ dăruiesc ceva, acesta ar fi darul/harul curiozitǎţii. Nu ştiu
dacǎ vǎ amintiţi perioada copilǎriei, dar în ceea ce mǎ priveşte, tata obişnuia sǎ ascundǎ
cadourile de Crǎciun în dormitor, iar eu mi-am dorit întotdeauna sǎ ştiu ce conţin. Vouă
nu vi s-a întâmplat la fel? Aşa cǎ am aşteptat.
Am crescut în Syracuse, unde iernile erau autentice, iar când părinţii mei ieşeau sǎ
deszăpezească trotuarul, alergam dincolo de dormitorul tatǎlui meu, mai departe de
toaletǎ, trǎgeam un scaun şi priveam pe fereastrǎ cum stau lucrurile. Mǎ întorceam rapid
şi înşfǎcam cel mai mare dintre cadouri. Şi ce ai putea face mai întâi? Îl zgâlţâi... Doar
vrei sǎ afli ce-i înǎuntru, nu? Apoi studiezi ambalajul. Şi câte lucruri se pot spune despre
ambalaje, nu? Desigur... Ce se mai poate observa... Cutia este grea? Hârtia este subţire?
Oare de la ce magazin provine? Dupǎ un timp începi sǎ observi cǎ anumite ambalaje sunt
îndeajuns de subţiri pentru a vedea prin ele. Şi dacǎ simţi imboldul îndrǎznelii şi ai
îndeajuns de mult timp, din când în când, poţi desface uşor ambalajul, sperând sǎ nu se
rupǎ. Ai procedat aşa, ştiu... privind înǎuntru şi rugându-te sǎ nu sfâşii ambalajul.
Dacǎ ţi-aş oferi un cadou acesta ar fi harul curiozitǎţii, în legătură cu ce se
întâmplǎ acolo, uitându-te la client, focalizându-te asupra fiecǎrui detaliu.

Deschiderea circuitului nr. 3

Erickson ne relateazǎ o poveste pe care o întâlniţi şi în cartea “Vocea mea te va
însoţi”, de Sidney Rosen. Unul dintre studenţii săi, pe care-l vom numi John Doe (sic!)
era fascinat de hipnozǎ, motiv pentru care voia sǎ înveţe tot ce se putea şti despre
aceasta. Erickson i-a spus sǎ fie foarte atent la oamenii dimprejur.
John frecventa colegiul şi, întrebat fiind de cǎtre un profesor cum considerǎ cǎ se
va prezenta la testare, a rǎspuns: “Mǎ voi descurca de minune, deoarece ne veţi da doar
10 întrebǎri, care vor fi ...“. Şi a enunţat toate cele 10 întrebǎri. Întrucât profesorul a
rămas siderat, a declamat: “Cu siguranţǎ te-ai uitat în sertarele biroului meu, fiindcǎ nu
numai cǎ ştii cele 10 întrebǎri, dar le-ai spus şi în ordine. Mergem la decan”. Astfel, John
a fost dus în faţa decanului, iar când acesta l-a interogat în privinţa înşelăciunii, studentul
a negat cele întâmplate şi a pretins cǎ poate demonstra contrariul, rugându-l sǎ trimitǎ pe
cineva în camera sa pentru a-i aduce agenda. Au trimis un alt student, care i-a adus-o, iar
deschizând-o, au observat cǎ John şi-a luat notiţe într-un mod incredibil. Adnota anumite
lucruri printr-un asterisc, altele prin 2 asteriscuri şi aşa mai departe ... 3, 4, 5, 6, însă
numai unele dintre acestea erau creditate cu 7, nefiind numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5. Primul
dintre ele avea 6, al doilea 1, al treilea 4 şi tot aşa. Iar John a remarcat: “Ştiţi, poţi
descoperi o groazǎ de lucruri dacǎ eşti atent la ceea ce spune un profesor, deoarece toţi au
propriile opinii despre ceea ce agreeazǎ şi ce nu. Tot ce am fǎcut a fost sǎ fiu atent, sǎ
ascult tonalitatea vocii şi sǎ-l privesc”. După cum vă imaginaţi, Erickson l-a considerat pe
John ca fiind unul dintre cei mai buni studenţi ai sǎi.
Întotdeauna i-a sfǎtuit pe învǎţǎcei sǎ acorde atenţie lucrurilor care în mod normal
le “scapǎ”, celor spuse sau înfǎptuite de ceilalţi. A ştiut cǎ prin focalizarea atenţiei,
aceştia pot începe sǎ declanşeze puterea minţii lor inconştiente.
 Deschiderea circuitului nr. 4
Unul dintre exemplele cele mai (melo)dramatice ale puterii inconştientului este
oferit de cartea “Psihobiologia vindecǎrii minte/corp”, în care Ernest Rossi a comentat un
caz prezentat de Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane. Domnul Right a fost un pacient
diagnosticat cu cancer pulmonar în anii ’50, atunci când a fost introdus în circuit şi
medicamentul Krebiozen. Maladia data de ceva vreme, iar pacientul era convins cǎ, la un
moment dat, se va inventa un leac menit a-l vindeca. Era conectat la oxigen şi doctorii îi
preconizau mai puţin de trei luni de viaţǎ.
Krebiozenul a fost introdus şi spitalul a primit autorizaţia de utilizare în prima sesiune de
testare. Medicul a decis ca domnul Right sǎ fie unul dintre pacienţii supuşi testǎrii, în
pofida faptului cǎ acesta nu întrunea criteriile participǎrii. Tratamentul i-a fost administrat
prima oară într-o zi de vineri, iar medicul curant a plecat în weekend, lǎsând asistentelor
instrucţiunile de administrare pânǎ luni.
Întorcându-se luni, s-a minunat negǎsindu-l pe domnul Right în pat, ci plimbându-
se în jurul secţiei de oncologie, povestind tuturor pacienţilor despre minunile înfǎptuite
de Krebiozen. Vizibil încântat, medicul l-a supus examinǎrii şi a detectat ameliorarea
remarcabilǎ a stǎrii pacientului. Apoi a demarat examinarea celorlalţi pacienţi din secţie,
cǎrora li se administrase Krebiozen, în cazurile acestora nedetectând vreo urmă de
schimbare.
Tratamentul injectabil al domnului Right a continuat, iar dupǎ o lunǎ-douǎ, starea
lui era îndeajuns de bunǎ pentru a fi externat. Pacientul şi-a reluat hobby-ul, zborul cu
avionul privat, aparatul nefiind echipat cu sistem de presurizare. Faptul că zbura la 4000
de metri altitudine l-a determinat pe medic sǎ presupună vindecarea cancerului pulmonar.
Timp de 3 luni, domnul Right a continuat sǎ zboare şi sǎ-şi administreze
tratamentul injectabil, până în ziua când ziarele au publicat un articol care clama eficienţa
îndoielnică a medicamentului.
Panicat, şi-a contactat telefonic medicul, aflând cǎ acesta se aflǎ în necunoştinţǎ
de cauzǎ, urmând sǎ verifice indicii Krebiozenului. Pe parcursul unei săptămâni, tumorile
domnului Right s-au reformat, iar el a fost reconectat la tubul de oxigen.
Medicul şi-a spus: “Voi recurge la o procedură la care în mod normal nu aş
apela”. I-a transmis pacientului cǎ a obţinut furnizarea unei variante îmbunǎtǎţite a
Krebiozenului, administrarea celei vechi nefuncţionând din cauza menţinerii temporare
pe piaţǎ. A urmat injectarea cu apǎ distilatǎ, ceea ce a determinat “topirea” tumorilor,
precum fulgii de nea pe o sobǎ încinsǎ.
Într-o lunǎ, domnul Right a fost externat, reluându-şi zborul cu avionul privat.

Deschiderea circuitului nr. 5

Una dintre povestirile mele favorite, este cea care îl înfăţişează pe foarte tânărul
Milton Erickson care, mergând pe o stradă a oraşului unde locuia şi auzind un zgomot de
fond, a gândit: „Cred că s-ar găsi ceva de învăţat din asta”. Privind în direcţia din care
provenea zgomotul, a zărit o clădire pe al cărei vârf era inscripţionat ”Fabrica de boilere”.
A traversat strada şi a deschis o uşă, a cărei închidere a necesitat puţin efort. Păşind peste
prag şi ajungând înăuntru, a fost asaltat de un zgomot terifiant. Putea privi muncitorii
forfotind într-un ameţitor du-te - vino, dar nu-i putea auzi. Poate vă este străin faptul că,
pe atunci se construiau boilere supradimensionate, însă imaginaţi-vă unul de mărimea
acestei camere. Incredibil, nu? Un cazan având foi din oţel de 2,5-5 cm grosime, nituite la
capete… şi poate că erau nituite la fiecare 0,6 m, două nituri erau plasate din 50 în 50 cm
ori trei nituri se aflau la fiecare 0,3 m de-a lungul vârfului, sigilându-l…
Acestea erau tipurile de boilere care se fabricau acolo. Erickson şi-a spus:
”Trebuie să trag ceva învăţăminte din asta, deoarece oamenii comunică înăuntru şi, în
pofida faptului că eu nu-i pot auzi, se pare că se aud unul pe altul”. Astfel, a abordat unul
dintre muncitori, spunându-i că ar dori să discute cu şeful. Primul muncitor interpelat nu
s-a descurcat, aşa că a apelat la altul. La sosirea şefului, Erickson i s-a adresat: ”Aş dori
să înnoptez aici. Sunt student şi vreau să învăţ cum se comunică într-o fabrică de
boilere.”
Se pare că a existat o vreme în care un asemenea demers era admis, fiindcă şeful a
acceptat. Erickson a plecat acasă pentru a-şi lua perna şi pătura, după care s-a întors în
fabrică, a urcat treptele şi, deschizând uşa, a fost din nou surprins de intensitatea
zgomotului dat de forfota muncitorilor, deplasarea foilor de oţel pe transportoare şi de
fixarea niturilor. Şi-a spus: ”Pe propria-mi viaţă, aproape că nu mă pot auzi gândind”.
Însă a reuşit să găsească o soluţie. Aşezându-şi perna, s-a cuibărit la căldurică, sub pătură,
dar şi aşa zgomotul îi invada mintea, la fel de intens ca şi până atunci. Undeva în
apropierea miezului nopţii, a reuşit să-şi scoată din minte vacarmul, deplasându-l în afară,
după care a adormit.
Erickson s-a pus întotdeauna în situaţii din care se pot trage învăţăminte despre
ceea ce se întâmplă în interiorul unei persoane. Nu la nivelul minţii conştiente, ci la
nivelul celei inconştiente, cu adevărat inconştiente...

Notă marginală
Metaforele sunt cea mai fină şi elegantă modalitate de a vă adresa direct minţii
inconştiente a clientului dumneavoastră. Acestea pot fi naraţiuni bazate pe propria
experienţă, pe trăirile altora sau ale nicicui. Sunt formulate realist sau mitic, poveşti
adevărate sau create special pentru situaţia pe care o traversează pacientul.
Aţi observat că, în faţa audienţei, discursul unui orator profesionist începe
aproape întotdeauna cu o metaforă? Deseori ia forma unei anecdote, dar se întâmplă să
fie şi o povestioară spectaculoasă menită a introduce subiectul. Oratorii cunosc sau nu de
ce metafora reprezintă cea mai bună deschidere, realizează sau nu că, de fapt, prin
intermediul ei captează atenţia ”minţii inconştiente” a publicului, însă ceea ce ştiu sigur
este că funcţionează.
Conţinutul unei metafore bine selectate se bazează pe experienţa
clientului/audienţei. Procesul de sesizare a analogiilor aparţine mecanismului care
focalizează curiozitatea ”minţii inconştiente”, deschizând-o dialogului. Scopul final al
metaforizării este acela de a ”trezi” în interlocutor o stare mentală specific direcţionată,
adesea starea pe care acesta o experimentează ca urmare a folosirii metaforei. Limbajul
metaforic bine rostit va fi delicios de ambiguu, utilizând liber pattern-urile modelului
miltonian, pentru a alimenta curiozitatea ”minţii inconştiente” a clientului.
Planificând şedinţa de hipnoterapie, Erickson revedea însemnările privind
problema curentă a pacientului şi anamneza acestuia, pentru a selecta sau improviza o
serie pertinentă de metafore. Pe parcursul întrevederii, deschidea un circuit începând cu
prima metaforă şi relatând trei sferturi sau ceva mai mult din conţinutul său. Apoi renunţa
la poveste, iniţiind un alt circuit prin enunţarea parţială a celei de-a doua metafore, o
abandona şi o începea pe cea de-a treia. Utiliza deseori patru sau cinci metafore, care
reprezentau o modalitate elegantă de a induce transa fără a face referire la hipnoză.
 Incompletitudinea metaforelor, sau altfel spus, lăsarea circuitelor deschise, incită
curiozitatea ”minţii inconştiente” a pacientului. Observând că deschiderea câtorva
circuite declanşează comunicarea directă cu inconştientul, Erickson începea recadrarea,
acesta fiind, de facto, scopul şedinţei hipnoterapeutice. Odata completată recadrarea,
închidea circuitul cel mai recent deschis prin finalizarea metaforei şi proceda la
închiderea celorlalte circuite în ordinea inversă deschiderii lor. Efectul completării
metaforelor conducea pacientul către ieşirea din transă. Alegerea adecvată a intervenţiei
metaforice avea drept efect secundar faptul că sfârşitul fiecărei poveşti întărea efectul
recadrării, în timp ce pacientul se afla încă în transă.
Punctul critic al eficacităţii metaforelor ericksoniene îl reprezintă momentul
întreruperii naraţiunii. Alegerea acestuia presupune părăsirea circuitului în punctul de
maxim interes, astfel încât sentimentul incompletitudinii centrează curiozitatea
inconştientă a clientului spre ceea ce urmează. Închiderea circuitului final va satisface
această curiozitate şi va întări efectul recadrării.
Înainte de a încheia capitolul, vă voi recomanda experimentarea metodei
ericksoniene de alegere a unor serii metaforice menite a facilita intrarea pacientului în
transă şi, odată cu finalizarea recadrării, a determina ieşirea din ea.

Închiderea circuitului nr. 5

Primul lucru auzit de Milton Erickson la trezire a fost conversaţia purtată între
muncitorii fabricii de boilere: ,,Oare ce-şi imaginează copilul acesta că poate învăţa aici,
din moment ce nouă ne-a luat atât de mult să învăţăm modul de a comunica înăuntru?”
Însă el avea certitudinea faptului că a deprins ceva foarte valoros, care urma să-l
călăuzească întreaga viaţă, deoarece dacă poţi comunica inconştientului, îi poţi pretinde
să realizeze orice: însănătoşirea, fericirea, modalitatea de aţi îndeplini cele mai profunde
dorinţe. Toate acestea ... doar adresându-i-te inconştientului. Cel puţin astfel gândea
Erickson. Voi ce opinaţi?

Închiderea circuitului nr. 4

 Şase luni după cea de-a doua externare a domnului Right, Asociaţia Medicală
Americană a dat verdictul ineficienţei Krebiozenului în tratamentul cancerului. Domnul
Right s-a reinternat în spital, unde a decedat după trei zile.
Importanţa povestirii de faţă constă în relevarea capacităţii de însănătoşire
deţinută de care fiecare dintre noi . În timp ce povesteam întâmplarea la un training de
NLP, una dintre cursante a reacţionat în mod surprinzător. Urmarea a constat în faptul că,
după o săptămână, nodulul mamar pe care îl avea s-a resorbit. Ca atare, forţa curativă a
oricăruia dintre noi este esenţială.

Închiderea circuitului nr. 3

Aflat în biroul decanului, profesorul a spus: ,,John, din moment ce cunoşti toate
cele 10 întrebări şi ordinea enunţării acestora, consider că ştii răspunsurile”, fraza fiind
continuată de decan prin recomandarea ca lui John să i se acorde calificativul A la cursul
respectiv. Erickson concluziona că A-urile obţinute de John s-au datorat observării atente
a tuturor detaliilor, modalităţii de a percepe oamenii şi de a-i asculta, aceste învăţăminte
însoţindu-l întreaga viaţă. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Închiderea circuitului nr. 2

Nu am fost niciodată găsit furişându-mă la cadourile de Crăciun. Nicicând... În
pofida acestui fapt, ei au ştiut întotdeauna. Aflându-vă in postura de părinţi, aşa-i că ştiţi?
Pentru că există mereu acel semn trădător al ambalajului uşor forţat, care vă îndeamnă să
gândiţi: “Aş face bine să schimb ascunzătoarea anul viitor...” Dar imboldul curiozităţii
nu dă pace: „Oare ce se întâmplă acolo?”

Închiderea circuitului nr. 1

Întrucât veţi continua să deprindeţi cât mai simplu cu putinţă tehnicile
hipnoterapeutice, nu veţi fi nevoiţi a recurge la elaborarea celor treizeci de pagini scrise
cândva de Erickson. Puteţi apela la experienţa acestuia pentru a reduce din ce în ce mai
mult limbajul vorbit, bazându-vă pe observaţie şi pe utilizarea conduitei clienţilor.
 Vă pot asigura asupra faptului că acordând o mai mare atenţie detaliilor
experienţa voastră va spori, ceea ce va facilita intrarea pacienţilor în transă şi
comunicarea cu inconşientul acestora.

Exersarea practică a creării metaforelor

Ascultând conţinutul secţiunii dedicate ,,Metaforelor abundent inserate” mai
degrabă decât citindu-l, probabil că aţi trăit deja o transă indusă metaforic. Recadrarea
infiltrată între multiplele deschideri ale circuitelor şi închiderile acestora în ordine
inversă, a condus mai curând către acumularea de experienţă decât către tipul de
modelare a personalităţii uzitat frecvent într-o şedinţă de hipnoterapie.
Purcedeţi acum la crearea unor serii analoge a câte cinci metafore abundent
inserate. Trebuie să alegeţi mai întâi un coleg, deoarece focalizându-vă asupra unei
anumite persoane puteţi crea metafore care îşi vor dovedi eficacitatea în cazul respectiv.
Elaboraţi cinci povestioare, fiecare dintre acestea având între 2 şi 4 minute. Anticipaţi
efectele lor şi stabiliţi cea mai bună ordine de prezentare. Exersaţi mental, astfel încât
derularea unei povestioare să se realizeze în proporţie de 80-90 %, urmând expunerea
celei consecutive.
La alegerea conţinutului metaforelor, vor fi luate în considerare următoarele tipuri
de poveşti:
 despre oameni care trag învăţăminte din cele întâmplate;
 despre restructurarea cognitivă;
 despre sensul care devine accesibil indivizilor;
 despre efectele produse asupra persoanelor;
 despre insight-uri.
Imaginaţi-vă efectul produs de povestirea relatată unui coleg ce o ascultă pentru
prima oară. Planificaţi momentele întreruperii şi reluării naraţiunilor, inserând recadrarea
între acestea. Exersând metaforele, alegeţi drept conţinut central sugestii referitoare la
procesele de învăţare sau descătuşarea forţei “minţii inconştiente”.
Odată planificată elaborarea metaforelor şi a conţinutului central al acestora,
exersaţi luându-vă colegul pe post de client. Observaţi efectele produse de relatarea
povestirilor şi de alegerea momentelor de întrerupere a intervenţiilor metaforice. Utilizaţi
aspectele remarcate în vederea ameliorării discursului şi a efectelor produse de
metaforele abundent inserate până când rezultatele vă vor mulţumi.
Pentru a facilita construirea intervenţiilor metaforice, vă prezentăm următoarea
diagramă:

Pattern-urile limbajului hipnoterapeutic

CLIENT:

Metafore abundent
inserate
Metafore:
1

CONŢINUT
Întrerupere
5

1
Rafinarea stilului de utilizare a intervenţiilor metaforice
În cazul lui Erickson, elaborarea unei intervenţii hipnoterapeutice se realiza
adesea pe parcursul unei întregi săptămâni, deoarece acesta acorda o importanţă deosebită
planificării metaforelor utilizate ulterior.
Fiindcă tocmai vă iniţiaţi în crearea metaforelor, vă recomand două surse de
încredere: ,,Metafore terapeutice”, de David Gordon, şi “Vocea interioară”, de Lankton &
Lankton. Întrucât programul de doctorat al Institutului American de Hipnoterapie conţine
o serie de cursuri dedicate metaforizării, veţi obţine rezultate remarcabile în urma
studierii aprofundate a creării şi anticipării efectelor acesteia. Cele mai bune călăuze vă
vor fi însă propria experienţă şi aplicarea procedurilor învăţate.
Elaborarea poveştilor nu se limitează la cele auzite sau experimentate. Puteţi clădi
din nimic poveşti care să vizeze direct nevoile clienţilor voştri. Una dintre celebrele
naraţiuni ericksoniene este reprezentată de o metaforă profundă despre roşii. Adresându-
i-se unui client care dorea să piardă în greutate, i-a spus: “Cultiv nişte roşii în grădina din
spatele casei, iar lucrul cel mai interesant care s-ar putea spune în privinţa lor este că ştiu
exact cu ce să se hrănească pentru a ajunge la o anumită mărime. Nu ştiu cum se
întâmplă, dar roşiile ajung întotdeauna la mărimea pe care trebuie să o aibă.” şi a
continuat prin utilizarea unei metafore pertinente despre maniera în care o roşie extrage
din sol exact cantitatea necesară de apă şi de substanţe nutritive.
Aceasta este o exemplificare a intervenţiei metaforice. Pe măsură ce căpătaţi
experienţă în utilizarea metaforelor, veţi găsi modalităţi inedite de a le folosi în inducerea
transei, dar şi de a le infiltra în recadrarea aplicată clientului aflat deja în stare de transă.
Subtilitatea şi eficacitatea vă vor spori, pentru că oamenii adoră poveştile, iar “mintea
inconştientă” este fascinată de metafore.
 CAPITOLUL 14

Testul de inductie progresiva

bazata pe Estabrooks

Pana in acest moment ne-am concentrat pe abordarea indirecta, permisiva a lui

Erickson. Este usor de invatat si confortabil de folosit la majoritatea clientilor,
incluzandu-i pe aceia care pot avea ceva ezitari privind hipnotizarea lor. Vom examina
acum motivele pentru a folosi cateodata metoda mai traditionala a hipnozei… o abordare
directa, autoritara.

Unul dintre avantajele hipnozei traditionale este utilizarea ei pentru a produce

fenomenul transei profunde. Chiar si hipnotizatorii ericksonieni se orienteaza de obicei
catre o abordare mai autoritara cand trebuie sa induca transa profunda pentru a obtine
fenomenul hipnotic mai adanc.

Astazi cel mai mult se face hipnoterapie in stil ericksonian cu clientul in stare
treaza. In hipnoza traditionala, pe de o parte, hipnotizatorul vorbeste despre somn la
inceputul inductiei si-l duce pe client intr-o stare de somnolenta. Aceasta este folositoare
mai ales in a-l determina pe client sa uite ce se intampla in timpul transei. Daca efectul
dorit este, sa spunem, pentru client, sa nu mai fumeze sau sa aiba o aversiune pentru
anumite mancaruri grase, sugestiile post-hipnotice vor functiona cel mai bine cand
clientul uita sugestiile; Mintea lor Constienta nu se va mai amesteca in indeplinirea
sugestiilor.

Unul dintre cei mai mari profesori ai acestui secol privind metoda traditionala a
fost George Estabrooks, profesor la Universitatea Colgate, a carui carte « Hipnoza » a
fost publicata in 1943. Estabrooks a predat o metoda directa, autoritara. Daca ar fi sa
incepem inductia acestui capitol in stilul sau, ar suna asa : « Inchide ochii. Adormi
complet – adormi adanc. Relaxeaza-ti toti muschii si imagineaza-ti ca adormi profund.
Din ce in ce mai profund. Nu te vei trezi pana cand iti voi spune eu… apoi te vei trezi
incet si te vei simti bine ca rezultat al acestor sugestii. Adormi adanc, adanc. Din ce in ce
mai adanc. ». Pentru indicii ulterioare, o inductie completa in stilul direct, autoritar al lui
Estabrooks apare in anexa.

Pentru usurinta in invatare si practica, vom folosi o inductie bazata pe stilul lui
Estabrooks si adaptata prin adaugarea sugestiilor indirecte ale lui Erickson.
Numesc asta un Test de Inductie Progresiva. Recomand sa-l practici cu un coleg,
schimband rolul ca hipnotizator si client. Inductia va duce clientul prin cele sase stagii de
hipnoza discutate in Capitolul 8. Fiecare pas pe care-l atinge clientul va fi un pas ulterior
reusit al abilitatii sale de a se hipnotiza singur. Cu alte cuvinte, succesul clientului in
atingerea fiecarei etape va actiona ca un puternic mobilizator, astfel incat, cu cat mergi
mai departe in inductie, cu atat va deveni mai puternica credinta clientului ca el
reprezinta un subiect hipnotic grozav… cu atat se vor abandona mai mult … si mai mult
vor accepta sugestiile tale.

Dupa fiecare test, vei conduce clientul sa-si relaxeze inca o data partea corpului
care a fost implicata in test.

Fiecare client este diferit. Cateodata un client nu va reusi la un anumit nivel al

acestei inductii si atunci va reusi foarte usor la niveluri mai profunde. Daca, dupa o
cantitate rezonabila de sugestie, clientul nu va intra in transa pe care o astepti, la unul
dintre niveluri, foloseste orice face clientul pe loc si treci la urmatorul nivel.

Cand clientul a atins un nivel profund al transei, fa sugestii post-hipnotice care-i

vor folosi dupa inductie si vor produce amnezia acelor sugestii. Inainte de a scoate
clientul din transa, scenariul te va ajuta sa inlaturi orice sugestii de test pe care clientul nu
ar trebui sa continue sa le urmeze cand inductia s-a terminat.

In timp ce folosesti scenariul de mai jos, repeta sau extinde propozitiile dupa cum
doresti, pentru a mentine un curs neted si a ajuta clientul sa se relaxeze total.

Testul de inductie progresiva adaptat dupa Estabrooks

Inchide ochii – Vorbesti in somn

Acum, daca ai vrea sa mergi inainte si daca poti, sa inchizi ochii. Si ma intreb
daca iti poti imagina, fiecare poate, imaginarea este ceva ce poti face, aminteste-ti cat de
mult ti-ai imaginat cand erai mic sau poti sa-ti amintesti un moment cand adormeai (casti)
doar adormeai. Acum, poate-ti amintesti un moment cand erai asaaaa obosit si relaxat…
toti muschii tai se … relaxeaza total… si-ti amintesti doar un moment cand adormeai…
adanc. Din ce in ce mai adanc…. (etc). Asa… Acum este important, poti ramane adormit
cat de mult vrei pana cand iti voi spune eu si tine minte, vei auzi mereu sunetul vocii
mele, indiferent cat mergi de departe sau adanc, te vei simti mereu bine si vei fi bine ca
rezultat al acestor sugestii. Deci este bine, mergi inainte si adormi adanc, foarte adanc.
Din ce in ce mai adanc (Continui sa vorbesti in acest mod cam 5 minute). Poti sau nu sa
uiti tot ce se intampla. Este ok.

Pleoapele inchise

Acum asculta. Cat de relaxat esti, inca stii ca ochii tai sunt inchisi si se poate sa
nu fi observat ca pleoapele tale sunt atat de grele incat sunt, chiar sunt inchise atat de
strans incat poti descoperi amuzat ca ochii tai sunt inchisi strans, strans, strans. Asa este.
Pleoapele tale sunt inchise strans, impreuna, si nu-ti poti deschide ochii indiferent cat de
tare incerci si, cu cat incerci mai mult, cu atat devin mai stranse. Si ai putea dori sa
incerci, deci incearca, te provoc sa incerci si sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu
poti.
 Relaxarea : acum relaxeaza-ti totul. Relaxeaza pleoapele. Ele se intorc la normal
si tu vei dormi profund. Adanc, si te vei trezi cand iti voi spune eu. Apoi te vei trezi incet
si usor… pana atunci doar relaxeaza-ti totul si dormi, dormi, dormi.

Bratul tare

Acum este momentul pentru urmatorul nostru test. Deci doar observa-ti bratul
drept, acolo unde este (descrie) devine tare si rigid, rigid, rigid si tare. Si toata lumea stie
cum este o bucata de fier, atat de rigida si tare, exact ca tine… nu-ti poti indoi bratul
drept. Este exact ca o bara de fier, solida, rigida si tare. Este imposibil sa-ti indoi bratul
drept care este atat de tare. Te provoc sa descoperi cu oarecare amuzament ca nu poti.
Asa este.

Relaxarea : acum relaxeaza-te complet. Relaxeaza-ti bratul drept. Se intoarce la

normal si tu esti profund adormit. Profund, si vei dormi pana cand iti voi spune eu. Apoi
te vei trezi incet si usor… pana atunci, doar relaxaza-te complet si dormi, dormi, dormi.

Picioare moi 

Acum, chiar daca nu te-ai gandit niciodata la asta inainte, acum observa cum
corpul tau parca pluteste, pluteste, pluteste. Si poti descoperi cu ceva incantare ca nu-ti
poti controla muschii picioarelor, esti atat de relaxat acum. Si unde te-ai nascut ? Iti
amintesti ? (Scopul acestor intrebari este sa induca o regresie a varstei, ducand clientul
inapoi intr-un moment cand miscarile picioarelor nu erau inca dezvoltate). Aminteste-ti !
Esti un bebelus nou-nascut… Si acum, ca atunci, esti blocat unde esti si picioarele tale nu
functioneaza, mult prea relaxate. Asa este. Este imposibil pentu tine chiar sa incerci sa te
ridici, prea relaxat. Si cu cat incerci mai tare, cu atat mai relaxate sunt picioarele tale. Esti
pur si simplu blocat acolo pe scaun. Poti incerca si te provoc chiar sa incerci.

Relaxarea : Acum relaxeaza-te complet. Relaxeaza-ti picioarele. Ele se intorc la

normal si tu esti profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi
spune eu. Apoi te vei trezi incet si usor… pana atunci, doar relaxeaza-te complet si
dormi, dormi, dormi.

Miscarea automata

Acum asculta cu atentie, este mai distractiv. Este timpul ca noi sa descoperim
ceea ce pot face mainile tale. Intr-o clipa o sa-ti ating mainile (cand ochii clientului sunt
inchisi, intotdeauna spune-i ca o sa-l atingi inainte de a o face. Foloseste atingerea
ambigua pentru a stabili catalepsia intr-un brat, apoi in celalalt). Acum, hai sa-ti rotim
mainile. Iata-le. (Incepe rotatia mainilor). Iata cum merg in cerc si in jur. Din ce in ce
mai repede. Poate Inconstientul tau… sa le mentina miscarea ? Asa este. Ele se rotesc din
ce in ce mai repede. Si poti afla cu oarecare placere ca nu le poti opri. Nu te poti opri,
indiferent cat de tare incerci, cu cat incerci mai tare, cu atat mai repede ele se invartesc.
 Relaxarea : Acum relaxeaza-te complet. (Prinde delicat mainile pentru a opri
rotatia). Relaxeaza-ti mainile. Ele se intorc sa se odihneasca in poala si tu esti profund
adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu. Apoi te vei
trezi incet si usor… pana atunci doar relaxeaza-te complet si dormi, dormi, dormi.

Vorbind in somn

Acum vreau sa visezi si chiar sa visezi ca vorbesti in somn. Toata lumea cunoaste
pe cineva care vorbeste in somn. Deci dormi si viseaza acel vis. Acum am sa-ti pun
cateva intrebari simple si tu poti ramane adormit in visul tau si visezi ca-mi raspunzi in
somn, vorbind in somn, de parca ai vazut alti oameni vorbind in somnul lor. Curand iti
voi pune intrebari la care poti raspunde usor… iata-le :

Cum te cheama ? (Asteapta un raspuns, poti repeta intrebarea)

Care este adresa ta ?

Relaxarea : Acum relaxeaza-te complet. Vocea ta este din nou tacuta si tu esti
profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu…
Apoi te vei trezi incet si usor… pana atunci doar relaxeaza-te complet si dormi, dormi,
dormi.

Mersul in somn

Acum intr-o clipa te vei ridica. Te voi ajuta eu. Vei ramane adormit in timp ce stai
in picioare de parca ai fi intr-un vis. Ai vazut somnambuli. Ti-e usor sa te ridici. Acum o
sa te ating, ca sa te ajut. (Ajuti clientul). Haide, ridica-te. Mergi. Asa este bine. Ti-e usor
sa te folosesti de muschii picioarelor in timp ce ramai profund adormit. Stand in picioare.
Si, in timp ce te asezi (ajuti clientul) tu vei adormi si mai mult. Poti sta jos in siguranta si
confortabil.

Relaxarea : Acum relaxeaza-te complet. Relaxeaza-ti picioarele. Ele se intorc la

normal si tu esti profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi
spune eu… Apoi te vei trezi incet si usor… pana atunci doar relaxeaza-te complet si
dormi, dormi, dormi.

Halucinatiile vizuale

Acum asculta cu atentie. Intr-o clipa te vei trezi doar de la gat in sus. Mintea ta
poate ramane adormita si corpul tau poate ramane adormit, doar capul tau, fara
recunoasterea corpului, se poate trezi de la gat in sus. Cand esti gata, doar deschide ochii.
Deschide-i acum, si ramai profund adormit. Inca visezi si eu vreau ca tu sa visezi aceasta
minge de tenis. Deschide-ti ochii si priveste mingea de tenis din mana mea. Ce culoare
are ? (Ridici mana de parca tii mingea de tenis in ea. Arunci mingea in sus. Vezi daca
clientul urmareste mingea).Acum o sa intorc mingea un pic ca sa vezi numarul de pe ea.
Odata ce ai culoarea si numarul, poti inchide ochii, ramanand adormit, adormit profund.
 Relaxarea : Acum relaxeaza-te complet. Ochii tai revin la normal si tu esti
profund adormit. Profund, profund adormit si vei dormi pana cand iti voi spune eu…
Apoi te vei trezi incet si usor… pana atunci doar relaxeaza-te complet si dormi, dormi,
dormi.

NOTA : Pentru scopuri demonstrative Catalepsia Totala a Corpului poate fi

adaugata la Testul de Inductie Progresiva, in acest punct. Pentru detalii vezi Anexa,
pagina 188. Catalepsia Totala a Corpului nu este inclusa in text aici deoarece este nevoie
de o grija extrema in provocarea ei si este facuta mai des in pregatirea hipnoterapeutilor
decat in terapia actuala.

Insereaza sugestii post-hipnotice

Acum, intr-o clipa, o sa dau Mintii tale Inconstiente niste sugestii pe care as dori
sa le uite Mintea ta Constienta. Uitarea este normala si naturala… uiti tot timpul. De ce ti-
ar pasa ce-ai servit la pranz acum doua saptamani, miercuri, cand a plouat ? Pur si simplu
uiti. Eu vreau ca tu sa uiti constient ceea ce o sa-ti spun intr-o clipa. Cineva iti da o
bucatica de hartie si tu uiti de ea. Unde a disparut ? Cine stie, cui ii pasa, uita de ea.
Uitarea este un lucru normal, natural. Acum as dori sa sugerez ca … (Fa niste sugestii
potrivite pozitive, legate de invatare, de furnizarea informatiilor necesare de catre
Mintea Inconstienta sau un subiect la alegerea ta. In acest moment, sugestiile ar trebui
sa fie directe !). Si vreau ca tu sa uiti sugestiile mele in mod constient si aminteste-ti de
ele inconstient … ca bucata de hartie de care ai uitat… sau cui ii pasa ce-ai servit la pranz
acum doua saptamani. Este ok, uitarea este un lucru natural, normal. Uita ceea ce tocmai
am spus.

Inlatura testul sau sugestiile pe termen scurt

Acum, cu ochii inchisi, ramai profund adormit pentru inca ceva timp. Toate
sugestiile pe care ti le-am dat despre aceasta transa si toate testele inrudite sunt acum
inlaturate. Toate sugestiile in derulare au inca efect. (Clientul poate face diferenta intre
cele doua. El va pastra sugestiile tale post-hipnotice si va abandona sugestiile testului
transa).

Scoaterea clientului din transa

Acum, cand esti gata, incepi sa-ti revii. Intr-o clipa, o sa numar de la 10 la 1 si
vreau sa te trezesti cu o zecime la fiecare numar, pana esti deplin treaz. 10… 9…. 8…
etc.

Exerseaza acest Test de Inductie Progresiva cu un partener pana cand discutia

curge neted si fara efort pentru tine. Inductia este un mobil minunat pentru client
deoarece il conduce sa experimenteze cateva niveluri de hipnoza. De asemenea, este
reconfortant pentru noul hipnoterapeut sa conduca clientul spre acele niveluri.
Observatii suplimentare despre Testul de Inductie Progresiva
Unii clienti pot dori sa treaca foarte repede de la a sta in picioare sau sa vada o
minge de tenis si sa mearga rapid la stadiul adanc de inconstienta. In loc sa « joace jocuri
prostesti cu fenomene hipnotice », ei pot dori sa treaca direct la a experimenta un nivel
adanc de transa. Asta este bine, atata timp cat ei realizeaza ce vor in hipnoza. Erickson a
spus ca unii clienti nu pot realiza miscarea bratului in transa adanca pentru ca ei sunt intr-
o stare in care nu le pasa.

Nivelul optim de transa pentru efectuarea sugestiilor post-hipnotice variaza de la

client la client. Poti experimenta cu un client pentru a afla nivelul la care el raspunde cel
mai bine sugestiei. Erickson ar da sugestii unor clienti in transa usoara. El le-ar spune
cateva povesti, cateodata fara sa faca o inductie formala si ei s-ar schimba miraculos.
Cheia este sa stabilesti comunicarea cu Mintea Inconstienta a clientului tau, fie ca
folosesti pendulul sau transa adanca. Fii atent cand conduci un client in transa foarte
adanca. In unele cazuri, daca clientul se afla prea adanc in transa, poate sa nu raspunda.
Daca clientul intra intr-o stare de transa foarte profunda, nu vei obtine raspunsurile de
care ai nevoie.
Pentu oricare dintre testele din Testul de Inductie Progresiva, clientul are nevoie
sa exercite o anumita cantitate de energie. Daca clientul este asa de relaxat incat nu poate
face nimic in plus si tu vrei sa continui cu unele dintre teste, poti spune: As vrea sa rog
Mintea ta Inconstienta sa trimita energie la partile corpului care au nevoie de energie
pentru acest proces. Acum incepi sa faci asta in timp ce stai intr-o transa adanca. »

Testul de Inductie Progresiva contine o combinatie de abordari permisive si

autoritare. Nu recomand o abordare strict directa, autoritara, daca nu ai un client care sa
raspunda bine la ea, cum ar fi o persoana cu trecut militar sau educatie disciplinata. Poti
usor incepe cu o metoda permisiva si s-o transformi intr-un stil mai autoritar, pe masura
ce clientul intra mai adanc in transa… La niveluri mai adanci, majoritatea inconstientelor
raspund bine la mesajele autoritare.

Principiul utilizarii cel mai des strans legat de stilul indirect, permisiv al lui
Erickson este, de asemenea, eficient cu o abordare autoritara. Utilizarea se poate
transforma din ceea ce putea fi distragerea atentiei intr-un sprijin pentru provocarea
transei. Este bine sa observi posibilele scapari inainte de a o face clientul. Ai putea spune
atunci, de exemplu: « Intr-o clipa, poti auzi un zgomot care vine din afara camerei. Si vei
stii ca cineva se grabeste sa plece undeva. Poate ca in viata ta, candva, te-ai grabit spre
unele locuri. In timp ce observi pe cineva de afara grabindu-se sa mearga undeva, poate
vei vrea sa patrunzi mai adanc. Si nu te grabi, ca sa mergi chiar si mai adanc. ». Utilizand
orice se intampla afara, te va ajuta sa obtii o inductie calma, continua. Utilizarea
inseamna hipnoza in toata eleganta sa.

Din punctul de vedere al terapiei, partea cea mai critica a Testului de Inductie
Progresiva este insertia sugestiilor post-hipnotice la un nivel adanc de transa. Urmatorul
capitol da mai multe detalii despre sugestiile post-hipnotice si tehnicile de adancire a
transei.
 CAPITOLUL 15

Tehnici profunde si
Sugestii Post-hipnotice

Tehnici profunde si sugestii post-hipnotice

Pentru o sugestionare post - hipnotica trebuie stapinit deplin inconstientul
pacientului si nu trebuie uitata utilizarea unui medium care sa poata patrunde adinc in
subconstientul pacientului aflat in transa. Testul de Inductie Progresiva prezentat in
capitolul anterior s-a realizat prin analizarea mai multor pacienti la un nivel cit se poate
de profound, deoarece orice sugestie produsa prin fenomenul de transa, cu acordul dat de
pacient, are un succes mai mare cu cit sensibilitatea acestuia este mai mare. Fiecare
fenomen succesiv de transa este asemenea unui act de convingere.

Tehnici profunde
Orice metoda de inductie am utiliza, exista tehnici diferite pentru conducerea
pacientului intr-o transa profunda.
Prima este sugestia directa sau indirecta.
Sugestia ta poate fi corelata cu o replica fizica: “In momentul in care iti ating fruntea, te
avertizez ca vei patrunde intr-un somn din ce in ce mai adinc” (Atingi fruntea.) Continui
acum sugestia, astfel incat subiectul sa poata fi conectat la propria sa psihologie: "Cu
fiecare respiratie poti gasi un sens al relaxarii profunde si poti patrunde intr-o transa
profunda."
Sugestia ta poate lua si forma unei imagini profunde: "Iti poti imagina ca te plimbi in
josul unui drum lung, cobori zece etaje, timp in care faci zece pasi pentru fiecare etaj, si
asemenea faci si tu, astfel incat sa cazi in transa profunda.
Cu fiecare pas, patrunzi mai adinc si mai adanc. Pasul I... 2... 3... 4... 5... 6...
7.. . 8.. . 9.. . 10.. . si acum esti la prima oprire din drumul tau. Si acum din nou, pasul
1... 2... etc." Cobori pacientul metodic si comfortabil, tu poti decide daca sa utilizezi o
scara normala, scara rulanta sau un lift.
In Capitolul anterior, am discutat despre utilizarea metaforelor incluse pentru a conduce
pacientul in transa. Metaforele incastrate pot fi de asemenea utilizate in cadrul transelor
care deja au fost declansate. Astfel poti induce mai multe nivele de metafore, pentru a
creste treptat intensitatea transei. (Apare un moment de reducere dupa 12 nivele de
metafore.)
Cea mai avansata cale de transa profunda este cea cunoscuta si sub numele de inductie
repetata.
Aceasta a aparut inca din cele mai vechi timpuri cand au avut loc primele cercetari cu
privire la hypnotism, mai exact la finele anilor 19 0 0.

Hipnoezele: Un ghid cuprinzator

Hippolyte Bernheim a gasit ca atunci cind un pacient a atins un nivel cert de
transa in timpul primei sedinte, el va putea patrunde pe un nivel mai profound abia in
saptamina urmatoare la cea de-a doua sedinta, timp in care va putea sa atinga un nivel in
plus in timpul celei de a treia sedinte (Terapii sugestive, 1889). Observatia sa era ca, cel
mai adesea un pacient care era hipnotizat, poate sa atinga adincimea dorita.
Erickson si Elman mai tarziu punctau ca, inductiile repetate nu au voie sa depaseasca mai
mult de cateva serii, separate de restul sedintelor. Odata cu prima sedinta, ei pot induce
pacientul catre un nivel foarte profound, prin transe repetate crescandu-se nivelul la
fiecare noua sedinta. Procesele de crestere a profunzimii nivelelor prin inductii repetate
poarta numele de asa-numita chemare spre fictiune.

Demonstatie live a tehnicilor de inductie profunda

Ca un exemplu de chemare in fictiune, aici exista o stenograma a unei parti dintr-o

demonstatie. Cu aceasta ocazie s-au facut hipnoze pe o categorie de subiecti, in extensso,
prin folosirea inductiilor repetate de hipnoza, rezultatul fiind notat si inregistrat ca fiind
reactia subiectilor.
(Chris a venit in fata camerei ca raspuns imediat al declansarii instalarii sugestiei post-
hipnotice. Teoria curenta arata ca atunci cand o sugestie post-hipnotica este activata un
pacient se intoarce in aceeasi transa in care se gasea in momentul in care terapeutul I-a
produs inducerea sugestiei.)
Tad: Ia un loc te rog , Chris. Esti in transa chiar acum?
Chris: Nu stiu.
Tad: Ai dreptate, nu stii. Bun. Necunoasterea este un lucru bun in hipnoze, tu stii asta,
nu-i asa? De ce nu inchizi ochii, sa patrunzi cat mai adanc in transa. Tu stii cum sa faci
asta, acum tocmai patrunzi in transa cu adevarat. Intr-o clipa vei adormi profound, din ce
in ce mai profund, Chris.

Tehnici profunde de sugestii post-hipnotice

Te-am atins pe umar. In momentul in care te-am atins pe umar am simtit o dubla
relaxare din partea ta. Eu te-am atins pe umar (te ating) tocmai acum. Ok, asta este bine.
Acum patrunzi intr-un somn mai adanc, Chris. Te mai intreb inca o data daca esti pe
deplin relaxat in momentul in care te-am atins pe umar…tocmai acum. Chiar te-ai relaxat
pe deplin, din ce in ce mai mult … ok,
Chris, aminteste-ti unde te afli, de ce nu te intorci. Bun, acum revii printre noi.
(Aducerea lui Chris inapoi in transa. ) Acum vreau sa te intorci inapoi de unde ai plecat,
in starea de profunda relaxare de mai devreme. Asa este bine. Dormi din ce in ce mai
adinc.
OK, Chris, deschide din nou ochii, te rog.
Te descurci grozav. Esti in transa acum?
Chris: Nu stiu.
Tad: Sa nu stii este perfect, tu stii?
Chris: Bine .. . ma gandesc deci.
Tad: Deci tu te gandesti. Lasa-ma sa te intreb ceva.
(aici se face referire la pasul halucinatiei visuale in prima faza a inductiei.)
Inainte eu iti aratam o minge de tennis, ce culoare avea ?
Chris: Nu am vazut-o.
Tad: Tu nu ai vazut-o, ti-ar placea s-o vezi?
Chris: Da as dori.
Tad: Tu ai dori. Deci lasa-ma sa iti intreb inconstientul de ce are nevoie pentru a fi
capabil sa iti amintesti daca ai vazut acea mingea de tennis.
In acest moment inchizi ochii si adormi profound… si vei asista la atingerea mea pe
umarul tau, te vei relaxa din nou si te vei intoarce acolo unde erai. Apoi, voi solicita
inconstientului tau sa desfasoare mecanismul interior al imaginatie tale de care ai nevoie
pentru a putea vizualiza ceva. Si daca tu nu poti vedea clar acel obiect de prima data,
dupa aceea, probabil ca tu poti vedea ce vrei sa vezi, daca tu poti si vrei sa vezi. Tu vezi?
Bun, doar apleaca capul si inchide ochii, dupa care vei adormi profound, bun. Tocmai ai
adormit foarte profound, asta este foarte bine. Mai adinc, mai adinc acum pina iti vei
relaxa fiecare muschi. Inca o data relaxeaza-te si mai profound Chris. Mi-ar place sa fac
ca fiecare muschi din jurul ochilor tai sa se relaxeze, ca tu sa nu poti sa-I deschizi. Si
cand tu vei sti sa-I localizezi si mai ales sa stii unde sunt ei mergi mai departe pana cand
acestia sunt total relaxati si inchisi. Bun. Ramai intr-un somn profound. Pentru un
moment mi-ar place sa-ti imprumut ambele maini. Eu tocmai sunt plecat sa vad ce s-a
intamplat, daca noi tocmai (tine mainile in miscare). . . asa este bine. Ramai profund
adormit, lasa-ti acum mainile sa faca ceea ce vor ele. (mainile lui Chris fac in acest
moment o miscare de rotatie automata necontrolata) Bun, mainile lui Chirs sunt complet
relaxate. Mi-ar place sa ramai in continuare adormit profund. Te poti trezi acum
deschizandu-ti usor ochii dar nu poti sa-ti misti corpul. Constientul tau poate ramane
adormit, in timp ce subconstientul tau se poate trezi de la gat in sus. Cand tu ai sa
deschizi ochii, eu am sa arunc o minge de tennis pe dusumea. In acest moment iti arat ...
mmmmm... mingea de tenis.
Ridica-ti capul, deschide-ti ochii si arunca o privire.
Ce culoare are?
Chris: Nu o pot vedea.
Tad: Este bine, inchide ochii si vei cadea intr-un somn adanc. Relaseaza-te din nou.
Acum doar intreaba-ti subconstientul de ce ar avea nevoie ca sa poata vedea mingea de
tennis, ridica-ti capul si fa asta acum. Lasa-ti subconstientul sa faca tot ceea ce este
necesar pentru ca tu sa fii capabil sa vezi. (dupa o pauza) OK, Chris, intreaba-ti
subconstientul daca a facut conexiunile necesare in capul tau ajuntand neuronii spre a
putea fi capabili sa procesezi toate informatiile pe care le primesti. Cand vei fi pregatit
deschide ochii si vizualizeaza mingea de tennis. Vezi ce poti vedea, daca poti sa vezi.
Acesta este primul pas. Bun. Ce culoare are mingea?
Chris: Portocalie.
Tad: Excelent, foarte bine. Ce numar este pe minge?
Chris: 3.
Tad: Am plecat sa pun mingea de tennis pe scaunul tau, o poti pastra daca vrei. Eu
tocmai o voi arunca acum,... bravo, Chris .... ridica-ti capul si inchide ochii pentru a te
putea relaxa profound inca o data.
In aceasata demonstratie, l-am intrebat pe Chris daca poate sa-si dezvolte capacitatile
necesare pentru a avea o halucinatie pozitiva. Daca pacientul nu a produs fenomenul de
hipnoza pe care noi cautam sa il aducem la un nivel cat mai profound, putand al asista
cum realizeaza acest lucru. Avem un pacient inauntr-ul si unul in afara transei. Cata
vreme ei sunt in transa, putem sa le inducem sugestii privind modificarea lor neuronala, si
la orice modificari care au loc in interiorul lor, astfel incat, ei sa fie capabili sa actualizeze
un fenomen pe care anterior nu puteau sa-l constientizeze.
Unele persoane au nevoie de munca suplimentara pentru anumite conexiuni neuronale, si
pentru a fi capabili sa aiba halucinatii pozitive privitoare la un obiect. Alti pot fi foarte
pregatiti pentru acest lucru. Astfel de personae au o aptitudine care se regaseste la
arhitecti. Numai ca arhitectii sunt platiti pentru halucinatiile lor. Pentru constructiile lor
halucinante, ei pot castiga o suma formata din sase cifre.
O persoana care poate avea ca halucinatie o minge de tennis, isi poate si vizualiza bolile
de care sufera corpul lor. Chris a invatat ceva foarte valoros in timpul acestei
demonstratii. Aceasta se vrea a fi primul pas al hipnozei: Un ghid comprehensiv care te
invata cum sa ai halucinantii positive privind un anumit lucru. Acesta va servi unui
pacient foarte mult, in viitor, in materie de imaginatie privind sanatatea corpului si a
metodelor de salvare.

Tehnici pentru producerea sugesiei post-hipnotice

 Sugestiile post-hipnotice sunt imperatitve pentru succesul modificarii modului de
lucru in hipnoza. O sugestie post-hipnotica este o sugestie care activeaza si opereaza in
timp…sau timpurile… dupa pacientul care iese din transa. Pacientul tipic va simti o
dorinta captivanta sa raspunda dorintelor, adesea fara sa realizeze ce si-a dorit de fapt.
Pentru a realiza sugestionarea post-hipnotica efectiv, este necesar sa urmarim urmatoarele
puncte:
Conducerea pacientului in mediul transei profunde, in mod obisnuit apare amnesia in
urma sugestiilor care sunt folosite in mod obisnuit pentru ca, constientul sa nu poata
interfera cu sugestia propriu-zisa . (In unele cazuri sugestia post-hipnotica poate avea
effect adesea daca, pacientul isi aminteste. Mai tarziu, unele personae isi amintesc o
sugestie in timpul in care ei sunt in transa si nu atunci cand sunt in afara transei.).
Orice sugestie ofera atat timp cat subiectul este in transa adanca, poate fi clara si la
obiect. In prima faza a inductiei, cata vreme pacientul este in stare treaza sugestia
indirecta este efectiva. Mai tarziu cand pacientul este in stare de transa profunda, se
produce sugestia post-hipnotica directa si autoritara.
(Acesta este punctual de vedere a lui Boris Sidis dezvoltat in lucrarea Psihologia
sugestiei, din anul 1898.)
Pastreaza vorbirea in corelatie cu gandirea reala. Inconstientul este perceput ca fiind
mai mult decat uimitor, putand fi detectata incompatibilitatea intre cum simti si mesajul
dat prin si de vocea ta si mai ales de psihologia ta. Aminteste-ti, pacientul tau va fi
singurul care va actualiza acele ganduri despre care tu stii cu certitudine ca sunt
adevarate.
Tehnici profunde si sugestii post-hipnotice.
Sugestia inglobata in metafore multiple. Aceasta tehnica este tipic Ericksoniana
amintirea metaforelor in testul inductiei progressive: "Acum, intr-un anumit moment eu
am plecat sa dau inconstientului tau niste sugestii pe care eu le-am vrut ca, constientul tau
sa le uite. Uitarea este normala si naturala. Uitarea este un lucru absolut natural si
normal… asa ca fa-o tot timpul. De ce vrei sa-ti pese ca tu ai luat pranzul acum doua
saptamani intr-o miercure ploioasa. Este mai simplu sa uiti pur si simplu. Eu vreau ca tu
sa uiti constient ceea ce ti-am spus eu in acest moment. Cineva iti da tie un plic de hartie
si tu il uiti. Unde a disparut? Cine stie, si mai cu seama cui ii pasa, tocmai am uitat de el.
Uitarea este un lucru normal, natural. Acum, eu vreau sa sugerez ca …"
Spune pacientului ce va declansa stoparea activarii sugestiei post-hipnotice. Daca eu
insumi plec sa declansez activarea unei sugestii in timpul unei demonstatii intr-o clasa de
scoala, rezultatul va fi urmatorul: eu spun subiectului ca; atunci cand ei vad ca imi duc
mana la buza mea superioara, in acel moment ei, ca un exemplu, se vor trezi in fata
camerei.
Spune pacientului tau ce faci. Exemplu: "tu vei simti o necessitate sa te ridici, si te vei
ridica si te vei plimba involuntar in fata camerei." Apoi spune pacientului cand faci ceea
ce faci. Exemplu: "tu vei face asta imediat. "
Inchide bucla metaforei : "si eu vreau ca tu sa uiti constient sugestia mea si sa-ti
amintesti inconstient, de bucata de hartie pe care anterior tu o uitase-si… la fel cum iti
amintesti de pranzul pe care l-ai luat acum doua saptamani si ulterior l-ai uitat. Este ok.
Uitarea este un lucru absolut normal, natural. Tocmai ai uitat ceea ce ai spus."
In stadiul de hipnoza, in demonstratia din clasa, sugestiile post-hipnotice sunt desenate
pentru a putea fi activate numai in momentul in care s-a produs iesirea pacientului din
transa.
In terapie, sugestiile post-hypnotice trebuie repetate o perioada mai lunga de timp, uneori
ca un raspuns la un declansator extern, sau foarte adesea ca raspuns la niste declansatori
interni in mediul intern propriu al pacientului.

Hipnozele: Un ghid comprehensiv

Avem un exemplu de sugestii pe care tu poti sa le pui in practica sugestiilor post-
hipnotice pentru propunerea terapiei viitorilor tai pacienti pe timpul unei sedinte de
hipnoza:
Eu stiu ca tu vrei sa fii un excelent hipnoterapist.
Si acum vreau sa intreb inconstientul tau daca este capabil si apt sa poata organiza
orice lucru pe care tu l-ai studiat, orice ai acumulat ca hipnoterapeut experimentat. Spune
tuturosr si mai ales da exemple de lucruri pe care ulterior tu le-ai spus pacientilor tai. Poti
aminti aceste lucruri, ca apoi inconstientul tau sa le poata prezenta constientului in felul
in care adesea te gindeai la ele.
 Cind asculti un pacient, completa ta atentie va fi atrasa de ceea ce spune pacientul,
pentru ca tu sa stii ca atunci cind este timp pentru a raspunde, inconstientul tau sa poata
oferi imediat raspunsul care va putea sa ajute pacientul. Cind incepi sa vorbesti unui
pacient si cauti urmatorul lucru pe care sa-l spui, relaxeaza-te ia o pauza scurta , pentru ca
tu stii ca inconstientul tau va da cel mai bun lucru pe care i-l poti spune pacientului tau.
Relaxeaza-te. Inconstientul tau va organiza si va sintetiza orice lucru pe care tu il inveti
despre hipnoza fapt ce-ti va usura munca iar cu un efort nesemnificativ lucrurile de care
tu ai nevoie sa le spui apar exact in ordinea in care tu iti induci pacientii in transa astfel
incat experienta ta sa conduca spre un rezultat mai bun in timpul proceselor de
hipnoterapie.
Vrei ca totul sa fie bine, nu-i asa? Tocmai ai spus "Da" cind inconstientul a
organizat toate lectiile tale despre hipnoza. Asta este foarte bine. Excelent.
 CAPITOLUL 16

Metodele Elman

Dave Elman a fost printre primii care au considerat ca toate hipnozele sunt
autohipnoza. In cartea sa, Hipnoterapia, din 1964, Elman spunea:
"Am predat hipnoza ani de zile si am observat ca multi oameni par sa creada ca
pot deveni experti in hipnoza dupa cateva ore teoretice si aplicatii practice.
Dar cum nici nu exista, cu adevarat, hipnotizatori, aceasta este evident
imposibil. Ca practician ce utilizeaza acest instrument, tot ceea ce poti
face este sa-i arati pacientului cum sa treaca granita dintr-o stare de veghe
normala sau dintr-o stare de adormire, catre acea stare particulara a
mintii pe care o numim hipnoza. Nu ii vei hipnotiza tu: se vor hipnotiza
singuri. Aceasta inseamna ca toti aceia care folosim
sugestia nu avem nicio putere asupra subiectului. Inseamna ca nu
exista nimic din ceea ce pot eu face, ce tu nu poti invata sa faci
in hipnoza. "

Elman s-a nascut in Fargo, Dakota de Nord in, 1890. Tatal sau a practicat hipnoza
de estrada si a fost proprietarul unui magazin unde avea o colectie de carti despre
hipnoza. Dave Elman a studiat aceste carti. A invatat hipnoza asa de bine incat a trebuit
să o abandoneze pentru o vreme, cand a mers la scoala, pentru ca ii speria pe unii dintre
colegi. Mai tarziu, Elman a predat hipnoza medicilor.

Dave Elman a propus un model de hipnoza net diferit de cele anterioare.

Urmarind reprezentatiile tatalui sau, Elman a observat ca un hipnotizator aflat pe scena
trebuia sa introduca oamenii in transa mult mai repede decat un hipnoterapeut, in
interesul spectacolului. A fost fascinat de abilitatea hipnotizatorului de a hipnotiza un
grup mare intr-un timp scurt. Si transele pe care le inducea tatal sau erau suficient de
adanci pentu a produce fenomene hipnotice foarte repede. Elman a dezvoltat o metoda de
hipnoza care sa produca o transa adanca, cat de repede posibil.

Pentru a intelege mai bine prin ce difera metoda Elman, sa o comparam cu alte
metode despre care am vorbit. Hipnoza traditionala este, in general, autoritara, folosind
inductia directa pentru a induce o transa profunda (sleeping trance). Hipnoza ericksoniana
este permisiva si indirecta, conducand deseori spre o transa superficiala (waking trance).
Interventiile in Programarea Neuro Lingvistica (care sunt o puternica resursa pentru un
hipnoterapeut) sunt autoritare si indirecte, clientul aflandu-se, aproape intotdeauna, in
stare de veghe.
Tehnicile Elman nu se potrivesc cu nici unul dintre aceste modele. Inductia sa
poate fi autoritara sau permisiva, directa sau indirecta, conducand spre o transa profunda
sau superficiala.Tabelul de mai jos sintetizeaza aceste diferente.

Tipul hipnozei Abordarea Stilul inductiei Tipul transei

 clientului
Hipnoza traditionala autoritara direct somn
Hipnoza permisiva indirect veghe sau somn
ericksoniana
Interventiile PNL autoritara indirect veghe
Hipnoza Elman autoritara sau direct sau indirect veghe sau somn
permisiva

Caracteristica definitorie a tehnicii Elman este aceea ca induce transa aproape

instantaneu, instaland disocierea intre mintea constientă si mintea inconstientă.
Hipnotizatorul este, astfel, capabil sa vorbeasca mai direct cu mintea inconstienta, cu
interventii minime din partea constientului. In hipnoza Elman , terapeutul spune:
"Inchide ochii si pretinde ca nu ii poti deschide, stiind bine ca poti." Dupa Elman, crearea
acestui paradox, da nastere indata conditiilor in care hipnoza poate sa apara.

A doua principala inovatie a lui Elman este aceea de a da clientului

responsabilitatea intrarii in transa. El spune:" Cand o persoana respinge hipnoza, aceasta
inseamna pur si simplu ca ea refuza sa-si ocoleasca aptitudinea critica si astfel, face
imposibila intiparirea gandirii selective. Aceasta nu inseamna ca ea nu poate fi
hipnotizata, sau ca nu va fi hipnotizata, ci doar ca refuza sa urmeze instructiunile. Daca
urmeaza instructiunile corect date, hipnoza este posibila la ea asa cum este posibila la
oricine." (Italicele au fost adaugate).

Altfel spus, procentul de oameni ce pot fi hipnotizati este de suta la suta. Elman
spune ca oricine poate fi hipnotizat si poate atinge cu usurinta un nivel profund al transei,
daca urmeaza instructiunile.

Elman are, de asemenea, o abordare plina de resurse, pentru a obtine inchiderea

ochilor:

"Practic, toate manualele afirma ca trebuie sa obtii mai intai inchiderea ochilor,
daca doresi sa obtii hipnoza si ca inchiderea ochilor poate fi, in general,
obtinuta prin metodele numite fixare, monotonie, ritm, imitatie sau levitatie. Eu
voi obtine inchiderea ochilor fara aceste metode. 'Inchide ochii si pretinde ca
nu ii poti deschide. Mentine aceasta pretentie si in timp ce pretinzi acest
lucru, incearca sa deschizi ochii.' Vei vedea ca este imposibil, daca te
concentrezi puternic asupra a ceea ce pretinzi. Stii foarte bine ca-ti poti
deschide ochii imediat ce te razgandesti si incetezi sa te mai prefaci ca nu-i poti
deschide. Tot timpul in care ai pretins ca nu poti deschide ochii,
discernamantul tau a fost complet suspendat in ceea ce priveste aceasta
actiune specifica. Am obtinut aceeasi inchidere a ochilor pe care am fi
obtinut- o folosind tehnicile de fixare, monotonie, ritm, imitatie sau
levitatie. Acest lucru poate fi facut instantaneu."

Elman continua:
 "Dar inseamna acest lucru ca esti hipnotizat? Desigur, nu . Este numai inceputul
hipnozei si aceasta nu este obtinuta pana cand nu se instaleaza gandirea selectiva.
Gandirea selectiva este orice crezi din tot sufletul. De exemplu, daca esti facut sa
crezi ca nu vei simti nicio durere şi crezi cu tarie acest lucru, nu vei simti
durere. Lasa sa patrunda cea mai vaga umbra de indoiala si gandirea selectiva
dispare; aptitudinea critica nu mai este ocolita…Introducerea fricii produce o
reactie defensiva care aduce aptitudinea critica inapoi in centrul atentiei."

Stadiile hipnozei la Elman

In capitolul 8 am vorbit despre cele sase stadii ale hipnozei LeCron, aranjate pe
un continuum de la transa superficiala, transa medie, pana la transa profunda.
Elman ofera o schema mai simpla, cu patru niveluri ale transei:

- transa usoara sau superficiala

- transa somnambulului
- coma
- hipnoza asociata somnului

Conditii pentru hipnoza si convorbirea preliminara

Dave Elman mentioneaza patru cerinte premergatoare unei o inductii de succes.

- Mai intai, pentru a induce hipnoza, subiectul trebuie sa fie de acord sa fie hipnotizat.
- În al doilea rand, trebuie sa existe comunicare intre hipnoterapeut si client.
- In al treilea rand, clientul trebuie sa fie eliberat de orice teama privind hipnoza sau ceea
ce se va intampla.
- Si in sfarsit, clientul trebuie sa fie eliberat de rezistenta. El trebuie sa aiba încredere in
hipnoterapeut si in intentiile lui.

Convorbirea preliminara trebuie sa creeze aceste conditii. Din punctul de vedere

al lui Elman, cea mai mare parte a muncii in hipnoza se desfasoara inaintea inductiei.
Trebuie sa eliminam temerile si prejudecatile clientului. Iata un exemplu de convorbire
preliminara in stil Elman:

Convorbirea preliminara Elman

Strange pumnul. Relaxeaza-l.

Stii ca, daca ai vrea ai putea sa-ti incordezi muschii si sa strangi pumnul atat de
puternic, incat nu ai putea sa-l strangi mai tare. Nu-i asa? Deci, daca ai vrea si ai sti
cum, ai putea, de asemenea, daca ti-ai dori foarte mult, sa relaxezi in totalitate orice grup
de muschi, incat, cu exceptia cazului in care ai inlatura relaxarea, ai putea relaxa acei
muschi pana la punctul in care ei nu ar mai functiona. Si acest lucru este adevarat, nu-i
asa?

Pleoapele sunt cel mai usor de relaxat.

Muschii din corp cel mai usor de relaxat sunt cei ai pleoapelor. Stii ca este adevarat, nu-i
asa? Aminteste-ti un moment cand erai obosit, dupa o zi istovitoare si ai inchis ochii si
a fost asa de bine.

"Acum, urmareste ce fac." (Arati clientului in timp ce vorbesti)

Voi inchide ochii si ii voi relaxa atat de mult si de adanc, incat, daca nu suprim aceasta
relaxare, ei nu vor mai functiona. Nimic din ceea ce as putea face, spune sau gandi, nu-i
va face sa se deschida. Acum pot suprima relaxarea si ei se vor deschide instantaneu, dar
daca sunt relaxati, ei nu vor putea functiona

"Acum voi incerca sa deschid ochii" (Ochii deschisi)

Acum m-am testat pentru a vedea daca functioneaza si am gresit, pentru ca am vrut sa
testez ochii, pentru a fi sigur ca nu functioneaza.

" De data aceasta ii voi tine inchisi"

De aceasta data imi voi relaxa pleoapele pana in punctul in care nu se vor mai putea
misca. Si voi mentine relaxarea si apoi voi testa ochii, pentru a ma asigura ca nu ii pot
deschide. Nu trebuie sa dovedesc ca vor functiona, pot face acest lucru in fiecare zi. Stiu
ca pot instantaneu sa indepartez relaxarea prin cel mai mic gand, prin cea mai
neinsemnată dorinta, asa ca nu o voi mai face, de aceasta data. De aceasta data voi
permite ochilor sa ramana total relaxati si stiu ca, atata timp cat raman total relaxat si
atata timp cat nu suprim relaxarea, nimic din ceea ce as putea face, spune sau gandi nu-i
va determina sa se deschida. Priveste. Vezi, ei stau acolo ca un pantof vechi. Si eu stiu ca
arat caraghios cu sprancenele miscandu-se in sus si in jos, dar e foarte bine!

" Si tu o poti face!"

Acum ma pot mandri ca am facut-o. Pot sa inlatur relaxarea si sa deschid ochii. Stii,
copiii de cinci ani pot face acest lucru; si tu il poti face. Vezi, doar, daca poti face ce am
facut eu. Inchide ochii si constientizeaza-ti pleoapele. Esti la comanda, controlezi, iar
muschii trebuie sa faca ceea ce le spui sa faca.

" Ei raspund la ceea ce le spui"

Nu fac ce le spun eu...ei iti raspund tie, nu mie. Pleoapele tale reactioneaza la ce le spui
pentru ca sugestiile vin direct de la tine, prin neurologia ta. Tu iti determini corpul sa
urmeze in totalitate acele sugestii si vei izbuti.

" Determina clientul sa o faca"

Asa, deci, continua, spune corpului sa relaxeze in totalitate muschii pleoapelor, atat de
adanc si complet incat, pur si simplu, ei nu vor putea functiona, in afara de cazul in care
inlaturi relaxarea. Si cand stii ca ai realizat acest lucru mentine relaxarea si fa-le un test si
observa ca stau inchisi; asigura-te ca nu vor functiona si observa cat de bine este.
Testeaza-i din nou (daca clientul deschide ochii:) Felicitari; acum dovedeste ca ii poti
relaxa asa incat ei sa nu mai poata functiona.

Concluzii

Acesta a fost cel mai greu pas. Te-ai descurcat foarte bine.

Exersati aceasta convorbire preliminara cu un partener, pana ce va evolua lin si natural.

Inductia Elman Nr. 1

O inductie Elman este o inductie rapida, simpla si progresiva, cu pasi diferiti fata
de cea din capitolul 14. In mod obisnuit, sunt sase pasi pentru inducerea unei transe
adanci:

- Respiratie adanca/ Inchide ochii

- Relaxeaza ochii
- Lasa relaxarea sa se raspandeasca in tot corpul
-Deschide si inchide ochii (Ajutam folosind doua degete. Realizam fractionarea prin
repetare)
- Test pentru relaxare fizica
- Relaxare mentala

Daca clientul nu reuseste la un anumit nivel, reluam nivelul respectiv, inainte de a trece la
urmatorul.

Ca si Erickson, Elman se concentreaza pe importanta atentiei la fiecare detaliu al

reactiilor fizice ale clientului. "Adevaratele semne hipnotice nu pot fi maimutarite,
imitate sau pretinse. De exemplu, nu poti mima caldura corpului. Ea trebuie sa fie acolo.
Nu poti imita clipitul pleoapelor. Incearca pentru tine insuti si observa cum, dupa una sau
doua secunde pleoapele nu mai clipesc. In hipnoza, clipitul pleoapelor apare aproape
constant, pe masura ce inductia inainteaza. Sunt foarte putini acei oameni care pot, la
ordin, sa lacrimeze, la fel cum nu poti, prin propria vointa, sa-ti inrosesti albul ochilor.

Cea mai buna cale de a invata inductia Elman este de a o practica prin rotatie cu
un partener In scopul invatarii, acompaniem cu explicatii detaliate unii dintre pasii
inductiei de mai jos. (Pentru referinte rapide, inductia este reluata in Apendix, fara
explicatii).
 Cand actionam ca hipnoterapeuti, trebuie sa fim atenti la tot ce face clientul si sa
utilizam observatiile. De cate ori face ceva care, pare a fi comportament in transa ,
spunem "Foarte bine."

Asigura-te ca, clietul urmeaza intocmai instructiunile tale. Una dintre frumusetile
inductiei Elman este conditionarea raspunsurilor la sugestii. De ex, daca clientul apuca sa
inchida ochii inainte ca tu sa-i spui asta, el anticipeaza sugestiile mai degraba decat sa
raspunda la ele. Aceasta va incetini inductia, facand clientul mai putin sensibil la
sugestiile tale o data ce este in transa. Daca, clientul face ceva inainte ca tu sa-l initiezi,
mergi inapoi si repeta, asigurandu-te ca iti urmeaza instructiunile.
Inductia Elman nr. 1
Inspira prelung si adanc si tine-ti respiratia pentru cateva secunde. (Aminteste-ti:
daca clientul inchide ochii cand tu spui “inspira adanc”, opreste inductia si reporneste-o.
Clientul trebuie sa faca numai ce-i spui tu si cand ii spui tu.)
Si in timp ce expiri (aceasta respiratie) permite ochilor tai sa se inchida. (Incepe cu mana
ta deasupra ochilor clientului si adu-o in jos sub barbie in timp ce ochii clientului se
inchid), si elimina orice tensiune din corpul tau. Doar permite corpului tau sa se relaxeze
cat de mult posibil, chiar acum.
Acum pune mintea ta constienta in muschii ochilor tai si relaxeaza muschii din
jurul ochilor pana la punctul in care ei nu mai vor sa lucreze. Cand esti sigur ca sunt atat
de relaxati, ca atata timp cat tu continui aceasta relaxare ei nu mai lucreaza, continua in
acest fel si testeaza-i, ca sa fii sigur ca nu mai vor sa lucreze.
Exista trei posibilitati :
 Daca clientul incearca si reuseste sa-si tina ochii inchisi, treci la urmatorul
pas
 Daca isi deschide ochii spune “Bine, acum ai dovedit ca poti sa - ti
deschizi ochii, ai dovedit ca tu decizi. Tu deschizi ochii in fiecare zi.
Acum dovedeste ca iti poti relaxa ochii atat de mult ca ei vor ramane
inchisi”
 Daca clientul decat sta si nu isi testeaza ochii repeta acest pas,
conditioneaza-l sa raspunda la sugestiile tale

Acum, acesta relaxare pe care o ai in ochii tai are aceea calitate a relaxarii pe care
as dori ca tu sa o ai prin intreg corpul tau. Permite acestei calitati a relaxarii sa se scurga
prin intreg corpul tau, de la crestetul capului tau la varful degetelor de la picioare.
(Asteapta semne ale devenirii clientului mult mai relaxat in timp ce el trece la
urmatorul pas)

(De fiecare data vei spune clientului sa-si tin aochii inchisi, trece doua degete
prin fata, in jos, dinspre frunte spre barbie)

Acum noi putem adanci aceasta relaxare mai mult. Imediat, am sa-ti deschid si sa-
ti inchid ochii. Cand vei inchide ochii, acesta va fi semnul ca iti vei permite sa simti cum
relaxarea devine de 10 ori mai profunda. Tot ce vei avea de facut este sa iti doresti sa se
intample si poti face ca acesta sa se intample foarte usor. Ok, acum deschide ochii.
Acum, inchide ochii (trece degetele) si simte scurgerea relaxarii prin intreg corpul,
adancindu-se. Foloseste-ti imaginatia ta minunata si inchipuuie-ti ca intreg corpul este
acoperit si infasurat intr-o placuta patura de relaxare.
(Din nou)
Acum putem adanci acesta relaxare si mai mult.
Imediat, te voi face sa deschizi si sa inchizi ochii si-ti vei dubla relaxarea pe care
o ai acum. Aceasta devine de doua ori mai profunda. Inca o data, acum, deschide ochii.
Inchide-ti ochii (treci degetele) si dubleaza-ti relaxarea. …bine. Lasa fiecare muschi din
corpul tau sa devina atat de relaxat, incat, atata timp cat mentii aceasta calitate a relaxarii,
fiecare muschi al corpului tau este total relaxat.
(Folosesti fractionarea pentru a adanci nivelul transei clientului. Repeti deschiderea si
inchiderea ochilor pana ce iti va lasa impresia ca va trebui as-l prinzi sa nu cada de pe
scaun.)
Imediat, o sa-ti deschizi si o sa-ti inchizi ochii inca o data. Iar, cand ti-ai inchis
ochii relaxarea devine de doua ori mai profunda. Inca o data, acum, deschide-ti ochii….
Inchide-ti ochii (treci degetele) si dubleaza-ti relaxarea…bine. Lasa fiecare muschi din
corpul sa devina atat de relaxat, incat, atata timp cat mentii aceasta calitate a relaxarii,
fiecare muschi al corpului tau este total relaxat.

Imediat (Elman intotdeauna spune clientului ce are de gand sa faca inainte ca el sa

faca asta), am sa-ti ridic mana (dreapta sau stanga) de la incheietura mainii
Doar pentr cativa inch, si o s-o las sa cada. Daca ai urmat instructiunile pana la acest
punct, mana va fi atat de relaxata incat va deveni, tocmai cand este eliberata, moale si
nepuntincioasa ca o carpa de vase uda. Va fi o cadere simpla neasteptata. Acum, nu
interca sa ma ajuti… vei uita ceea ce tovmai ti-am spus, si ma vei lasa pe mine sa-ti ridic
mana, astfel incat atunci cand ii voi da drumul, ea doar va cadea si tu iti vei permite sa te
relaxazi mult mai adanc. (Ridica mana) In acest moment mana ta cade pe piciorul tau si si
va trimite o profunda relaxare, egal, prin intregul tau corp.

(Cativa clienti sunt preconditionati sa faca catalepsia bratului cand le ridici mana.
Asta nu e ceea ce astepti, deci poti avea o discutie despre asta. Daca clientul te ajuta la
ridicarea mainii, spui ,”Lasa- ma sa fac tintreaga ridicare, nu ma ajuta. Las-o sa fie grea.
Nu ma ajuta.”)
Acum, asta este relaxarea fizica completa. As vrea ca tu sa stii care sunt cele doua
modalitati in care o persoana se poate relaxa. Te poti relaxa fizic si te poti relaxa mental.
Mi-ai dovedit deja ca te poti relaxa fizic. Acum, lasa-ma sa-ti arat cum e sa te relaxezi
mental.

Imediat, iti voi cere sa numeri incet inapoi, cu voce tare de la 100. acum, aici este
secretul relaxarii mentale. Cu fiecare numar pe care il spui , relaxarea mentala se
dubleaza. Cu fiecare numar pe care il spui , lasa-ti mintea sa devina de doua ori mai
relaxata. Acum, daca tu faci asta in timp ce ajungi la nr. 98, sau poate mai curand, mintea
ta va deveni atat de relaxata, vei deveni de fapt atat de relaxat, toate numerele care vor ar
urma sa vin adupa 98 vor iesi din mintea ta. Si nu vor mai fi multe numere. Acum, vei de
avea de facut asta, nu pot face asta pentru tine. Aceste numere vor pleca daca tu vei fi
departe. Acum incepe cu idea ca vei face ca asta sa se intample si poti usor sa le risipesti
din mintea ta. Doreste-ti sa se intample. Se va intampla. Fa sa se intample. Acum, spune
primul numar, 100 si dubleaza relaxarea ta mentala. (Client 100)
Relaxare profunda (Asteapta clientul sa spuna numarul) Acum dubleaza aceasta
relaxare mentala si lasa aceste numare care deja incep sa paleasca… 99 (Client “99”).
Relaxare profunda. (Asteapta clientul sa spuna numarul). Dubleaza relaxarea mentala.
Incepe sa faci aceste numere sa plece. Ele vor pleca daca tu vei fi departe. (Client ”98”).
Relaxare profunda. Acum ele au plecat. Risipeste-le. Izgoneste-le. Fa sa se intample, poti
face asta, nu pot face asta pentru tine. Pune-le deoparte. Au plecat toate?
(De obicei , numerele dispar de la 98. Nu am avut niciodata un client care sa treaca de 96.
Este alegerea ta daca ii vei spune numarul clientului sau nu)

Introdu sugestiile.

Scoate clientul din transa.

Numarul blocului obtinut in pasul 6 este un semn ca clientul este in aceeasi stare
asemanatoare cu cea de dinaintea somnului. Acesta este al patrulea nivel al transei
Elman: somnambulismul. Daca il intrebi pe client intimp ce numara de la
100….,99….98, iti va spune ca este un moment cand mintea lui este complet alba. Dupa
Elman, aceasta este cand stii ca clientul a atins relaxarea mentala completa. Din punct de
vedere ZEN, aceasta este starea “fara minte” sau vidul. Conducerea clientului in aceasta
stare este obiectivul lui Elman in numarare. Pentru a stii ca clientul a atins acesta stare tu
trebuie sa intrebi “Au disparut toate (numerele)?”.
O inductie ericksoniana este subtila, blanda si eficienta. Testul de inductie progresiva
conduce la un nivel particular de adancire a transei. Inductia Elman va rezulta intr-o
transa care este rational profunda si rational rapida, si este o buna particularizare ca o a
doua inductie pentru un client care a fost deja hipnotizat inainte. Este de asemenea o
distracie! In seria de a intalni diverse nevoi ale clientului , este util sa ai cateva modalitati
diferite de inducere a transei.

Inductia Elman nr. 2

Imediat, vom examina a doua versiune a inductiei Elman, care urmeaza aceeasi
pasi ca si prima dar se deruleaza mai repede. Aceasta a doua inductie merge bine cu
clientii care au trecut anterior prin prima inductie sau cu care s-a mai lucrat cateva trase
inante. S-ar putea chiar schimaba cu aceasta a doua inductie daca se observa o cale prin
care prima inductie nu pare ca se deruleaza suficient de repede pentru client

Dupa ce tu si partenerul tau deveniti confortabili cu prima inductie Elman,

practicati a doua inductie impreuna si observati schimbarea ritmului ca si faptul ca
clientul devine mai folosit pentru a intra in transa. In caz ca clientul se misca mai incet
decat initial, adaugati cateva dintre cuvintele de la prima inductie Elman pentru a-l
adduce in ea.
Inductia Elman nr.2
 Inspira lung si profound si inchide-ti ochii.

(Incepe cu mana in fata ochilor clientului si adu-o in jos dedesubtul barbiei).

Acum relaxeaza muschii din jurul ochilor pana la punctual in care ei nu mai
lucreaza….si prefa-te ca nu poti sa-i deschizi cu toate ca tu stii foarte bine ca poti. In timp
ce mentii aceasta relaxare , poti pretinde ca ei nu nu mai functioneaza. Cand esti sigur ca
ei sunt atat de relaxati , incat nu mai functioneaza, continua sa pretinzi ca ei nu mai
functioneaza si testeaza-i fiind sigur ca EI NU MAI FUNCTIONEAZA. Testeaza-i
solid…foarte bine.

Acum lasa sentimentul de relaxare sa coboare pana la degetele tale.

(Ajuta, folosind doua degete)

Acum, deschide-ti ochii – intr-adevar relaxati – inchide-ti ochii din nou … asa…
Data viitoare cand faci asta , vei fi capabil sa te relaxezi chiar mai mult deact te-ai relaxat
inainte.

Deschide-ti ochii….acum inchide-ti ochii….dubleaza relaxarea. Deschide-ti

ochii….acum inchide-ti ochii….. dubleaza relaxarea.

Acum voi proceda la ridicarea mainii tale si o voi lasa sa cada. As dori sa fie
moale ca o carpa de spalat vase In acest moment mana ta cade pe piciorul tau, si va
transmite o relaxare profunda prin intreg corpul tau. Foarte bine.

Dorim ca mintea ta sa fie la fel de relaxata ca si corpul tau , deci, as dori sa incepi
sa numeri dinspre 100 inapoi cand iti spun eu. De fiecare data cand vei spune un numar,
dubleaza-ti relaxarea mentala. Cu fiecare numar pe care il spui , lasa-ti mineta sa devina
de doua ori mai relaxata. Cand vei cobora la 98, vei fi atat de relaxat ca numerele nu vor
mai fi acolo. Incepe de la 100 si pandeste-le cum dispar inainte ca tu sa ajungi la 98…
dubleaza-ti relaxarea mentala si pandeste-le cum incep sa paleasca…Acum pandeste-le
disparitia….Acum au plecat….Nu este un sentiment dragut? Au plecat toate? Lasa-le sa
dispara…Au plecat toate? Foarte bine….

Introdu sugestiile.

Scoate clientul din transa.

Dupa revii cu partenerul tau dupa inductia Elman nr.2 , compara notele; pe care
dintre metode o preferi ca hipnoterapeut si ca client. Preferintele difera. Pentru inceput,
multi hipnoterapeuti se simt mai increzatori cu metoda nr.1 deoarece permite pregatirea
atenta a fiecarui pas si da hipnoterapeutului mai mult timp sa-si adune gandurile si
inainteaza mai lent. Pe de alta parte, clientul care foloseste un mers rapid sau care poate
intra mai repede in transa poate deveni zapacit de propriile nelinisti cu inductia nr. 1. A
fost odata induiesatoare viteza unui adult normal fata de un client de 8 ani, care a privit
peste mine si a spus ”Vrei sa te grabesti!”
 CAPITOLUL 17

Dezvoltarea propriului stil de inductie

Inca o data recomand sa fie practicate discutia preliminara a lui Elman si

inductiile cu partener pana cand sunt exersate fara piedica si cu putina nevoie de suport
scris. In timp ce tu iti continui practica, acest capitol iti va oferi subtilitati care iti pot
oferi rezultate din ce in ce mai bune.

Pentru a incepe, asigura-te ca ai un scaun confortabil pentru client. Daca un client

se teme san nu alunece de pe scaun atunci cand este in transa, aceasta il poate retine sa
alunece in transa. Cand practici hipnoterapia in mod constant iti poti dori sa investesti
intr-un scaun special…cateodata clientii se descurca foarte bine cand stau intr-un scaun
care le permite sa aiba o pozitie culcata.

La incepututl conversatiei cu un client si in timpul discutiei preliminare, incepeti

sa construiti raportul prin potrivirea la postura si miscarile lor. Daca pacientul sta cu
picioarele incrucisate, incruciseaza-le si tu. Daca sta inclinat pe o parte, inclina-te si tu in
aceeasi parte. Fara sa stie de ce, clientul se simte aproape sigur confortabil si in raport cu
tine.

Iti poti aminti ca in capitolul 10 am obtinut un nivel special de raport, in a doua

inductie ericksoniana. Atentia acordata reaspiratiei poate creste miraculos raportul intr-o
situatie de inductie ca rezultat al potrivirii cu respiratia pacientului. Vorbiti in timp ce
clientul expira. Cand clientii inspira, opriti-va sa vorbiti si inspirati cu ei. Poti sa inveti
usor sa vorbesti fara piedici in timp ce incerci sa te potrivesti cu respiratia clientului. Nu
are importanta daca asta face sa apara pauze in timpul propozitiilor. Potrivirea cu
respiratia clientului nu va incetini inductia; de fapt te va propulsa intr-un ritm care va
intensifica raportul si va adanci transa clientului.
 Aici sunt cateva sugestii pentru a va potrivi mai bine cu respiratia clientilor
dumneavoastra. Daca stati chiar in hata clientului privindu-l direct, sau daca ei poarta o
jacheta sau haine groase, poate fi dificil (sau nepoliticos) sa le observati respiratia. In loc
de asta, puteti sa va asezati intr-un unghi de 90 de grade si, in loc sa va uitati la client, sa
va fixate privirea pe un obiect sau pe un loc de pe perete care va va permite sa priviti de
la un pas sau doi in fata lor. Poti astfel sa observi mai bine miscarea pieptului lor cu
privirea periferica decat sa te uiti intr-un mod direct. Asta pentru ca privirea noastra
periferica este conceputa pentru a percepe miscarile, gesturile. Stand in acest unghi mai
aveti si avantajul ca va puteti tine suportul scris, in cazul in care folositi unul, la nivelul
umarului clientului si puteti usor alterna intre a arunca priviri pe suportul scris si a
observa respiratia clientului cu privirea periferica, fara sa fie nevoie sa va tot miscati
capul sus-jos.
De asemenea, respiratia poate fi observata prin ascultare. De cele mai multe ori,
atunci cand pacientul vorbeste, el expira. Intr-un mod subtil, daca esti foarte atent, poti
sa-i auzi cele mai mici sunete facute de respiratie.

Daca observi ca pacientii atunci cand incerci sa-ti potrivesti respiratia nu raspund
atat de bine cum a fost intr-o inductie anterioara in care nu a existat aceasta preocupare,
inseamna ca trebuie sa eviti aceasta tehnica.

In plus pentru a observa respiratia clientilor, observati orice puteti despre

fiziologia lor si utilizati ceea ce vedeti ca poate crea sugestii. Daca, spre exemplu,
observati ca muschii gatului pacientului nu sunt pe deplin relaxati, puteti folosi
urmatoarea sugestie: Poti observa ca muschii gatului tau nu sunt inca pe deplin relaxati.
Si poti sa-i lasi si pe aceia care nu sunt inca relaxati, sa se relaxeze.

Cand incepeti o inductie, vorbiti-i clientului cu capul tinut drept, plasat la nivelul
fetei lui. Pe masura ce pacientul devine tot mai relaxat iar capul incepe sa i se lase
confirmand asta, permite-i si capului tau sa coboare de asemenea. In momentul in care
veti ajunge la la pasul cu numerele care dispar, din inductia lui Elman, veti vorbi deja
picioarelor pacientului.
 Cand te comporti ca un pacient descoperi ca aceasta schimbare in directia vocii
terapeutului iti da o modificare senzoriala distincta. Mintea ta inconstienta va urma
schimbarea directiei si propria ta fizionomie se va ajusta astfel incat sa se potriveasca cu
cea a hipnoterapeutului, permitandu-ti sa raspunzi si mai puternic la sugestiile lui.

Fiti foarte atenti la etapele hipnozei. Ceea ce veti observa este ca dupa inductii
repetate, aspectele fiziologice ale fiecarui pacient sunt previzibile si iti vor arata ce nivel
a atins. In mod general, pleoapele incep sa clipeasca mai repede in transe usoare. Dupa un
timp veti observa umiditate crescuta in ochi. Apoi veti observa ca fata devine mai
simetrica. Si veti observa cum respiratia se diminueaza dramatic. Intr-un final, vei incepe
sa observi niste miscari intr-o parte a capului. Observand fiziologia clientului obtii un
feedback ce iti va permite sa exersezi inductia ca un expert.

Poti scoate un client din transa la inceputul sedintai si sa-i ceri feedback. Prima
data cand faceti o inductie completa, cu sugestii posthipnotice adecvate, asigurati-va ca
ati inclus si una care va inlesni data viitoare reintrarea in transa profunda. Apoi scoateti
clientul din transa. Daca va intrebati pacientii : cum a fost?, ei au tendinta de a a va spune
daca ritmul indcutiei a fost in regula pentru ei si care au fost acele aspecte care au inlesnit
procesul.....sau dimpotriva. Acesta poate fi un feedback esential atunci cand nu sunteti
siguri pe ceea ce observati sau daca abia atunci va dezvoltati abilitatile de a observa.
Puteti apoi continua sesiunea conducand pacientul inapoi in transa si ajustandu-va stilul
cu feedbackul lor.

Fiti deschisi sa experimentati. Daca permiteti minti dumneavoastre inconstiente sa

furnizeze in mod spontan idei, in special utilizand raspunsul clientului, veti fi incantati de
efectul asupra clientului. Clientilor mei le-am spus adesea: „ Atunci cand mintea
dumneavoastra este total golita, ridicati degetul pentru a ma anunta” iar ei mi-au aratat
asta permitandu-mi sa stiu cand trebuie sa trec la pasul urmator.
Ca hipnoterapeut, te poti lasa si tu sa aluneci in transa. Erickson spunea in mod frecvent:
” E de-a dreptul dificil sa rezisti cuiva care este in transa si te hipnotizeaza”.