Motto: Exista lucruri pe care le stiti, dar nu stiti ca
le stiti. Cand veti sti ceea ce nu stiti ca stiti, atunci va veti schimba.“ Sunt cuvintele pe care Milton H. Erickson, inventatorul autohipnozei, le spunea pacientilor lui in timpul transei. Milton H. Erickson (1901-1980)
a fost recunoscut drept cea
mai faimoasa autoritate mondiala in hipnoterapie. Dezvoltarea interrelatiilor terapeut pacient si a increderii reciproce era vitala pentru succesul psihoterapiei. Milton H Erickson(1901-1980) parintele a ceea ce a devenit "Hipnoza Ericksoniana" - sau hipnoza de orientare ericksoniana, este recunoscut drept cea mai faimoasa autoritate mondiala in hipnoterapie si in psihoterapia strategica de scurta durata.
Este considerat drept cel mai mare profesionist din
lume in materie de comunicare. Se bazeaza pe munca sa pe "invatarea inconstienta", experientiala.
De o deosebită importanţă sunt şi influenţele lui în
domeniul terapie directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop, şi a programării neuro lingvistice. Erickson avea însă o dezvoltare întărziată şi a fost de mic diagnosticat cu dislexie şi incapacitatea de a distinge culorile. Băiatul a reuşit să-şi vindece dislexia prin intermediul unor "raze de lumină" sau "momente creatoare" aşa cum le descrie lucrarea "Autohypnotic Experiences of Milton H. Erickson“. La vârsta de 17 ani el a contractat poliomielită şi a fost atăt de grav paralizat încât medicii erau convinşi că acesta va muri. Chiar într-un astfel de moment critic, o noapte în care starea lui era deosebit de critică, Ercikson a trăit o astfel de experinţă autohipnotică. E: Cum stăteam întins pe pat în acea noapte, am auzit cum cei trei doctori le spuneau părinţilor mei în camera de alături, că băiatul lor avea să moară până a doua zi dimineaţă. Mama mea a venit la mine în cameră. Am rugat-o să mute oglinda la capătul patului, într-un anumit unghi. Ea nu a înţeles motivul, credea că delirez. Vorbeam cu mare dificultate. Dar sub acel unghi puteam să privesc prin oglindă şi crăpătura uşii, prin fereastra de vest a celeilalte camere. R: Grija dumneavoastră şi dorinţa de a vedea apusul soarelui a fost o metodă de a vă menţine în viaţă în acel moment deosebit de critic în ciuda predicţiei medicilor. Dar de ce numiţi aceasta o experienţă autohipnotică? E: Vedeam cum apusul de soare umplea tot cerul. Ştiam că acolo exista un copac în faţa ferestrei, care în mod normal nu mi-ar fi permis să văd acest lucru, însă eu îl blocam. R: Îl blocaţi? Era acea percepţie selectivă care te face capabil să intri în stări modificate de conştiinţă? E: Exact. Nu am făcut-o conştient. Vedeam apusul de soare, dar nu vedeam frunzele şi bolta bogată a copacului care erau dincolo de fereastră. Când în final m-am trezit, mi-am întrebat tatăl de ce au mutat frunzele, copacul şi bolta de la locul lor? Nu realizasem că de fapt eu le ştersesem mintal cănd mi- am fixat atenţia atât de intens pe apusul soarelui. La mult timp după aceea, cănd mi-am revenit din criză şi îmi făceam griji datorită slabelor calităţi pe care le aveam, mă întrebam. oare cum o să-mi câştig existenţa când voi fi mare. Publicasem deja un eseu un jurnalul naţional al agricultorilor: "De ce părăsesc tinerii ferma." Nu mai credeam cu atâta tărie că voi deveni fermier, dar aş putea ajunge medic. Cu toate că şi-a revenit, Erickson era imobilizat la pat, incapabil să vorbească, devenind însă conştient de semnificaţiile nonverbale ale comunicării- limbajul corpului, tonul vocii şi modul în care aceste expresii non- verbale le contraziceau adesea pe cele verbale. El a început să îşi evoce amintirile activităţii musculare a propriului corp "memoriile corpului". Concetrându-se asupra acestor amintiri, el a început să recăştige controlul asupra unor părţi ale corpului, devenind capabil să vorbească şi să îşi mişte braţele. Transa şi mintea subconştientă Erickson credea că mintea subconştientă ascultă întotdeauna şi că indiferent dacă pacientul se este în transă sau nu acestuia i se pot face sugestii care să-l influenţeze hipnotic, atăt timp cât aceste sugestii rezonează la nivel subconştient. Erickson observa atent reacţiile pacientului la sugestiile lui indirecte şi antrena subconştientul ca acesta să participe activ la procesul terapeutic. Ceea ce aparent era o conversaţie normală, putea să inducă subiectului o transă, sau să provoace în acesta schimbări terapeutice. De menţionat deosebirea între ceea ce înţelegea Erickson prin subconştient şi conceptul lui Freud despre acelaşi termen. Technici indirecte În timp ce hipnoza clasică este autoritară şi directă, stărnind adesea rezistenţa subiectului, modul de abordare a lui Erickson este permisiv, adaptabil şi indirect.În timp ce un hipnotist clasic ar spune :"intri în transă" un hipnotist Ericksonian ar spune "poţi învăţa în mod confortabil să intri în transăDeoarece inducţia are loc pe parcursul unei conversaţii "normale" hipnoza Ericksoniană este cunoscută sub denumirea de Hipnoză Mascată. Erickon susţinea că nu este posibil ca mintea conştientă să instruiască mintea subconştientă şi că sugestiile autoritare vor fi, probabil întîmpinate cu rezistenţă. Mintea subconştientă reacţionează la oportunităţi, metafore, simboluri şi contradicţii. Sugestiile hipnotice efective trebuie formulate "suficient de vag", lăsând spaţiu subiectului, astfel încât acesta să umple golurile cu propriile convingeri subconştiente- chiar dacă aceştia nu percep în mod conştient ceea ce se întâmplă. Hipnoterapeutul priceput, construieşte aceste "goluri de înţeles" într-un mod adaptat individual fiecărui subiect – astfel încăt acesta să reacţioneze cât mai probabil în modul anticipat şi dorit de terapeut. De exemplu, autoritarul "vei renunţa la fumat" va avea la nivel subconştient un efect mai mic decât "poţi să devii nefumător". Prima, este o comandă care probabil provoacă rezistenţă şi atrage atenţia asupra actului de a fuma, cea de-a doua este o deschidere, o invitaţie către o posibilă schimbare, fără presiune, care este mai puţin probabil de a fi respinsă de către subiect. Technica Confuziei O persoană confuză are mintea conştientă ocupată şi preocupată, fiind mult mai înclinată spre a se orienta prin soluţiile propuse de mintea subconştientă. Persoana confuză intră singură în stări favorabile transei, fiind astfel gata de a fi condusă în transă fără a opune nici cea mai mică rezistenţă. Confuzia poate fi creată prin cuvinte ambigui, complicate, prin fraze nerostite până la sfărşit, întreruperea propoziţiei, sau multe alte tehnici care stimulează căutarea transderivaţională. Chirurgul scoţian James Braid, care a inventat termenul de "hipnotism", susţinea că focusarea atenţiei este esenţială pentru crearea transei hipnotice; teza sa era, că hipnoza este în esenţă o stare de focuzare extremă. Dar este dificil pentru persoane stresate de durere, teamă sau suspiciune să se focuzeze asupra altor stimuli. În aceste cazuri, alte metode de inducere a transei devin importante, sau cum explica Erickson: ... utilizarea îndelungată şi frecventă a tehnicilor de confuzie, a avut efecte pozitive în cazurile unde era necesară o inducţie rapidă, în special în condiţii nefavorabile, cum ar fi perioadele terminale extrem de dureroase a unor boli, sau la persoane interesate dar ostile, agresive şi resistente... Inducţia prin strângerea măinii Printre cele mai cunoscute inovaţii ale lui Erickson se numără şi tehnica scuturării mâinii ( Handschake Induction) o variantă a tehnicii prin confuzie.Inducţia este făcută de către hipnotist prin întreruperea gestului firesc de salut prin străngere de mână. Dacă procesul de strângere a mâinii se desfăşoară într-un mod neaşteptat pentru subiect, se creează o transă simplă, non-verbală, care este apoi utilizată şi aprofundată de către hipnotizator. Diversele descrieri ale lui Erickon, privitoare la "inducţia prin strângere de mână" indică faptul că e necesară o anumită cantitate de improvizaţie, precum şi supravegherea atentă şi acţiunea continuă asupra subiectului, până acesta reacţionează conform aşteptărilor hipnotizatorului. Ce poate face hipnoza si cui ii poate fi de folos? Stari de transa pot fi utilizate in medicina, stomatologie, psihoterapie. In bolile cornice, pentru a facilita examinarile neplacute, pentru a pregati anestezia pentru operatie. In stomatologie pentru a reduce anxietatea si pentru a face tolerabile tratamentele indelungate, pentru a obtine anestezia hipnotica, mioartropatia, problemele articulatiei mandibulare, si pentru a face posibil tratamentul atunci cand este un reflex de gag excesiv. In psihoterapie este util in tratamentul anxietatii, fobiilor, depresiei, stresului port-traumatic, tulburarilor psihosomatice: colon iritabil, tensiune arteriala crescuta, psoriasis, alergii, migrene, durere cronica, cancer; ca si in tratamentul tulburarilor alimentare, insomniilor, obiceiurilor nesanatoase, precum fumatul. In transa este de asemenea posibil sa se gaseasca sursa problemelor prin intermediul regresiei si colatoria in viitor pentru a trai noi modalitati de a trai fara simptom. Alte tratamente, cum este terapia comportamentala pot fi semnificativ facilitate Motto: În viaţa fiecarui om ar trebui să apară puţină confuzie…dar şi puţină iluminare Iar vocea mea te însoţeşte pretutindeni şi se transformă în vocea părinţilor tăi, a profesărilor tăi, a colegilor tăi de joacă şi în glasul vântului şi al ploii”. DR. MILTON ERICKSON, Doctor în ştiinţe
Teoria Haosului Sau Teoria Sistemelor Complexe Este o Ramură A Matematicii Și Fizicii Moderne Care Descrie Comportamentul Anumitor Sisteme Dinamice Neliniare