Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18.11 2003
Analiza visurilor+ visul nu mai este considerat cale regala de acces la inconstient, ci un fel de lada de gunoi a unor fragmente de materialadunate din timpul zilelor anterioare. Analiza se practica rareori si doar pentru a cauta in vis elemente ale credintelor irationale (rebuie evitata o atitudine prea apropiata a terapeutului . incercarea de a da caldura afectiva, suport psihic are ca rezultat faptul ca pacientul va dori mai multe sedinte, dezvoltand dependenta de terapeut !nevoie de dragoste si toleranta". &e propune o atitudine empatica, incarcata de feed-bac/. (rebuie evitata furnizarea unui numar prea mare de detalii legate de evenimentul declansator. 0ulti clienti au tendinata de a descrie evenimentul nefericit prin povestiri lungi, pline de detalii. Acest lucru poate avea pana la un punct un caracter de catharsis, dar nu-I schimba pe pacienti. Acesta practica consuma timpsi-l incura*eaza pe clientsa sa se scufunde in nefericirea sa. (erapeutul trebuie sa-I cerat clientului sa rezume problema si sa se concentreze asupra ganduriloe negative si a consecintelor lor in plan emotional si comportamental. (rebuie evitata vorbaria compulsiva cu privire la propriile sentimente . $lientul obisnuit cu alte tipuri de terapii manifesta tendinta de a revenii obsedant la trairile sale. In acest caz, teraputul ar trebui sa spuna ceva asemanator cu+ 1inteleg ce ai simtit si cred ca multe dintre trairile atle sunt justificate, dar sa ne concentram asupra sentimentelor daunatoare, la ceea ce agndesti si faci pentru a le mentine-. 'viatrea excesului de gandire pozitiva. '%cesul de ganduri pozitive are urmatorele dezanavta*e o 2andurile pozitive pot avea un caracter utopic si astfel clientul poate fi dezamagit o 2andurile pozitive contribuie la obtinerea unor rezulate inalte, dar implica ideea ca pacientul trebuie sa reuseasca cu orice pret. 'ste mai indicata o abordare filosofica !chiar daca nu fac acst lucru intotdeauna bine, voi lua in calcul doar performantele" si u una pragmatica !pot face asta mai bine 3 performanta"
$a si alte sisteme de psihoterapie scurta, ,'#( ofera pacientului tehnici eficiente de rezolvare a problemelor si tehnici de antrenare a abilitatilor de a face afta vietii. $eea ce #e$sebeste #e %si&$ter'%i' c$(%$rt'(e)'tl-c$*)iti+' este ca acest sistem ii a*uta pe clienti sa se modifice atunci cand se afla intr-o situatie disfunctionala si abia apoi sa modifice situatia. )aca subiectul modifica evenimentul e%terior, se simte maine si nu mai manifesta dorinta de schimbare. )e aceea nu se lucreaza foarte mult asupra unor solutii practice pana in momentul in acre clientul nu renunta la pattern-ul negativ de gandire. ,'#( este un sistem terapeutic ce se vrea foarte scurt, desi si 'llis recunoaste ca in cazul unor clienti dificili durata terapiei se poate prelungi. ,'#( isi propune sa conduca la o amelioare de lunga durata o $lientii sa renunte la simptomele lor o $lientii sa reduca comportamenele disfunctionale o $lientii sa mentina progresul facut in terapie ,'#( nu reprezinta doar un demers cognitiv, ci si unul filosofic, 'llis spunan daca oamenioi s-ar baza pe o filosofie reala de viata, si-ar putea modifica stfel si modul de gandire si comportament. 4evroticii se vor autoperturba mai putin atunci cand sunt confruntati cu situatii traumatizante dac renunta la modul dogmatic, absoutist si lipsit de logica de a interpreta obiectele realitatii. Pentru a se produce restructuraerea atitudinala, se propune: $lientul trebuie sa constientizeze ca el se %erturb' %e el i)susi ('i (ult #ec't il perturba e+e)i(e)tele #e +i't' (rebuie implementata convingerea ca omul %$'te re,u-' s' se l'se %erturb't de elementele minore care s-au produs sau care s-ar putea produce, iar dac perturbarea s-a produs, acesta poate fi inlaturata 'ste necesara constientizarea faptului ca nu dorintele sau valorile personale sunt cele ce-I perturba pe aomeni, ci ceri)tele 'bs$lutiste si ri*i#e in legatura cu acestea $lientii trebuiesc convinsi de faptul ca su%r' stilului ir'ti$)'l #e *')#ire trebuie lucr't , ca nu e%ista minuni, ci doar actiuni tenace in directia autoperfectionarii )aca clientul dezvolta vreun i)teres #e ti% e.teri$r %e ter(e) lu)* , acesta va proiecta scopuri, ceea ce-l a*uta. 'llis isi incura*eaza clientii sa-si faca cat mai multe planuri pe termen lung. Avantajele REBT: $lientii isi comuta atentia de la simptomele lor '%istenta lor incepe sa capete un sens, renuntand astfel la sintimentele de inutilitate )aca scopurile sunt corect proiectate, clientii incep sa obtina satisfactii de pe urma lor, acceptand astfel mai usor partile mai putin agreabile ale e%istentei lor )aca clientii obtin succese, se autopercep ca fiind valorosi si utili