Care este legatura dintre credinta si inteligenta oamenilor

Care este legatura dintre credinta si inteligenta oamenilor

Pentru prima data in lume s-a realizat o mega-analiza a 63 de studii efectuate intre anii 1928 si 2012
referitoare la legatura dintre credinta oamenilor si gradul lor de inteligenta. Rezultatele arata faptul
ca oamenii care au convingeri religioase au, in general, un nivel de inteligenta mai scazut.
Studiul a fost realizat de catre psihologii Miron Zuckerman si Jordan Silberman de la Universitatea Rochester
din New York si Judith Hall de la Universitatea Northeastern din Boston, ambele institutii din Statele Unite,
potrivit Ars Technica.
Cu mai mult de 400 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos, dramaturgul grec Euripide a scris in piesa sa
Bellerophon: "Poate spune cineva ca acolo sus exista zei? Nu exista, nu, nu exista. Sa nu fim prosti, condusi de
o veche fabula falsa, altfel va inselati".
Euripide nu a fost ateu si a utilizat cuvantul "prosti" pentru a-si provoca publicul. Dar, daca ne uitam la studiile
efectuate pe parcursul secolului trecut, vom gasi faptul ca oamenii cu convingeri religioase au obtinut rezultate
mai slabe la testele de inteligenta.
"Concluzia noastra nu este noua. Daca numeri studiile care gasesc o corelatie pozitiva impotriva celor cu o
corelatie negativa, se poate trage aceeasi concluzie, deoarece cele mai multe studii au gasit o legatura
negativa", a spus Zuckerman.
Dintre cele 63 de studii analizate, 53 au aratat o corelatie negativa intre inteligenta si religiozitate, in timp ce
numai 10 au gasit o legatura pozitiva.
Cei trei psihologi au definit inteligenta ca fiind "capacitatea de a rationa, a elabora, a rezolva probleme, a gandi
abstract, a intelege idei complexe, a invata repede si a invata din experienta".
Pe scurt, aceasta este inteligenta analitica, cu noile forme identificate ale inteligentei creative si emotionale,
care sunt inca subiecte de disputa.
In diversele studii analizate, inteligenta analitica a fost masurata in mai multe moduri diferite, precum
examenele de admitere la facultate, capacitatea de membru al organizatiei Mensa si testele de inteligenta IQ.
Religiozitatea este definita ca implicarea in unele aspecte religioase, care includ credinta in supranatural,
oferirea de cadouri supranaturalului si efectuarea unor ritualuri care sa confirme convingerile.
Analizand mii de oameni implicati in aceste studii, autorii au constatat ca genul sau educatia nu au facut
diferenta in ceea ce priveste corelatia dintre religiozitate si inteligent
Tehnica ABC este o tehnica de restructurare cognitiva eficienta pentru a va stimula gandirea pozitiva sau
pentru a schimba perspectiva membrilor echipei dumneavoastra in sens pozitiv. Conceptia despre o situatie,
despre propria persoana si despre lume si chiar eficienta in indeplinirea sarcinilor de serviciu difera in functie
de modul optimist sau pesimist de a gandi.

Acest model pleaca de la ideea ca exista doua tipuri de credinte referitoare la sine, lume si ceilalti: rationale si
irationale. Credintele rationale sunt cele care ajuta persoana sa isi atinga scopurile propuse, sunt conforme cu
realitatea in care traim si sunt formulate in termeni de preferinte („mi-ar placea sa”, „mi-as dori”); ele duc la
emotii precum tristete, ingrijorare, regret, iritare – emotii functionale (adaptative). Credintele irationale
impiedica adaptarea omului la conditiile de viata si sunt formulate in termeni absolutisti („trebuie”, „este
obligatoriu”) si duc la emotii precum depresia, anxietatea, vinovatia, furia – emotii disfunctionale.

Aceste credinte se manifesta cand apare o stare conflictuala si, deoarece sunt imposibil de satisfacut
intotdeauna, dau nastere la emotii dezadaptative. De exemplu, o persoana care are credinte irationale de genul
„ceilalti trebuie sa ma respecte intotdeauna” va avea dificultati in relatiile interpersonale, deoarece va
interpreta orice neglijenta sau greseala a celorlalti ca o lipsa de respect fata de persoana sa, va avea o multime
de conflicte cu acestia si, in consecinta, de multe ori va fi nefericit. In schimb, o alta persoana poate
avea credinte mai rationale, de genul „mi-as dori foarte mult ca ceilalti sa ma respecte, chiar daca uneori nu o
fac; pot sa suport lucrul acesta intrucat inteleg ca si ei sunt oameni si pot gresi”. Asadar, „irationalitatea”
credintelor se refera la faptul ca acestea nu ajuta individul ci, dimpotriva, impiedica adaptarea eficienta a
acestuia la mediul in care traieste, facandu-l nefericit.

TEHNICA ABC – ORIGINEA SI

DESCRIEREA CONCEPTULUI
Conceptul creat de psihologul Dr. Albert Ellis a fost adaptat de Dr. Martin Seligman – profesor la
Universitatea din Pennsylvania si fost presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie, care l-a publicat in
1990 in cartea sa „Learned Optimism”.

El a atras atentia asupra faptului ca exista la nivel individual doua tendinte biologice fundamentale:

– se transforma foarte usor propriile dorinte in credinte absolute;

– exista puterea de a alege si capacitatea de a-si identifica, disputa si schimba gandirea irationala.

Conform acestui model, se considera ca noi suntem nascuti si crescuti cu dorinta de a fi fericiti, de a avea
succes in toate, de a fi aprobati si iubiti de persoanele semnificative pentru noi. In calea realizarii acestor
dorinte se interpun uneori credintele lor irationale cu privire la evenimentele din viata, ceea ce duce la
perturbari in plan emotional.

Aspectul esential al conceputului se regaseste intre adversitate si convingeri. Cand intalniti adversitatea, modul
in care aveti tendinta sa v-o explicati (numit de Seligman „stilul explicativ”) influenteaza in mod direct starea
dumneavoastra de spirit si intreaga perspectiva asupra vietii.

Tehnica ABC este nucleul practicii terapiei rational – emotive si comportamentale si, in acest model, A-ul
reprezinta evenimentul activator (activating event, adversity), B-ul reprezinta convingerile persoanei (beliefs),
iar C-ul reprezinta consecintele emotionale si comportamentale ale credintelor pe care le avem despre A.

a. Elementul activator – A

Elementele activatoare pot fi situatii, ganduri, emotii sau comportamente legate de evenimente, ganduri si
amintiri din trecut, care se reflecta in situatia actuala.

b. Convingerile persoanei – B

Convingerile irationale sunt formulate sub forma unor reguli generale, absolute (trebuie) si din ele rezulta 4
tipuri principale:
  „este ingrozitor”- cand o persoana evalueaza un eveniment ca fiind mult prea ingrozitor fata de cum ar
trebui sa fie; ex.: „Este ingrozitor sa pici la un examen”;
 „nu suport” – toleranta scazuta la frustrare; ex.: „Nu suport sa fiu muscata de caine”;
 deprecierea – cand clientii sunt excesiv de critici cu ei insisi, ceilalti sau evenimentele de viata;
 gandirea de tipul „totdeauna sau niciodata”; ex.: „niciodata nu o sa intalnesc pe cineva care sa ma
iubeasca”.

c. Consecintele (raspunsuri comportamentale, emotionale, fiziologice, cognitive)

Sunt in primul rand afecte si comportamente, dar pot fi si ganduri (ex.: obsesiile).

Un mod de gandire absolutist nu duce automat la emotii negative. Astfel, atunci cand conditiile de viata
confirma asteptarile irationale ale persoanei, aceasta experimenteaza trairi pozitive disfunctionale. Cand
conditiile de viata contrazic asteptarile irationale ale individului, acesta va trai emotii negative disfunctionale.
La fel, in cazul unei persoane cu un mod de gandire preferential, confirmarea asteptarilor duce la emotii
pozitive, pe cand contrazicerea acestora genereaza emotii negative, insa functionale.

Conceptul sustine ca stilul dvs. explicativ are 3 dimensiuni:

 Permanenta: Persoanele pesimiste isi asuma in mod inconstient ca toate cauzele evenimentelor
negative sunt permanente, in timp ce optimistii cred ca evenimentele negative sunt temporare.
 Omniprezenta: Cand ceva merge prost, pesimistii fac declaratii universale despre vietile lor, pe cand
optimistii fac afirmatii specifice. De exemplu, un pesimist gandeste: „toate rapoartele mele sunt
inutile”, in timp ce un optimist gandeste ca „acest raport a fost inutil”. Pesimistul ia un eveniment
negativ si permite ca acesta sa-i transforme intreaga munca si viata intr-o catastrofa. Optimistul
recunoaste ca este posibil sa fi esuat intr-o zona, dar nu permite acestui esec sa-i copleseasca alte parti
ale vietii sale.
 Personalizarea: Cand experimentam un eveniment negativ, avem doua alternative de a ne gandi la el.
Ne putem blama pentru acesta, internalizandu-l (pesimist), sau putem blama factorii din afara noastra,
externalizandu-l (optimist).

Nu intotdeauna adversitatea cauzeaza credinte negative, ci depinde de eveniment si de propriul stil explicativ.

STIMULATI-VA GANDIREA POZITIVA PRIN

TEHNICA ABC

Propriul model ABC se poate aplica prin urmatorii pasi:

Pasul 1: Urmariti-va dialogul interior – Tineti un jurnal cateva zile, cu scopul de a va asculta dialogul
interior, in special cand intalniti o situatie stresanta sau dificila. Pentru fiecare situatie scrieti adversitatea
experimentata, credintele pe care vi le-ati format in confruntarea cu factorii adversi si consecintele acestor
credinte (care pot fi de la ganduri si sentimente, pana la actiuni specifice pe care le-ati urmat).

Pasul 2: Analizati rezultatele – Dupa ce ati descris cateva situatii ABC, analizati-le, acordand atentie
modelelor (tiparelor) gandirii dumneavoastra, in special modului in care credintele generale conduc la
consecinte specifice. Pentru a deveni optimist, trebuie sa va schimbati credintele despre adversitate. Acest
lucru va crea mai multe consecinte pozitive.

Pasul 3: Utilizati distragerea si dezbaterea – Credintele pe care le dezvoltati dupa ce va confruntati cu

adversitatea joaca un rol major in viata dumneavoastra si va determina caracterul optimist sau pesimist.
Distragerea – Daca vreti sa va intrerupeti gandurile negative, distrageti-va atentia de la ele. A va spune doar
„nu gandi negativ” nu functioneaza, trebuie sa intrerupeti tot ciclul, incercand sa va distrageti atentia cand
incepeti sa va creati convingeri negative.

Dezbaterea – Cu toate ca distragerea atentiei este utila pentru intreruperea gandurilor negative, o solutie mai
buna este dezbaterea lor, argumentand rational in dialog cu dvs. insiva. In particular, analizati ipotezele gresite
din stilul dvs. explicativ.

Tabelul 1. Fisa de lucru pentru Restructurarea cognitiva

CONCLUZII
Odata cu dobandirea experientei in aplicarea modelului ABC, veti incepe sa sesizati existenta unor tipare,
legate atat de modul in care va explicati evenimentele care va provoaca stari neplacute (cauzal explicative sau
de implicare), cat si legate de convingerile dumneavoastra (violarea drepturilor, tendinta de a va compara cu
alte persoane, incertitudine legata de viitor etc.).

Identificarea si intelegerea acestor tipare va poate ajuta sa:

 va dezvoltati capacitatea de a va anticipa reactiile pe care le aveti in cazul anumitor situatii;

 deveniti capabili sa preveniti si sa tineti sub control comportamentele care nu va avantajeaza;
 dobanditi o cunoastere de sine superioara, un pas important in „matematica echilibrului.”

Pentru a obtine schimbarea comportamentala, este necesara o restructurare cognitiva, care presupune
inlocuirea sistemului de credinte irationale cu un sistem mai rational.

BIBLIOGRAFIE
1. Michler Bishop, Managing Addictions: Cognitive, Emotive, and Behavioral Techniques, Rowman &
Littlefield, 2001
2. Dodge Fernald. Psychology: Six Perspectives, SAGE Publications, 2007
3. Martin Levinson. Sensible Thinking for Turbulent Times. iUniverse, 6 iun. 2006
4. Robert L. Leahy. Cognitive Therapy Techniques: A Practitioner’s Guide. Guilford Press, 2003
5. ***www.chipuc.ro
6. ***www.briantracy.com
7. ***ww.mindtools.com
8. În urmă cu câţiva ani, cinefilii erau cuceriţi de un serial lansat de
casa americană de producţie Fox, care-l avea ca protagonist pe
actorul britanic Tim Roth – „Lie to Me”, tradus în
română „Psihologia minciunii”. Însă povestea realizării acestui
serial şi ceea ce l-a inspirat sunt chiar mai uimitoare decât ficţiunea
câştigătoare a Premiului Publicului în 2011. Aceasta dacă ar fi să
luăm în considerare doar faptul că „Psihologia minciunii” este un
serial inspirat de cercetarea ştiinţifică a unuia dintre cei mai
respectaţi psihologi ai lumii, Paul Ekman, pionier în studiul relaţiei
dintre emoţii şi microexpresiile faciale care le trădează.
9. Considerat „cel mai bun detector de minciuni din lumea întreagă”,
Paul Ekman porneşte de la afirmaţia lui Charles Darwin că
expresiile faciale generate de emoţii sunt universale şi
demonstrează în cartea sa „Emotions Revealed” – tradusă atât de
inspirat în română „Emoţii date pe faţă” – că, din Statele Unite,
Japonia, Brazilia şi Argentina şi până în Indonezia şi Papua Noua
Guinee, chipurile oamenilor exprimă la fel cele 7 emoţii universale
(mânia, frica, bucuria, uimirea, dezgustul, dispreţul şi tristeţea).
10. Prin cartea sa „Emoţii date pe faţă” Paul Ekman a dărâmat
unul dintre principalele mituri ale civilizaţiei
 vestice. Psihologul american a
demonstrat că natura reprezintă cheia comportamentului uman şi
nu educaţia sau cultura, aşa cum se credea. Ekman arată în
„Emoţii date pe faţă” cum microexpresiile, reacţiile involuntare ale
muşchilor fetei care au loc atunci când experimentăm emoţii şi
care au o durata extrem de scurtă (între 1/25 – 1/15 dintr-o
secundă), dezvăluie adevărul din spatele minciunilor pe care le
spunem.
11. Ekman, considerat de Asociaţia Psihologică Americană unul
dintre psihologii revoluţionari ai secolului 20, iar de revista „Time”,
una dintre cele mai influente 100 de persoane din lume, a
colaborat cu CIA, FBI, Autoritatea pentru Imigraţie din Statele
Unite, cu unităţi de luptă antiteroristă şi forţe de poliţie din lumea
întreagă pentru a-i învăţa să descifreze limbajul microexpresiilor
faciale. De la procurori, specialişti în domeniul sănătăţii şi până la
oameni de afaceri, jucători de poker şi soţi geloşi, toţi au
descoperit la workshop-urile organizate de Paul Ekman un ghid
nepreţuit al descifrării emoţiilor umane.
12. Probabil de aici şi succesul serialului „Psihologia minciunii”, la
care însuşi autorul cărţii „Emoţii date pe faţă” a fost consultant
ştiinţific. „Dacă i-aş fi putut împiedica să realizeze acest serial aş fi
 făcut-o!” spune Ekman. „Am fost îngrijorat să nu se creeze un fel
de efect CSI, să dezvolte false aşteptări şi de asemenea, de
posibilitatea ca o persoană să ajungă la un moment dat în faţa
juraţilor, care să o condamne în mod greşit din cauza a ceva ce au
văzut în Psihologia minciunii!”. Aşadar, Ekman şi-a luat toate
măsurile de precauţie – a studiat scenariul fiecărui episod în parte,
a făcut observaţii şi a căutat să fie cât mai aproape de adevărul
ştiinţific, a trimis actorilor filmări cu el însuşi imitând variate
microexpresii şi chiar a ţinut un blog în care scria, după fiecare
episod al serialului, cât adevăr ştiinţific şi câtă ficţiune există în
naraţiunea cinematografică. Însă chiar dacă nu devenim experţi în
citirea emoţiilor doar urmărind un serial, cartea lui Paul Ekman
„Emoţii date pe faţă” ne poate schimba în mod fundamental
perspectiva asupra vieţii. Mai jos, sunt doar 3 dintre modurile în
care vă poate influenţa cartea ”„elui mai bun detector de minciuni
din lumea întreagă” .
13. 1.Alături de Paul Ekman descoperim, poate cu surprindere,
lumea vastă a sentimentelor şi emoţiilor umane, dar şi importanţa
lor covârşitoare. „Emoţiile ne determina calitatea vieţii” spune
psihologul american, care surprinde în analiza sa cum raţiunea,
încoronată ca valoare supremă a spiritului uman, poate fi
îngenunchiată de un val de emoţie. Este foarte probabil ca cei ce
au parcurs cartea lui Ekman să nu mai poată ignora niciodată
importanța emoţiilor asupra deciziilor şi acţiunilor pe care le fac.
14. 2.Mai mult, Paul Ekman ne provoacă să ajungem la
performanţa de a conştientiza momentul când se declanşează în
noi o emoţie, înainte chiar de a vorbi sau acţiona într-un mod
anume. Cu siguranţă, cei ce reuşesc o introspecţie atât de atentă
vor avea puterea de a alege comportamentul dorit chiar şi în timpul
unui episod emoţional foarte intens. Acest lucru este dificil, spune
chiar Paul Ekman, însă numai încercarea de a deveni din ce în ce
mai conştienţi de sentimentele pe care le încercăm aduce multe
beneficii. Psihologul american oferă în studiul sau şi un set de
exerciţii pentru creşterea gradului de conştientizare.
 15. 3.„Emoţii date pe faţă” ne ajută nu numai să ne înţelegem mai
bine propriile noastre emoţii, ci şi pe ale celorlalţi. Ţinând cont că
emoţiile stau la baza oricărei relaţii pe care o stabilim cu cei din jur,
înţelegerea lor poate schimba şi calitatea raporturilor pe care le
avem cu oamenii care ne înconjoară.
16. Distribuie articolul:

Partile corpului care tradeaza cel mai usor minciuna sunt picioarele. „Daca un om
minte, atunci cand i se adreseaza intrebarea, se trage in spate si-si trage si picioarele
sub scaun, semn ca vrea se se distanteze de problema. Face asta inconstient si numai
cineva specializat stie sa interpreteze aceste gesturi.”, explica Mihaela Stroe.

Cele mai intalnite semne ale disconfortului sunt ticurile nervoase – rotirea inelului pe
deget, jocul cu paharul de pe masa, cu pixul sau manifestarile fiziologice – transpiratia
palmelor, inrositul obrajilor sau a gatului.

Picioarele tradeaza cel mai usor minciuna

Mai apeleaza la ea si oamenii de business care negociaza contracte foarte importante

sau fac tranzactii la nivel national si international. „Eu sunt umbra celui care face
negocierea. In general, patronul roman prefera sa faca el direct negocierea. La
multinationale alta politica, au directii trasate din afara, partea de negociere se face la
nivel de grup”, explica Stroe.

Asta face si Joe Navarro la nivel mondial si, de anul trecut, Mihaela Stroe a devenit
reprezentantul lui exclusiv pe Europa. „Are incredere in mine, pentru ca tot ce stiu am
invatat de la el. A mers pe ideea: „You know things, I know things, let’s put it together”
(Eu stiu lucruri, tu stii lucruri, hai sa le punem impreuna). In momentul in care exista
interes pentru serviciile noastre, eu il reprezint pe Europa, ca sa nu mai vina el din
Statele Unite”, spune Mihalea Stroe.

Romania este tara cu cele mai multe situatii

posibile de interpretat, cand vorbim despre
minciuna, inselatorie si lipsa valorii
Potrivit acesteia, rolul ei este sa aduca valoare adaugata in relatia dintre parteneri, sa ii
invete sa detecteze si sa masoare raportul de incredere, care se testeaza la nivel
nonverbal: „Increderea se transforma in confort, iar confortul psihologic este cheia unei
afaceri de succes. Daca nu stii sa induci acest confort, nu ai business. Din pacate, la
noi se pune prea putin accentul pe acest aspect.”

Etichetam lucruri care exista de 2.500 de ani

A avut experiente si cu oameni politici, dar in acest domeni are niste criterii foarte bine
trasate de la inceput: „Daca nu se incadreaza in aceste criterii de la inceput nu lucrez cu
omul respectiv. Trebuie, in primul rand, sa aiba competente, sa fie autentic, sa creada
in ideea lui si sa mearga pana la capat. Ii invat sa relationeze cu audienta lor, pentru ca
intr-un fel se transmite mesajul la 10 oameni si in alt fel la milioane”. Pana acum nu a
consiliat politicieni in Romania, dar a consiliat romani care ne reprezinta in alte parti.

Pozitia mea este de observator al limbajului

nonverbal. Pot spune ca aplic tehnici de FBI in
business
Se considera specialist in domeniu si un deschizator de drumuri pe o piata care este
inca in formare de 10 ani, lucru pe care il considera foarte dificil „pentru ca risti sa te
pierzi fara concurenta”. „Este un domeniu foarte serios, care a devenit stiinta acum 40
de ani, dar care exista de acum 2.500 de ani. Intalnim comportamentul nonverbal in
scrierile lui Cicero, Aristotel, Socrate sau ale filozofilor chinezi. Noi acum nu facem
decat sa etichetam lucruri care exista de 2.500 de ani.”

Si desi s-a specializat intr-un domeniu care este la inceputuri in Romania si pe care ar fi
putut sa-l aprofundeze peste hotare, spune ca nu pleaca in strainatate pentru
ca „Romania este tara cu cele mai multe situatii posibile de interpretat, cand vorbim
despre minciuna, inselatorie, prefacatorie, lipsa valorii. Romania este fascinanta din
acest punct de vedere si ofera un excelent material de studiu”, incheie Mihaela Stroe.