Sunteți pe pagina 1din 2

PSIHOTERAPIE curs 5

18.11 2003

PSIHOTERAPIA RATIONAL - EMOTIVA (REBT)


Acest tip de terapie reprezinta o combinatie a unor tehnici din cadrul terapiei comportamental-cognitive cu elemente de abordare filosofica. Intemeietorul ecestei terapii este Albert Ellis. A fost pregatit ca psihinalist, dar dupa ce a practicat ani, a considerat-o ineficienta si a abandonat. Isi defineste metoda ca o psihoterapie activ-directiva de scurta durata ! -1 sedinte". Acest sistem presupune invatarea rapida a A#$-ului metodei. In prima sedinta I se e%plica clientului ca un eveniment nefericit activator !A" contribuie dar nu produce perturbarea psihica. &tarile dezaptative !$" sunt reprezentate de catre consecintele emotionale si comportamentale. 'llis spune ca persoanele se perturba pe ele insele datorita opiniilor irationale cu privire la evenimentul activator. (erapeutul arata clientului diferenta uriasa dintre credintele irationale prin intermediul carora subiectul isi e%prima dorinta ca evenimentul sa se amelioreze, si credintele absurde care reprezinta cerinte absolutiste si absurde conform carora evenimentul activator trebuie cu orice pret sa fie ameliorat. )in prima sedinta, I se arata clientului cum sa lupte prin metoda contraargumentului si sa se a*unga la noua filosofie de viata. Acesta filosofie va genera stari afective eficiente si comportamente sanatoase. PARTICULARITATI A. $u cat terapeutul este mai activ si mai direct atunci cand e%plica clientului scheme, cu ata pacientul va invata mai repede sa se autoa*ute. B. terapeultul terbuie sa manifeste in fata clientului incredere ca psihoterapia da rezultate rapide si eficiente, dar aceasta incredere nu trebuie e%agerata !clientul trebuie sa afle ca in ma*oritatea cazurilor se obtin rezultate". C. In acest demers apare componenta temelor pentru acasa !liste cu ganduri negative, modalitati de contraargumentare a cestora si inlocuirea lor cu unele rationale. . In ce priveste partea comportamentala, apare o diferenta fata de alte terapii+ in cadrul terapiei rational emotive se aplica sarcini cu caracter imploziv. (erapeutii din cadrul psihoterapiilor cognotiv-comportamentale aplica sarcini gradate !desensibilizare in plan real sau imaginativ", lucrandu-se o data sau de doua ori pe saptamana. In cadrul ,'#( rareori se procedeazaa astfel.de cele mai multe ori se prescriu e%ercitii care se repeta de 10-20 de ori pe zi. $and se administreaza sarcini implozive, durata terapiei scade. E. Initierea unor actiuni ferme impotriva gandurilor negative. (erapeutul trebuie sa-l invete pe client cum sa lupte impotriva acestora, demonstrandu-I ca o argumentare slaba duce doar la un insight de natura intelectuala, pe cand o argumentare ferma produce insight atat in plan intelectual cat si comportamental. !. (rebuie sa se faca o discriminare intre sentimentele adecvate si cele neadecvate.. de la inceputul terapiei, pacientul este invatat sa faca diferenta intre starile afective adecavte care apar la declansarea evenimentului psihotraumatizant si cele neadecvate !panica, dispret, ura". &e demonstreaza ca aceste ganduri irationale genereaza sentimente inadecvate. $lientul este a*utat sa devina ma I realist si mai logic si sa renunte la gandurile fara rost. 'llis este de parere ca toti pacientii nutresc handuri irationale sau lipsite de logica !distorsionari cognitive". In saptele acestor afirmatii lipsite de logica se afla postulate absotiste de tipul +-eu trebuie intotdeauna, cu orice pret si in orice conditii sa obtin aprobarea ta si sa te faca sa te comporti bine cu mine'%ista si o varianata a ,'#(, cea de terapie de grup. ,'#( poate fiaplicata individual, individual in combinatie cu cea de grup sau grup ca atare. In grup se obtin rezulate mai bune deoarece+ .acientii realizeaza ca si altii au probleme emotionale ca si ei si vad cum se lupta acestia sa si le rezolve. .acientii isi discuta intre ei gandurile irationale, obtin spri*in si sunt incura*ati sa-si faca temele pentru acasa. &e pot realiza jocuri care au drept scop lupta de inlaturare a ganduriloe negative ,'#( poate fi utilizata si in combinatie cu alte metode teraputice - terapii de forma sistemica - analize tranzactionale - terapii e%perentiale - unele tehnici specifice psihanalizei $u toate acestea, 'llis considera ca este de dorit evitarea anumitor proceduri neelegante !aceeasta eviatre poate conduce si la scurtarea timpului de tearpie si la obtinerea unor rezulate mai stabile in timp". CE TEHNICI TREBUIESC EVITATE" (rebuie sa evitam metoda asociatiei libere+ acesta metoda pune in evidenta tone de materiale bune pentru a scie un roman, dar nu pentru identificarea rapida a gandurilor irationale. Acesta metoda impiedica chestionarea directa, argumentarile si starngerile de dovezi

Analiza visurilor+ visul nu mai este considerat cale regala de acces la inconstient, ci un fel de lada de gunoi a unor fragmente de materialadunate din timpul zilelor anterioare. Analiza se practica rareori si doar pentru a cauta in vis elemente ale credintelor irationale (rebuie evitata o atitudine prea apropiata a terapeutului . incercarea de a da caldura afectiva, suport psihic are ca rezultat faptul ca pacientul va dori mai multe sedinte, dezvoltand dependenta de terapeut !nevoie de dragoste si toleranta". &e propune o atitudine empatica, incarcata de feed-bac/. (rebuie evitata furnizarea unui numar prea mare de detalii legate de evenimentul declansator. 0ulti clienti au tendinata de a descrie evenimentul nefericit prin povestiri lungi, pline de detalii. Acest lucru poate avea pana la un punct un caracter de catharsis, dar nu-I schimba pe pacienti. Acesta practica consuma timpsi-l incura*eaza pe clientsa sa se scufunde in nefericirea sa. (erapeutul trebuie sa-I cerat clientului sa rezume problema si sa se concentreze asupra ganduriloe negative si a consecintelor lor in plan emotional si comportamental. (rebuie evitata vorbaria compulsiva cu privire la propriile sentimente . $lientul obisnuit cu alte tipuri de terapii manifesta tendinta de a revenii obsedant la trairile sale. In acest caz, teraputul ar trebui sa spuna ceva asemanator cu+ 1inteleg ce ai simtit si cred ca multe dintre trairile atle sunt justificate, dar sa ne concentram asupra sentimentelor daunatoare, la ceea ce agndesti si faci pentru a le mentine-. 'viatrea excesului de gandire pozitiva. '%cesul de ganduri pozitive are urmatorele dezanavta*e o 2andurile pozitive pot avea un caracter utopic si astfel clientul poate fi dezamagit o 2andurile pozitive contribuie la obtinerea unor rezulate inalte, dar implica ideea ca pacientul trebuie sa reuseasca cu orice pret. 'ste mai indicata o abordare filosofica !chiar daca nu fac acst lucru intotdeauna bine, voi lua in calcul doar performantele" si u una pragmatica !pot face asta mai bine 3 performanta"

$a si alte sisteme de psihoterapie scurta, ,'#( ofera pacientului tehnici eficiente de rezolvare a problemelor si tehnici de antrenare a abilitatilor de a face afta vietii. $eea ce #e$sebeste #e %si&$ter'%i' c$(%$rt'(e)'tl-c$*)iti+' este ca acest sistem ii a*uta pe clienti sa se modifice atunci cand se afla intr-o situatie disfunctionala si abia apoi sa modifice situatia. )aca subiectul modifica evenimentul e%terior, se simte maine si nu mai manifesta dorinta de schimbare. )e aceea nu se lucreaza foarte mult asupra unor solutii practice pana in momentul in acre clientul nu renunta la pattern-ul negativ de gandire. ,'#( este un sistem terapeutic ce se vrea foarte scurt, desi si 'llis recunoaste ca in cazul unor clienti dificili durata terapiei se poate prelungi. ,'#( isi propune sa conduca la o amelioare de lunga durata o $lientii sa renunte la simptomele lor o $lientii sa reduca comportamenele disfunctionale o $lientii sa mentina progresul facut in terapie ,'#( nu reprezinta doar un demers cognitiv, ci si unul filosofic, 'llis spunan daca oamenioi s-ar baza pe o filosofie reala de viata, si-ar putea modifica stfel si modul de gandire si comportament. 4evroticii se vor autoperturba mai putin atunci cand sunt confruntati cu situatii traumatizante dac renunta la modul dogmatic, absoutist si lipsit de logica de a interpreta obiectele realitatii. Pentru a se produce restructuraerea atitudinala, se propune: $lientul trebuie sa constientizeze ca el se %erturb' %e el i)susi ('i (ult #ec't il perturba e+e)i(e)tele #e +i't' (rebuie implementata convingerea ca omul %$'te re,u-' s' se l'se %erturb't de elementele minore care s-au produs sau care s-ar putea produce, iar dac perturbarea s-a produs, acesta poate fi inlaturata 'ste necesara constientizarea faptului ca nu dorintele sau valorile personale sunt cele ce-I perturba pe aomeni, ci ceri)tele 'bs$lutiste si ri*i#e in legatura cu acestea $lientii trebuiesc convinsi de faptul ca su%r' stilului ir'ti$)'l #e *')#ire trebuie lucr't , ca nu e%ista minuni, ci doar actiuni tenace in directia autoperfectionarii )aca clientul dezvolta vreun i)teres #e ti% e.teri$r %e ter(e) lu)* , acesta va proiecta scopuri, ceea ce-l a*uta. 'llis isi incura*eaza clientii sa-si faca cat mai multe planuri pe termen lung. Avantajele REBT: $lientii isi comuta atentia de la simptomele lor '%istenta lor incepe sa capete un sens, renuntand astfel la sintimentele de inutilitate )aca scopurile sunt corect proiectate, clientii incep sa obtina satisfactii de pe urma lor, acceptand astfel mai usor partile mai putin agreabile ale e%istentei lor )aca clientii obtin succese, se autopercep ca fiind valorosi si utili

S-ar putea să vă placă și