Informații importante cu privire la examenul disciplinei Cercetări de marketing

25 iunie 2020 – ora 9.00

În cele ce urmează, veți găsi 60 de întrebări de tip grilă (răspunsuri unice și multiple) din cadrul cărora voi
include 15 în examenul ce va avea loc în data de 25 iunie 2020, ora 9.00. Primele 30/60 de grile au răspunsurile
corecte îngroșate (bolduite), pentru ultimele 30/60 va trebui să (re)citiți PPT și bibliografia recomandată pentru
a identifica răspunsurile corecte.

Vă readuc aminte că examenul (de tip grilă) nostru va conține 20 de întrebări cu răspunsuri unice sau multiple.
Fiecare întrebare la care s-a răspuns corect va fi notată cu 0,45 puncte,
nota maximă fiind de 10 (zece) - 0,45 punct x 20 întrebări + 1 punct oficiu = 9 + 1 = 10 (zece).

În cazul întrebărilor cu răspunsuri multiple, punctajul de 0,45 puncte se va obține dacă se vor alege DOAR și
TOATE variantele corecte de răspuns.

Din cele 20 de întrebări de tip grilă ale examenului, 15 vor fi din cele prezentate mai jos, iar 5 vor fi noi și se
vor baza pe PPT-urile discutate la curs (inclusiv bibliografia de la finalul fiecărui PPT).

Examenul se va considera trecut dacă nota obținută este de minim 5 (cinci).

Pentru obținerea notei de minim 5 (cinci), va trebui să răspundeți corect la 9/20 de întrebări – 9 x 0.45 puncte
+1 punct oficiu = 4.05 + 1 = 5.05.

În data examenului, 25 iunie 2020 (joi), la ora 9.00 vă rog să intrați cu adresele instituționale (ulbsibiu.ro) pe
GoogleMeet la linkul pe care îl voi posta pe GoogleClassroomul nostru, la flux/stream.

Camerele video și microfoanele dispozitivelor pe care le veți folosi trebuie să fie funcționale și active din
momentul în care intrați pe linkul de mai sus. Voi realiza legitimarea/prezența Dvs. pe baza catalogului,
împreuna cu colega mea, Simona Vinerean, iar voi va trebui să prezentați actul de identitate/carnetul de student
în fața camerei video. După ce am realizat această activitate, voi include în chat (din GoogleMeet) link-ul ce va
duce la GoogleFormsul cu întrebările de tip grilă.

!! Puteți completa GoogleFormsul cu întrebările de tip grilă DOAR dacă sunteți logați cu adresele instituționale
(ulbsibiu.ro)!!

!! O dată ce ați dat SUBMIT la GoogleFormsul cu întrebările de tip grilă, examenul s-a încheiat pentru Dvs. și
puteți ieși din GoogleMeet !!

!! Întâlnirea pe GoogleMeet va fi înregistrată, camerele video (atât ale noastre, cât și ale voastre) fiind active pe
tot parcursul întâlnirii !!

!! Timpul pentru completarea răspunsurilor celor 20 de întrebări este de 40 de minute de la includerea link-ului
GoogleForms cu întrebările de tip grilă în chatul din GoogleMeet. !!

!! O dată ce a expirat timpul (40 de minute), nu voi mai primit răspunsuri, implicit studenții care nu au trimis
(submit) răspunsurile vor fi considerați picați !!

Nota finală la disciplina Cercetări de marketing este formată din:

- 1.5 puncte – prezență curs.
- 3.5 puncte – examen de tip grilă.
1
 - 5 puncte – seminar.
Total 10 puncte = nota 10 (zece).

În cazul în care aveți neclarități legate de examenul nostru, vă rog să mă contactați la adresa de e-mail:
mihai.tichindelean@ulbsibiu.ro .

Succes!

Grile propuse pentru examenul disciplinei Cercetări de marketing

25 iunie 2020 – ora 9.00
1. Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore:
A. firma, mediul extern, interfața întreprindere-mediu;
B. organizaţia, mediul intern, mediul extern;
C. piaţa, mediul intern, mediul extern;
D. firma, piaţa, mediul intern.

2. Pe baza criteriului – scopul funcțional al cercetării -, tipologia cercetărilor de marketing poate fi următoarea:
A. cercetări cantitative, cercetări calitative;
B. cercetări exploratorii, cercetări concluzive;
C. cercetări transversale, cercetări longitudinale;
D. cercetări primare, cercetări secundare.

3. Cercetarea de marketing al cărei scop principal este clarificarea și înțelegerea coordonatelor unei probleme
are caracter:
A. exploratoriu;
B. instrumental;
C. descriptiv;
D. predictiv.

4. O cercetare din categoria cercetărilor descriptive are următoarea caracteristică:

A. utilizarea de eşantioane mici;
B. caracterul flexibil;
C. definirea vagă a coordonatelor cercetării;
D. fundamentarea pe baza unor cunoştinţe prealabile despre fenomenul studiat

5. Metoda aplicabilă pentru desfăşurarea unei cercetări cauzale este următoarea:

A. observarea;
B. analiza datelor secundare;
C. interviurile de grup;
D. experimentul.

6. Cercetarea calitativă are următoarele caracteristici:

A. analiza statistică a datelor, caracterul exploratoriu;
B. cuantificarea datelor şi generalizarea rezultatelor la nivelul populaţiei ţintă;
C. utilizarea în mare măsură a întrebărilor de sondare a respondentului, culegerea structurată a datelor;
D. volumul mare de informaţii furnizate de respondent, analiza nestatistică a datelor.

7. În cazul unei cercetări de marketing, problema decizională este descrisă de următoarea întrebare:
A. ce informaţii trebuie să stea la baza deciziei de marketing;
B. care sunt informaţiile care sunt necesare decidentului;
C. ce ar trebui să facă decidentul în condiţiile date;
D. care sunt informaţiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetărilor de marketing.

8. În etapa de stabilire a scopului cercetării, se consideră următoarea recomandare:

A. apelarea la formulări vagi;
B. recurgerea la definiri cât mai ample ale scopului;
 C. definirea cât mai îngustă a scopului;
D. definirea scopului în funcţie de problema decizională.

9. Exemple de surse de informaţii primare sunt următoarele:

A. baze de date online;
B. evidenţa vânzărilor organizaţiei;
C. populaţia, un anumit segment de consumatori potenţiali;
D. buletine şi anuare statistice.

10. Exemple de surse de informaţii secundare sunt următoarele:

A. specialiştii firmelor de consultanţă;
B. rapoartele unor organisme internaţionale;
C. personalul din compartimentele organizaţiei;
D. organizaţiile patronale.

11. Variabilele categoriale sunt cele care:

A. pot lua un număr nelimitat de valori distincte;
B. se referă la categoriile de respondenţi vizate de cercetarea de marketing;
C. pot dobândi diferite valori numerice;
D. pot avea doar un număr limitat de valori distincte.

12. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă:

A. procesul de culegere a datelor primare şi secundare;
B. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau
fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
C. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile şi
proprietăţile unui fenomen;
D. procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.

13. Una din condiţiile care trebuie respectate în construirea scalelor o constituie:
A. existenţe în mod obligatoriu a unui instrument fizic care să permită măsurarea;
B. să fie inteligibile de către subiecţii de la care se culeg informaţiile;
C. să posede un număr cât mai mare de nivele;
D. să permită măsurarea concomitentă a cel puţin două caracteristici.

14. Scala lui Stapel:

A. Posedă un număr impar de categorii, categoriile extreme reprezentând sensuri opuse ale
atributului măsurat;
B. Posedă 10 niveluri, 5 cu semnul plus și 5 cu semnul minus, iar între aceste două zone se inserează
atributul ce urmează a fi evaluat, fără prezentarea celor doi poli ai săi;
C. Conține un set de propoziții ce reprezintă afirmații cu caracter favorabil sau nefavorabil la
adresa stimului care face obiectul investigației;
D. Posedă 2 categorii, un de tip afirmativ, iar a doua de tip negativ.

15. În faza de proiectare a cercetării de marketing, este inclusă următoarea etapă:

A. elaborarea cererii de cercetare de marketing;
B. selectarea modalităţilor de culegere şi sistematizare a informaţiilor;
 C. culegerea informaţiilor;
D. estimarea prealabilă a valorii informaţiilor ce vor fi obţinute din cercetare.

16. Principalele caracteristice ale cercetărilor cauzale sunt următoarele:

A. Caracterul calitativ;
B. Caracterul planificat și structurat;
C. Manipularea variabilelor cauzale independente;
D. Manipularea variabilelor efect dependente;
E. Desfășurarea într-un mediul controlat de către cercetător;
F. Desfășurarea într-un mediul natural/necontrolat de către cercetător.

17. Care dintre cele patru tipuri de scale, are origine unică?
A. nominală B. ordinală C. interval D. proporțională.

18. În cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este:

A. respondentul;
B. persoana de la care se culeg datele;
C. echivalentă cu unitatea de sondaj;
D. persoana, grupul de persoane sau organizaţia despre care se culeg informaţii.

19. Informaţiile secundare reprezintă:

A. informaţii obţinute special pentru a servi scopului cercetării aflate în derulare;
B. informaţii care servesc îndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetări;
C. informaţii obţinute pentru alte scopuri decât cel al cercetării în cauză;
D. informaţii care se obţin în mod repetat de la acelaşi eşantion de subiecţi.

20. Dacă într-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta în toate cazurile un bărbat, iar 2 o
femeie se poate afirma că se respectă principiul:
A. standardizării;
B. izomorfismului;
C. nedegenerării;
D. normalizării.

21. Metoda scalei cu sumă constantă rezultă în date de tip:

A. nominal;
B. ordinal;
C. interval;
D. proporțional.

22. Pentru determinarea atitudinii subiectului X faţă de trei mărci de televizoare, notate a,b,c, se utilizează scala
cu sumă constantă. Respondentul repartizează 100 de puncte în funcţie de preferinţele sale, astfel:

1. Marca a 70 Marca b 30
 2. Marca b 60 Marca c 40
3. Marca a 80 Marca c 20

Scorul calculat, pentru fiecare marcă în ordinea - a,b,c - este:

A(50,40,20) B(50,20,40) C(30,50,20) D(50,30,20)

23. Metoda ordonării rangurilor conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. nominale; B. ordinale; C. interval; D. parametrice.

24. Scala cu cea mai redusă capacitate de măsurare este scala:

A. nominală; B. ordinală; C. interval; D. proporţională.

25. Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. ordinale; B. interval; C. proporţionale; D.parametrice.

26. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. nominale; B. ordinale; C. interval; D. neparametrice.

27. În cadrul unei cercetări selective, efectuată pe un eşantion de 1.000 persoane, opinia utilizatorilor unui
anumit produs despre preţul acestuia a fost măsurată cu ajutorul unei diferenţiale semantice cu cinci trepte.
Distribuţia opiniilor a fost următoarea:
Opinia f.favorabilă favorabilă nici-nici nefavorabilă f.nefavorabilă
Nr. pers. 450 300 150 50 50
Care este scorul mediu exprimând opinia eşantionului despre preţul produsului respectiv

? A. 4,15; B. 4,20; C. 4,05; D. -4,45.

28. Pentru caracterizarea tendinţei centrale, doar în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei proporţionale
se poate utiliza:
A. mediana; B.abaterea; C.modulul; D.media geometrică.

29. În cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendinţei centrale se face cu ajutorul:
A. mediei aritmetice;
B. distribuţia de frecvenţă cumulată;
C. variației;
D. mediei armonice.

30. Scala ordinală are una din următoarele caracteristici:

A. permite transformări de tipul f(x) = ax + b;
B. permite diferențierea stimulilor cercetați în funcție de raportul dintre rangurile obținute de aceștia în
funcție de un anumit criteriu;
 C. permite crearea unei ierarhii a stimulilor în funcție de un anumit criteriu;
D. permite evaluarea comparativă a stimulilor cercetați în funcție de diferența dintre rangurile obținute de
aceștia în funcție de un anumit criteriu

31. În caracterizarea tendinţei centrale, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizează:
A. mediana;
B. abaterea standard;
C. distribuţia de frecvenţă;
D. grupul modal.

32. Una dintre următoarele metode de scalare nu permite comparaţii între stimuli:
A. scala cu sumă constantă;
B. scala lui Likert;
C. metoda ordonării rangurilor;
D. scala Fisher.

33. Scalele care permit ordonări sunt următoarele:

A. Scalele nominale;
B. Scalele interval;
C. Scalele neparametrice;
D. Scalele proporționale;
E. Scalele ordinale
F. Scalele nemetrice
G. Scalele unidimensionale
H. Scalele multidimensionale

34. În cercetarea de marketing, scalarea multidimensională reprezintă:

A. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau fenomen
posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
B. metoda de măsurare simultană a mai multor caracteristici sau proprietăţi;
C. metoda de scalare simbolică simultană, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile şi
proprietăţile unui fenomen;
D. procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.

35. Cercetarea descriptivă transversală presupune următoarele avantaje comparativ cu cercetarea descriptivă de
tip longitudinal:
A. Determinarea schimbărilor;
B. Cantitatea de date culese;
C. Acuratețea datelor;
D. Reprezentativitatea eșantionului;
E. Eroarea datorată răspunsurilor.

36. Raportul de cercetare nu îndeplineşte următoarea funcţie:

A. prezentarea recomandărilor bazate pe rezultatele cercetării;
B. comunicarea rezultatelor cercetării;
C. supunerea spre aprobare a metodologiei cercetării;
 D. comunicarea concluziilor cercetării.

37. În principiu, ultima etapă a procesului de cercetare este:

A. implementarea cercetării;
B. elaborarea raportului de cercetare;
C. prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor;
D. interpretarea informaţiilor.

38. Alegerea surselor de informații are loc în următoarea fază a procesului cercetării de marketing:
A. culegerea informaţiilor;
B. faza de proiectare a cercetării;
C. faza preliminară a cercetării;
D. faza de realizare a cercetării.

39. În structura costurilor totale, în cazul unei cercetări calitative comparativ cu cercetarea cantitativă, ponderea:
A. costului analizei datelor este mai mare;
B. costului activităţilor desfăşurate pe teren este mult mai mare;
C. costului elaborării concluziilor şi raportului de cercetare este mai mic;
D. costului pregătirii cercetării este mult mai mare.

40. Exemple de metode cercetare directă la care poate recurge cercetătorul, în etapa de selectare a modalităţii de
culegere şi sistematizare a informaţiilor, sunt următoarele:
A. investigarea surselor secundare, experimentul;
B. interviurile în profunzime, observarea;
C. sondajul, simularea;
D. reuniunile focalizate de grup, experimentul.

41. În funcție de criteriul – natura relației – abordarea științifică a conceptului de cauzalitate, presupune că:
A. Producerea evenimentului X face mai probabilă producerea evenimentului Y;
B. Nu putem dovedi relația dintre X și Y. O putem doar deduce;
C. Cauza X va determina întotdeauna producerea evenimentului Y;
D. Se poate demonstra relația dintre X și Y.

42. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare în funcţie de următorul criteriu:
A. importanţa lor în raport cu scopul cercetării;
B. relevanţa lor pentru cercetarea de marketing;
C. legătura lor cu sursele de date primare şi secundare;
D. complexitatea activităţilor de culegere, prelucrare, analiză şi interpretare pe care le implică.

43. Care din următoarele elemente nu este inclus în aria cercetărilor de marketing?
A. Comportamentul de consum și de cumpărare;
B. Nevoile și așteptările clienților;
C. Satisfacția angajaților concurenților;
D. Conjunctura pieței.

44. În cadrul cercetărilor exploratorii nu se aplică următoarea metodă de cercetare:

A. Studiul de caz;
B. Simularea de marketing;
C. Reuniunile focalizate de grup;
 D. Analiza datelor secundare.

45. Cercetarea concluzivă, denumită cercetare de confirmare se împarte în:

A. Cercetare descriptivă și exploratorie;
B. Cercetare exploratorie și instrumentală;
C. Cercetare cauzală și descriptivă;
D. Cercetare cauzală și exploratorie.

46. În cadrul cercetărilor concluzive, necesarul de date este definit:

A. Clar;
B. Vag;
C. Nu este definit;
D. Flexibil.

47. Cercetarea descriptivă transversală multiplă presupune:

A. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane dependente în
momente diferite;
B. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane dependente în momente
diferite;
C. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane independente în momente
diferite;
D. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane independente în momente
diferite.

48. Cercetarea calitativă este caracterizată prin următoarele:

A. Analiza nestatistică a datelor;
B. Analiza statistică a datelor;
C. Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată;
D. Eșantion reprezentativ pentru populația investigată;
E. Culegerea structurată a datelor;
F. Culegere nestructurată a datelor;

49. Cercetarea de tip cantitativ este caracterizată prin următoarele:

A. Analiza nestatistică a datelor;
B. Analiza statistică a datelor;
C. Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată;
D. Eșantion reprezentativ pentru populația investigată;
E. Culegerea structurată a datelor;
F. Culegere nestructurată a datelor;

50. Observarea este metoda de cercetare:

A. utilizată pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, în cadrul
căreia cercetătorul nu interacționează sau nu comunică direct cu subiecții investigați.
 B. utilizată pentru culegerea de date secundare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, în cadrul
căreia cercetătorul nu interacționează sau nu comunică direct cu subiecții investigați.
C. utilizată pentru culegerea de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion
reprezentativ de respondenți.
D. prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau
manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor)
dependente.

51. În funcție de mediul de observare, observarea poate fi clasificată în:

A. Observare disimulată și observare nedisimulată
B. Observare in mediul natural și observare în mediul simulat
C. Observare în mediul intern și observare în mediu extern
D. Observare structurată și observare nestructurată

52. În cadrul observării personale, se pot utiliza următoarele metode:

A. Clientul misterios
B. Observarea prin oglindă unidrecțională
C. Psihogalvanometrul
D. Pupilometru

53. Sondajul este metoda de cercetare:

A. Utilizată pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, în cadrul căreia
cercetătorul nu interacționează sau nu comunică direct cu subiecții investigați.
B. Utilizată pentru culegerea de date secundare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, în cadrul
căreia cercetătorul nu interacționează sau nu comunică direct cu subiecții investigați.
C. Utilizată pentru culegerea de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion
reprezentativ de respondenți.
D. Prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau
manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor)
dependente.

54. Cadrul de eșantionare este:

A. instrumentul de culegere a datelor.
B. subgrup din populația studiată care este selectat pentru a participa la cercetare și care permite
generalizarea statistică a rezultatelor la nivelul ansamblului populației țintă.
C. persoana care furnizează informațiile solicitate.
D. lista tuturor populației țintă.

55. Chestionarul este:

A. Instrumentul de culegere a datelor.
B. Subgrup din populația studiată care este selectat pentru a participa la cercetare și care permite
generalizarea statistică a rezultatelor la nivelul ansamblului populației țintă.
C. Persoana care furnizează informațiile solicitate.
D. Lista tuturor populației țintă.

56. Particularitățile sondajului ca metodă de cercetare sunt:

A. Comunicarea cu respondentul;
B. Reprezentativitatea eșantionului;
 C. Caracterul preponderent descriptiv;
D. Caracterul preponderent cauzale;
E. Caracterul preponderent cantitative;
F. Caracterul preponderent calitativ.

57. Avantajele sondajelor online sunt:

A. Rapiditatea desfășurării cercetării;
B. Costul mic;
C. Comoditatea pentru respondent;
D. Rata de răspuns;
E. Autoselecția;
F. Ușurința culegerii datelor;

58. Avantajele sondajelor personale sunt:

A. Feedback-ul operatorului;
B. Gradul de completare a chestionarului;
C. Costul;
D. Reticența față de întrebări sensibile;
E. Utilizarea de mostre.

59. În proiectarea chestionarului trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

A. Măsura în care acesta asigură informația necesară managementului pentru luarea deciziilor;
B. Măsura în care este adaptat caracteristicilor respondenților;
C. Măsura în care este adaptat caracteristicilor cercetătorului;
D. Măsura în care conține un număr egal de întrebări deschise și întrebări închise.

60. Testul de piaţă standard are următoarea caracteristică:

A. efectuarea cercetării în condiţii reale de piaţă;
B. costul relativ mic;
C. imposibilitatea studierii reacţiei concurenţilor;
D. absenţa informaţiilor despre succesul real al produselor noi.