Modelul cognitiv al lui Albert Ellis - ABC

Acest model pleaca de la asumptia ca exista doua tipuri de credinte referitoar la sine,
lume si ceilalti: rationale si irationale. Credintele rationale sunt cele care ajuta persoana sa isi
atinga scopurile propuse, sunt conforme cu realitatea in care traim si sunt formulate in
termeni de preferinte (mi-ar placea sa, mi-as dori"); ele duc la emotii ca tristete, ingrijorare,
regret, iritare - emotii functionale (adaptative).
Credintele irationale impiedica adaptarea omului la conditiile de viata (Dryden, 1984), sunt
formulate in termeni absolutisti (trebuie, este obligatoriu) si duc la emotii ca depresia,
anxietatea, vinovatia, furia - emotii disfunctionale.
Componentele modelului ABC:
a. Elementul activator - A
Elementele activatoare pot fi situatii, ganduri, emotii sau comportamente legate de
evenimente, ganduri si amintiri din trecut, care se reflecta in situatia actuala.
b.Convingerile persoanei - B
Convingerile irationale sunt formulate sub forma unor regului, generale, absolute (trebuie) si
din ele rezulta 4 tipuri principale:
q
q

"este ingrozitor"- cand o persoana evalueaza un eveniment ca fiind mult prea ingrozitor
fata de cum ar trebui sa fie; ex. "Este ingrozitor sa pici la un examen"
"nu suport" - toleranta scazuta la frustrare; ex. "Nu suport sa fiu muscata de caine"

deprecierea - cand clientii sunt excesiv de critici cu ei insisi, ceilalti sau evenimentele
de viata

gandirea de tipul "totdeauna sau niciodata" ex. "niciodata nu o sa intalnesc pe cineva

care sa ma iubeasca"
c. Consecintele (raspunsuri comportamentale, emotionale, fiziologice, cognitive)
Sunt in primul rand afecte si comportamente, dar pot fi si ganduri (ex., obsesiile).

Etape in restructurarea cognitiva

I.
II.
III.
IV.
V.

Educarea clientului privind relatia dintre ganduri, emotii si comportamente

Identificarea gandurilor dezadaptative
Modificarea gandurilor dezadaptative
Formularea unor ganduri alternative adaptative
Aplicarea lor in situatiile de viata

Disputa logica

Se disputa aspectele logice ale gandurilor irationale si se arata ca aceste

ganduri nu sunt logice. Se utilizeaza intrebati de genul: "Este logic?", "E
adevarat?", "De ce nu e asa?", "Unde e scris ca e asa?", "Exista vreo legitate
care spune ca e asa?".

Nu trebuie sa ma paraseasca
CONSILIER: Din cate imi spui imi dau
seama ca e un fel de regula absoluta pe
care ai stabilit-o.
CLIENT: Da, nu trebuie sa se intample asa
ceva in nici un caz.
CONSILIER: Inteleg ca vrei foarte mult sa
nu fii parasita, dar poti sa-mi spui cum
decurge logic din faptul ca vrei ceva foarte
mult ca trebuie sa fie asa?
CLIENT: E logic pentru ca vreau..
CONSILIER: Nu crezi ca ar mai fi nevoie
de o premisa adevarata care sa spuna:
daca vreau ceva atunci acel ceva se va
intampla ca sa tragi concluzia ca pentru ca
vreau sa nu ma paraseasca atunci trebuie
sa fie asa? La tine aceasta premisa e
adevarata?
CLIENT: Nu, chiar in ultimul timp s-au
intamplat putine dintre lucrurile pe care leam dorit.
CONSILIER: Crezi ca am putea vedea
lucrurile mai logic?
CLIENT:Adica?..
CONSILIER: In loc de nu trebuie sa ma
paraseasca, crezi ca ar fi mai logic daca
am spune: "As vrea foarte mult ca sa nu ma
paraseasca, dar nu este absolut necesar?
CLIENT: Da, asa pare mai logic.
CONSILIER: Si cum te-ai simti daca te-ai
gandi asa?
CLIENT: Mai putin deprimata.

CONSILIER: Sau foarte trista...

In disputarea credintelor irationale terapeutul poate folosi mai multe
stiluri:
Stilul socratic - consilierul se foloseste mai mult de intrebari pentru a
identifica aspectele ilogice, inconsecvente cu realitatea sau dezadaptative ale
gandurilor disfunctionale. Astfel clientul va ajunge singur la concluzia ca aceste
ganduri nu ii folosesc si este ajutat sa genereze alternative rationale.
Stilul didactic - consilierul explica clientului de ce anumite ganduri sunt
disfunctionale sau irationale si de ce altele sunt rationale.
Stilul umoristic- se refera la folosirea umorului pentru a schimba
gandurile si credintele irationale. Necesita o buna relatie terapeutica, clientul sa
aiba simtul umorului, umorul sa vizeze gandurile si nu clientul, si o sincronizare
buna a revenirii la problema. Autodezvaluirea - se refera la dezvaluirea unui
exemplu personal al consilierului in care a disputat aceeasi credinta sau o
credinta similara.
Stilul metaforic - se refera la folosirea metaforelor in procesul de
disputare, pentru a-l ajuta sa inteleaga aspectul disfunctional al gandurilor sale.
De exemplu, credintele irationale pot fi comparate cu niste ochelari prin care
vedem doar aspectele negative ale lucrurilor. Folosirea metaforelor este foarte
importanta in consilierea copiilor pentru a-i ajuta sa inteleaga mai bine cum
functioneaza gandirile irationale.

Tehnica rezolvarii de probleme si antrenamentul asertiv

Se foloseste pentru rezolvarea situatiilor conflictuale dintre relatiile interpersonale. In
acest caz discrepanta cognitiva apare deoarece clientul nu are abilitatile necesare rezolvarii
unor situatii din realitate.
Pasii tehnicii de rezolvare a problemelor:
1. identificarea problemei. Care este problema?
2. stabilirea scopurilor. Ce voi face, cum vreau sa stea lucrurile?
3. generrarea unor solutii alternative. Ce pot face pentru a-mi atinge scopurile?
4. considerarea consecintelor. Ce s-ar putea intampla daca fac asta?
5. decizia pentru cea mai buna alternativa. Ce voi face?
6. implementarea. Fa ce ai ales. Stabileste-ti planul actiunii. Cand? Unde? Cu cine? Cat timp?
7. evaluarea. A functionat?.

Daca solutia gasita nu a functionat se trece la incercarea altei solutii. In cazul in care nici o
solutie nu a functionat se reia intregul proces insistandu-se asupra fazei de generare a
solutiilor si de implementare.
Tehnicile de relaxare induc modificari la nivel biologic prin scaderi ale dominantei
sistemului nervos vegetativ simpatic. Astfel, se reduc parametrii psihofiziologici (pulsul,
ritmul cardiac, undele alfa cerebrale), ai stresului si anxietatii avand un impact pozitiv asupra
tratamentului tulburarilor psihosomatice si recuperarii dupa stres si anxietate (Catania si
Brigham, 1987).
Cele mai utilizate tehnici de relaxare sunt:
q

trainingul (antrenamentul) autogen

relaxarea progresiva Jacobson

tehnica biofeedback

hipnoza

Antrenamentul autogen
Starea de relaxare se obtine printr-un antrenament de cateva luni in cursul carora se
efectueaza urmatoarele exercitii:
(1). exercitiul bazal prin care se obtine starea de relaxare;
q

introducere (1-2 sedinte)

exercitiul greutatii (2-3 sedinte)

exercitiul caldurii (2-3 sedinte)

exercitiul cardiac (2 sedinte)

exercitiul respirator (1 sedinta)

exercitiul plexului solar (1 sedinta)

exercitiul racelii fruntii (2 sedinte)

(2). exercitiul prin care se induc modificari somatice;

(3). exercitiul prin care se induc modificari psihice;
(4). exercitiul meditatiei.
Vom prezenta in cele ce urmeaza una din variantele primului exercitiu in scopul
obtinerii relaxarii.
Exercitiul bazal
Introducere: se prezinta tehnica, istoricul ei, aplicatiile acesteia, se alege pozitia
confortabila (cele mai indicate: culcat pe spate sau intr-un fotoliu comod) apoi intr-o
ambianta linistita se spune:
q
q

acum te rog sa inchizi usor ochii si sa respiri adanc de 2-3 ori,

incepi sa fii calm si relaxat,

q
q
q

la inceput, incercand sa te relaxezi, s-ar putea sa-ti vina in minte mai multe
ganduri decat erau inainte; lasa-le sa treaca, cum vin asa pleaca,
o liniste placuta te cuprinde,
esti tot mai calm si mai relaxat.

Exercitiul greutatii
Acum te concentrezi usor asupra mainii drepte (sau stangi in functie de bratul
dominant -se incepe cu bratul dominant).
Mana dreapta incepe sa devina mai grea.
Mana dreapta este mai grea.
O greutate placuta cuprinde mana dreapta.
Mana dreapta este grea.
Mana dreapta este grea ca plumbul.
Mana dreapta este grea ca un brat de statuie.
Mana dreapta grea. (repeta de 5-20 ori).
(Identic pentru mana stanga).

Bratele sunt grele, grele ca plumbul, ca niste brate de statuie. (repeta de 5-20 ori).
Acum te concentrezi usor asupra picioarelor.
Picioarele incep sa devina mai grele.
Picioarele sunt mai grele.
O greutate placuta cuprinde picioarele.
Picioarele sunt grele.
Picioarele sunt grele ca plumbul.
Picioarele sunt grele ca niste picioare de statuie.
Picioarele grele. (repeta de 5-20 ori).
Intregul corp este greu.
Greu ca plumbul.
Sunt calm, relaxat.
Intregul corp este greu ca plumbul.
Sunt calm, relaxat.
Exercitiul de anulare a starii autogene

Respir adanc, linistit.

Ma simt refacut ca dupa un somn lung, odihnitor.

Deschid usor ochii, ma trezesc.

Misc bratele si picioarele.