CAND BARBATII NU MAI SUNT BARBATI SI FEMEILE FEMEI

Conferinta lui Virgiliu Gheorghe de la Suceava (audio, text)

Publicat pe 12 Oct 2012 | Categorii: Cultura desfraului, NEWS (STIRILE ZILEI),
Pagii Ort!d!"e, Ra#$!iul i%&!tri'a fa%iliei, Trascrieri, (irgiliu )*e!rg*e | |
Print
Transcriere partiala realizata de Roman ortodox in Franta:
Ideea este de fapt tema familiei. Familia trece printr-o criza teribila si aceasta o
spun statisticile. 60% din Europa din cei casatoriti divorteaza. a a doua casatorie
divorteaza mai mult. !i cu cat avanseaza la a doua" la a treia casatorie" creste rata
divortului. !i nu numai atat. E#perienta noastra de fiecare zi ne spune ca intr$
adevar lumea in care traim" familiile" trec printr$o criza. !unt conflicte de tot
felul. %ceasta la &mic' sa spunem.
Problema ete ca noile generatii nici nu e mai caatorec. In !(% tot mai
putin se casatoresc" si casatoriile aici sunt precedate in 60% din cazuri de
concubina). *in din spate cu cultura cocu!ia"ului" care in curand! probabil!
va inghiti i Romania daca nu se face ceva. Cultura" care presupune casatorie de
proba ce dureaza de la cateva luni de zile pana la cativa ani" care presupune
sc+imbarea partenerului in functie de prioritati" in functie de capricii" s.a.m.d. !e
spune casat!rie de &r!$a dar incepatorii demonstreaza ca de fapt e tot un
e#ercitiu de individualism. ,eci pana la urma" prin caatoria de proba! prin
concubina"! e cultiva egoimul au individualimul.
De ce #a$ilia trece %ri cri&a' *a marturisesc ca am a)uns la concluzia" si am
ascultat de curand o conferinta sustinuta de Pr. Constantin Coman" si mi s$a parut
ca si el are aceeasi concluzie" ca principala problema ete problema idetitatii
de (e! adica !ar!atii u $ai )ut !ar!ati, cu ade*arat !ar!ati, pana la capat!
dintr-un motiv au altul au caderi! i #e$eile a"u( )a #ie tot $ai %uti #e$ei
a)a cu$ au #o)t ele la)ate de Du$e&eu! au cum le ete definita firea pana la
ultima celula. -....
/data cu re*olutia )exuala a crescut si #e$ii)$ul. 0arile feministe promovau si
revolutia se#uala" si cei care urmau revolutia se#uala urmau si feminismul" si
impreuna cu totii comunismul. (na din persoanele" sa spunem se%ificati'e in
domeniul acesta este c+iar directorul scolii lui 1reud" se numeste +il,el$ Reic,"
care pune pe fata ce trebuie a e intample cu
familia i cu individul! pentru a putea fi controlata i atomizata ocietatea i
controlat omul i individul in ocietatea actuala.
*oi incepe cu un citat din lucrarile lui" pentru ca sunt foarte relevante" sa ne dam
seama ca ce e intampla cu familia atazi nu ete o intamplare! nu ete un
produ pur al modernitatii! ci ete i o contructie ideologica" care dorete
prin acete mi"loace a controleze populatia! adica creterea numarului #de
oameni$ i a controleze individul%
Reich declara ca &educatia i #a$ilia traditioala cre)tia de ti% %atriar,al -
patriar+al inseamna ca se centreaza pe ideea de tata" tatal este cel care sustine
familia" care are autoritatea deplina 2 e)te !a&a $etalitatii de ti% ca)atorie,
#a$ilie&. ,ar ce sustine el" aicea este o c+estie falsa: &de aceea sut accetuate
fuctiile 'itale de *raire, i ti%& ce fuctiile secudare &recu% acti'itatea
geitala sut est!%&ate+ ,e aceea fiid strigeta ecesitatea re&ri%arii
itreru&erii acti'itatii se"uale a c!&iil!r si tieril!r di &artea &aritil!r&. 'dica
ete tringenta revolutia exuala! liberalizarea lor exuala%
&,e!arece 2 spune el $ acea)ta #ixatie %aretala a co%ilului i iteriorul
triu(,iului #a$ilial, $a$a-tata-co%il, #ace di#icila, )i daca u i$%o)i!ila
re*olta )ociala )i )exuala la *ar)ta adole)cetei. De aceea %ro%u )coaterea
co%iilor di )aul #a$iliei )i icreditarea lor colecti*itatii.
Tot el propune si masuri pentru a se realiza aceasta revolutie se#uala" spunand
urmatoarele:
&I,i!area )exuala la *ar)te $ici are ca %rici%al e#ect %redi)%o&itia taarului
)%re relatii $oo(a$e, %e cata *re$e eli!erarea )exuala ii #ace ica%a!ili de a
)e a(a"a i ca)atorii dura!ile&.
%sta o spunea in anii 360. Cu cat oamenii incep mai devreme relatiile exuale
cu atat vor fi mai putini fideli in cazul relatiilor maritale i cu atat vor fi mai
dipui pre o relatie exuala in afara caatoriei. Cei care isi incep o viata
se#uala mai devreme au o viata se#uala mai dezordonata ulterior. *iata se#uala
inceputa prea devreme ii face pe oameni incapabili in casatorie in sensul unui
singur partener pe viata. Pe urma utine cum trebuie departit copilul de
mama! cum trebuie lucrat aupra mentalitatii mamei" pentru ca mama se va
opune" ea tinand foarte mult la copil si la relatia cu el. !i spune asa:
&Ide%artarea co%ilului de $a$a tre!uie )a #ie reali&ata di)cret, %ri a!ordarea
)i )c,i$!area $etalului #e$ii. A)t#el, %ro#itad de e*oia de #orta de
$uca datorita ra&!oiului, #e$eia i )e %ro%ue )a #aca )i altce*a, adica %ur )i
)i$%lu )a $ucea)ca, )a ia)a i ca$%ul $ucii&.
Inca o data vin studiile din spate" studiile realizate in ultimii ani" care arata ca
4eic+ are dreptate. Privitor la femeie" fetele care incep relatiile exuale la ()-(*
ani! au in medie! in S+' in "ur de )) de barbati pana la faritul vietii! iar
cele care incep relatiile dupa )( de ani! au cel mult ) barbati pana la faritul
vietii. ,eci varsta frageda a inceperea vietii se#uale afecteaza femeia si o
provoaca sa aibe relatii se#uale cu tot mai multi barbati. / alta statistica arata
urmatorul lucru" e#act ce spune 4eic+" ca daca o femeie are relatii exuale cu
un ingur barbat! cel care ii ete ot! are ,-. ane a aibe o o familie
fericita i de lunga durata. /aca are relatii cu ) barbati are doar 0-. ane
de a avea o relatie de durata% Cu * barbati 1-.! cu 2 barbati 2-. i cu 3
barbati *-.. ,in punct de vedere statistic lucrurile sunt clare: proportional cu
cat numarul de barbati pe care-l are o femeie cade durata caniciei.
5ineinteles ca aceste lucruri din pacate nu sunt mediatizate" pentru ca ar
problematiza si pe parinti! care am intele ca atazi chiar unt de acord ca fata
a e mute cu prietenul ei! chiar din timpul liceului% Insa realitatea este ca" cu
cat unt mai multe relatiile exuale inainte de caatorie! cu atat ana
viitoarei caatoriei cade. ,e ce6 Poate ca vom raspunde pe parcurs.
Care este problema familiei dincolo de aceasta introducere6 Problema ete ca
ideologiile noi i mi"loacele noi afecteaza ma"or modul de realizare a
barbatului ca barbat! i a femeii ca femeie. In general" stiti ca omul ii creeaza
nite modele identitare pe care le urmeaza. Identitatea este o mare taina. !e
trece usor peste ea" dar in ocietatea trecuta e punea mare accent pe
identitate! adica fiecare avea o identitate foarte clara! i era multumit cu ea!
i i-o auma pana la capat. Taranul era taran" barbatul era barbat" femeia era
femeie" copilul era copil" boierul era boier" romanul era roman" si asa mai departe.
,eci acestea sunt date identitare.
In fond" ce este omul si cum se identifica el6 Pana la urma in proceul de creare
a identitatii ete vorba i de imagini! imagini pe care noi le formam i la care
aderam pihic cu toata viata noatra! i aceata e face prin $odelare% %dica
copilul inainte ii vedea parintii! i urmarind parintii! modul lor de a merge
prin viata! aa ii creea modelul identitar i potrivit lui incerca i el a fie aa.
,e aceea cand se casatoreau sotia vroia sa fie precum mama sau sotul sa fie
precum tatal" pentru ca acel model era. 4odelul era experimentat in viata
copilului pe parcurul intregii lui vieti% Pe urma erau modelele comunitare" in
care tot aa! ituatiile identitare erau foarte tabile! clare! era o tructura! o
ierar,ie de *alori+ !i apoi era 5ierica" care fixeaza undeva foarte! foarte bine
rolul barbatului! i al femeii! i al fiecaruia in lume%
George Gerbner constata ca in societatea moderna" aceata imagine a omului
depre lume! i modul in care ii definete identitatea nu e mai reflecta in
viata de familie! in comunitate i in viata 5iericii! ci eminamente in $a))-
$edia+ 6ohn 7hompon" profesor in %nglia de teoria comunicarii spune ca
marea problema! drama omului modern! ete ca ii contruiete identitatea
pe baza modelelor mediatice care unt fluide! identitati care nu unt fixe! nu
au tabilitate in timp. %dica 0adonna si$a sc+imbat identitatea de &n' ori pe
parcursul vietii ei" identitatea cu care se prezenta lumii. ,e la femeie vampa pana
la mama iubitoare" de la lesbiana pana la7 toate a avut 8 identitati. ,e ce
sc+imba identitatile6 Ea lucra direct cu creatorii de moda. Ca sa vanda alte si alte
imbracaminti" alte si alte registre de vestimntatie" sa spunem. Problema care era6
'tunci cand o fetita crecuta cu modelul 4adonna i ii inuea acel model!
e trezea pete cativa ani ca acel model nu mai exita! nu mai era la moda% Si
ce faci cand modelul tau de identitate nu mai e la moda8 /eci tu ai inveit! tu
ai devenit ceva aemanator% 9ti in aer% Si apareau probleme de identitate! in
care tinerii nu mai tiu ce unt i cine unt. :n general conumatorii mari de
ma-media a"unga a aibe probleme de identificare cu un model au cu un
alt model% 9i nu tiu exact cine unt% Eu cand ma prezint cuiva" ma prezint cu
persoana mea" ma prezint cu o anumita identitate. ;ecazul ete ca tot mai multi
din tinerii de atazi nu reuec a-i defineaca aceata identitate%
/ougla <ellner" autor in domeniul studiilor culturale in !(%" observa ca
pihiatrii e plang ca tot mai multi tineri vin la doctor a-i intrebe daca unt
barbati au femei. Ei nu stiu care este identitatea lor de gen. ,eci s$a a)uns la
c+ipul aberant in care nu ca nu mai stii cum trebuie sa fii ca sa fi barbat" ci nu mai
stii daca esti barbat. 'dica natura omului nu mai ete uficienta pentru a-i da!
a-i aigura! a-i fabrica cumva comportamentul barbatec% !i asta spune el"
pentru ca tinerii au crecut cu modele mediatice care unt ,er$a#rodite! unt
i barbati i femei! nu au identiatea clara barbateaca i nici o identitate
feminina clara. Putem sa dam e#emplu cu 0ic+ael 9ac:son" cu 0adonna care
)oaca rolurile acestea teribile si atunci" tinerii crescand in atmosfera aceasta" nu$si
mai poti defini cu adevarat identitatea.
!a va dau un e#emplu de studiu in care copiii si tinerii isi creeaza identitatea in
raport cu media" si nu este niciunul dintre noi e#clus de la fenomene de tipul
acesta. ,eci este un studiu din 36; despre #eo$eul #or$arii idetitatii %ri
$odele" care arata ca
&u %e%$ru al &u$licului !$ser'a &ri 'i#i!are c!%&!rta%etul uei &ers!ae-
%!del i &ri%ul rad, &e ur%a se idetifica cu %!delul, sau c!sidera ca
%!delul este atracti' si de% de i%itat, &e ur%a c!stiet sau u a.uge la
c!clu#ia ca acel c!%&!rta%et este fucti!al, adica &!ate sa aduca re#ultatul
d!rit daca este i%itat daca este &us itr-! situatie ase%aat!are+ Pe ur%a isi
a%iteste actiuile %!delului atuci cad se gaseste itr-! i%&re.urare si%ilara
rele'ata si re&r!duce c!%&!rta%etul res&ecti' ca reactie la res&ecti'a situatie+
E"ecutarea actiuii 'a aduce idi'idului usurare c!s!lidadu-i legatura itre
sti%ul si reactie, adica itre relatia lui cu c!%&!rta%etul+ C!s!lidarea %areste
&r!$a$ilitatea ca idi'idul sa f!l!seasca i %!d re&etat acti'iatatea de i%itare
ca %i.l!c de a reacti!a la situatii si%ilare&.
/eci in mod cert cei care modeleaza eroii identitari de pe micul ecran tiu!
conform acetor tudii de pihologie ociala! ca pot a modeleze identitatea
populatiei in anamblul ei. Pentru ca" la ora aceata! ma-media detine
hegemonic controlul imaginii. Copiii nu mai au perpectiva nici a unei familii
puternice - o #a$ilie care traie)te $ai $ult i a#ara ca)ei, )i i care relatiile u
)ut ici ele !ie de#iite -, nici a comunitatii care aproape ca a diparut in
patele ecranelor! comunitatea nu mai exita pentru copil" poate in povesti de
la scoala in care toti se impartasesc din aceleasi modele" i 5ierica! pana la
urma are o relatie foarte laba cu copilul! atata timp cat intalnirea ete
epiodica i de curta durata. ,eci copiii aracii! i tinerii unt prada
fenomenului mediatic i tuturor celor care manipuleaza acete modele
identitare%
Ce e intampla cu familia8 *ine" cum v$am spus si in alta intalnire" formandu$si
perspectivele si perceptiile din interiorul mediei" barbatul i femeia ateapta
lucruri nepotrivite de la otul i #repectiv$ otia lor! pentru ca ei i-au
contruit imagitica! modul dupa care percep pe femeie au pe barbat dupa
modelul in care apar perona"ele in media. <ici nu va dati seama ce forta au
eroii. ,e e#emplu" toate studiile lui 0ircea Eliade si a lui Culianu demonstreaza
ca individul e mica dupa mituri. 4iturile fundamenteaza orice
comportament uman de cand e lumea pana atazi i pana la faritul ei%
=mul nu face nimic altceva decat a mitologizeze! i a-i contruiaca
comportamentul pe baza acetor modele% ,ar si psi+ologii constata acest lucru.
,ar si sociologii comunicarii" cum este =+erner constata acest locru. Ce spune
=+erner6 Co%ii )i oa$eii a)i$ilea&a, iteriori&ea&a aratiuea. Individul
raspunde naratiunii. %ceasta este colectia culturala. Ce este o naratiune6 Este o
poveste" o poveste despre cum se desfasoara lucrurile" poveste in care sunt eroii.
Ei" noi retinem acete poveti pe care le interiorizam! i incet-incet incepem
a ne micam potrivit acetor poveti! care! conolidate in mintea noatra
incep a e incalceaca! a e impleteaca cu modul notru de a fi de-a lungul
vietii incat incet-incet ele devin noi! devin inele notru! ne verificam cu acele
modele fantamatice.
Cam asta se intampla cu tinerii care privec la televizor! i care de mici crec
cu un model mediatic! fetite i baieti% Si atuncea fata ateapta ca baiatul a fie
foart atractiv! foarte puternic! foarte tandru amd% Si baiatul ateapta ca fata
a fie frumoaa! labuta! permanent zambitoare i femeia nu poate a fie aa!
pentru ca un om normal trece prin greutatile inerente vietii cotidiene i
inevitabil e va intampla ceva incat a fie oboita! treata! nervoaa! e
ingraa din varii motive: hormonale! treul %a%m%d% 5arbatul vine nervo i
el. !igur" ca daca ar fi intelegere unul si altul ar gasi mai mult. Problema ete ca
nu mai ete nici dipozitia! i ei unt deziluzionati! apar conflictele i
conflictele unt chiar rodul acetor ateptari falee% Ca daca ne$am asteptat ca
sotia noastra sa fie asa cum este mama nostra si cum a fost o femeie reala normala
totul ar fi bine" si ca sotul nostru sa fie un om precum tatal. Ce spune 4eic+6 Sa-i
i$%i(e$ la di*ort, )a-i i$%i(e$ %e co%ii )a traia)ca #ara uii di %ariti,
%etru ca" constata" zice el" ca co%ii care traie)c #ara uul ditre %ariti au
tedite $ai $ari la di*ort )i la %oli(a$ie. ,e ce6 Pentru ca tocmai asta" ei n$au
avut modelul acesta familial coerent si armonios pe baza careia sa$si construiasca
viziunea privind familia" si mai tarziu nu si$o pot cosntrui.Ce ar fi daca am
intelege ca familia ete in criza datorita acetor modele8>
Insa o alta problema este ca barbatul nu mai este barbat" cum am spus" si femeia
nu mai este femeie. %sa o vedem inca de la ideea de concubina". Concubina"ul
apare pentru ca in ocietatea moderna femeii i e pune ca ea trebuie a faca
cariera% Si ea atuncea incepe a amane canicia! dar totui! viata intima i
relatiile afective nu le poate amana la nefarit! i atuncea incearca a le
impace! i accepta concubina"ul! i pune: &co%iii o )a-i #ac $ai tar&iu&. C+iar
imi spunea ieri un prieten ca o mare vedeta la moda in %merica a sfatuit fetele si
femeile sa$si puna in frigider ovulele pentru atunci cand vor sa nasca peste
patruzeci de ani" si unele raspundeau" si au spus ca le$a sc+imbat viziunea privind
viata" si ca ce important a fost sa fie sfatuite sa$si congeleze ovulele. ,eci cam
asta este viziunea care se promoveaza privind familia.
Problema ete ca atunci cand ea! femeia nu mai dorete! i e contata din
tudii lucrul aceta! familia nu e mai realizeaza% 9a ete principalul motor al
realizarii% /ar nici barbatul nu mai dorete% !i unele studii spun asa" ca inainte
cand o femeie traia cu un barbat fara a-i fie otie e conidera ca e proata!
acuma e conidera ca e educata i profeata. :ar barbatul nu are de ce a nu
profite de acet aceata ituatie% Problema concubina"ului ete ca nici unul!
nici celalalt! nu-i auma in mod reponabil canicia. %dica: &sta% i%&reua,
c!'ietui%, tu faci %ea.ul &etru ! 're%e, si cad u-ti %ai &lace e
des&arti%&. <ecazul care este6 ;ecazul ete ca creierul uman e obinuiete cu
aceata ituatie% =mul e obinuiete cu ituatia aceata i cand trebuie a e
caatoreaca i e pare mult prea greu a il aume pe celalalt! pentru ca abia
in caatorie incepe a e naca familia! in enul ca atunci omul intelege ca
trebuie a i-l aume pe celalat pana la capat%
/eci problema pe care o pun pecialitii in dicutii ete aceea a
reponabilitatii% 4ai cu eama barbatii nu mai dorec a-i aume o
reponabilitate! deci a fie barbati. %cuma" daca e sa ne oprim putin asupra
definitiei barbatului" si asupra faptului ca e#ista o natura barbateasca si una
femeiasca" si nu cred ca e#ista in sala acuma cineva care sa conteste acest lucru"
crezand precum in ideile feministe ca trebuie sa fim egali si la fel. :n timp ce din
punct de vedere al cromozomilor! al activitatii hormonale! al naturii
organelor! al modului de functionare al creierului! al perceptiilor atitudinilor
%a%m%d% barbatul ete diferit de femeie! exita o preiune mediatica a negarii
lor% !i astfel ca barbatii sunt tot mai mult mai feminini. Ei asteapta o noua
initiativa si responsabilitate" insa multi cercetatori spun ca ceea ce definete in
primul rand barbatia ete tapanirea de ine i reponabilitatea. Cand un
barbat nu mai ete tapan de ine i reponabil nu poate a-i aume o
familie i nu poate fi recunocut de femeie ca propiul barbat.
;ecazul ete ca ub preiunea ideilor feminite! e intampla atazi ca femeia
e caatorete cu un barbat puternic i detept! intotdeauna mai detept ca
ea! pentru ca intotdeauna aa cauta ea un barbat mai puternc! dupa care uita
lucrul aceta! i vrea a-l domine i a-l tapaneaca. /aca-l domina i-l
tapanete e dramatic! e total nefericit. ,aca nu$i reuseste mai are o sansa" insa
oricum presiunea ideologica o convinge de faptul ca trebuie sa se impuna. %sa se
intampla cu noua generatie si cu multe din fete" si mamicile moderne le$au crescut
asa: sa faca cariera, sa &ua &ici!rul i &rag, sa u fie sluga $ar$atului, sa u
&ua %asa s+a+%+d. %m o prietena in 5iserica" si i$am e#plicat niste lucruri
privind ascultarea si mi$a zis: &/ai (irgile iteleg, dar %a%a l-a d!%iat &e tata
it!tdeaua si a facut ce a 'rut ea si eu u &!t face altfel&. In conditiile astea
discutia s$a inc+is. ,eci practic" daca modelul ei i$a fost o mama dominatoare si
impulsiva" cu un caracter barbatesc" ea nu poate sa$si asume caracterul asta" c+iar
daca mintea ei intelege ca ceea ce cauta asa trebuie. 'a ete din fire ca barbatul
ii dorete o femeie fioaa! i care a aculte! i care a intre intr-o relatie de
fat! nu o femeie dominatoare! iar femeia cauta un barbat care a aibe o
autoritate i care a-i aume cu reponabilite i "ertfa pana la capat% /in
pacate lucrurile acetea e intampla tot mai putin% Se intampla datorita
mutatiilor produe in mentalitatile noatre! ale tuturora! luate din ma-
media%
*estimentatia" comportamentele" stereotipiile verbale" aproape totul este dominat
de o viziune reiesita privind barbatia si feminiatea. ;u e va putea! nu mai poate
rezita familia atata timp cat nu-i mai intelege fiecare rotul i locul in
familie. Familia ete o unitate teribil de! ce a pun! care trancede orice
capacitate de intelegere a mintii umane! pentru ca ei e unec! fiecare avand
un lucru complementar! i e unec armonio% <u pot sa se uneasca ca doua
monade" ci altfel" fiecare aduce altceva in relatia dintre ei. In momentul in care se
creaza aceasta dimensiune la nivelul simtirii ei" viata de familie devine tot mai
grea" pana la a a)unge un calvar.
*oi prezenta in continuare doua$trei fenomene care spun cum afecteaza astazi
copiii si tinerii inca din primii ani de viata. Este vorba in primul rand de o
declarate a fostului presedinete" al unei asociatii din !(%" Paul ?imbardo" care
spune ca baietii au ane cu *-. mai mari ca a-i abandoneze tudiile" in
Canada raportul e de @ baieti la ; fete. Fetele unt mai bune la orice nivel decat
baietii! de la coala primara pana la facultate. Cu A0% mai multe fete isi iau
licenta si termina alte studii. /oua treimi din cei care au nevoie de aitenta
colara unt baietii% 5aietii au de 3 ori mai mari ane a faca '/>/
deficienta a atentiei au hiperactivitate-! le e frica de relatii intime! care
preupune o relatie emotionala. 5aietii unt continuu mai timizi! tangaci
ocial! nu tiu ce a puna i ce a faca! nu cunoc limba"ul fata catre fata!
regulile verbale i nonverbale. %sta in %merica" nu stiu daca se aplica si in
4omania.
:deea pe care o gaec pihologii americani ete foloira exceiva a
internetului! a "ocurilor video! i al pornografiei! care le-au dat dependenta.
Creierul lor este format altfel. /eci vorbim depre conexiuni care unt complet
modificate i depind de noutate! chimbare i excitatie% /aca nu e chimba
ceva! daca nu ete o noutate! creierul nu e poate concentra. !i atuncea
evident ca baietii care au acumulat" dupa cum spune Paul ?imbardo" peste A0.000
de ore de )ocuri pe calculator si pornografie pana la BA de ani" unt incapabili a-
i mai contruiaca viata! pentru ca! uitati! un aemenea profil nu ete
nicidecum barbatec: frica de relatii intime! care preupun relatii
emotionale! tangacii ociale! nu cunoc limba"ul fata catre fata. 9i unt
obinuiti tot mai mult cu lumea virtuala! cu raporturile virtuale! in care nu
intalneti omul in fata ta! i nu ti-l aumi in niciun fel! iar ata ete o
problema mare a internetului! a faceboo?-ului! ca i a altor retele de
ocializare! nu ete o aumare a omului. 7oate actele umane! care preupun
invecinarea cu omul de langa noi implica aumarea acetuia. Si faptul ca
vorbim cu el ineamna ca ni-l aumam. 9 un lucru extraordinar a tai a
aculti pe cineva! i oamenii nu mai au timp a e aculte! dar pe internet
trimit mea"e. 7rimit mea"e i altii ii rapund la acete mea"e! i omul e
minte! a amagete ca ete intr-o comunicare! intr-o comunitate. Insa s$au
intamplat mai multe drame cu astfel de tineri" pentru ca lipa unei prezente
umane poate conduce la depreie. Faceboo?ul poate conduce la depreie i
multi tineri a"ung a ameninte ca e vor inucide daca nu va putea cineva!
omenete! a-i opreaca de la acet lucru. !i pe faceboo: nu au gasit pe nimeni
sa$i spri)ine si s$au sinucis. Faceboo?ul ete cea mai mare putere poate! au
prima- a doua la nivel mondial% %colo se consuma mare parte din economia si
din7. ,e ce6 Pentru ca el acumuleaza toate referintele! profile pihologice i
le vinde! le vinde celor care au nevoie a le manipuleze! i care vor a tie
totul depre cum gandim! cum ne micam% Pe de alta parte manipuleaza
lumea la nivel de comunitate% 9i au creat o comunitate virtuala de ute i ute
de milioane de oameni! ceea ce nu -a intamplat in lume aa ceva pana in
momentul aceta% In urma cu A0$A@ ani daca spuneam asa ceva intr$o conferinta
ma luau in ras. ,ar atazi fenomenul globalizarii ete unul foarte real. =anditi$
va ca sunt copii care se scoala la @.;0$6 dimineata ca sa intre pe faceboo:" pana
pleaca la scoala sa intre putin sa se )oace pe faceboo:. ?ilele trecute spunea
cineva ca copiii ei fac innot profesionist" merg la scoala si totusi copiii ei se
scoala la @.;0 dimineata sa intre pe faceboo:. ,eci asta arata ca intr$adevar
copilul ala are o dependenta.
:ntre orice comunicare interperonala noi comunicam 0. pe baza
cuvintelor! *@. pe baza tonalitatii i 33. pe baza limba"ului trupului%
Ganditi-va ca atunci cand noi untem pe internet noi nu comunicam decat cu
cei 0.% 'ceata ete o comunicare incompleta i frutranta pentru creier i
fiinta umana! i atuncea omul are tendinta a completeze ceilalti ,*. din
imaginatie% Si aicea ete problema caci cunoaterea i comunicarea devine
una imaginativa i nu e bazeaza pe realitateacelui din fata ta. Si daca atazi
facem aa! maine la fel! la un moment dat nu mai tim a comunicam inter-
peronal i intram foarte mult in imaginatie% !unt situatii in care unii umbla cu
oc+ii desc+isi si care au alta lume in fata oc+ilor" forme de chizofrenie! cel
putin la nivel pihologic. <u vorbim de patologie" ci vorbim de mutatii mai fine
nuantate" in psi+ologia omului modern. /e aceea copii acetia nu rapund la
timuli normali ociali! de aceea nu mai pot comunica normal%
= alta problema pe care o oberva pihologii americani ete aceea a aparitiei
unei zone tranzitorii intre copilarie i maturitate% 5aietii nu e maturizeaza.
!e numeste ga0lad. *a citesc tot asa un te#tulet relevant" e#tras din cartea unuia
dintre cei mai mari psi+ologi americani" specialist in problema aceasta. &I alte
*re$uri tieri care a)ta&i %ara)e)c !acile #acultatilor ar #i #o)t )ar(uicio)i )a-
)i ite$eie&e o #a$ilie i$ediat du%a a!)ol*irea #acultatii, o a#acere, )a-)i
(a)ea)ca u loc de $uca, )a de*ia li!eri %ro#e)ioi)ti, )a-)i (a)ea)ca u ro)t
i *iata )i i )ocietate. I alte cu*ite )a de*ia *iitorul )ocietatii, liderii de
$aie, oa$eide icredere, re)%ecta!ili, )i care re)%ecta )e$eii lor. Studiile
)ociolo(ilor a$ericai i)a re#lecta o )c,i$!are radicala la i*elul ulti$ilor
doua (eeratii. I 1120 223 ditre fe%ei si 453 ditre $ar$atii a%ericai su$
60 de ai, desi a'eau u r!st i 'iata &arasisera ca%iul &aritesc si-au ter%iat
educatia, ice&usera sa %uceasca, s-au casat!rit si au de'eit &ariti+ Paa i
2000 aceste &r!cete au sca#ut la 743 &etru fe%ei si la 613 &etru $ar$ati+ I
2000 203 ditre tierii a%ericai su$ 25 de ai ica l!cuiau cu &aritii l!r.'
Cum este astazi6 ucrurile stau total diferit fata de trecut. Prini intre
adolecenta i maturitate! ca intr-o menghina! oamenii acetia nu e grabec
a e maturizeze% Viitorul nu ii intereeaza i aceata tocmai pentru ca
modelele identitare pe care le promoveaza ma-media nu privec evolutia
omului. 4a-media e oprete doar la individul tanar care traiete pentru
placeri! pentru divertiment% Si dovada ca tinerii care au acet model! nu mai
dorec a depaeaca aceata i nu mai pot pana la urma% /or )a o%rea)ca
ti$%ul, )a )a*ure&e la e)#ar)it *iata #ara (ri"i i ui*er)itate, la care u )ut
!ui. A*e$ acu$a ui*er)itate %etru ca a)ta e)te la $oda )au %etru ca-i
i$%i( %aritii di )%ate. Trec %ri )tudiile ui*er)itatilor ca %e)tele %ri a%a
#ara ca )a )e %rida $ai i$ic de ei. Di)%retuie)c )tudetii )ar(uicio)i. Du%a
ce a!)ol*e)c ui*er)itatea )ar ditr-u loc de $uca la altul )i #ara )co% #ara
itetiea de a %ride radacii iciude. Fara a$!itii %ro#e)ioale %etrec $ai
$ult ti$% "ucadu-)e "ocuri co%ilare)ti la co$%utere, #iid o!o)iti la locurile de
$uca. 0ierd )erile, o%tile )i +E, le %etrec i !aruri, !eau, #u$ea&a, "oaca
!iliard, i*etea&a )au )%u !acuri de)%re cei care lucrea&a di (reu )i )ut
#le($atici. La &iua de $aie ici u )e (ade)c ici la )e$eii lor, le %lace
)%ortul )i i)i c,eltuie)c !aii )i eer(ia %artici%ad la e*ei$ete )%orti*e.
Ca)ti(a !ai %utii %e care i)a ii c,eltuie)c aiurea. 0utii ditre ei )e (ade)c
la *iitor, *i)ea&a la a$!itii (radioa)e dar u #ac %lauri )erioa)e %etru a le
reali&a. Co)tituie u (ru% co%act, u #el de ,aita i care itra decat cei care
(ade)c )au )e co$%orta ca ei. Se duc %e )trada i (ru%uri ca )i lu%ii i ,aita
%etru ca le li%)e)te co#ideta de )ie )au auto)ti$a de )ie. De)i ice%
#acultatea i$aturitatea ace)tor tieri %er)i)ta $ulti ai. Co%ilaria )i
adole)ceta %er)i)ta du%a aii 12 ai *ietii, )au derutati du%a 32 de ai. Su#era
de o a(oie, o acti*iate croica de a lua deci&ii+ !i intr$adevar T+omson observa
ca una din problemele tinerilor de atazi care nu ii definec identitatea ete
agonia! pentru ca orice decizie! i orice lucru pe care-l face omul il face intr-
un raport identiatar! adica tie cine ete! e raprorteaza intr-un fel la oamenii
din afara. Totodata intr$un studiu realizat de acest psi+olog american in randul
acestor @0 de tineri din invatamantul superior din mai multe universitati
americane a constata ca )tudetii )ut %reocu%ati de %ro%ia %er)oaa, e)i(uri
i %ri*ita *iitorului )i $ult $ai o%ti$i)ti dect orice alta cate(ore de *ar)ta
aali&ata. Potrivit concluziilor psi+ologului" se arata ca tierii de 12 de ai
ex%eri$etea&a u )e) al %o)i!ilitatilor, adica cred ei ca )e %oate, itrucat
iciuul ditre cei care a %artici%at la )tudiu u )i-au %utut i$a(ia ca *iitorul
ar %utea )a le aduca u "o! i)to*itor, u di*ort, )au co%ii %e care ii *or trata cu
di)%ret )au ii *or de&a$a(i. Totusi %rnet a observat ca $a"oritatea )e co#ruta
i acela)i ti$% cu )eti$ete de e)i(urata, cu tri)tete dar )i #ru)trare, dar )i
cu i$%re)ia ca u itele( #oarte !ie re(ulile "ocului. Si bineintele ca nu
inteleg regulule "ocului pentru ca aceta unt facute de altii i unt facute ca
ei a nu mai a"unga niciodata barbati%
Pana la urma aceta ete modelul cultural in care untem cufundati! aceta
ete mediul in care unt cufundati tinerii atazi% 4a-media nu face altceva
decat a le cultive! i tinerii pornec pe acet drum% <u este simplu sa afli
lucrurile acestea si sa vrei sa fi altfel" pentru ca toate mesa)ele pe care noi le
primim vizual le decodificam vrem 2 nu vrem in mod automat" si mintea noastra
si le insuseste. ,e aceea tot spun pe peste tot: #eriti-*a de a *edea, #eriti-*a de a
itra i icideta cu $e)a"ele $ediatice, %etru ca *a&ul $ai%ulea&a. 9u nu
pot a ma detaez! a ma departez foarte mult de cele pe care le vad% ,eci
oc+iul are o capacitate automata de a$si insusi modelele vazute. El decodeaza
imediat" si stie mai bine decat mine" creierul" ce se spune acolo" c+iar daca nu stie
care sunt perspectiviele" el stie cum si mintea" ce comportament -sa aibe.. Cand
am fost anul trecut am aratat care este fundamentul neurologic al acetui
fenomen% 9 vorba de neuronul-oglinda din neocortex care poate a imite
foarte bine orice comportament vazut i lucrul aceta nu e intampla prin
controlul notru contient% :n general neurotiinta i marea parte a tiintelor
ociale atazi nu lucreaza pentru om! din pacate! ci lucreaza pentru cei care
platec mai mult% Si platec mai mult companiile. C+iar observam azi
dimineata ca inainte spunea co$%aia cutare, c!%&aia a d!ua, c!%&aia a
treia, erau cele care actionau intr-o armata! au in alta armata. 'cuma
companiile atea trannationale au i ele armatele lor i actioneaza intr-o
tara au alta i ii impun propiile lor interee.
<ici fetele nu scapa foarte bine in aceasta stransoare sau din problema asta
mediatica. Problema lor este una bazata pe atractia lor% Vedeti! baietii petrec
foarte mult timp cu "ocuri pe calculator! pentru ca baiatul! barbatul! ete
atra prin firea lui de lupta. 9l ar fi vrut a fie un luptator! el trebuie a-i
apere familia! i are acet lucru in el% 1emeia nu este atrasa de fotbal" nu este
atrasa de )ocuri pe calculator. ,e aceea fetitele scape de %,C," ele nu consuma
)ocuri pe calculator" -decat poate. foarte putin. 5arbatii! baietii unt atrai mai
ale de "ocuri violente! tocmai pentru ca acolo ei ii epuizeaza! in patiul
virtual! dorinta de a e realiza ca barbati! dar pe maura ce i-o epuizeaza
acolo! in lumea reala nu mai unt capabili de a faca lucrul aceta! devin
infirmi%
1etita este si ea prinsa intr$un model. Cei care controleaza acete mea"e tiu
foarte bine cum arata barbatul! ce e barbatul! cum arta femeia! ce trebuie a
fie femeia! i atuncea ne iau de acolo de unde untem! de unde untem i ne
duc unde vor ei% Femeia ete intereanta in excelenta de relatia afectiva% Ea
constituie" am mai zis$o si o s$o zic" fondul" inima familiei. Femeia cotituie
inima familiei! ea ete cea care tine familia" sa stiti. /e aceea! marea parte a
divorturilor e datoreaza in primul rand femeii. !i am constatat ca sunt foarte
multe femei care au divortat" si au spus: &a% gresit&. (nele au a)uns la a doua
casatorie si mi$au spus: &u era %ai $ie ca &ri%a !ara&" desi ele credeau ca o sa
fie mai bine. <u pentru ca era usor la prima casatorie" ci pentru ca n$au putut sa
mearga mai departe" n$au avut rabdarea si forta sa treaca peste unele conflicte pe
care ,umnezeu" sau pana la urma pentru rabdarea noastra se rezolva. C+iar
vorbeam cu P. Ioan astazi" unul din enul unirii in familie ete trangrearea!
depairea egoimului. Eu asa cred ca este" i dragotea acet lucru face% Si
chair acolo unde indragotirea aceea -a du! omul trebuie a faca efortul de
a-i depai egoimul% ;umai aa pot a devina din doi una! i numai aa poate
upravietui familia in timp% ,aca e un egou nu poate supravietui in timp" daca
raman doua egouri nu pot supravietui in timp.
Problema care este astazi6 5ombardati cu mea"e exuale din primii ani de
viata! tinerii au impreia ca relatia e epuizeaza eminamente la nivel trupec.
Pe cand la nivel trupec nu e hranete decat! in primul rand egoimul% a
nivel trupesc D0% este egoism si doar ;0% este daruire" pentru ca omul" inevitabil
traieste o anumita placere care este placerea lui" o placere egoista. 6ertfa! i
celelalte ce tine de familie e petrec in alt patiu! in patiu piritual . :n
momentul in care tinerii e reduc la aceata perceptie! le vine tot mai greu a
i-l aume pe celalalt. :n primul rand pentru ca celalalt nu-l odihnete% /aca
o femeie nu-i odihnete barbatul printr-o fioenie i printr-o acultare! i
prin fat! atuncea barbatul va imti o frutrare. Ce-i va ramane lui8 :i va
ramane relatia trupeaca! care a zic ca-l tine intr-o contanta! intr-o
legatura contanta pentru un anumit timp! mai cu eama daca intervin copii!
dar el nu e hranete! deci nu-i o relatie reala. 'tunci cand e exulaizeaza!
cand e depreciaza relatia dintre barbat i femeie! mai ale in caatorie! in
mod inevitabil toata ierarhia de valori pe care e bazeaza familia cade" se
demoleaza" nu mai are valuare" insa" fara acele lucruri familia nu rezista. Fara
autoritatea! i fara "ertfa barbatului! fara reponabilitatea barbatului!
familia nu e poate tine i i femeia nu e multumita i ea poate chiar ca
incearca barbatul! il provoaca prin demerurile ei a-i aume rolul
conducator! dar un rol conducator reponabil i nu tiranic. Pentru ca e o
diferentafoarte mare intre tiranie! i reponabilitate! i "ertfa% 'utoritatea
care e bazeaza pe "ertfa ete cea care o incura"eaza cretininimul! i in
5ierica lucrurile aa e gandec% ;u exita o autoritate tiranica! depotimul.
!i tot asa si femeia" femeia trebuie sa inteleaga. <u se intelege" din pacate.
/eci oamenii au facut revolutie exuala i modul in care intervine ea! chiar in
acet fenomen al demaculinizarii barbatilor i al defeminizarii femeilor! ete
aceata reducere a perceptiei lor la viata exuala. Sexualitatea nu tiu daca
ete (--)-. 2 va spun din tot ce am citit pana acum" sute" mii de studii pe tema
familiei$" din relatia dintre un barbat i o femeie% Ceea ce contituie 0@. ete
afectivitatea. +nde ete afectivitate crete nivelul de oxitocina! e
conolideaza relatia! pe barbat nu-l mai intereeaza alta femeie i pe femeie
alt barbat% :na afectivitatea aceata e cultiva in timp i e bazeaza pe
repect% +nde mai incape repectul cand pe tine nu te intereeaza decat
trupul celuilalt! au mai grav! cand incepi a introduci in viata intima
perveriunile8 Se duce i repectul celuilalti! i repectul de ine i atunci
individul aracuA devine prada fantamelor i bolilor pihice%
%s inc+eia si cu o observatie facuta privind" drama prin care trece fetita!
tanara copil care crete cu papua 5arbie! cu telenovele i cu vedete. Fetita!
a tit! mai mult decat barbatul ete captivata i dependenta de model! mult
mai mult decat barbatul% %ti vazut barbatul este mai putin interesat de cum se
poarta ala" de cum nu stiu ce" de cum se imbraca ala. ,ar femeile unt foarte
intereate i cauta permanent a-i valideze comportamentul! a-i
imbogateaca regitrul! atfel incat a poata a-i ataga barbatul! a-i tina
caatoria! i in general femeia ete mai atraa catre imagine. 9i bine femeile
tau i oberva femeile mediatice! pentru a-i contrui modelul de mici!
fetitele% Problema este ca 80% dupa studiile facute" din femeile care apar in mass$
media sunt cu tenta se#ualizata si 6@% sunt +iperse#ualizate. 'a ca in
momentul in care fetita ta i urmarete modelele repective ea invata ca a
fie un individ ocial eficient! a aibe ucce in viata! trebuie a fie tratata! a
e prezinte! a e vanda bine din punct de vedere exual%
In A88D s$a descoperit acest fenomen" se numeste & o!iecti#icarea )exuala a
tru%ului & " adica proportional cu gradul in care o femeie ii auma acet
model exual din ma-media! ea incepe a ufere de un indrom. Pur i
implu ii vede trupul! infatiarea! cu un ochi exterior i o evalueaza! i o
obiectiveaza i dorete a provoace i a fie tratata ca un obiect exual% 9te
aproape din punctul de vedere al unui om normal! ete aproape o contiinta
inucigaa la femeie% Insa vreau sa va spun" iertati$ma ca vi$o spun" aceata
mentalitate a patrun foarte! foarte mult" a patruns foarte mult in mentalitatea
femeilor si le afecteaza.
%m un prieten preot si$mi spunea: &mai a venit la mine o femeie si$mi spunea
Parite a% trei c!&ii, a% casa dar t!t i%i &lace sa ies (se%i)de#$racata &e strada
ca sa se uite $ar$atii la %ie+ Nu stiu ce sa fac.' ,eci asta" saraca" c+iar vroia sa
nu aibe comportamentul acesta dar daca ea de mica traiese +ranindu$se din reviste
la moda7 !i c+iar o spun si colelgele lor: eu cad era% %ica citea% 8ra'! si
alte re'iste. Ele au facut aceasta e#perienta" si in general revitele e adreeaza
in primul rand femeilor! i ele unt principalele conumatoare de revite la
moda. Iata ca revistele fac parte din istoria ei" din naratiunea ei.
Iata" de curand am plecat intr$o tara straina si timp de o ora" o ora si ceva" o
femeie a consultat o revista. 5ineinteles ca fiind interesat de fenomene sociale si
de comportamente sociale o urmaream. 0$am uitat sa vad ce e in revista aia" asa"
o ora si ceva se uita pe niste pagini. <u era mai nimic. Pur si simplu era o revista
de moda" de prezentare" cu te#te foarte putine. Pur si simplu era asimilarea
imaginei" iar acele imagini din pacate le asimilam. Si aimilam nu numai faptul
ca ne plac! ca ne produc o placere etetica au ca dorim a fim ca ele! ci ca e
incriu in ubcontientul notru i vrem-nu vrem mai tarziu e ca un
program! ca un oft mic% Cine lucreaza la calculator ii intaleaza un oft
mic! aa! i #functioneaza$ cu acea aplicatie%
Ei bine problema aceasta a o!iecti#icarii )exuale a tru%ului este foarte" foarte
grava. !unt de)a cateva zeci de studii despre asta spunand ca femeile care au
dobandit acest sindrom intr$o masura mai mare" se sesizaza ca proportional cu
gradul in care ufera de acet indrom! cade nivelul de inteleigenta" adica
performantele" scorurile la teste. !e constata ca femeia aceasta care este
preocupata de imaginea aceasta se#ulala a trupului da rezultate tot mai proaste la
teste. Cred eu ca aceat lucru explica de ce unt foarte multe blonde% !i va
spun de ce. 5londele nu sunt mai proste ca brunetele" ar fi o prostie se credem
lucrul acesta" ca blondele au mai putina materie cenusie. ,in potriva" nu este nici
o dovada in sensul asta" si totusi blondele sunt enorm de multe si sunt la moda.
Problema este care6 0ulte din vedetele +ollEFoodiene erau blonde" si erau si
femei care nu puneau foarte mult accent pe inteleigenta. Si a inceput a e
promoveze ideea de blonda care vrea a promoveaza o imagine exB i nu are
nimic in cap% Cred ca aceasta este una din principalele cauze a bancurilor cu
blonde. %lta nu vad.
= noua problema ete aceea ca femeile care ufera de acet lucru devin tot
mai anxioae. ,e ce6 Pentru ca modelele mediatice unt greu de a"un. /e la
anxietatea aceata mai mica au mai mare a"ung la probleme de alimentatie.
9le nu mai mananca! pentru ca modelele mediatice unt anorexice. ,aca ati
vazut prezentatoarele la moda au o fata" asa7 $eu nu ma uit la prezentatoarele la
moda" nu vad televizor de ani de zile" dar am incrcat si eu sa vad cum arata
modelele 2 nu au nico forma cele mai multe dintre ele" si m$am mirat" pentru ca
ele sunt prezentatoare" deci ele sunt un model feminin. ,ar modelele feminine de
cand e lumea si pana astazi" si unt tudii! dovedec acet lucru ca femeia are
olduri. Proportional cu nivelul de etrogeni! crec dimeniunile oldurilor% 9
o anumita forma la femeie data de etrogeni care preupune o fertilitate mai
mare" asa spun studiile. /eci e tie ca o femeie care are o cantitate mai mare
de etrogeni! prin firea ei! ete mai inclinata a ramana inarcinata i a aibe
copii% ;ecazul ete ca la ora aceata modelele unt anorexice! devin nite
femei! care la acel nivel de greutate nu poti a te mentii! decat daca eti
bolnav pihic.
;oi avem impreia ca problema aceata e de cand lumea! ca femeia laba e
frumoaa. <u este asa. In trecut cu totul alta era mentalitatea. =anditi$va la toate
tablourile lui 4embrand" lui 4enoir s.a.m.d. toata arta vec+e" si pictura" arata cum
erau -femeile." si arata ca nu erau slabe" erau grasute. 9u nu cred ca acum 3--0-
de ani femeia era atat de preocupata de a labi. 'cuma in marea parte a
dicutiilor! o a vedeti ca ete cu$ )a )la!i$, ce-a$ $ai (a)it, ce $i)care )a
$ai #ace$, ce $edica$ete )a lua$ ca )a )la!i$. 'ta arata ca exita o
anumita preiune care e face aupra femeii ca femeia a fie laba. =r femeia!
prin firea lucrurilor! mai ale dupa ce nate e ingraa! pentru ca e chimba
metabolimul hormonal" si de)a decat foarte greu pot fi controlate si numai in
anumite cazuri" cand genetic asa este. :na acete modele! fiind pete relaitatea!
a zic datul genetic al firii umane! impun femeii un regim de labire% Ceea ce
face ca in !(% sa fie zeci de mii" nu mai stiu daca sute de mii de cand am citit eu
statisticile" erau dramatice" si care sufera de anore#ie. !i stiti ce e anorexia: nu
mai mananca! nu mai mananca cu lunile! pana labec%
,e curnad mi$a fost dat sa merg undeva" sa merg la cineva sa vad o fata" sa discut
cu ea" avea anore#ie. %dica avea ;;Gg si A.D0m. <$a vrut sa stea de vorba cu
mine" nu vorbea cu nimeni de altfel. !i saracuta nu mai manaca deloc din martie.
Putin acuma mai ciugulea cate ceva" mai ii dau cate ceva dar e +ranita cu perfuzii.
!i saptamana trecuta au bagat$o la spitalul de boli psi+ice" ca sa poata sa$i da ceva
ca sa nu moara. Ei ganditi$va ca au murit multe vedete in conditiile astea. Pentru
ca organimul rezita cu perfuzii o vreme! dar cand ii conuma complet
reurele omul e tinge.
Ce s$a intmplat6 !$a stricat ceva la baza lucrurilor. 'ta nu -a intamplat
niciodata in itorie i ete un fenomen tipic mediatic% (--. mediatic. <u o sa
auziti de vre$o scriere vec+e in care sa vedem o femeie grasa care n$a mai mancat"
n$a mai mancat" pana cand moare de inanitie. ,impotriva" e intinctul de
upravietuire! care nu-l poate nega omul obinuit" dar atazi vedeti! ca acete
ofturi! aceti virui care unt implantati in mintea oamenilor! ii determina
aracii a ia nite hotarari anume! dar nici macar nu le iau ei! ci pur i
implu vin de undeva din launtrul lor ca nite bloca"e pihologice% =mul ii
da eamaca moare! dar nu e poate opri din treaba aceata%
0$am tot gandit de ce e promoveaza femeia aceata anorexica prin
prezentatoarele de moda% Cred ca alta cauza nu ete! cred ca aceta femeie
nu poate a faca copii% 'cete femei au un nivel de tetoteron foarte ridicat
i un nivel cazut de etrogeni! i oricum o dereglare hormonala prin
alimentatia pe care o are! pentru ca e o alimentatie foarte peciala! unt
tratate cu tot felul de chetii ca a-i mentina greutatea. Si atuncea cand
promovezi un aemenea model la nivel global! la ute de milioane de femei!
vei avea nite efecte% Si efectele vor fi maurabile%
/ alta problema a o!iecti#icarii )exuale a tru%ului este ca femeia va vrea a-i
confirme! ca intr-adevar functioneaza ca un obiect exual" deci va accepta
mult mai uor relatii cu barbatii! intamplatoare! pentru a-i liniti contiinta.
!e creaza niste conflicte de constiinta" ca intr$adevar nu sunt" ca intr$adevar nu
este. !i aud fetite peste tot ca$s stressate" ca ele nu$s placute. !e vorbeste in scoli"
si$n licee despre baieti" cum le vad" si apar problemele astea. !i nu stiu acum B0$
;0 de ani" nici nu e#istau problemele astea. %cuma e#ista problemele aceasta"
pentru ca ele sunt de mici bombardate cu aceste modele. Si pana la urma a"ung
a e i uneaca trupete cu baietii la ()-(*-(2 ani i a-i ditruga viata%
/ alta problemea este ca$i cumpara tot felul de lucruri pentru a e
infrumueta. Publicitatea pune urmatorul lucru: #e$eie u e)te #ru$oa)a i
)ie, )i #ru$u)etea )e creea&a, )i %etru a)ta )ute$ oi )i *a o#eri$ %rodu)ele
oa)tre% Si atuncea invetete! invetete in implanturi% %u a)uns sa faca
implanturi peste tot si sunt foarte multe femei care au a)uns sa$si faca implanturi.
'"ung mult mai urate! dar ata e in capul lor%
!i ultima problema este depreia pentru ca in cele din urma batalia aceata nu
poate fi catigata! nu poti a catigi batalia cu modelele virtuale impue
mediatic! i vei pierde. Cu cat inainteaza omul in varta devine mai depreiv!
pentru ca el nu e mai realizeaza ca om! batranul ca batran au femeia
vartnica ca femeie vartnica! ci ea vrea a e realizeze ca obiect exual! dar
nu mai ete cautata i ete depreiva! i va face foarte multe greeli ca a-i
impuna acet lucru. Cu alte cuvinte mi se par dure si socante.
,in pacate" asta este realitatea. 'tat barbatii cat i femeile atazi unt victimele
unor trategii! unor inginerii ociale i pihologice care ne fac a traim tot
mai putin barbatete i a ne realizam tot mai putin barbatete i tot mai
putin ca o femeie%
*a dau un e#emplu referitor la femeie si familie. ,in studiille pe care le$am facut"
timpul proportional petrecut de femeie in cariera cade ucceul vietii de
familie. <u$i compatibila foarte mult cariera cu familia. = femeie poate a-i
faca cariera! dar daca devine o obeie! daca cariera devine principalul ei
cop in viata nu mai poate a-i faca familie% Femeia care catiga mai multi
bani decat barbatul! inevitabil! in tudii e arata ca e o rata mult mai mare
de divort. 5arbatul nu poate accepta i nici ea nu poate accepta ca ea a
catige mai mult decat barbatul% :l va umili i-i va repoa! i barbatul nu va
accepta aceta ituatie! i va divorta%
:n general atazi! mentalitatile din care ne impartaim nu favorizeaza
familia! aceata ete problema. Cred ca o intoarcere a fiecaruia dintre noi
catre firea noatra! aa cum a fot ea! e i greu! ca nu mai ai modele! unde te
intorci nu mai gaeti! greu gaeti barbati-barbati i femei-femei. Cine
poate6 /umnezeu poate a chimbe firea noata i a poata a ne faca a
traim! ina aa cum untem in familie! daca intelegem ca avem aceata
neputinta! macar a facem rabdare! macar a punem gandul bun inainte%
%scultam zilele trecute o conferinta a P. Constantin Coman din 5ucuresti si
spunea acolo ca a intrebat$o pe o femeie care i$a spus: &Parite, u %ai %erge,
di'!rte#&" si Parintele i$a spus: &%ai dar tu-l iu$esti9 Tu 'rei sa-l iu$esti9&.
&Parite, daca se sc*i%$a 'reau&. ,eci pana la urma" nici macar nu vroia sa$l
iubeasca. /eci vedeti cat untem de departe! ca noi inine untem victimele
acetor mentalitati bolnave in care ne "utificam permanent i cautam a e
implineaca i a e realizeze numai propiul egoim! cand de fapt toata
bucuria i toata atifactia omului vine tocmai din puterea de a e darui% !a
stiti ca intotdeauna omul care e daruiete! e bucura mai mult i e
implinete mai mult decat cel care primete. Iar intre barbat si femeie" cand
unul primeste" si altul da" asta nu inseamna ca se strica rapotul de egalitate. C+iar
Parintele spunea cand un barbat daruieste flori unei femei si femeia le primeste"
asta nu inseamna ca femeia este inegala cu barbatul. 'dica ata ete darul femeii
de a primi i de a ti a primeaca i al barbatului de a darui! de a ti a
daruiaca! de a ti a-i aume femeia! de a e "ertfi pentru ea%