Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramur a matematicii i fizicii

moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a

acelor sisteme care prezint fenomenul de instabilitate numit sensibilitate fa de
condiiile iniiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (dei
se conformeaz legilor deterministe) este imprevizibil, adic aparent haotic (de
unde i denumirea teoriei).
Teoria haosului a fost formulata de Edward Lorenz n 1960. Savantul spunea, "Un
fenomen care pare a se desfura la ntmplare, are de fapt un element de
regularitate ce ar putea fi descris matematic." In termeni mai simpli, exist o ordine
ascuns n orice evoluie aparent haotic a oricrui sistem dinamic complex.
Atunci cand acesta lucre la o metoda de a crea modele ale situatiei meteo. Acesta a
dorit sa repete experimentul unei zile anterioare dar a inceput experimentul de la
un moment de timp diferit de cel initial . A introdus valori initiale approximate la
primele 3 zecimale. Din cauza acestei aproximari, dupa o ora, sistemul a deviat
foarte mult de la valorile modelului precedent
Conform tuturor ideilor conventionale de timp, rezultatul ar fi trebuit sa difere foarte
putin de secventa originala. Lorenz a demonstrat ca aceasta ide este gresita. Acest
effect a ajuns sa fie cunoscut ca si The butterfly effect. Diferenta initiala intre
doua curbe este atat de mica incat se poate compara cu un fluture care da din aripi.
Fizicienii si matematicienii anilor `80 au pus bazele Teoriei Haosului care rastoarna
legile deterministe ale fizicii newtoniene. Astfel, haosul devine o dezordine doar
aparenta, rezultata din interactiunea unor sisteme complexe dinamice ale caror
reguli abia acum incep sa ni se dezvaluie.
Acest fenomen este cunoscut mai ales pentru dependena sa de condiiile iniiale.
Cea mai mic schimbare a condiiilor iniiale duce la rezultate complet diferite.
Aceast schimbare poate proveni de la zgomot experimental sau de fond, lipsa de
acuratee a instrumentelor etc. Acest gen de probleme sunt imposibil de evitat,
chiar i n cel mai performant i dotat laborator existent. Dac se folosete ca baz
a experimentului numrul 2, rezultatul va fi complet diferit fa de experimentul n
care este folosit 2.0000001. Un asemenea nivel de acuratee este practic imposibil
de exemplu, este dificil de msurat 0.0000001 cm.
Un exemplu de sistem complet dependent de condiiile iniiale este aruncarea unei
monede. Exist dou variabile n aruncarea unei monede: ct de repede lovete
pmntul i ct de repede se rotete. Teoretic, este posibil s se controleze aceste
variabile, reuind astfel s se stabileasc ce fa va cdea n sus. Practic ns, este
imposibil de controlat n mod exact viteza de rotaie a monedei i nlimea la care e
aruncat.
Un alt matematician, Helge von Koch, a creat o construcie matematic numit
Curba lui Koch. Pentru a crea curba lui Koch, imaginai-v un triunghi echilateral.

Adugai pe fiecare latur un alt triunghi echilateral i continuai s adaugati pe

fiecare din laturile triunghiurilor un alt triunghi echilateral, ceea ce rezult e o curb
Koch. Orice parte a ei, marita, arata exact ca originalul. Aceasta e o figur
autosimilar. Curba lui Koch prezinta un paradox interesant. De fiecare dat cnd un
nou triunghi este adaugat la figura central, lungimea liniei crete. Dar aria
interioar a curbei lui Koch rmne mai mic dect aria unui cerc desenat in jurul
triunghiului original. n esen, este o linie de o lungime infinit ce nconjoar o zon
finit.
Un fractal este o figur geometric fragmentat sau franta care poate fi divizata in
parti, astfel nct fiecare dintre acestea sa fie (cel putin aproximativ) o copie
miniaturala a ntregului.
In 1975 Benoit Mandelbrot introduce numele de fractial si este derivate din
latinescul fractus, insemnand spart.
Fractalul, ca obiect geometric, are in general urmatoarele caracteristici:
1. Are o structura fina la scari arbitrar mici
2. este prea neregulat pentru a fi descries in limbaj geometric Euclidian
traditional
3. Este autosimilar
4. Are o definitie simpla si recursive care poate fi repetata in numar nelimitat

Formele fractale nu sunt o inventive a sec 20, ei existau inca de la inceput in jurul
nostrum dar nu am avut posibilitatea sa ii reproducem. Insa odata cu aparitia
calculatoarelor a fost posibila desenarea lor. De exemplu, afisarea unei portiuni
relative mici si saraca in detalii sunt necesari ani de zile.
Fractali
Curba lui KOCH
TRIUNGHI+COOVOR SIERPINSKI
Curba PEANO
Fractalul MANDELBROT
Fractalul JULIA
FRACTALI IN NATURA
Dimensiune fractala reprezinta un numar real cuprins intre dimensiunea topologica
a obiectului si dimensiunea spatiului in care este definit.
Dimensiunea topologica

Punct-0 curba-1 suprafata-2 volum -3