1.

Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pentru a masura

fenomenul de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de: c) exactitatea
consecventa interna
2. Abilitatea instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care este desemnata drept
criteriu este cunoscuta sub denumirea de: c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu
3. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor
culese este denumita: b) codificare
4. Activitatea care consta in calcularea numarului total al cazurilor care se inscriu in fiecare
categorie dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta sub urmatoarea
denumire: d) tabulare
5. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de marketing are o
pozitie de stat major permite: a) informarea rapida a conducerii de la cel mai inalt nivel al
organizatiei
6. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune
realizarea urmatorului 18318y2416s nr de comparatii: d) (n patrat n)/2
7. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore: a) firma, mediul
extern, interfata intreprindere-mediu
8. Atunci cand intr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati intr-un anumit grup au
aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se
respecta relatia de: d) echivalenta
9. Bazele metodei de scalare diferentiala semantica au fost puse inca din anul: c) 1957
10. Brainstormingul face parte din categoria: b) metodelor intuitive de creativitate
11. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata: a) focalizarea asupra comportamentului
public
12. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ei printr-o teorie
riguroasa si al relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de: d) validitate mod
de construire
13. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente cat mai asemanatoare
cu putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumirea de: c)
exactitatea consecventa interna
14. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia stimulilor sau raspunsurilor se
numeste: d) senzitivitate
15. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cand
este folosit din nou in conditii cat se poate de asemanatoare poarta denumirea de: a)
exactitatea testare retestare
16. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevaata: c) grupele
constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate
17. Care dintre urmatoaele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) testul; 2)
mediana; 3) testul Fisher; 4) testul U; 5) coeficientul de contingenta; 6) grupul modal; 7)
coeficientul de corelatie a rangurilor; 8) media armonica corespund scalei nominale: a)
1,5,6
18. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
nominale: d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul
19. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman, mediana, testul U
20. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall, mediana, testul U
21. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) coeficientul de
corelatie; 2) grupul modal; 3) mediana aritmetica; 4) testul Student; 5) mediana; 6) testul; 7)
coeficientul de variatie; 8) testul U corespund scalei interval: b) 1,3,4
22. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
interval: d) testul Fisher, coeficientul de corelatie, testul Student
23. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
interval: d) testul Fisher, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson
24. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
proportionale: b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie
25. Care dintre urmatoarele publicatii nu apartine Institutului National de Statistica: d)
Eurobletin
26. Care dintre urmatoarele surse de informatii reprezinta pentru o intreprindere surse statistice
externe: c) pubicatiile academice
27. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata intr-o cercetare avand ca scop
studierea unei probleme stanjenitoare, sau cu o puternica incarcatura emotionala: a)
intervalul in profunzime
28. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata intr-o cercetare avand ca scop
identificarea opiniei factorilor de decizie din domeniul sportiv cu privire la finantarea
sportului: b) discutia focalizata de grup
29. Care dintre urmatoarele variabile 1) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul; 4) starea
civila; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vanzarile; 8) temperatura pot fi
exprimate doar sub forma categoriala: b) 3,4,6
30. Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea modelului Fishbein-
Rosenberg, de evaluare a atitudinii: 1) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2)
probabilitatea de garantare a rezultatelor; 3) numarul nonrespondentilor; 4) masura in care
stimulul considerat indeplineste exigentele individului, in privinta unui anumit atribut; 5)
numarul stimulilor neconsiderati de individ; 6) importanta fiecarui stimul pentru fiecare
subiect cercetat; 7) importanta fiecarui atribut al stimulului considerat; 8) evaluarea facuta
de individ importantei relative a unui anumit atribut al stimulului considerat: b) 1,4,8
31. Cea mai importanta sursa de date secundare inerne o constituie: c) inregistrarile contabile
32. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: d) volumul mare de informatii furnizate
de respondent, analiza nestatistica a datelor
33. Cercetarea cauzala este un tip de cercetare care permite: a) studierea cauzelor care explica
evolutia in timp si spatiu a unui anumit fenomen
34. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor
unei probleme are un caracter: a) exploratoriu
35. Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui management: c)
proactiv
36. Cercetarea de marketing transversala multipla permite: a) studierea evolutiei in timp a
anumitor variabile de marketing
37. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati: a) definirea vaga a nevoilor de
informatii, abordarea in general nestructurata, flexibila
38. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o serie de avantaje in
ceea ce priveste: b) reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datorata raspunsurilor
39. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: b) caracterul formal si structurat
40. Cercetarile realizate cu ajutorul panelurilor omnibus au urmatoarea particularitate: a)
presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta, de
la aceiasi subiecti selectati anterior
41. Cererea de cercetare de marketing are urmatorul rol: b) clarificarea naturii problemei pentru
echipa de cercetare
42. Codificarea consta in utilizarea de simboluri: c) preponderent numerice
43. Comparativ cu observarea in mediu natural,observarea in mediu simulat are urmatoarea
caracteristica: d) desfasurarea cercetarii intr-un mediu special creat
44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune: d) existenta mai multor
cauze, o relatie probabilista, ce poate fi dedusa, intre cauza si efect
45. Conform datelor ESOMAR, in anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata in domeniul
cercetarii pietei a fost urmatoarea: a) 15,26 miliarde USD
46. Conform datelor publicate de ESOMAR, in anul 2000, in Romania, ponderea cercetarilor
de piata referitoare la consumatoriin cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost
urmatoarea: d) 86%
47. Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de
Marketing, la inceputul anilor 60 ai secolului al XX-lea, cercetarea de marketing
reprezinta: c) culegerea, inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la
marketingul bunurilor si serviciilor
48. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing
sunt: a) producatorii de bunuri de consum sau industriale
49. Conversia datelor secundare presupune: schimbarea formei originale a datelor in
conformitate cu obiectivele cercetarii in derulare
50. Cumparatorul misterios este o metoda de observare: d) disimulata
51. Cuprinsul raportului de cercetare are urmatorul rol: a) indicarea continutului raportului
52. Daca intr-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta in toate cazurile un
barbat iar 2 o femeie se poate afirma ca se respecta principiul: c) nedegenerarii
53. Daca intr-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat totdeauna cu 1 si o femeie cu
2 se poate afirma ca se respecta principiul: b) izomorfismului
54. Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing la inceputul
anilor 60 ai secolului al XX-lea, are urmatoarele limite: b) nu ofera o imagine integrala a
procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata cercetarea
55. Despre ipotezele formulate in cercetarile de marketing, se poate afirma ca: a) sunt propozitii
nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prezinta interes pentru cercetator
56. Desprinderea concluiilor din datele culese, prelucrate si analizate este continutul urmatoarei
activitati: c) interpretarea informatiilor
57. Diferentiala semantica conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: c) interval
58. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape: b) stabilirea
scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor
59. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care trebuie sa o
rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o
valorifice este denumita: d) problema decizionala
60. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing, fac
parte urmatoarele: a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de
servicii de teren
61. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de varf in cadrul organizatiei si are ca
responsabilitate nemijlocita: b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale
organizatiei
62. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si
care este supus aprobarii managementului de specialistii firmei, in cazul realizarii cercetarii
cu forte proprii, sau de reprezentantii firmelor specializate in proiectarea si realizarea de
cercetari de marketing, lacare firma solicitanta a apelat este denumit: c) oferta (propunere)
de cercetare de marketing
63. Documentul oficial, utilizat in cadrul firmei, in care sunt prezentate necesitatile specifice de
informatii, ce presupun desfasurarea unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei,
eventualele restrictii temporare si banesti este denumit: b) cerere de cercetae de marketing
64. Documentul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raportul de cercetare s
care este parte componenta a raportului este: b) scrisoarea de inaintare
65. Editarea de birou este realizata de: a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele
cercetarii, precum si metoda utilizata pentru culegerea informatiilor
66. Editarea de teren a informatiilor presupune: d) inlaturarea deficientelor din activitatea fortei
de teren, datorate neintelegerii corespunzatoare a procedurii de culegere a datelor, de
persoana responsabila de controlul fortei de teren
67. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni: b) validarea activitatii
fortei de teren
68. Editarea informatiilor are loc in etapa de: b) prelucrare, analiza si interpretare a
informatiilor
69. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare are loc imediat dupa ce a fost finalizata: c)
stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii
70. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde
la urmatoarea intrebare majora: b)Merita sa desfasuram cercetarea?
71. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza
utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall
72. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se
realizeaza utilizand: c) coeficientul de variatie
73. Exemple de costuri fixe, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele
generate de urmatoarele aspecte: a) clarificarea problemei decizionale, redactarea
propunerii de cercetare
74. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cercetari cantitative,
sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul
modului de recoltare a informatiilor
75. Exemple de instrumente de culegere a informatiilor, care sunt pregatite in etapa de selectare
a modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele: a) chestionarul,
grila de observare
76. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor descriptive sunt urmatoarele: b)
observarea, sondajul, simularea
77. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele: a) analiza
datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor
78. Exemple de metode de cercetare directa la care poate decurge cercetatorul, in etapa de
selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt urmatoarele: b)
interviurile in profunzime, observarea
79. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea in timp a procesului de cercetare
sunt urmatoarele: a) CPM, PERT, GERT
80. Exemple de observare disimulata sunt urmatoarele: c) observarea realizata cu ajutorul
oglinzilor unidirectionale si metoda cumparatorului misterios
81. Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele: c) populatia, un anumit segment
de consumatori potentiali
82. Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: b) rapoartele unor organisme
internationale
83. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnicile proiective
de asociere, tehnicile proiective de constructie
84. Exemplu de variabila categoriala este urmatoarea: a) mediul de resedinta (urban/rural)
85. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) alegerea
surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor,
stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii
86. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici: a) desfasurarea activitatilor de
cercetare la comanda expresa a fiecarui client
87. Folosirea panelurilor in cercetarile de marketing longitudinale genereaza urmatoarea
particularitate: b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale
88. Gradul de formalizare si explicitare a unei ipoteze este mai mare cu cat: a) complexitatea
cercetarii este mai redusa
89. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroare sistematica si/sau
aleatoare poarta denumirea de: b) validitate
90. Gradul in care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru unversul care
defineste conceptul investigat poarta denumirea de: b) validitate de continut
91. Gradul in care masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza intr-un mod previzibil
cu masurari ale altor stimuli aflati intr-o relatie cu acesta poarta denumirea de: c) validitate
nomologica
92. Gradul in care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date consecvente in timp
este cunoscut sub denumirea de: a) exactitate
93. Gradul in care o masurare pare sa masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie sa masoare este
denumit: a) validitate de aspect exterior
94. Ideea fundamentala a teoriei lui Immanuel Kant, si anume ca individul nu percepe realitatea
asa cum este ea, ci asa cum mintea sa o percepe, reprezinta punctul de plecare al uneia
dintre urmatoarele modalitati de abordare a realitatii: b) interpretativa
95. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: b) elaborarea ipotezelor
96. Identificati succesiunea corecta a urmatoarelor etape ale nui test de marketing simulat: (1)
contactarea dupa cateva saptamani a persoanelor care au primit esantioane, pentru a
determina atitudinea fata de noul produs, gradul de utilizare a produsului, gradul de
satisfacie, intentia de recumparare; (2) identificarea unui nr de 30-40 de cumparatori care au
caracteristicile segmentului tinta; (3) chestionarea sbiectilor despre motivele de cumparare a
produselor din categoria analizata; (4) invitarea persoanelor selectate de a vizualiza diferite
mesaje publicitare TV sau tiparite, dintre care unele bine cunoscute, iar altele noi, printre
care se incude si mesajul despre noul produs; (5) chestionarea subiectilor in privinta
gradului de cunoastere a diferitelor marci din categoria de produse studiata si a preferintelor
in cadrul categoriei; (6) acordarea de mostre gratuite din noul produs; (7) oferirea unei
sume de bani fiecarui participant la test si adresarea invitatiei de a cumpara produse dintr-
un magazin simulat: d) 2,5,4,7,3,6,1
97. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta: d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor
raportului
98. In cadrul analizei bayesiene, analiza a priori are ca scop sa determine; a) valoarea anticipata
a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile, fara ca firma sa
realizeze o cercetare de marketing
99. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul prealabil consta in:
b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care are ca scop clarificarea
problemei de marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor
temporale si banesti
100. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizata populatia
tinta este urmatoarea: c) metodologia cercetarii
101. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizat modul de
control al activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea: d) culegerea datelor
102. In cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 persoane, opinia utilizatorilor unui
anumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice
cu cinci trepte.Distributia opiniilor a fost urmatoarea: f. favorabila 450; favorabila 312;
nici-nici 145; nefavorabila 46; f. nefavorabila 47.Care este scorul mediu exprimand opinia
esantionului despre gustul produsului respectiv: c) 4,1
103. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 persoane, opinia
utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei
diferentiale semantice cu cinci trepte.Distributia opniilor a fost urmatoarea: f. Favorabila
450; favorabila 300; nici-nici 150; nefavorabila 50; f. Nefavorabila 50. Care este scorul
mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv: c) 4,05
104. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1500 persoane, opinia
utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul
diferentialei semantice cu cinci trepte.Distributia opniilor a fost urmatoarea: f. favorabila
150; favorabila 200; nici-nici 380; nefavorabila 450; f. nefavorabila 320.Care este scorul
mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv: c) 2,61
105. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 persoane, opinia
utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO, masurata cu ajutorul unei
diferentiale semantice cu cinci trepte a fost urmatoarea: f favorabila 550; favorabila 500;
nici-nici 350; nefavorabila 250; f. nefavorabila 350: b) 3,325
106. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind
preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei li
Likert, raspunsurile au fost: Produsul ZOKOKO are gust placut: acord total 450; acord 500;
indiferent 350; dezacord 350; dezacord total 350. Care este scorul mediu realizat la nivelul
esantionului: c) 0,175
107. In cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari, sunt mentionate:
c) propunerile de decizii si actiuni care trebuie sa fie intreprinse de beneficiarul cercetarii
108. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei
nominale, se utilizeaza: d) grupul modal
109. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei
ordinale, se utilizeaza: a) mediana
110. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei
proportionale, se utilizeaza: d) media geometrica
111. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca: b) este necesara indicarea ariei
decizionale specifice, care va fi clarificata cu ajutorul informatiilor obtinute din cercetare
112. In cazul in care metodele calitative sunt utilizate in vederea formularii mai corecte a
problemei care face obiectivul investigatiei, cercetarea intreprinsa are un caracter: a)
exploratoriu
113. In cazul in care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie
responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, organizarea departamentului
de cercetari este de tip: a) centralizat
114. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendintei centrale
se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetica
115. In cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea
intrebare: c) Ce ar trebuii sa faca decidentul in conditiile date?
116. In cazul utilizarii analizei bayesiene pentru stabilirea valorii economice a informatiei de
marketing, modul de stabilire a probabilitatilor bayesiene are urmatoarea caracteristica
majora: a) subiectivitatea
117. In cercetarea de marketing scalarea reprezinta: b) activitatea de construire a scalelor
118. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica,
numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sa un fenomen poseda o anumita
caracteristica sau proprietate
119. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica,
numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita
caracteristica sau proprietate
120. In cercetarea de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza
masurarea
121. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta: b) metoda de masurare
simultana a mai multor caracteristici sau propietati
122. In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza intotdeauna: a) problema decizionala
care trebuie sa fie solutionata
123. In construirea scalelor, trebuie respectate mai multe conditii: (1) sa fie inteligibila de catre
subiectii de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna in mod obligatoriu existenta unui
instrument fizic care sa permita masurarea; (3) nivelele scalei sa constituie o reprezentare
numerica sau nenumerica a intensitatii carcateristicii masurate; (4) sa diferentieze nivelele
de intensitate ale caracteristicii cercetate: b) 1,4
124. In esenta, rolul pe care il indeplineste cercetarea de marketing in procesul decizional al unei
organizatii, este definit de urmatoarele coordonate: b) identificarea oportunitatilor si a
pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei, fundamentarea alegerii unor
alternative decizionale, evaluarea eficientei deciziilor de marketing
125. In etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei recomandari: d)
evitarea tentatiei de a culege informatii suplimentare, ca urmare a sindromului ar fi bine
daca am afla...
126. In etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presupune: c) stabilirea
caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba operatorii
127. In etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta in: a) identificarea
operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea apela si in
cadrul altor proiecte de cercetare
128. In etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, se desfasoara
urmatoarele actiuni: a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii,
clasificarea variabilelor in dependente si independente
129. In etapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recomandare: d) definirea
scopului in functie de problema decizionala
130. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea etapa: b) selectarea
modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor
131. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile de culegere si sistematizare a informatiilor
pot fi stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa: a) alegerea surselor de
informatii
132. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea etapa: c) analiza si
interpretarea informatiilor
133. In faza de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune: a) furnizarea de
informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a contactului nitial cu
respondentul, formularea intrebarilor si inregistrarea raspunsurilor
134. In functie de coordonata temporala, se disting urmatoarele tipuri de observare: b) observare
directa si observare indirecta
135. In functie de criteriul felul informatiilor furnizate, tipologia surselor de informatii ce pot
fi utilizate in cercetarile de marketing este urmatoarea: b) surse de informatii primare si
surse de informatii secundare
136. In functie de mediul de desfasurare a cercetarii, se disting urmatoarele tipuri de observare:
d) observarea in mediu natural si in mediu simulat
137. In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot clasifica in
urmatoarele categorii: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale
138. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica: a) denumirea organizatiei pentru
care a fost elaborat raportul
139. In principiu, ultima etapa a procesului de cercetare este: b) elaborarea raportului de
cercetare
140. In privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea
recomandare: d) in cazul in care nu este cunoscuta problema, se incepe cu o cercetare
exploratorie, urmata, in majoritatea cazurilor de o cercetare concluziva
141. In privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: c) focalizarea asupra
costurilor cercetarii, fara considerarea valorii informatiilor rezultate din cecetare, limiteaza
eficienta procesului decizional
142. In privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii: d) permite obtinerea
informatiilor sensibile de la respondenti, in cazul in care aspectele cercetate sunt fie
stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propiului statut
143. In privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iceberg-ului este
considerata relevanta deoarece: c) in absenta unor informatii suficiente 90% din problema
decizionala este necunoscuta si implicit omisa
144. In privinta numarului de obiective, se poate afirma ca: b) unui scop de cercetare ii
corespund mai multe obiective
145. In privinta observarii, se poate face urmatoarea afirmatie: a) exista comportamente care nu
pot fi proiectate in viitor, pe baza inormatiilor obtinute cu ajutorul observarii
146. In privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing se poate spune ca: c)
scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidentului pentru alegerea unei
variante de actiune adecvate
147. In privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoarea recomandare:
c) sursele de informatii secundare sunt preferabile sub aspectul timpului mai scurt necesar
pt obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informatiile primare
148. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca: d) este independent de problema
decizionala a solicitantului cercetarii
149. In procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor este o activitate realizata imediat: b)
dupa editarea datelor
150. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, masura in care
volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este reflectata de
criteriul definit: c) suficienta informatiilor
151. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, pertinenta si
aplicabilitatea informatiei, in raport cu situatia decizionala considerata este reflectata de
criteriul denumit: d) relevanta informatiilor
152. In randul metodelor comparative de scalare, se inscriu: 1) metoda comparatiilor perechi; 2)
scala Likert; 3) scala Stapel; 4) metoda ordonarii rangurilor; 5) scala interval; 6) scala
proportionala; 7)scala cu suma constanta; 8) diferentiala semantica: b) 1,4,7
153. In raportul de cercetare, nu sunt specificate: d) costurile totale implicate de cercetare
154. In sectiunea intitulata Contextul elaborarii propunerii de cercetare, componenta a unei
propuneri de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea intrebare: b) Care
este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii?
155. In sectiunea privind limitele cercetarii, nu sunt mentionate riscurile privind: c) alegerea
furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing
156. In sectiunea referitoare la metodologia cercetarii, in cadrul unui raport de cercetare, nu sunt
incluse informatii despre: c) concluziile cercetarii
157. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a
raspunsurilor se realizeaza: a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea
categoriilor
158. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor inchise, modul de codificare a raspunsurilor este
stabilit: b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor
159. In structura costurilor totale, in cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare
cantitativa: a) costul analizei datelor este mai mare
160. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabilirea: toate
variantele de la a la d
161. Includerea in raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetarii are urmatorul
rol: a) avertizarea beneficirului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acesteia
162. Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator
sunt folosite atunci cand: c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia
decizionala considerata si ofera o imagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului
investigat
163. Informatiile secundare reprezinta: c) informatii obtinute pt alte scopuri decat cel al
cercetarii in cauza
164. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor: d) de exprimare
165. Intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatorilor fata de trei
marci de bere (A,B,C), celor 1000 de subiecti intervievati li s-a cerut sa repartizeze 100 de
puncte la nivelul fiecarei perechi de marci, in functie de modul de apreciere a
acestora.Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: 250 (70/30, 60/40, 80/20); 400(30/70,
50/50, 90/10); 150 (60/40, 80/20, 30/70); 200 (20/80, 70/30, 40/60). Numarul mediu de
puncte obtinute de marcile A, B, C este: c) 37; 39,5; 23,5.
166. Intr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalul de varsta 25-35
ani, s-a apelat la modelul Fishbein-Rosenberg, pentru determinarea atitudinii fata de trei
marci ale unui anumit produs (A,B,C). Evaluarea produselor din punctul de vedere al
fiecarui atribut a fost urmatoarea: Gustul 0,9; 0,6; 0,1 ; Pretul 0,4; 0,7; 0,6; Ambalajul 0,3;
0,4; 0,9. Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata fiecarui
atribut al produsului, masurate cu ajutorul diferentialei semantice, este prezentata in
urmatorul tabel: Gustul 200, 300, 500, 500, 500; Pretul 100, 600, 600, 400, 300; Ambalajul
100, 500, 200, 500, 700. Care este ierarhia celor 3 marci in preferintele subiectilor cercetati:
b) B, A, C
167. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte: a) problema
decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii
168. Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, rferitoare la
persoane, organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode: b) studiul de caz
169. Lipsa spatiului pentru inregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibila a erorii totale in
activitatea de masurare, care se incadreaza in randul: b) factorilor de natura mecanica
170. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: d)
oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune
171. Masura in care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteriul denumit: b)
acuatetea informatiilor
172. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se coreleaza cu masurari
ale altor stimuli care se presupun a fi diferiti poarta denumirea de: b) validitate
discriminanta
173. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul
realizate cu alte scale poarta denumirea de: a) validitate convergenta
174. Masurarea corelatiei in cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale se realizeaza cu
ajutorul: b) coeficientului de contingenta
175. Masurarea corelatiei, in cazul informtiilor masurate cu ajutorul scalei interval se realizeaza
utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Pearson
176. Mediana poate fi utilizata pentru: a) determinarea tendintei centrale in cazul scalelor
ordinale
177. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea: d)
experimentul
178. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primite referitoare la persoane,
obiecte ori fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct
cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei este denumita: d) observare
179. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagine despre
eficienta tuturor eforturilor de cercetare intreprinse de specialistii proprii si/sau de firmele la
care s-a apelat, pe baze comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este
urmatoarea: d) metoda randamentului cercetarii
180. Metoda de observare care presupune studierea unui comportament, a unui fenomen sau a
unei situatii acolo unde se manifesta in mod efectiv este observarea: c) in mediu natural
181. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata in prezent, a fost propusa in
forma sa initiala de: d) Charles E. Osgood
182. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care
presupune identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari ,
stabilirea succesiunii acestor activitati si estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate
este: d) drumul critic
183. Metoda observarii nu poate oferii informatii despre: d) motivatiile persoanelor cercetate
184. Metoda observarii poate fi utilizata pentru studierea: d) timpului necesar unui client pentru
a alege un produs, in raionul unui magazin
185. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: b) ordinale
186. Metoda sinectica face parte din categoria: b) metodelor intuitive de creativitate
187. Metodele calitative servesc realizarii unor cercetari cu caracter exploratoriu atunci cand se
urmareste: a) construirea unor instrumente de obtinere a informatiilor, tinand cont de toate
aspectele situatiei analizate
188. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a) evaluarea atitudinii
189. Multiplicarea sau divizarea unui nr de pe scala la altul se pot realiza in cazul unei scale: d)
proportionale
190. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai in cazul
scalelor: c) interval si proportonala
191. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai in cazul scalei: c)
proportionala
192. Multpilicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul: c)
scalei proportionale
193. Nu constituie un exemplu de observare in mediu natural: d) evaluarea eficacitatii unui
anumit mesaj publicitar printr-un test de marketing simulat
194. Nu este un exemplu de observare disimulata urmatorul: d) cercetarea de tip retail audit
195. ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa
indice ordinea de importanta (locul I,II,III,IV) a patru atribute (fiabilitate, pret, usurinta in
utilizare, silentiozitate) in decizia de cumparare a unei masini de spalat.Rezultatele obtinute
au fost urmatoarele: fiabilitate 250, 350, 250, 150; pret 300, 250, 200, 250; silentiozitate
150, 250, 280, 320; usurinta in utilizare 300, 150, 270, 280. Care este ierarhia celor patru
atribute in decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin mportant): d)
fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate
196. cercetare de marketing transversala multipla este realizata: d) pe doua sau mai multe
esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte, doar o singura data,
de regula in momente diferite
197. cercetare din categoria cercetarilor descriptive are urmatoarea caracteristica: d)
fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat
198. scala de tipul urmator: acord total; acord; indiferent; dezacord; dezacord total este
denumita: a) scala lui Likert
199. scala de tipul urmator: Foarte favorabil - - - - - - - - Foarte nefavorabil este denumita: c)
diferentiala semantica
200. variabila continua este o variabila care: poate lua valori dintr-o gama practic infinita
201. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare in fct de urmatorul criteriu: a)
importanta lor in raport cu scopul cercetarii
202. Observarea este o metoda de cercetare de tip: a) exploratoriu sau descriptiv
203. Observarea este o metoda de cercetare deosebit de utila in situatiile in care: d) informatiile
nu pot fi verbalizate cu usurinta
204. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei:
a) ordnale
205. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este: d) un esantion fix, asupra
caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp
206. Pe baza criteriului scopul functional al cercetarii, tipologia cercetarilor de marketing
poate fi urmatoarea: b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive
207. Pe baza criteriului tipul informatiilor rezultate din cercetare, tipologia cercetarilor de
marketing este urmatoarea: d) cercetari cantitative, cercetari calitative
208. Pe piata romaneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firme specializate in
oferirea de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, este adesea
echivalent cu: a) aproximativ 500 USD
209. Pe plan mondial, in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing,
se inscriu urmatoarele tipuri: a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate,
firmele de servicii sindicalizate
210. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de
marketing pe plan mondial, a prezentat in cazul Romaniei, urmatoarea cifra de afaceri in
domeniul cercetarii de piata: b) 11 milioane USD
211. Pentru culegerea metodelor de analiza a informatiilor se poate utiliza urmatorul criteriu: a)
tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor
212. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare, notate A, B, C
se utilizeaza scala cu suma constanta.Respondentul repartizeaza 100 puncte, in fct de
preferintele sale astfel: 1. Marca A 70, Marca B 30; 2. Marca B 60, Marca C 40; 3. Marca A
80, Marca C 20. Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A,B,C este: d) (50,30,20)
213. Pentru fiecare obiectiv al nei cercetari de marketing, se considera ca: d) este necesara
formularea doar a unei singure ipoteze
214. Pentru informatiile secundare, sursa statistica originala reprezinta: a) organizatia care a
obtinut initial informatiile
215. Pentru o intreprindere, informatiile provenind din cercetari sindicalizate reprezinta: b)
informatii secundare
216. Pentru programarea in timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GERT,
comparativ cu metoda drumului critic sunt: b) mai avansate
217. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor
masurate cu ajutorul scalei interval se utilizeaza: c) testul Student
218. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale
optime se realizeaza prin intermediul: d) obiectivelor cercetarii
219. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: d) tehnicile proiective sunt
construite pornind de la premisaca individul judeca realitatea inconjuratoare in functie de
personalitatea si atitudinile personale
220. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a) discutiile focalizate de grup
(FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cand problema pusa in discutie este dificila,
angoasanta, find necesara diminuarea anxietatii
221. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare,
care se incadreaza in randul: c) factorilor situationali
222. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avand ca rol comunicarea rezultatelor cercetarii,
a concluziilor si recomandarilor reprezinta: d) raportul de cercetare
223. Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specalisti, referitoare la cercetarea
de marketing, sunt urmatoarele: d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si
obiectivitatea cercetarii
224. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele: b) manipularea
variabilelor cauzale independente
225. Principalul avantaj al observarii in mediul natural este urmatorul: b) gradul inalt de
acuratete a reflectarii comporamentului, fenomenului sau situatiei studiate
226. Principalul dezavantaj al observarii in mediul natual este urmatorul: c) costul datorat
faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului sau manifestarea
comportamentului investigat
227. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de marketing sindicalizate, se
inscriu urmatoarele: b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au
capacitatea de a platii pentru obtinerea datelor si a informatiilor
228. Printre deficientele care apar in cazul utilizarii surselor statistice interne nu se numara: d)
gradul scazut de disponibilitate
229. Printre dezavantajele observarii in mediu simulat, se inscrie urmatorul: b) subiectii sunt
constienti, intr-o masura mai mare sau mai mica de faptul ca, participa la o cercetare si
comportamentul lor este studiat
230. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara: b) costul informatiilor
231. Printre limitele observarii ca metoda de cercetare de marketing, se inscrie urmatoarea: d)
imposibilitatea culegerii de informatii referitoare la motivatii, asteptari, intentii sau
preferinte
232. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor, se inscrie urmatorul: a)
realizarea de estimari si previziuni
233. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se inscriu urmatoarele:
a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta
234. Procesul de editare nu presupune: d) completarea chestionarelor in care exista
nonraspunsuri
235. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea
etapa: d) briefing-ul prealabil
236. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de
solicitantul cercetarii in functie de urmatoarele criterii: a) masura in care raspunde
necesitatilor firmei de a rezolva o anumita problema decizionala, informatiile ce vor f
obtinute, resursele banesti si temporale implicate
237. Propunerea de cercetare de marketing este un document util: c) deopotriva pentru
solicitantul si realizatorul cercetarii
238. Propunerea de cercetare de marketing este: c) o descriere sistematica a metodologiei
cercetarii
239. Propunerea de cercetare de marketing nu include: d) concluziile si recomandarile formulate
pe baza cercetarii
240. Propunerea de cercetare nu indeplineste functia de: d) comunicare a rezultatelor cercetarii
de marketing
241. Publicatia americana specializata in domeniul cercetarilor de marketing, Journal of
Marketing Research a aparut pentru prima data in anul: b) 1964
242. Q-sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de: c) Willian Stephenson
243. Raportul de cercetare nu indeplineste urmatoarea functie: c) supunerea spre aprobare a
metodologiei cercetarii
244. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing: d)
de realizare a cercetarii
245. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: a) constituirea,
pregatirea si evaluarea fortelor de teren
246. Rezumatul inserat intr-un raport de cercetare nu include: a) o prezentare detaliata a
metodologiei cercetarii
247. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea de
informatii specifice scalei: c) interval
248. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are origine unica
249. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) ordinale
250. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: c) interval
251. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari
252. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari
253. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici: c) nu permite evaluarea distantelor
254. Scala ordinala are urmatoarele caracterisici: 1) origine unica; 2) intervale egale; 3) nu
permite clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6) nu are origine
unica; 7) permite clasificari; 8) nu are intervale egale: d) 6,7,8
255. Scala preferata de respondenti este: a) scala nominala
256. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici: d) nu este preferata de
respondenti
257. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici: 1) permite clasificari; 2) nu are origine
unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) nu permite clasificari; 6) are origine
unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametrica: a) 1,3,6
258. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: 1) scalele nominale; 2) scalele interval; 3)
scalele neparametrice; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinale; 6) scalele nemetrice; 7)
scalele unidimensionale; 8) scalele multidimensionale: b) 2,4,5
259. Scopul cercetarii de marketing este: b) cunoastrea mediului in care functioneaza
organizatia, identificarea oportunitatilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si
a efectelor acestora
260. Se poate utiliza metoda observarii pentru a studia: d) intervalul de timp necesar pentru
descarcarea mijloacelor de transport auto sosite la rampa unui depozit
261. Sectiunea Raportul de cercetare a unei propuneri de cercetare de marketing nu specifica:
a) modul in care vor fi analizate si interpretate informatiile
262. SORMA a fost infiintata in anul: c) 2001
263. SORMA este: d) Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice
264. Specialistii considera ca pentru aplicarea eficienta si eficace a metodei observarii este
absolut necesara indeplinirea urmatoarelor conditii principale: a) observabilitatea,
repetitivitatea, durata relativ scurta
265. Specialistii pot sa apeleze la metoda observarii pentru a studia: c) continutul articolelor
aparute in publicatiile de specialitate, referitare la piata romaneasca a produselor de
tehnologie a informatiei
266. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborarea: a) machetei
tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese
267. Studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan
mondial, a inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate in Romania, in
domeniul cercetarii de piata, in editia din anul: c) 2001
268. Tehnica de programare a desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care considera
deopotriva costurile de realizare a activitatilor si costurile acestora este: c) evaluarea si
revizuirea grafica
269. Tehnica denumita Cronbach-Alpha poate fi utilizata pentru evaluarea exactitatii: c)
consecventa interna
270. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sugerand transpunerea
intr-o alta lume, poarta denumirea de: c) tehnica portretului chinezesc
271. Testul aperceptiei tematice face parte din categoria tehnicilor: b) de constructie
272. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica: c) obtinerea de indicii referitoare la
nivelul maxim al vanzarilor potentiale, ca urmare a faptului ca testul are loc in cele mai
favorabile conditii
273. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii
reale de piata
274. Testul de piata stimulat are urmatoarea caracteristica: a) posibilitatea studierii
comportamentului subiectilor, in privinta cumpararii de incercare si a cumpararii repetate
275. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor
masurate cu ajutorul scalei nominale se realizeaza utilizand: a) testul neparametric
McNemar
276. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor
masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand: d) testul t
277. Testul pentu semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor
masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand: d) testul H- Kruskal- Walis
278. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o semnificatie
ambigua, pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o intamplare, poarta denumirea
de: a) testul apreciatiei tematice
279. Tipul de cercetare cauzala bazat pe distributia fortata a produselor prin anumite
magazine, detailistii fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte
favorabila a produsului este denumit: b) test de piata controlat
280. Transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai n cazul scalelor: d) interval si
proportionale
281. Un avantaj maor al observarii simulate este: c) gradul mare de control al cercetatorului
asupra factorilor ce influenteaza comportamentul sau interpretarea lui
282. Un dezavantaj major al observarii in mediu simulat este urmatorul: d) fenomenul sau
comportamentul investigat pot f diferite de cele care au loc in conditii reale
283. Un exemplu de observare in mediu natural este urmatorul: a) identificarea transelor orare,
carora le corespunde cea mai mare audienta TV
284. Un exemplu de observare in mediu natural este urmatorul: d) identificarea produselor
concurente, existente in diferite puncte de vanzare
285. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul: a) estimarea
ponderii pe care o detin in ansamblul populatiei, subiectii care au un anumit comportament
de cumparare si consum
286. Un exemplu de variabila continua este urmatorul: a) profitul organizatiei
287. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie: b) sa fie
inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile
288. Una din urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii: c) scala lui Stapel
289. Una din urmatoarele metode de scalare permite comparatii: c) metoda ordonarii rangurilor
290. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul
ca: d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalei nominale
291. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul
ca: a) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, reprezentative din punct de
vedere statistic, dar foarte riguros selectionate
292. Una dintre carcateristicile majore ale observarii este urmatoarea: c) absenta interactiunii sau
comunicarii direct cu subiectii investigati
293. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii intre stimuli: b) scala lui
Likert
294. Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americana de
Marketing, la finele anilor 80 ai secolului al XX-lea , este urmatorul: a) clarificarea
importantei acordate rolului pe care il indeplineste cercetarea de marketing in cadrul
organizatiei
295. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare in raport cu cele secundare
este: b) relevanta informatiilor in raport cu problema cercetata
296. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea decidentilor si a
cercetatorilor: c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel incat sa
se excluda reciproc
297. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata
cu: d) scaderea masurii in care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru
fundamentarea procesului de alegere a unei variante de actiune
298. Variabilele categoriale sunt cele care: d) pot avea doar un nr limitat de valori distincte
299. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modalitate de evaluare
a: b) acuratetei informatilor
300. Verificareasi, acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost culese reprezinta
continutul activitatii de: b) editare a datelor