Sunteți pe pagina 1din 11

Intrebari Evaluarea psihometrica a personalitatii

Alegeti raspunsul corect din variantele de raspuns oferite (un singur raspuns
este corect)

1. Ca aspect etic fundamental in utilizarea testelor de personalitate, protectia


subiectului se refera la:
a. situatia in care se iau decizii, spre exemplu in selectie si evaluare
profesionala, in unele cazuri clinice sau unde exista responsabilitati juridice
pentru subiect, precum si cand i se comunica rezultatul;
b. situatia cand rezultatele testului sunt comunicate in diverse contexte
stiintifice
c.situatia cand pe baza rezultatelor se fac diferentieri intre mai multe persoane,
in contexte profesionale

Corect: a

2. Dreptul la informare al subiectului se refera:


a. numai la faza de comunicare a rezultatelor
b. numai la faza de pregatire a evaluarii
c.la anumite informatii in urma carora subiectul sa-si dea consimtamantul
privitor la testare, in ambele faze

Corect: c

3.Principalele domenii ale eticii profesionale ce se cer respectate de catre psihologii


care utilizeaza teste psihologice se refera la:
a. Protectia subiectului, dreptul la informare, si relatia cu tertii beneficiari ai
rezultatelor testarii
b. Protectia subiectului, dreptul la informare, relatia cu tertii beneficiari ai
rezultatelor si dreptul la informare al tertilor pentru a lua decizii
c.Ambele

corect: a
4. In ceea ce priveste relatia psihologului cu tertii care beneficiaza de rezultatele
testarii, evaluatorul trebuie sa ia in considerare ca principala sa responsabilitate este:
a. fata de cel care a angajat actul de evaluare
b. fata de organizatia pentru care lucreaza
c. fata de subiectul testarii
corect: c
5.Limitele masurarii personalitatii prin chestionare se clasifica in:
a. trei categorii- cele care tin dificultatile de operationalizare a constructelor de
masurat, cele legate de exprimarea constructelor prin itemi si cele ce tin de
starea subiectului testat
b. patru categorii- cele care tin dificultatile de operationalizare a constructelor
de masurat, cele legate de exprimarea constructelor prin itemi, cele legate de
transmiterea si receptarea corecta a probei, si cele legate de intentia si starea
subiectului
c. cinci categorii- cele de la punctul b si cele legate de contextul testarii
corect:b
6. Principalele teorii ale personalitatii care au contribuit la constructia unor
chestionare psihologice sunt:
a. cele care concep personalitatea ca un sistem de trasaturi sau dimensiuni
b. cele care concep personalitatea in termeni de structuri preferentiale
c. cele care concep personalitatea in termeni de constructe personale si stiluri
cognitive
corect:a
7. Asociatia Psihologilor Americani (APA) claseaza instrumentele psihologice in trei
clase A, B, si C, in functie de criteriul:
a. accesibilitatii profesionale
b. dificultatii de interpretare
c. numarului de dimensiuni masurate
corect: a
8. Formula dupa care se calculeaza notele standardizate T este urmatoarea:
a. Ns= 50 + (10 : σ) (Xi - Xm)
b. Ns= (Xi- Xm) :σ
c. Ns= 50+ ( 14: σ) (Xi - Xm)
corect: a
9. Principalele caracteristici psihometrice ale testelor sunt:
a. fidelitatea cu care masoara si validitatea masurarii
b. numarul si dificultatea itemilor
c. numarul si validitatea dimensiunilor masurate
corect: a
10. Fidelitatea unui test se refera la:
a. gradul in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoare
b. gradul in care scorurile testului sunt consistente sau repetabile
c. corelatia intre rezultatele la test si rezultatele profesionale
corect: b
11. Validitatea unui test in acceptiunea generala se refera la:
a. gradul in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoare
b. gradul in care scorurile testului sunt consistente sau repetabile
c. corelatia intre rezultatele la test si rezultatele profesionale
corect: a
12. Metodele prin care se calculeaza fidelitatea unui test sunt:
a. Metoda Kuder-Richardson si metoda lui Cronbach
b. Metoda test-retest, a formelor echivalente, a consistentei interne, a
injumatatirii
c. Metoda Anastasi si metoda Guion
corect: b
13. Validitatea este de mai multe feluri:
a. Validitatea in raport cu criteriul extern si validitatea descriptiva
b. Validitatea concurenta, predictiva, de continut, de construct si de aspect
c. Ambele raspunsuri sunt corecte
corect: c
14. Validitatea masurata prin corelatia dintre rezultatele la un test si performanta
profesionala a subiectului este:
a. Validitate de continut
b. Validitate de aspect
c. Validitate raportata la criteriu
corect: c
15. Validitatea concurenta are avantajul:
a. ca utilizeaza subiectii deja aflati pe post si compara instantaneu rezultatele
testului si performanta
b. ca lasa un timp intre administrarea testului si culegerea informatiilor despre
performanta
c. ca persoanele avute la dispozitie sunt cele care au avut performanta in timp
corect: a
16. Validitatea de aspect (de fatada):
a. este cea mai importanta masura a validitatii testului
b. nu este o masura a validitatii, in sens tehnic
c. este inclusa de APA in categoria validitatii de continut
corect: b
17. Interviul si anamneza sunt:
a. metode calitative
b. metode cantitative
c. o imbinare intre cele doua
corect: a
18. Pentru cele trei mari abordari ale personalitatii, cele mai puternice si
reprezentative chestionare de personalitate sunt:
a. CPI pentru abordarea factoriala, MBTI pentru teoria tipurilor si NEO PI R
pentru teoria trasaturilor
b. CPI pentru teoria tipurilor, MBTI pentru teoria factoriala si NEO PI R pentru
teoria trasaturilor
c. CPI pentru teoria trasaturilor, MBTI pentru teoria tipurilor, si NEO PI R
pentru teoria factoriala
corect: c
19. Indicatorul tipologic Myers-Briggs are la baza:
a. Teoria lui Carl Gustav Jung
b. Teoria lui R. B. Catell
c. Teoria lui Costa si McCrae
corect: a
20. Indicatorul tipologic Myers-Briggs (MBTI) este:
a. un test clinic
b. un test care se adreseaza personalitatii normale
c. un test de performanta
corect: b
21. Indicatorul MBTI masoara:
a. patru dimensiuni polare
b. patru functii rationale
c. patru functii irationale
corect: a
22. Cele patru scale pe care indicatorul MBTI le masoara sunt:
a. senzorialitatea, intuitia, gandirea si afectivitatea
b. extraversie-introversie, senzorialitate-intuitie, gandire- afectivitate,
judicativitatea-perceptivitate
c. judicativitatea, perceptivitatea, extraversia si introversia
corect: b
23. Definirea tipului MBTI al unei persoane ca ”Gandire dominanta, extravertita, cu
senzorialitatea auxiliara, introvertita”, inseamna ca:
a. persoana utilizeaza in mod privilegiat analiza logica pentru a prelucra
informatii si a lua decizii, sprijinindu-se pe informatiile certe, verificate,
obtinute prin simturi
b. persoana si-a dezvoltat in principal gandirea extravertita si in secundar,
functia irationala a senzorialitatii
c. ambele sunt adevarate
corect: c
24. O persoana cu functia dominanta afectivitatea extravertita (conform MBTI):
a. este ilogica si sentimentala
b. este foarte intuitiva
c. ambele sunt incorecte
corect: c
25. Indicatorul MBTI poate identifica:
a. patru tipuri psihologice
b. opt tipuri psihologice
c. saisprezece tipuri psihologice
corect: c
26. Scala T- F din MBTI indica:
a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o
decizie de tip logic sau valoric
b. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau
flexibil, spontan
c. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitiv
corect: a
27. Scala S- N din MBTI indica:
a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o
decizie de tip logic sau valoric
b. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau
flexibil, spontan
c. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitiv
corect: c
28. Scala J – P din MBTI indica
a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o
decizie de tip logic sau valoric
b. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau
flexibil, spontan
c. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitiv
corect: b
29. Scala E- I din MBTI indica:
a. directia catre care o persoana isi focalizeaza preponderent energia, atentia- in
interior sau in exterior
b. functia dominanta si cea inferioara
c. capacitatea de a lua decizii rationale
corect: a
30. Persoanele extraverte:
a. au tendinta de a-si directiona energia catre interiorul lor si de a lucra mai
degraba singuri sau in grupuri mici, de a intelege lumea inainte de a o
experimenta
b. au tendinta de a-si directiona energia catre exterior, cautand compania
celorlalti, prefera sa comunice prin viu grai, mai degraba decat prin scris, si
simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o putea intelege
c. sunt realiste, practice, interesate de detalii, mai degraba atente la fapte decat
la opinii si sentimente
corect: b
31. Tipul ESTJ arata:
a. o persoana care utilizeaza gandirea extravertita pentru a lua decizii si
senzorialitatea pentru a aduna informatii, ca functie secundara
b. o persoana organizata dar afectiva, care utilizeaza intuitia pentru a lua decizii
c. o persoana cu un comportament foarte flexibil, care se adapteaza rapid la
informatiile pe care le percepe senzorial
corect: a
32. Tipul ENFP arata:
a. o persoana cu fire artistica, optimista, in general organizata si care prefera
situatiile in care interactioneaza cu mai multe persoane
b. o persoana foarte realista, cu functia secundara intuitia, foarte atenta la
detalii si precauta in relatiile cu ceilalti
c. o persoana care isi utilizeaza predominant intuitia extravertita, fiind foarte
atenta la esential, posibilitati, conexiuni, cu functia secundara afectivitatea pe
care o utilizeaza pentru a lua decizii prin analiza valorica
corect: c
33. Consecintele unei situatii sunt mai importante pentru:
a. o persoana care analizeaza logic situatia
b. o persoana care analizeaza valoric situatia
c. pentru ambele tipuri sunt la fel de importante, consecinte diferite
corect: c
34. Intr-o organizatie sunt de preferat:
a. tipurile constiincioase si meticuloase- ESTJ si ISTJ
b. tipurile creative si empatice- ENFP si INFP
c. nu exista diferentieri valorice intre tipuri
corect: c
35. Pentru tipul INFJ, ordinea preferintelor este:
a. S, N, F, T
b. N, F, T, S
c. F, N, S, J
corect: b
36. O persoana de tip ESTJ, care a obtinut urmatoarele scoruri E= 20, S= 21, T= 22,
J= 20:
a. are toate functiile psihologice, atat cele rationale, cat si cele irationale
aproximativ egal dezvoltate, fiind astfel foarte echilibrata
b. are doar doua functii bine diferentiate- gandirea- care este si functia
dominanta, si senzorialitatea care este functia secundara, celelalte fiind
nediferentiate
c. are trei functii diferentiate- gandirea, senzorialitatea si judicativitatea,
gandirea extravertita fiind cea mai dezvoltata
corect: b
37. Cand scorurile MBTI obtinute la senzorialitate si intuitie sunt egale atunci:
a. persoana este considerata mai degraba senzoriala, si in cotarea finala
primeste un punct la senzorialitate
b. persoana este considerata mai degraba intuitiva si primeste un punct la
intuitie
c. persoana este considerata a fi echilibrata si ramane cu scor 0 pe scala S-N
corect: b
38. Notele standardizate T pot fi utilizate cand distributia scorurilor brute obtinute de
un esantion la un test este:
a. normala
b. binomiala
c. logaritmica
39. Distributia normala poate fi descrisa astfel:
a. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 68% din totalul
scorurilor, intre -1σ si -2σ se afla 13,59% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ),
intre-2σ si - 3σ se afla 2,14% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ
si - 4σ se afla 0,13 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)
b. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 50% din totalul
scorurilor, intre --1σ si -2σ se afla 30% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ),
intre-2σ si - 3σ se afla 15% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si
- 4σ se afla 5 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)
c. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 40% din totalul
scorurilor, intre --1σ si -2σ se afla 15% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ),
intre-2σ si - 3σ se afla 10% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si
- 4σ se afla 5 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)
40. O nota standard T = 55 indica:
a. o intensitate medie a trasaturii respective in personalitatea subiectului
b. o intensitate scazuta a trasaturii respective in personalitatea subiectului
c. o intensitate ridicata a trasaturii respective in personalitatea subiectului
41. Chestionarul NEO PI R face parte din categoria chestionarelor:
a. de tip Big Five
b. tipologice
c. care abordeaza personalitatea din perspectiva trasaturilor
42. Chestionarul NEO PI R a fost dezvoltat de :
a. Jung si Myers- Briggs
b. Catell si Gough
c. Costa si McCrae
43. Chestionarul NEO PI R masoara:
a. trei mari factori ai personalitatii
b. patru mari factori ai personalitatii
c. cinci mari factori ai personalitatii
44. Fiecare superfactor al personalitatii, dupa NEO PI R, dispune de:
a. trei fatete
b. cinci fatete
c. sase fatete
45. Impulsivitatea, ca fateta, este o componenta a factorului:
a. Extraversie
b. Nevrotism
c. Constiinciozitate
46. Printre fatetele factorului Extraversie din NEO PI R se afla:
a. increderea, sinceritatea, modestia si blandetea
b. competenta, simtul datoriei, anxietatea si deliberarea
c. caldura, asertivitatea si activismul
47. Printre fatetele factorului Nevrotism din NEO PI R se afla:
a. caldura, cautarea stimularii si gregarismul
b. constiinta de sine, vulnerabilitatea si ostilitatea
c. optimismul, ordinea si dorinta de realizare
48. Factorul Deschidere masurat de NEO PI R se refera si la:
a. deschiderea in planul perceptiei estetice a lucrurilor
b. lipsa de deschidere estetica
c. ambele raspunsuri sunt corecte
49. Altruismul masurat prin NEO PI R este o fateta a:
a. factorului Agreabilitate
b. factorului Caldura
c. factorului Deschidere
50. Despre o persoana care a obtinut nota standard T= 65 la fateta Deliberare se
poate spune ca:
a. este o persoana impulsiva cand ia o decizie
b. deciziile pe care le ia sunt, de obicei, foarte bune
c. are tendinta de a gandi atent inainte sa actioneze
51. Daca avem o nota standard T= 35 la Impulsivitate atunci putem spune despre
persoana ca:
a. are tendinta de a gandi atent inainte de a lua o decizie
b. are capacitatea de a rezista frustrarilor si tentatiilor
c. ia decizii in pripa
52. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 40 la factorul Extraversie din NEO PI
R, poate sa obtina o nota standard T= 56 la fateta Caldura?
a. nu se poate deoarece factorul Extraversie are ca si fateta Caldura, deci cele
doua scoruri se contrazic
b. se poate daca are scoruri mai scazute la alte fatete ale factorului Extraversie
c. nu se poate deoarece un scor inalt la fateta Caldura indica o persoana
prietenoasa, specifica felului de a fi extravert, iar un scor scazut la Extraversie
indica mai degraba introversie
53. Un scor inalt obtinut la factorul Deschidere din NEO PI R, T= 60, indica o
persoana atenta la viata interioara?
a. da- deoarece deschiderea se refera la toate domeniile vietii, inclusiv la viata
interioara
b. nu- deoarece deschiderea spre viata interioara este o fateta care poate avea
un scor mult mai mic decat scorul factorului
c. nu se poate afirma nimic precis despre acest aspect deoarece nu cunoastem
scorile fatetelor
54. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 47 la factorul Nevrotism, despre ea se
poate spune ca:
a. are o capacitate de a face fata stresului mai scazuta decat majoritatea
populatiei
b. are o capacitate de a face fata stresului la fel de buna ca si majoritatea
populatiei, ca oricare alt om obisnuit
c. are o foarte buna capacitate de a face fata stresului
55. Despre o persoana care a obtinut nota T= 40 la factorul Extraversie se poate spune
ca este o persoana introspectiva numai daca:
a. are un scor mic la fateta Caldura
b. are un scor mare la factorul Deschidere
c. are un scor mic la fateta Depresie
56. Interpretarea profilelor la NEO PI R incepe cu descrierea globala a personalitatii
luand in considerare superfactorii. Primul pas este:
a. interpretarea celei mai distincte trasaturi
b. interpretarea trasaturilor care se apropie cel mai mult de nivelul mediu
c. interpretarea modului cum se imbina toti factorii
57. Daca avem un scor standard T= 41 la factorul Extraversie si un scor standard T=
59 la fateta O3 a inventarului NEO PI R - deschiderea catre sentimentele proprii,
acestea pot indica:
a. o persoana introverta, atenta la interioritatea sa, introspectiva
b. o persoana extravertita si reflexiva
c. o persoana introverta dar fara capacitatea de a se intelege pe sine
58. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu realizarile
profesionale este:
a. deschiderea
b. agreabilitatea
c. constiinciozitatea
59. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu achizitiile
academice este:
a. deschiderea
b. constiinciozitatea
c. combinatia dintre deschidere si constiinciozitate
60. Perechea de scoruri de la factorul E si factorul A din NEO PI R ofera informatii
despre:
a. stilul emotional al persoanei
b. stilul interpersonal al persoanei
c. caracterul persoanei
61. Perechea de scoruri de la factorul N si factorul E din NEO PI R ofera informatii
despre:
a. interesele vocationale ale persoanei
b. atitudinile persoanei
c. planul afectiv al persoanei
62. In alegerea formei optime de terapie pentru o persoana este utila informatia
oferita de urmatoarele scale NEO PI R:
a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidere
b. perechea de scoruri de la factorii O si A- deschidere si agreabilitate
c. perechea de scoruri de la factorii E si C- extraversie si constiinciozitate
63. In identificare intereselor vocationale ale unei persoane este utila informatia
oferita de urmatoarele combinatii de scale din NEO PI R:
a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidere
b. perechea de scoruri de la factorii O si A- deschidere si agreabilitate
c. perechea de scoruri de la factorii E si C- extraversie si constiinciozitate
64. Pentru a face inferente despre atitudinile persoanei avem nevoie sa cunoastem
informatia oferita de scorurile obtinute la urmatoarele dimensiuni masurate prin NEO
PI R:
a. perechea de factori E si O- extraversie si deschidere
b. perechea de factori O si A- deschidere si agreabilitate
c. perechea de factori E si C- extraversie si constiinciozitate
65. Chestionarul E.P.Q. este un instrument construit de:
a. J. Fahrenberg
b. H.J.Eysenck
c. R.B.Catell
66. Chestionarul EPQ este un instrument care se bazeaza pe:
a. Modelul Big Five
b. Modelul Big Four
c. Analiza factoriala
67. Conform chestionarului EPQ, personalitatea ar putea fi descrisa prin:
a. trei dimensiuni- extraversie, nevrotism si psihotism
b. patru dimensiuni- introversie, nevrotism, psihotism si deschidere
c. doua dimensiuni- nevrotism si psihotism
68. Scala de minciuna L a chestionarului EPQ poate indica:
a. cu siguranta- motivatia spre disimulare a subiectilor in timpul testarii
b. motivatia spre disimulare, doar daca exista si o corelatie inalta intre scorurile
obtinute la scalele N si L
c. motivatia spre disimulare, doar daca nu exista o corelatie intre scorurile
obtinute la scalele N si L
69. Daca o persoana a obtinut un scor standardizat T= 70 la dimensiunea psihotism
atunci:
a. poate fi descrisa ca prezentand tendinta de a produce tulburari, de a fi
solitar, de a fi dur si ostil fata de ceilalti, de a nu respecta regulile sociale, de a
obtine performante slabe in activitati sustinute
b. poate fi descrisa ca fiind inalt socializata si cu tendinta de a respecta si tine
cont de regulile sociale si de drepturile celorlalti
c. este posibil sa apara o psihoza de-a lungul vietii, datorita lipsei de descarcare
eficienta a tensiunii interne
70. O persoana cu nota standard T= 43 pe scala N- nevrotism poate fi descrisa ca
fiind:
a. o persoana cu reactii emotionale puternice, slab adaptata, irationala, uneori
rigida, foarte sensibila, anxioasa, depresiva, cu stima de sine scazuta
b. o persoana cu reactii emotionale lente si slabe, cu tendinta de a-si relua
starea initiala, foarte repede dupa activarea emotionala, lipsita de agresivitate si
anxietate si cu stima de sine ridicata
c. o persoana care se afirma, este sociabila, dominanta, cu tendinta de a fi in
centrul atentiei grupului, cu o stima de sine ridicata