Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investitia afectiva este fie investitie obiectuala = orientata catre exterior (exista riscul ca
societatea normativa sa devina represiva), fie investitie narcisica = orientata catre interior =
catre sine (pulsiunea se investeste in propria persoana).
INVESTITIA OBIECTUALA – presupune “asteptari” din parte obiectului investit → este o cedare de
energie psihica in scopul egoist de a obtine energie in schimb.
CICLUL ANXIETATE – DEPRESIE → Suferinta in urma pierderii este normata social ca intensitate si
durata (doliul). Surplusul de afect (suferinta = depresie) caruia nu ii este permis sa se exprime se va
manifesta ca anxietate → supraconsum energetic → golire energetica → (din nou) depresie.
Starea afectiva este determinata de semnificatia atribuita unei situatii, nu de situatia in sine.→ Sub
stress, nu stress-ul conteaza, ci factorii subiectivi de percepere a acestuia.
ANXIETATEA = frica bazala, frica fara fond → psihicul o obiectiveaza = ii atribuie obiectul,
transformind-o in FOBIE (fobia specifica).
In primele luni de viata copilul dezvolta angoasa = angoasa de separatie = frica de abandon.
Invata ca poate atrage atentia prin plins si tipat → in functie de propria structura si de raspunsul
(structura) mamei copilul se va forma pe una dintre cele 2 directii:
a/ daca mama rapunde la plins (comanda copilului) → copilul va dezvolta tipul isteric
b/ daca mama nu raspunde → copilul va evoula spre tipul autist = copilul “face deal” gasindu-si
satisfactia = satisfacerea nevoilor in sine.
→ cele 2 tipuri de temperament = introvert si extrovert vor dezvolta boli si simptome diferite.
Sau:
mama depresiva = mama absenta →
→ comportament isteric la copil (vezi mai sus)
→ tot depresie si la copil
→ autism
→ schizotipie
Manifestarea simptomului la urmas se va manifesta SPECIFIC si INDIVIDUAL in functie de
semnificatia acordata si traita subiectiv de catre acesta.
S2 - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
ABORDAREA PSIHOSOMATICA LA FRANK & ALEXANDER
ABORDAREA PSIHOSOMATICA LA PIERRE MARTY
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL → acelasi simptom (set de simptome) poate avea cauze diferite.
Diagnosticul diferential presupune decelarea sursei si localizarii exacte a bolii dintr-o serie de ipoteze
posibile.
Ex. 1 - ISTERIA:
→ Una dintre formele de expresie este paralizia incrucisata = picior sting + mina dreapta (sau invers),
DAR nu exista legaturi neurologice care sa justifice acest tip de paralizie → paralizia incrucisata este
element in diagnosticul diferential.
→ Arcul de cerc al lui Charcot = alt simptom specific isteriei = bolnavul se blocheaza in pozitie,
coloana vertebrala arcuita si abdomen ridicat, cu puncte de sprijin pe ceafa si noada. Nici pentru acest
tip de pozitie/intepenire nu exista justificare/suport neurologic.
→ Isteria poate mima ORICE boala psihica si ORICE boala somatica, pacientul producind false
simptome in mod involuntar = inconstient → necesitatea si obligativitatea diagnosticului diferential.
SISTEMUL IMUNITAR – exista o legatura directa intre sistemul imunitar si boala psihica → in
depresie, pe “coada de depresie” apar cele mai mari sanse de imbolnavire.
Cf. Frank si Alexander, functionarea fizica si psihica se petrece in cerc inchis → afectiunile apar in
functie de momentul in care “loveste” factorul de stress.
Factorul de stress va afecta zona de vulnerabilitate → pentru acelasi factor de stress organul afectat va
fi diferit de la un individ la altul = reactivitatea este diferita si specifica “zestrei” cu care vine subiectul
→ este afectata zona minimei rezistente. → Frank si Alexander reformuleaza psihosomatica.
MARTY afirma ca relatia psiho-somatica ar fi de tip OSMOTIC = cele doua lumi, somatica si psihica,
nu sunt diferentiate = psihicul NU face diferenta intre ele. →
→ Aceasta ar face ca “tratamentul” initiat de Frank si Alexander sa isi piarda valabilitatea →
→ Trebuie coborit mai adinc in istoria individuala = in perioada anterioara structurarii limbajului =
stadiu preoedipian → tipar psihotic.
Traumatisme dinaintea insusirii limbajului vorbit → Ex. Operatia de mastoidita → ramine trairea
afectiva, dar aceasta nu se poate exprima in cuvinte intr-o psihoterapie (unde psihoterapia = terapie prin
cuvint).
Marty arata spre acest tip de suferinta psihosomatica = suferinta in care cuvintul lipseste →
→ modificarea conceptiei despre ce inseamna si cum se face o psihanaliza →
→ pina la Marty, cura psihanalitica urmarea evenimentul psihotraumatizant,
→ de la Marty interesul se deplaseaza catre relatia psihotraumatizanta.