Teoria haosului

Definitie
Teoria haosului (sau teoria sistemelor complexe) este o ramur a matematicii i fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, acelor sisteme care prezint fenomenul de instabilitate numit sensibilitate fa de condiiile iniiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (dei se conformeaz legilor deterministe) este imprevizibil, adic aparent haotic (de unde i denumirea teoriei).

Haosul nu este chiar...haos

. Un sistem complex cum este sistemul meteorologic

al Pmntului poate fi privit ca haotic. n fapt, haosul care apare cercettorului nu este n fapt haos, ci un sistem att de complex nct este imposibil s fie surprins n toate variabilele sale. Aadar, sistemul haotic este unul determinist, iar dac i cunoti punctul de plecare i i poi controla variabilele, i poi prezice i strile intermediare ori finale

O alt caracteristic cardinal a unui sistem haotic este aceea c pornind de la o stare final a acestuia nu se poate nelege starea sa iniial. Se ntmpl astfel, pentru c exist mai multe ci de a ajunge la acelai rezultat. Necunoaterea evoluiei sistemului face imposibil reconstituirea acesteia doar pe baza strii finale.

Cine a inventat teoria haosului?

Aceast teorie l are ca printe pe matematicianul i meteorologul american Edward Lorenz, care n anii 60 ai secolului trecut a folosit calculatorul pentru a crea modele ale situaiei meteo. Lorenz a observat cum mici ajustri ale valorilor de intrare (rotunjirea unor la valori, punnd n loc de 0,345676, de pild, 0,345) au generat scenarii ale vremii radical diferite fa de cazul n care s-au pstrat valorile iniiale.

 Pe de alt parte, cercettorul american a observat un fapt esenial, o caracteristic fundamental a sistemelor haotice: la variaii multiple a valorilor de intrare sunt favorizate anumite modele pentru rezultatele finale. Aadar, dei nu se poate prezice exact care va fi modelul final n funcie de variabila modificat, anumite rezultate par a fi favorite n pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea final a sistemului au fost denumite de Lorenz atractori.

Atractori
n general un atractor este o mulime n spaiul variabilelor la care un sistem dinamic tinde dup o perioad de timp destul de lung. Geometric, un atractor poate fi un punct, o curb, o varietate sau chiar o mulime mai complicat cu structur de fractal.

 Un atractor este o mulime de stri, invariante la dinamica sistemului, ctre care strile vecine dintrun bazin de atracie tind asimptotic n cursul evoluiei sistemului. Un atractor se definete ca cea mai mic mulime cu aceast proprietate care nu se poate descompune n doi sau mai muli atractori cu bazine de atracie distincte. Sistemele dinamice au mai muli atractori, fiecare cu propriul lui bazin de atracie. Atractorul Lorenz este un atractor care apare n sistemul de ecuaii simplificate care descriu curgerea n dou dimensiuni a unui fluid. Din ntmplare, n 1960, Lorenz a descoperit comportarea haotic a acestui sistem de ecuaii difereniale.

Fractalii
Fractalii sunt reprezentari ale planului complex, ntr-o maniera recursiva. Un obiect fractal este mai dificil de surprins n complexitatea sa, el necesita din partea observatorului un efort imaginativ, o participare mentala de natura unui proces nesfrsit, care este nsasi esenta fractalilor - ei si pastreaza forma, indiferent ct de mult am mari o reprezentare. n termenii cei mai generali, un fractal demonstreaza o limita; obiectul fractal este chiar limita acestui proces cu numar infinit de operatii.

Triunghiul lui Sierpinski

Covorul lui Sierpinski

Covorul lui Sierpinski

Curba lui Koch

Efectul Fluture
In teoria haosului exista principiul numit efectul fluturelui, descriind modul in care miscarea aripilor unui fluture porneste un intreg lant de evenimente, ce duce intr-un final la aparitia unei tornade la o distanta de mii de mile de evenimentul initial.

 Potentialul formarii torandei exista mereu, dar schimbarea atmosferica intiala cauzata de bataia de aripi a fluturelui e responsabila de crearea contextului necesar pentru ca tornada sa se manifeste sau nu. Mici variatii ale conditiilor initiale ale unui sistem dinamic neliniar pot produce variatii majore pe termen lung in comportamentul sistemului.

Economie
Benoit Mandelbrot si-a ntemeiat geometria fractala bazndu-se n principal pe simularea sa ncununata de succes a tendintei preturilor bunurilor de consum, iar analiza pietei ramne una dintre cele mai atragatoare aplicatii ale geometriei fractale.

 n economie, probabil cel mai important lucru este prezicerea ntr-un mod ct mai sigur a ceea ce se va ntmpla pe piata dupa o perioada de timp. Pna recent, teoria dominanta folosita n acest scop era Teoria Portofoliului. Conform acesteia, probabilitatea schimbarilor de pe piata puteau fi modelate prin clopotul lui Gauss.

Grafic de modelare a pietei (Teoria de Portofoliu)

 n Februarie 1999 el a publicat n Scientific American ctiva dintre acesti fractali, alaturi de grafice ale pietei, aratnd ct de asemanatori sunt. n aceasta metoda, se porneste de la o forma, numita generator. Generatorul trebuie sa fie compus din 3 segmente de dreapta, pentru a obtine si cresterea si scaderea pretului. De exemplu, luam o linie frnta, si nlocuim fiecare segment cu linia frnta initiala, obtinnd dupa un numar de pasi urmatorul grafic:

Grafic fractal de modelare a pietei

Astronomie
Unul dintre cei mai frumosi fractali matematici a fost inventat de un astronom. La nceputul anilor 1960, Michel Henon de la observatorul din Nisa din Franta a observat o comportare tulburatoare ntr-un simplu model al stelelor care orbiteaza ntr-o galaxie. Cteva dintre orbite erau line si stabile, n timp ce altele pareau aproape aleatoare. La nceput, a ignorat orbitele anormale, creznd ca ele apar datorita unor erori de calcul inexplicabile.

 n cele din urma, Henon a descoperit ca acest tip de comportare haotica era o parte esentiala a dinamicii orbitelor stelare. Planetele, ca orice obiect din Univers, se supun legii gravitationale a lui Newton. nsa desi legea lui Newon pare relativ simpla, poate fi greu de pus n practica, deoarece ntr-un univers real, atractiile gravitationale ale altor planete si stele fac ca orbita planetei analizate sa fie mai putin previzibila. Folosind aproximatii, astronomii pot prezice care va fi traiectoria orbitelor corpilor ceresti din sistemul nostru solar saptamna viitoare sau peste douazeci de ani; unii dintre ei cred nsa ca nu putem afirma sigur unde se vor afla ele peste un milion de ani.

Dinamica fluidelor si chimia

Turbulenta n dinamica fluidelor reprezinta starea de miscare a unui fluid, caracterizata de schimbari haotice si stohastice. Aceasta include difuzii, convectii si variatii rapide ale presiunii si vitezei n timp si spatiu. Turbulenta reprezinta nca un domeniu incontrolabil de savanti, ea rezistnd tuturor aproximarilor liniare si consumnd foarte mult timp calculatoarelor.

Dendrite fractale
O metoda de simulare a mai multe fenomene diferite din fizica, chimie si electricitate este agregarea limitata de difuzie. La nceputul simularii pe calculator, se plaseaza n centrul unui cerc o bucata mica de materie artificiala. Apoi calculatorul lanseaza aleator, una dupa alta, particule din jurul cercului care ratacesc la ntmplare, pna ies din cerc sau adera la alta particula ntlnita. Treptat, particulele virtuale formeaza dendrite fractale orientate din centrul cercului spre circumferinta.

Fizica
Exista patru clase fundamentale de sisteme fizice: - sisteme liniare conservative (pendul fara frecari care oscileaza liber) - sisteme neliniare conservative (pendul fara frecari, mpins) - sisteme liniare disipative (pendul care oscileaza liber ntr-o atmosfera care i opune rezistenta) - sisteme neliniare disipative (pendul mpins ntr-o atmosfera care i opune rezistenta).

 Sistemele neliniare au fost mereu considerate ciudate si mai putin importante. Sistemele neliniare disipative sunt chiar iremediabile. Dar lumea reala este alcatuita tocmai din astfel de sisteme, iar modelarea acestora se face tocmai prin atractori fractali haotici. Fizicienii au ajuns la concluzia ca o gama larga de comportari complexe, unele de o mare regularitate, rasar acum din ceea ce nainte era doar haos. Multe sisteme fizice si chimice fluctueaza printr-o serie de schimbari majore de la ordinea liniara la complexitatea haotica si napoi.

Grafica pe calculator
Domeniul cel mai larg n care sunt folositi fractalii astazi este grafica pe calculator. Multe scheme de comprimare a imaginilor folosesc algoritmi fractali pentru a comprima fisiere grafice la mai putin de un sfert din dimensiunea originala. Artisti ai graficii pe calculator folosesc forme fractale pentru a crea peisaje si modele intrinseci; productii cinematografice importante i folosesc pentru efecte speciale.

Badileanu Andreea One Violeta

Clasa XI D