OCHIUL OMENESC

sistem optic centrat

12/08/21 1
How does the eye create an image for the
brain to understand?

12/08/21 2
 http://www.olympusmicro.com/primer/java/lense
s/simplemagnification/index.html
 http://www.olympusmicro.com/primer/lightandco
lor/lenseshome.html
 http://www.olympusmicro.com/primer/index.html
 http://www.olympusmicro.com/primer/lightandco
lor/lenseshome.html
 http://www.tutorvista.com/content/physics/physi
cs-ii/optical-instruments/compound-microscope-
animation.php

12/08/21 3
 Ţesuturi transparente care conduc
lumina şi formează imagini reale pe
retină
sclerotică si coroidă,
ţesuturi subţiri ,
rezistente, în care se
găsesc următoarele
’’piese optice”:
Cornee
Umoare apoasă
Cristalinul
Irisul
Umoare sticloasă (vitroasă)
Retina
Nervul optic.

12/08/21 4
12/08/21 5
Ochiul-sistem de lentile

The total refractive power of the eye is 58–60 diopters.

The refractive index of the lens is 1.42, while the cornea and aqueous
12/08/21 humor are 1.38 and 1.34 6
 Distanţa focală a ochiului
Imaginea unui obiect
situat la infinit se
formează pe retină la
15 mm de cristalin,
distanţă egală cu
distanţa focală a
acestuia C=1/0,015=66,66
δ (convergenţa minimă a
cristalinului)

C=1/0,017m=58,82 δ
12/08/21 7
Capacitatea de
acomodare a cristalinului
Putere de acomodare(notată cu A sau cu ΔC):
 A= ΔC ═ 1/fmin – 1/fmax ; ΔC = Cmax-Cmin

Acomodarea ochiului este deci posibilă între:

 Un punct situat la o distanţă maximă-punctul remotum
XR care, pentru ochiul normal, este la infinit (practic,
peste 15m ochiul priveşte fără acomodare).
 Un punct situat la o distanţă minimă-punctul proximum
XP este de 10-15 cm la tineri şi aproximativ 25 cm la
adulţi ( ochiul priveşte cu acomodare maximă).
 Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui
obiect dacă acesta se află la o distanţă de aproximativ
25 cm, numită distanţa vederii optime δ.
12/08/21 8
 Defecte de vedere -miopia
Ochiul miop are şi punctul
remotum şi punctul
proximum mai apropiate
decât ochiul normal. El nu
poate vedea clar obiecte mai
depărtate decât punctul său
remotum. Deci miopii nu văd
bine la depărtare , dar văd
foarte bine obiectele situate
la distanţă mică de ochi.
Acesta este un inconvenient
major şi se corectează cu
lentile divergente.

Ochiul miop nu vede clar

obiectele îndepărtate, imaginea
punctelor de la”infinit” se
formează în faţa retinei, fie
fiindcă ochiul e mai alungit, fie
datorită bombării remanente a
12/08/21 9
cristalinului.
HIPERMETROPIA
Ochiul hipermetrop
este mai “turtit”
decât cel normal
astfel încât focarul
său se află în spatele
retinei

12/08/21 10
A hypermetropic
 A hypermetropic (far-sighted)
person whose uncorrected near
point is 75 cm
 wishes to read a newspaper at a
distance of 25 cm. What is the
power of the
 corrective lens needed for this
person?
 ! Answer:
 ! The corrective lens must produce
a virtual, upright image of the
newspaper at
 the near point of the person’s vision
as shown below
 The object and image are on
the same side so the image
distance is negative
 ! Thus the object distance is 25
cm and image distance is -75
cm
The required lens is a converging lens with a
power of +2.7 diopters (focal length of +0.38 m)
12/08/21 11
Astigmatism

12/08/21 12
Telescopul

12/08/21 13
12/08/21 14
12/08/21 15
 Telescop

12/08/21 16
12/08/21 17
 http://www.microscopyu.com/articles/opti
cs/components.html

12/08/21 18
 Microscopul optic
 Părţi componente
 Obiectivul – partea îndreptată către obiect care dă imagini reale.
 Ocularul – partea îndreptată către ochi, care dă o imagine virtuală şi mărită a imaginii reale
dată de obiectiv
 Mersul razelor de lumină
 Mersul razelor de lumină într-un microscop se poate urmări în figura în care obiectivul Ob
formează imaginea reală şi mărită, A´B´ a obiectului AB, aşezat înaintea focarului al
obiectivului, în timp ce ocularul Oc formează imaginea virtuală şi mărită A´´B´´ a lui A´B´.
Deoarece ochiul preferă să privească imaginea y2 aceasta se va afla destul de departe, încât
razele emergente sunt aproape paralele. Ca urmare, raza B´´F´2 va face un unghi cu axa optică
a sistemului α2 aproximativ egal cu unghiul format de raza B´´O cu axa optică.

12/08/21 19
 Caracteristici optice
 a) Puterea optică a microscopului
 P = tg α2 / y1 ≅ y´1 / y1f2
 Datorită faptului că imaginea y´1 se formează foarte aproape de focarul F2 al
ocularului, ca şi în cazul lupei, imaginea finală A´´B´´ poate fi privită fără efort de
acomodare.
 Distanţa F1´A´ este practic egală cu distanţa e dintre focarul posterior al
obiectivului F1´ şi focarul anterior al ocularului F2.
 P ≅ e / f1f2
 Puterea microscopului creşte odată cu creşterea convergenţelor obiectivului, a
ocularului şi a intervalului optic e. Valoarea exactă a lui e este stabilită de fiecare
observator în parte, prin operaţia de „punere la punct” – observatorul
deplasează axial ocularul în montura sa până vede clar imaginea A´´B´´.
 b) Grosismentul microscopului
 G = tg α2 / tg α1 ; tg α2 ≅ y´1 / f2 ;tg α1 ≅ y1 / δ; G = y´1 / f2; δ / y1 = P δ ≅ P /
4,
 deoarece pentru un ochi normal δ ≅ 0,25m.
 Grosismentul este o mărime fără dimensiuni, deoarece P este inversul unei
distanţe, iar δ are dimensiunile unei lungimi. Exemplu:
 Un microscop cu distanţa focală a obiectivului f1 = 4 mm, şi a ocularului f2 = 2 cm,
având distanţa între focare e = 20 cm, va avea puterea P= 2500 dioptrii şi
grosismentul G= 625X.

12/08/21 20
 De obicei, un microscop dispune de mai multe obiective şi
oculare, ce pot fi aşezate pe rând, în diverse combinaţii la
capetele tubului microscopic, realizându-se astfel diverse puteri,
conform relaţiei:
 P ≅ e / f1f2, în care f1f2 şi e capătă prin aceste combinaţii
diverse valori.
 Majoritatea microscoapelor au distanţa e fixă şi deci o putere
constantă pentru o pereche obiectiv-ocular. Observatorul poate
deplasa doar tubul-suport al obiectivului şi ocularului, în scopul
realizării „punerii la punct” a preparatului microscopic.
 Operaţia de punere la punct se încheie în momentul în care
observatorul a găsit o poziţie a tubului suport prin care el vede
foarte clar prin microscop obiectul de cercetat, ceea ce
înseamnă că imaginea virtuală finală a acestuia (y2) se află la o
distanţă suficient de mare, încât să poată fi observată fără efort
de acomodare.
 Pentru a se putea obţine imagini suficient de luminoase,
microscopul este prevăzut de regulă cu un condensor care
concentrează lumina de la sursă pe preparatul microscopic.
12/08/21 21
12/08/21 22
 Microscop
http://www.biox.kth.se/kjellin
ternet/Micr.lab1.PDF

12/08/21 23
12/08/21 24
 A microscope
the final image is virtual, and is inverted compared to the original object

12/08/21 25
 Microscop electronic

A schematic diagram of a scanning electron microscope

displaying the image of a gunshot residue particle.
Simultaneously, an X-ray analyzer detects and displays X-
ray emissions from the elements lead (Pb), antimony (Sb),
and barium
12/08/21
(Ba) present in the particle. 26