TULBURARILE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

Structura

 Imagine corporal
 Motivatie
 Tulburarile comportamentului alimentar
 Interventii TCC in TCA

Imagine corporala

 1900 – studiile se axeaza pe mecanismele neurologice perceptia corporala la pacientii

cu leziuni cerebrale
 1935 – Paul Schilder (neurolog) – sustine o abordare bio-psiho-sociala in studiul IC -
“The image and appearance of human body”
 1958 – Seymour Fisher, Sidney Cleveland - “Body image and personality” - abordarea
IC din perspectiva psihodinamica
 1990 - Thomas Cash, Thomas Pruzinsky: “Body Images: Development, Deviance and
Change”
 1991 – T. Cash: “Body image Therapy” - manuale pentru client si terapeut + Casete
audio
 1996 – Kevin Thompson - “Body image, Eating Disorders and Obesity: An intergrated
guide for assessment and treatment”

Ce esteimaginea corporala ?

In TCA:
 Supra-evaluarea greutatii si formei corporale in auto-valorizare

 Imagine corporala negativa la sf tratamentului = factor de prognostic negative

 “Perceptia, gandurile, emotiile si comportamentele unei persoane cu privire la propriul

sau corp”

Imaginea CORPORALA/MODELUL SOCIO-CULTURAL

 Ideal societal al frumusetii (in cadrul unui context cultural specific)

 Se transmite pe diferite canale socio-culturale
 Este internalizat de catre individ
 Satisfactia sau insatisfactia privind aspectul fizic depinde de masura in care individul
se apropie de acest ideal

1
DEZVOLTAREA SI MENTINEREA IMAGINII CORPORALE
PERSPECTIVA TCC

* Istoricul:
- Socializarea culturala
- Experientele interpersonale
- Caracteristici si schimbari fizice
- Factori de personalitate

* Influente imediate, actuale:

- Evenimente, situatii de viata
- Procesarea informatiei
- Dialogul intern
- Emotii legate de imaginea corporala
- Actiunile de auto-reglare

2
ISTORIC:
* Socializarea culturala: caracteristici fizice dezirabile / atractivitate fizica / asteptari gender-
based (“feminitate”)
* Experiente interpersonale: asteptari, opinii, comunicare verbala & non-verbala – familie,
colegi/prieteni, straini
Caracteristici si schimbari fizice:greutate corporala, copii „draguti”, pubertatea, sarcina,
imbatranirea
Trasaturi de personalitate reprezentand factori de risc-stima de sine scazuta, perfectionismul

ATITUDINEA PRIVIND IMAGINEA CORPORALA

Evaluarea imaginii corporale:satisfactiesau insatisfactie+credinte evaluative negative despre

corp
Investitia in imagine corporala:importamta cognitiva, comportamentala si emotionala a
corpului in evaluarea de sine

A. Beck:
- atitudinile, presupunerile, credintele si regulile cuprind continut schematic si determina
substanta gandurilor, emotiilor si comportamentelor
- Appearance Schemas Inventory – Revised (ASI-R): Cash, Melnyk, Hrabosky 2004

Evenimente activatoare in procesarea schemei corporale

 Triggeri interni sau externi-oglinda, feedback social, dispozitia.expunerea
corpului,schimbarea aspectuli fizic, cantarirea, etc
 Procesarea schematica a informatiei sau dialogul intern(PRIVATE BODY TALK)

GANDURI AUTOMATE, INTERPRETARI

ERORI DE GANDIRE
Gandirea dihotomica
Catastrofizarea
Suprageneralizarea
Descalificarea binelui
Etc

COMPORTAMENTE SI STRATEGII DE COPING

- Evitari
- Verificari
- Ritualuri de corectare
- Cautarea de asigurari sociale

3
- Strategii de compensare
* Body Image Coping Strategies Inventory, T. Cash & colleagues

1. Evitarea – situatii, ganduri, emotii

2. Repararea infatisarii
Schimbarea infatisarii prin ascunderea, camuflarea sau “repararea” unei caracteristici fizice
perceputa ca “defecta”
3. Acceptarea pozitiva rationala
Actiuni sau strategii de auto-ingrijira pozitiva, sau dialog intern rational, de acceptare
* Auto-managementul infatisarii: haine, cosmetice, hairstyle, bijuterii, etc)
Comportament proactiv – Consecinte interpersonale, cognitive si afective pozitive

IIMAGINEA CORPORALA
INTERVENTIA TCC

Th. Cash: Protocol – 8 pasi

1. Evaluare multidimensionala
2. Educarea clientului privind factorii implicati in dezvoltarea imaginii corporale si auto-
descoperire
3. Auto-monitorizare, mindfulness, tehnici de acceptare + exercitii de expunere la oglinda
4. Exercitii de restructurare a credintelor disfunctionale legate de infatisare, care mentin
supra-investitia in infatisare ca si criteriu exclusiv de auto-evaluare
5. Continuarea exercitiilor acceptare pe erorile cognitive si dialogul intern
6. Expunere gradata si expunere cu preventia raspunsului la evitarile comportamentale
7. Identificare si scaderea / eliminarea ritualurilor de verificare si “corectare” a infatisarii
8. Promovarea experientelor pozitive privind imaginea corporala (exercitiu fizic, exercitii
senzoriale)
- Re-evaluare, prevenirea recaderilor

MOTIVATIA

* Modelul schimbarii
Schimbarea este un proces gradual
* 3 dimensiuni ale schimbarii:
- “cand”
- “cum”
- “ce”

3 componente critice:
* Disponibilitate / Importanta – de ce este schimbarea necesara (dezvoltarea discrepantei)
* Abilitate / Incredere – credinta in propriile abilitati de a gestiona schimbarea
comportamentului (cresterea eficacitatii si auto-eficacitatii)
* Pregatire - “vreau.. pot.. dar nu acum!”

4
IMPORTANTA
Cat de important este pentru dvs sa schimbati comportamentul x? (0-10)
- Ce ar trebui sa se intample pt ca dvs sa considerati ca schimbarea e importanta?
- Ce va impiedica sa treceti de la x la 10?
- Ce ingrijorari aveti legat de comportamentul x?
- Cum ar arata viata dvs fara comportamentul x?

INCREDEREA
Ce v-ar ajuta sa fiti mai increzator in sansele dvs de reusita?
- Cum as putea eu sau altcineva sa va ajutam sa reusiti?
- Ce v-a ajutat in incercarile trecute?
- Exista ceva ce v-ar putea face mai increzator?
- Daca ati hotara sa faceti o schimbare, ce credeti ca v-ar ajuta? Care sunt resursele pe care le
aveti la dispozitie?

Un bun terapeut motivational:

* Intelege cadrul de referinta al pacientului
* Exprima acceptare si confirmare
* Obtine afirmatii auto-motivationale de la client: recunoasterea problemei, ingrijorari,
dorinte, intentia si posibilitatea de a face schimbarea
* Potriveste procesele (interventia) cu stadiile schimbarii
* Afirma / sustine libertatea de alegere a clientului
Rollnick and Miller (1995)

STADIILE SCHIMBARII
 PRECONTEMPLARE
 CONTEMPLARE
 DECIZIE/PREGATIRE
 ACTIUNE
 MENTINERE
 ALUNECARE/RECADERE

PRECONTEMPLARE

* Precontemplare:
- Construiti relatia / alianta
- Folositi chestionare
- Oferiti psihoeducatie (self-help, resurse online)
- Oferiti informatii medicale si nutritionale
- Nu speriati pacientul - “o sa ...”
- Lasati usa deschisa...

5
CONTEMPLARE
* Contemplare:
- Explorati ambivalenta
- Pro & Contra schimbarii (pentru sine / ceilalti)
- Conexiuni ED – Consecinte
- Oferiti psihoeducatie
- Accentuati aspectele pro-schimbare
- Explorati dificultatile

PREGATIRE

- pacientul a luat decizia de a face schimbari, si are intentia de a actiona curand (1

luna).
- pacientul are nevoie de ajutor pentru a dezvolta un plan de actiune
- Ajutati pacientul sa-si stabileasca obiective clare
- Ajutati la construirea unui plan de actiune
- Oferiti instrumente: self-help, idetificarea suportului social, strategii de coping
- Explicati monitorizarea
- Explorati dificultatile in cazul schimbarii

ACTIUNE

- Pacientul face modificari in comportament (ex. “nu am mai vomat de 4 saptamani”)

- Atentie!!! Este pregatit pacientul pentru schimbare?
- In aceasta etapa, pacientul trebuie sa exerseze noi abilitati pentru a face fata
dificultatilor de a-si mentine planul
- Aplicati planul de interventie, lucrati pe pasi mici pentru atingerea obiectivelor
- Dezvoltati / exersati strategii de a face fata sentimentelor, impulsurilor, presiunii
- Explorati dificultatile
- Luati in considerare lucrul cu familia

MENTINERE

* Mentinere:
- Pacinetul lucreaza in a preveni recaderile
- Atentie! Pacinetul prezinta risc de recadere, pe masura ce devine increzator ca poate
continua schimbarea
Ex. “acum, ca sunt bine, m-am gandit sa devin raw-vegan”
- Lucrati la prevenirea recaderilor si incurajarea abilitatilor de coping
- Consolidati resursele
- Incurajati dezvoltarea de noi interese
- Discutati alte probleme, pe masura ce conditia medicala si nutritionala se
imbunatateste

ALUNECARE

- ex. Pacienta afla ca mama ei este foarte bolnava, are un binge si vomita; repeta a
doua zi; cere ajutorul a treia zi

6
 * Recadere:
- pacienta revine, pentru o perioada mai indelungata, la vechiul comportament

* Alunecare, recadere:
- E ok
- Ce s-a intamplat?
- Ce te-a ajutat prima oara?
- Re-evaluati motivatia, aflati ce a functionat / ce n-a functionat

FUNCTIILE TCA

Ma ajuta sa fac fata emotiilor negative (furie, anxietate, etc)

- Imi mentine stima de sine (fara asta nu mai valorez nimic, nu mai am nici un scop)
- Suprima amintirile neplacute
- Ma ajuta sa nu ma mai gandesc la alte probleme
- Ma scapa de plictiseala
- Este familiara si predictibila
- Ma face sa ma simt in control
- Imi ofera disciplina (“Nu merit sa mananc”)

EXERCITII SI INSTRUMENTE

 PLACINTA VIETII
 SCRISORI PRIETEN SAU DUSMAN
 SCRISORI DIN VIITOR
 CINE E ED
 DECIZIA DE DIVORT
 BALANTA DECIZIONALA
 DRUMUL SCHIMBARII
 MIRACOLUL

MIRACOLUL
Ce ar fi diferit, cand te-ai trezi dimineata?
Poti sa-mi descrii prima zi dupa miracol?
Ce anume a ramas la fel?
Daca zero e momentul cel mai groaznic din viata si 10 e miracolul, unde crezi ca te situezi?
Exista vreun semn ca miracolul are loc deja?

7
TULBURARILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

 Anorexia nervoasa
* Bulimia nervoasa
* Tulburarea de mancat compulsiv

ANOREXIA NERVOASA

DSM - IV
Refuzul de a menţine o greutate corporală la sau peste nivelul minim normal pentru vârstă şi
înălţime (ex. pierdere in greutate care duce la o greutate sub 85 % din greutatea normală;
sau incapacitatea de a lua în greutate în perioada de creştere, ceea ce duce la o greutate sub
85 % din cea normală).

DSM - V
 Restrictie alimentara relativa la necesarul caloric care duce la mentinerea unei
greutati corporale sub nivelul minim normal pentru vârstă, sex, istoria
dezvoltarii si sanatatea fizica a persoanei. Scaderea ponderala este definita ca o
greutate care este sub minimumul normal sau, pt copii si adolescenti, sub
minimumul asteptat.

 Frica intensa de a lua în greutate sau de a deveni gras deşi greutatea este sub cea
normală sau comportament persistent care interfera cu castigul in greutate deşi
se afla la o greutate corporala semnificativ scazuta.

 Perturbarea modului in care este perceputa propria greutate si forma corporala,

influenta excesiva a greutatii si formei in auto-evaluare, sau lipsa persistenta de
recunoastere a gravitatii scaderii ponderale actuale.

Anorexia nervoasa

Tip restrictiv:

- in ultimele trei luni persoana nu s-a angajat recurent in crize de mancat compulsiv sau
comportamente de purgaţie (ex. vomitat provocat sau folosirea de laxative, diuretice sau
clisme)

Tip mancat compulsiv / purgative:

- in ultimele trei luni persoana s-a angajat recurent in crize de bulimie sau comportamente
de purgaţie (ex. vomitat provocat sau folosirea de laxative, diuretice sau clisme)

8
SEMNE CLINICE
 Intoleranta la rece
* cianoza extremitaţilor; hipercarotenemie
* par, unghii friabile, casante
(pierderea parului este traita neplacut)
* piele uscata
* constipatie, balonare
* modificari gastrice(satietate rapida, golire incetinita, etc)

COMPLICATII MEDICALE

Vomitat, laxative
 Scăderea potasiului
– aritmii
– slăbiciune musculară
– leziuni renale
 scăderea Cl, Na, Mg, Ph, etc.
 edeme
 creşterea amilazei
 deshidratare, ameţeli, leşin
 eroziuni la nivelul esofagului, stomacului, colonului

Scăderea în greutate
 hipercolesterolemie
 creşterea enzimelor hepatice
 pancitopenie
 hipoglicemie
 hipotermie
 hipotensiune
 bradicardie
 poliurie
 osteopenie, risc de fracturi
 “pseudoatrofie” cerebrală
 scăderea pragului epileptogen
 gingii dureroase, sangerande

SIMPTOME PSIHOLOGCE IN ANOREXIE, cauzate sau agravate de infometare

* Depresie
* Dificultati de concentrare
* Ganduri permanente legate de mancare / a manca
* Anxietate
* Dispozitie instabila (fluctuatii dintr-o extrema in cealalta)
* Iritabilitate
* Gandire obsesionala
* Perfectionism crescut
* Izolare sociala
* Tulburari de somn
* Comportamente compulsive

9
INTERFERENTE AN CU BN

1/4 - 1/3 dintre subiecţii cu BN au un istoric de AN (Keel et al., 2000)

- Peste 50% dintre subiecţii cu AN dezvoltă simptome de BN după 15 ani (Bulik et al., 1997)

SEMNE CLINICE MANCAT COMPULSIV +VARSATURI

- Sialadenozie – hipertrofierea glandelor salivare

- Erodarea smaltului dentar
- Semnul Russell
- Sindromul Mallory-Weiss
(sangerare esofagiana)
- Sindromul Boerhaave
(perforare esofagiana)

INCIDENTA

Anorexia nervosa
- fara diferente urban:rural
Bulimia nervosa
- de 6 ori mai frecventa in mediul urban

Anorexia nervoasa
Riscuri

- Suicid
- Potasiu
- Aritmii
- Insuficienţă cardiaca, renală
- Mortalitate in momentul re - alimentării

COMORBIDITATE

- tulburari afective
- tulburări anxioase (fobia socială)
- TOC (AN)
- abuz de substanţe (BN)
- tulburări de personalitate (evitantă, borderline)
NB. Dg de tb P se poate pune doar atunci cand caracteristicele au aparut inainte de varsta
adulta, sunt tipice pt functionarea de durata a individului si nu apar doar in timpul unui episod
al unei tb de pe
axa I
- comportamente auto-mutilatorii

10
TRATAMENT SPITALICESC

Voluntar sau non-voluntar

Simptome
IMC de < 15-16 recădere
IMC de < 13 greutate primul episod
„purgaţie“ excesivă, exerciţii fizice excesive
hipotensiune ortostatică, bradicardiae, hipokaliemie, aritmii
Comorbiditate
depresie, suicidalitate
tb. de personalitate
abuz de substanţe
diabet
sarcină
eşec al tratamentului ambulator
situaţie socială şi financiară dificilă

REFUZUL TRATAMENTULUI

 - estimati riscul deciziilor alternative

 - evaluati beneficiile pentru pacient
 - evitati vatamarea pacientului
 - evaluati capacitatea mentala a pacientului de a lua decizii
Tratamentul impus nu este:
- o pedeapsa
- o solutie

BULIMIA NERVOASA

A. Episoade recurente de mancat pisodee. Episodul de mancat pisodee se caracterizeaza prin:

- Mancatul intr-o perioadă de timp limitata (de ex., in mai putin de 2 h.), a unei cantitati de
mancare evident mai mare decat pisode majoritatea oamenilor ar manca in acelasi timp si in
circumstante pisode
- Sentimentul pierderii controlului asupra comportamentului alimentar in timpul episodului
(de ex.impresia de a nu se putea opri din mancat sau de a nu putea pisodee mananca, ori
cantitatea ingerata ).

B. Comportamente compensatorii nepotrivite şi recurente pentru prevenirea cresterii in

greutate
Varsaturi auto-provocate
Folosirea abuziva de laxative, diuretice,clisme sau alte medicamente (amfetamine si alte
produse pt slabit)
Post
Exercitii excesive

11
C. Episoadele de mancat pisodee si comportamentele compensatorii nepotrivite apar, ambele,
in medie, 1 data pe saptamana, timp de 3 luni
D. Auto-evaluarea este excesiv influentata de greutatea si forma corporala
E. Tulburarea nu apare pisodee in timpul unor pisode de anorexie nervoasa

Severitate:

Usoara: 1-3 episoade de comp compensatorii / sapt.

Moderata: 4-7 episoade comp. compensatorii / sapt
Severa: 8-13 episoade comp. compensatorii / sapt
Extrema: 14 sau mai multe episoade comp. compensatorii / sapt

TULBURAREA DE MANCAT COMPULSIV

A. Episoade recurente de mancat compusiv. Episod de mancat compulsiv: vz Bulimia

nervoasa

B. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu cel putin 3 dintre urmatoarele:

1. mancat mai repede decat in mod normal
2. senzatia de disconfort dupa mancat
3. mancat cantitati mari de mancare in absenta senzatiei de foame fiziologica
4. Mancat singur, din cauza sentimentului de rusine legat de cat mananca
5. Sentimente de dezgust fata de sine, depresie sau vinovatie dupa episod
C. Disconfort marcat privind prezenta mancatului compulsiv
D. Mancatul compulsiv apare, in medie, o data pe saptamana timp de trei luni
E. Mancatul compulsiv nu este asociat cu comportamente compensatorii recurente, precum in
bulimia nervoasa, si nici nu apare in decursul unui episod de bulimie nervoasa sau anorexie
nervoasa

TERAPEUTUL

Colaborativ

DE EVITAT

* Nu deveniti autoritar
* Fara critica
* Evitati sa intrati in discutii contradictorii

TCA IN TCA

* CBT Enhanced
- formulare transdiagnostica
- diferenta dintre AN, BN – greutatea corporala

12
 - fenomenul migrarii
- nucleul psihopatologic: supra-evaluarea greutatii si formei corporale in stima de sine

- 20 de sedinte in BN – IMC > 17,5

- 40 de sedinte in AN – IMC < 17,5
- abordeaza problema cazurilor complexe: intoleranta emotionala, perfectionism, stima de
sine scazuta, dificultati interpersonale
4 STADII
I – 7 sedinte / sedinta initiala + 2 sed./saptaman, 3 saptamani
II – 2 sedinte / 2 saptamani
III – 8 sedinte / 8 saptamani
IV – 3 sedinte / 6 saptamani

1. “Start well”
- Angajarea pacientului in tratament si schimbare
- Evaluarea naturii si severitatii psihopatologiei prezente
- Crearea unei formulari personalizate, impreuna cu pacientul
- Explicarea tratamentului
- Auto-monitorizarea in timp real
- Cantarirea in sedinta
- Psihoeducatie
- Stabilirea unui tipar regulat de alimentatie
- Implicarea celor apropiati

2. in timp ce pacientul continua strategiile din stadiul 1...

- Analizati progresul si complianta la tratament
- Identificati barierele in procesul schimbarii
- Re-evaluati formularea
- Decideti daca veti folosi forma extinsa de CBT-E
- Pregatiti stadiul 3

3. in timp ce pacientul continua strategiile invatate in stadiul 1, ne adresam principalelor

mecanisme de mentinere specifice pacientului...
- supra-evaluarea greutatii si formei corporale
- supra-evaluarea controlului asupra alimentatiei
- retinerile alimentare
- restrictiile alimentare
- greutatea corporala scazuta
- schimbarile in alimentatie legate de evenimente
. Finalizarea stadiului 3
- Re-evaluati originile tulburarii de alimentatie
- Ajutati pacientul sa invete sa controleze gandurile anorexice (eating disorder “mindset”)

4. “End well” - mentinerea schimbarilor obtinute:

13
- identificati problemele ramase
- realizati un plan specific pentru mentinerea progresului

EVALUAREA

* Comportamentul alimentar:
- patternurile alimentare: ce mananca intr-o zi obisnuita, o zi “buna”, in ultimele 3 zile, etc
- consumul de lichide
- alimente evitate (“interzise”, “bune-rele”); de ce?
- ritualurile alimentare (ex. o anumita ordine, asezonari excesive, combinatii de alimente, etc)
* Comportamentul alimentar: Binge & Purge
- Frecventa binge-urilor
- Tipul de alimente consumate in binge
- Cantitatea
- Frecventa varsaturilor + reguli
- Triggeri pentru binge & purge

* Comportament compensatorii:
- Folosirea laxativelor, diureticelor (ceai, pastile), a pastilelor de slabit
- Exercitiu fizic: cat, cum (sanatos vs excesiv); compulsiv?
- Alte tipuri de comportamente compensatorii sau de restrictionare (ex mestecat si scuipat,
numaratul caloriilor, etc)
* Inaltimea si greutatea
- lichide consumate?
- folositi acelasi cantar!!!
- greutatea ideala?
- IMC
Atentie!
Daca pacienta a scazut mai mult de 1 kg/saptamana in ultimele saptamani = risc medical
crescut
* Functionarea si istoricul psihosexual
- menstruatie – atentie la anticonceptionale
* Elemente cognitive:
- Insatisfactia corporala
- Teama de ingrasare si de a lua in greutate
* Elemente cognitive
- Credinte despre alimentatie (reguli)
- Credinte despre sine (inclusiv control, compararea cu ceilalti)
- Credinte despre ceilalti

* Starea generala de sanatate

Urgente:
- IMC <13
- scadere rapida in greutate (> 1 kg / saptamana)
- Lesin, ameteala, pierderea cunostintei
- Semne de cetoacidoza

* Istoricul tratamentelor
* Structura familiala

14
* Istoric de viata (linia vietii), cu istoricul greutatii
* Motivatia si obiectivele
* Preferinte privind tratamentul
* Alte credinte, emotii si comportamente

!!!
Flexibilitate
Atentie la relatie si motivatie

CONCEPTUALIZARE

Obiectiv:
Intelegerea dificultatilor actuale si a relatiilor dintre acestea
Intelegerea problemei de comportament alimentar din perspectiva terapiei cognitiv-
comportamentale

- Simpla si clara
- Folosim cuvintele pacientului
- Se construieste in colaborare cu pacientul
- Ramane pe masa la fiecare sedinta, completata pe parcursul terapiei cu noi informatii

15
MODELUL COGNITIV AL TCA

BULIMIE

16
17
ANOREXIE

18
FORMULAREA TRANSDIAGNOSTICA

PSIHOEDUCATIE

* Prim ajutor:
- Nu va spalati pe dinti dupa varsaturi
- Folositi apa de gura (intrebati stomatologul)
- Dormiti pe spate, cu o perna la picioare
* Diagnosticul, riscurile medicale, optiunile de tratament
* Consiliere nutritionala (de preferat, ajutorul unui medic nutritionist)
* Informatii privind mancatul compulsiv, laxativele, diureticele, varsaturile auto-provocate si
efectele acestora; exercitiu fizic
* Informatii privind restrictia alimentara: Experimentul Minnesota

19
ALIMENTATIA NORMALA

* Sa mananc cel putin de 3 ori pe zi

* Sa mananci mai mult decat ai nevoie in anumite ocazii (supra-alimentare)
* Sa mananci mai putin decat ai nevoie in anumite ocazii (sub-alimentare)
* Sa mananci mai mult din alimentele care iti plac, in majoritatea timpului
* Sa mananci mai putin din alimentele care iti plac, stiind ca le poti manca oricand
* Sa mananci sau sa nu mananci in anumite ocazii, pentru ca te simti trist, incordat, nefericit
* Sa mananci o varietate de alimente (“bune” si “rele”), fara sa te simti vinovat
* Sa mananci intr-un mod flexibil, astfel incat mancatul sa NU interfereze cu activitatea
profesionala, cu activitatile sociale sau cu studiul
* Sa mananci o cantitate si varietate suficienta de alimente, astfel incat sa previi impulsul de a
manca compulsiv

* Sa mananci, atunci cand te afli intr-o situatie sociala, similar (cantitativ si calitativ) cu
celelalte persoane din grup
* Sa mananci, ocazional, alimente tip “fast-food”
* Sa fii constient ca a manca nu e cel mai important lucru in viata, insa este foarte important
pentru sanatate

NU ESTE:
* Sa numeri caloriile, sa cantaresti mancarea sau sa urmezi o dieta stricta
* Sa mananci alimente cu continut caloric scazut, de ex. biscuiti dietetici in loc de paine
* Sa consideri ca poti controla mai bine decat corpul tau care este cantitatea si tipul de
alimente de care are nevoie

20
NU ESTE:
* Sa te cantaresti frecvent pentru a-ti controla greutatea si alimentatia
* Sa te pacalesti prin diferite mijloace pentru a-ti restrictiona alimentatia: “Lactatele imi
provoaca scarba”, “Sunt vegetarian, din motive de sanatate”
* Sa imparti alimentele in categoria “BUNE” sau “RELE”

Necesarul caloric

* In somn: 400 – 500 Kcal

* Alimentatia neregulata: scade RMB cu 10%
* La persoanele subponderale: scade RMB cu 20-30% (sau mai mult)

Alimentatia regulata

- 3 mese, 2 gustari
- max 4 ore intre mese
- planificare
- senzatia de foame?
- fara mancat intre mese
Regula: nu sar nici o masa

INTRODUCEREA „ALIMENTELOR INTERZISE”

A. Stabilirea unui tipar regulat de alimentatie

B. Introducerea alimentelor interzise in cadrul meselor obisnuite
1. Psihoeducatie
2. Identificarea si restructurarea distorsiunilor cognitive privind conceptul de “alimente
interzise”, care mentin restrictionarea alimentatiei, precum si mancatul compulsiv
3. Realizarea listei de alimente interzise si planificarea introducerii lor treptate in alimentatia
obisnuita
4. Expunere gradata: incepem cu alimentul din coada listei (care provoaca cel mai putin
disconfort) – Obiectivul fiind maximizarea posibilitatii ca pacientul sa indeplineasca aceasta
sarcina, si minimizarea riscului de a experimenta sentimente de esec.
5. Daca pacientul nu reuseste sa indeplineasca sarcina stabilita, se discuta dificultatile si se
modifica experimentul (incercam cu un alt aliment, de exemplu).

21
BINGE-URI

- Subiective sau obiective

Interventii:
- Amanare
- Distragerea atentiei: 2-3 activitati (NU uitat la TV, citit)
- Iesire din situatie / controlul stimulilor
- “urge surfing”

BINGE

- Functie de auto-reglare emotionala

Intoleranta la disconfort
- alte comportamente?

PURGATIA

- Comportamente compensatorii
- Comportamente non-compensatorii (inclusiv mestecat si scuipat)

22
 - senzatia de plin
- abdomen umflat
- reglare emotionala

INTERVENTIA

* Varsaturi:
A. - varsaturi de 2-3 ori / saptamana
- varsaturi la cateva ore dupa binge
- uneori binge-uri fara varsaturi
Interventie:
- de cate ori ati vomat in ultima saptamana?
- reduceti nr de varsaturi cu 1/ saptamana
* Varsaturi:
B. - varsaturi aproape zilnic
- varsaturile nu sunt intotdeauna legate de binge
(f. plin – complet gol)
Interventie:
- in ultima saptamana, care a fost timpul mediu de asteptare intre mancat si varsaturi?
- cresteti treptat timpul de asteptare intre mancat si varsaturi
* Laxative, diuretice
- scadere graduala
Constipatie:
- fructe si legume
- o bautura calda inainte de masa
- fructe uscate (prune)

GESTIONAREA BINGE&PURGE

Dezvoltarea strategiilor de amanare si a alternativelor la comportamentele de mancat

compulsiv si purgare
Posibile dificultati:
* Activitatile insuficient de captivante;
* Activitatile nu sunt suficient de distractive sau placute;
* Activitati care nu sunt realiste;

Supra-evaluarea formei si greutatii

Controlul acestora

* Retinerile alimentare

23
* Verificari si evitari (oglinzi, compararea cu ceilalti)
* Ganduri legate de greutate si forma
* “ma simt grasa” - etichetarea unor emotii diferite
* Marginalizarea altor domenii de interes

RESTRICTIONAREA ALIMENTATIEI
Forme:
a. stabilirea unor limite stricte, rigide privind cantitatea de alimente (sau calorii)
b. interzicerea anumitor tipuri de alimente
c. stabilirea unor reguli stricte privind locul, timpul si modul in care sunt consumate
alimentele
OBIECTIV:
Reducerea restrictionarii alimentatiei, in toate formele ei (flexibilizare + diversificare)

INTERVENTII
- Placinta vietii
- Restructurare cognitiva
- Experimente comportamentale
- “ma simt grasa” - tot timpul? Haine? Emotii?
- Explorarea originilor supra-evaluarii

EVENIMENTE-EMOTII-ALIMENTATIE

* Rezolvarea de probleme:
1. identificati problema
2. descrieti cu acuratete problema
3. ganditi-va la cat mai multe solutii posibile
4. pro & contra pentru fiecare solutie
5. alegeti cea mai buna solutie (sau combinatie de solutii)
6. aplicati
7. evaluati procesul

IN ANOREXIA NERVOASA

* Accent crescut pe:

- motivatie
- cresterea greutatii corporale
- interventia cognitiva incepe mai devreme, insotind modificarile comportamentale, pentru a
flexibiliza atitudinile si credintele rigide care impiedica implementarea schimbarilor
comportamentului alimentar (restrictia)

24
* Planul de prevenire a recaderilor:
- situatii de risc si semnale de alarma
- tehnici si exercitii realizate pe parcursul terapiei
- jurnal de monitorizare alimentatie si ganduri
- un plan de alimentatie sanatoasa
- date de contact
- sumarizare: ce a condus la dezvoltarea TCA si mentinere, ce a fost de ajutor in terapie
- planuri de viitor: supra-evaluarea formei si greutatii, alimentatie, mancat compulsiv,etc

25