CAPITOLUL 1

Alegeţi varianta de răspuns corectă la următoarele întrebări:

1. Care este rolul major al cercetării de marketing? a) satisfacerea
clientului în condiţii de profitabilitate pentru întreprindere; b)
consolidarea celor 4 factori ai mixului de marketing pentru a
asigura realizarea obiectivelor strategice; fc-) asigurarea
informaţiilor necesare decidenţilor în procesul decizional, creşterea
notorietăţii produselor din portofoliul întreprinderii.
2. Cercetarea de marketing conduce la: ,..— a) menţinerea
incertitudinii; __J>) reducerea incertitudinii; c) eliminarea
incertitudinii; d) nu are niciun efect asupra incertitudinii.
3. in care etapă a procesului de planul de eşantionare? cercetare de
a) elaborarea raportului de cercetare b) tratarea şi analiza datelor; ;
c) stabilirea cadrului cercetării; d) identificarea şi
operaţionalizarearoble ; ) colectarea datelor. p mei;
4. Care dintre activităţile de mai jos se desfăsoară i rc identificare
şi operaţionalizare a problemei de ceetare?n etapa de 3 a colectarea
datelor; formularea ipotezelor de cercetare; b c) stabilirea tipului
de cercetare; d) intocmirea planului de eşantionare; e) codificarea
datelor.
marketing se stabileşte
5. Din cadrul subsistemului de date nu face parte modulul: a)
concurenţi; clienţi, IC-fu rnizori; economic; e) sector.
6• Nu reprezintă criteriu pentru a face distincţia intre un studiu şi o
cercetare de marketing: a) reproductibilitatea; b)
generalizabilitatea; validitatea; d) earacterul cumulativ; e)
contribuţia ştiinţifică.
7' in care etapă a procesului de cercetare de marketing se stabileşte
metoda de colectare a datelor? 1a) colectarea datelor; b) tratarea şi
analiza datelor; stabilirea cadrului cercetării; d) identificarea şi
operaţionalizarea problemei; e) intocmirea raportului de cercetare.
8. În care etapă a procesului de cercetare de marketing are loe
formularea ipotezelor? a) colectarea datelor; b) tratarea şi analiza
datelor; c) stabilirea cadrului cercetării; identificarea şi
operationalizarea problemei; e) întocmirea raportului de cercetare.
9. Printre principalele caracteristici ale cercetării de marketing nu
regăseşte: a) caracterul sistematic; 6)) caracterul cumulativ; c)
realizarea dintr-o perspectivă decizională; d) caracterul obiectiv.
Se
10. Pentru ca demersul de cercetare în marketing sa aibă caracter
ştiinţific trebuie să răspundă la o serie de cerinţe. Dintre aceste
cerinţe nu face parte: a) validitatea; b) caracterul cumulativ; /0 1)
c) caracterul reproductibil; d) obiectivitatea investigatorului; e)
exactitatea măsurării.

11. Care dintre abordările de mai jos nu reprezintă o abordare in

vederea asigurării informaţiilor de marketing: a) abordarea de tip
„sistem informational"; 4 1 -c?' b) abordarea de tip „sistem de
suport în procesul decizional"; c) abordarea de tip „proiect de
cercetare"; d) abordarea de tip ,sistem de monitorizare a pietei".

12. Dintre metodele utilizate în cadrul cercetării exploratorii nu

parte: a) ancheta pe bază de chestionar; b) studiul documentar; c)
metodele calitative de cercetare; d) studiul de caz; e) metoda
observatiei.
o2- c;
13. Reprezintă un obiectiv al cercetării cauzale: 7i /6 a) descrierea
caracteristicilor untn grup; b) demonstrarea unei de cauzalitate in
c) formularea ipotezelor de cercetare; tre variabile; d) elaborarea
de previziuni; e) estimarea proportiei persoanelor care se comportă
intr-un anurnit
14, pintre componentele sistemului suport procesul decizi parte:
onal nu face a) subsistemul de date; b) subsitemul de dialog;
subsistemul de decizie; subsistemul de modele.
15. Sistemul informaţional de marketing (SIM) se caracterizează
prin: li se a) utilizarea de modele; b) adaptabilitate; f- , 9 ) tratarea
statistică a datelor; rezolvarea unor probleme nestructurate; e)
interfaţă prietenoasă cu utilizatorul.
eter inţe
reit
iCe
1.4.2. intrebări adevărat/fals
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
1. Subsistemul de date este o componentă a sistemului
informaţional de marketing.
2. Sistemul infon-naţional de marketing este conceput pentru
rezolvarea unor
3. Informaţia perfectă este cea care reduce complet incertitudinea
sporind la maximum rezultatele băneşti ale deciziei.
4. În ultima perioadă de timp, se observă o creştere a ponderii
studiilor calitative utilizate în procesul cercetării de marketing.
5. Cercetarea de marketing conduce la eliminarea incertitudinii.
6. Cercetarea de marketing asigură suport informaţional în
procesul decizional doar la nivel operaţional.
7. Colectarea datelor reprezintă prima etapă a procesului de
cercetare de marketing.
8. În cadrul etapei de identificare şi operaţionalizare a problemei
are loc şi formularea ipotezelor.
9. Una din metodele utilizate în cercetarea exploratorie este
ancheta prin sondaj pe bază de chestionar.
10. Unul din obiectivele cercetării exploratorii se referă la
clarificarea unor concepte.
11. Contribuţia ştiinţifică este un criteriu utilizat pentru a face
distincţia dintrt un studiu şi o cercetare de marketing.
12. Reproductibilitatea este indispensabilă atât în cazul studiului,
cât şi în
cazul cercetării.
ţ>,
13. Implicarea cercetătorului în valorificarea rezultatelor activităţii
sale este o problemă carc apare în asigurarea unui demers ştiinţific
în cercetarea de marketing.
14. Furnizorii reprezintă o componentă a subsistemului de date.
15. Studiul de marketing este o activiate ce are drept scop
culegerea şi unor date pcntru asigurarea unui suport in procesul
decizional. 1.4.3. intrebări deschise Rilspundeli la următoarele
intrebări:
CAPITOLUL 2
2.4. iNTR.111Ă.R1 1)14: VVRIFICARE A CUNOŞTINŢELOR
(MWeAl, C 2.4.1. Îlntreb. ri gr Alegeţi varianta de răspuns corectă
la următoarele întrebări: I. Dintre elementele ofertei de cercetare
face parte: a) rezultatele previtionate ale cercetării; tnetodologia de
cercetare; c) modul dc utilizare a informaţiilor ce vor 11 obţinute;
d) acţiunilc altemative posibile.
2. Cererea de ofiertă de cercetare cuprinde: a) scopul, obiectivele şi
limitcic proiectului; h) metodologia de cercetare; c) necesarul de
timp şi personal; ce13, sursele dc date; ( originea problemei
decizionale.
3. Care componentă a. atitudinii se referă la tendinţele
comportamentale faţă de un obiect? a) componenta cognitivă; b)
componenta afectivă; , 1.c) componenta conativă; d) componenta
tehnică; e) componenta empirică.
4. Reprezintă o caracteristică a problemei decizionale: a) arată ce
informaţh trcbuic obţinute; cstc orientată sprc acţiune; c) îl
orientează pc eereetător de-a lungul întregului proieet; d) este
orientată spre informaţie.
►ortamenta

5. Printre principalele teme utilizate în cadrul unui interviu

decidenţii nu se regăseşte• cu a) informaţiile necesare luării
deeiziilor; b) criteriile utilizate în evaluarea alternativelor; Le)
metodele de stimulare a ereativităţii; d) istoricul problemei
decizionale; e) modul în care vor fi utilizate informaţiile obţinute.
6. Care dintre elementele de mai jos reprezintă un factor care
limitează interacţiunea dintre cercetător şi decident: a)
comunicarea, schimbul liber de idei; 1 dificultatea reunirii mai
multor decidenţi; c) accesul faciL al cercetătorului la decident în
primele etape ale procesului de cercetare; d) încrederea, atitudinea
deschisă a unuia faţă de celălalt.
7. Reprezintă un avantaj al datelor secundare: rapiditatea obţinerii
lor; ( ) dificultatea interpretării; c) cost ridicat; d) sunt întotdeauna
concludente pentru rezolvarea problemei de cercetare; e) relevanţa
datelor este întotdeauna ridicată.
8. Din categoria tehnicilor utilizate pentru definirea problemei de
cercetare face parte: a) metoda protocolului; (b) interviul cu
decidenţii şi experţii; c) studiile longitudinale de tip panel; d)
ancheta pe bază de chestionar; e) metoda observaţiei.
9. Care dintre următoarele surse nu reprezintă o sursă externă de
date secundare: a) anuare statistice; b) publicaţii de specialitate;
(c\,) rapoarte contabile; d) firmele specializate în realizarea
studiilor de piaţă; e) Internetul.
10.Care dintre interacţiunii dintre cercetă i decident: tor ş b)
cooperare; riergoJ a) comunicarea, schimbul liber de idei; c)
încrederea reciprocă; CcI) discontinuitatea; e) creativitatea. 51
11.Dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească Un ob,
cercetare nu face parte: a) Să fie precis; să fie cât mai puţin
detaliat; c) să fie clar şi spefic; d) să fie operaţional; e) să fie
fezabil, adică cercetătorul să poată cu adevărat să răspundă la el
12. Reprezintă un dezavantaj al datelor secundare: a) sunt
disponibile pe scară largă; b) au un cost de obţinere redus; c)
timpul necesar pentru obţinerea lor este foarte scurt: d) pennit
realizarea unor studii comparative (e) concurenţii pot avea, şi ei,
acces la aceste date.
13.Procesul perceptual este: a) mecanismul dobândirii de
experienţă; b) procesul prin care se stochează informaţiile obţinute
din diverse surse; un proces cognitiv prin care individul ia
cunoştinţă în legătură cu mediul . şi interpretează informaţiile; d)
procesul care conduce la formarea atitudinilor; e) procesul prin
care o firmă culegere inforniaţii despre piaţă.
14.Care dintre următoarele activităti nu este specifică etapei de
identificare şi operaţionalizare a problemei: a) definirea problemei
decizionale şi a problemei de cercetare: b) precizarea nevoilor de
informaţii; c) fonnularea ipotezelor de cercetare: colectarea datelor.
15. Elementul motor al unui comportament situat la convergenţa
dintre o nevoie şi un element susceptihil de a o satisface poartă
denumirea de: stimulul: b) procesul perceptual; c) procesul de
memorizare; d) stilul de viaţă; e) atitudinea.
4.4.2. intreb'ări adevărat/fals Stabiliti valoarea de adevăr a
următoarelor afirmaţii: 1. Atitudinea şi influenţa socială afectează
direct consumatorului.
52
COMPOrtarnent,i

9. Cercetarea de marketing este orientată în direcţia obţinerii de

informaţii care vor fi folosite de decidenţi în procesul de luare a
deciziei.
Intentia de cumpărare nu se transformă întotdeauna în
comportament de cumpărare. 4.f‘ Problema decizională trebuie
transpusă într-o problemă de cercetare şi trebuie stabilite
obiectivele cercetării. 5.1:‘ Cercetarea de marketing trebuie
orientată spre cauză, nu spre simptomele problemei cu care se
confruntă firma.
6. Pentru a asigura succesul unei cercetări este necesară
interacţiunea permanentă dintre cercetător şi decident. Datele
secundare au un cost de obţinere mai ridicat decât cele primare.
8. Problema de cercetare se referă la ceea ce decidentul ar trebui să
facă, fiind
orientată, prin modul său de formulare, spre acţiune.
9.' lnformaţiile necesare luării deciziilor sunt incluse în oferta de
cercetare, care este un document întocmit de decident.
10. Originea problemei decizionale este unul dintre elementele
incluse în cererea de cercetare.
11. Cercetătorul de marketing este obligat să realizeze orice
cercetare solicitată de client, fiindu-i interzis refuzul cercetării. 12.
Ipoteza este un răspuns posibil la o întrebare de cercetare care
sugerează o relaţie logică între anumite variabile. Datele secundare
se folosesc pentru clarificarea şi diagnosticarea naturii generale a
problemei de cercetat. 14. Orice atitudine favorabilă se transformă
într-un act de cumpărare. Problema de cercetare nu poate fi
definită, niciodată, prea larg.

CAPITOLUL 3
utibiarca unor nictou, —..••• a frec■ enţclor. Sc mai poale recurge
1a znizo./..,► ,,,,,,,..... ,uu i ,,,,,,, corespondenleior, inctodc carc
permit tesLirca ipolezellor iniţi,,ti‘s ',1 a,,„,,' cxprimarca sub timni)
gra fic a rciultalclor ollinute. L. pre, ,,,, 11,,-, 3.3. NISEBĂRI 1)F,
VERIFICARE A CUN(»,;TINŢE1.,OR
3.3.1. intrehări grilă Alegeţi varianta de răspuns corectă la
următoarele întrebări: l. În cadrul interviului în profunzime
nedirectiv, intervievatorul autorizat: a) să inducă răspunsuri, idei;
b) să intrerupă discursul; , c) să emită judecăţi de valoare legate de
discursul intervievatului; -41 să facă reformulări pentru a relansa
discursul; e) să introducă o nouă temă din ghidul de interviu pentru
a relansa discursul.
este
2. Care dintre următoarele metode face parte din categoria
metodelor observationale? a) tehnica grupului nominal; by metoda
protocolului; c) interviul în profunzime; d) analiza de conţinut; e)
tehnica asocierii.
3. Metodele calitative de cercetare se încadrează în mai multe
Dintre aceste abordări nu face parte: a) abordarea cognitivă; b)
abordarea clinică - motivaţională; c) abordarea fenomenologică;
abordarea semiotică; e) abordarea longitudinală.
r, te r 1c% e cornc la ijţ : Precunil
•
Itorul
a relang netodelor
bordă(i'
4. Nu fac parte din eategorila kiinicitor proleetivt, a) tehnica de
ordonare; ., b) tehnica asocierii; , tchnica de expresie; (3 tehnica de
informare; e) tehnica de construcţie. 5,
În care dintre următoarete tebnici prolective -le cere whitetuţtei 14
elaboreze o naraţiune pornind de la o in,,,,!.)ne? a) tehnica
asocierii; b) tehnicile de completare; c) tehnicile de expresie; d)
tehnica de ordonare; '(e) tehnicile de constructie. 6. Interviul în
grup care are drept scop identilicarea ai explicarea influenţei
grupului asupra individului este: (a) interviul în grup
fenomenolog.ic; io) interviul în grup exploratoriu; c) interviul în
grup clinic; d) interviul în profunzimc; e) interviul prin operatori
de interviu. 7. În cazul în care participanţii la un interviu în grup
(focu grup) ţunt persoane active, ora recomandată pentru începerea
reuniunii ei,te: a) 1 (P); b) 14(x); 9.) 16°Q; .rd) 1 8'"; e) 2000; 8.
Nu reprezuntă o limită a interviului in grup: a) dificultatea
moderărd; (9) o intervenţie atrage după sine o altă intervenţte,
c<x•a ce it creearit o anumită siguranţă individultd; c) este dificil
de găsit un moderator care indeplineşte toatecerniţele; d) este
dificil a se interpreta materialul obţinut. îndeplinească următoarele
condiţii: bun mod /eratur trebuie ,,,I 9 În cazul interviului In grup,
un .., a) să se manifeste ca un expert; e să aibă capacitatea de a
stimula interacţiunile intre membrn" gniputtn: 10 să nu fie o
persoană cu autordate; ci ) să nu deţină cunostinţe în legătură cu
subiectul:, e) să nu stabilească rapid un raport cu participanţn.
110. intr-o ►bordare •alitatir i1 se e►nsideră că: • idtli
1110tiCiCal,1 11[111111i1C sale exţx ,.‘omportamentul indi‘
idului este slruclurat; cl indi‘ estc.• supus unor for(e detenItiniste;
d) indiN idul estc.• logie, rational.

11. Intervitd în profuniime semidirectiv are o durată recom anciata

a) 45 annute pzht'a la 2 ore: 30 p<ină la 60 minute; • ,)0 p.11 la 120
minute; d) pzhl.:11a minute; el 15 phă la 45 minute.
12,_Din eategoria metodelor calitative de cercetare face parte: •
tehnica grupului nominal; studiul de • obsen atia; d) studiile
longitudinale de tip panel; e) analiza de continut.
13. Tehnica grupului nominal este o variantă structurată a: a)
interviului in profunzime semidirectiv; interviului în grup; c)
observatiei; d) protocolului; e) interviului in profunzime nedirectiv.
14. Aparatul care studiază mişcările glohului ocular, stabilind
asupra cărui obiect se opreşte mai întâi privirea şi timpul care este
denumirea de: vizualizat şi care este utilizat în observarea
mecanică poartă a) peoplemeter; b) audiometru;
(e) diapozitiv; d) galvanometru; e) tahitoscop.
15. Clasificarea protocolului in protocol simultan cu cupărarea şi
protocol ulterior cumpărării se face in funcţie de: m a) gradul de
structurare; b) locul unde se realizează; c) coordonata temporală;
momentul în care se face înregistrarea modului de Ondire al
consumatorului; e) mediul de desffisurare a cercetării.

PQrte:
a•
ibilind asu ► în care es pos
ipărarea
3.3.2. intrebări adevărat/fals Stabiliti valoarea de adevăr a
următoarelor afirmatii: ▪ La originea abordării fenomenologice se
găseşte impactul dinamicii grupului asupra cursului unui fenomen.
• Dacă, în cadrul tehnicii grupului nominal, există diferente între
modul în care individul a votat în etapa votului preliminar şi cea a
votului final, înseamnă că acesta nu este consecvent şi opiniile sale
nu sunt relevante pentru populaţia pe care o reprezintă.
• Conform abordării calitative, factori subiectivi, profunzi
afectează
comportamnetul individului. /
4. În cazul interviului în profunzime semidirectiv, durata
recomandată este de 45 de minute — 2 ore.
5. Analiza de conţinut este o metodă utilizată în cadrul cercetării
exploratorii.
6. Interviul în grup poate fi utilizat pentru generarea şi pretestarea
itemurilor unui chestionar. 7. Conceptualizarea este o etapă care se
parcurge în realizarea unui studiu de
caz.
8. Dihotomia între metodele cantitative şi cele calitative îşi are
originea în dihotomia obiectiv-subiectiv.
9. În cazul metodei completării propoziţiilor, subiectului i se
prezintă o listă de cuvinte şi i se cere să găsească prompt câte un
cuvânt pe care să-1 asocieze fiecărui cuvânt aflat pe listă.
10. Metodele de natură calitativă sunt mai uşor acceptate de către
decidenţi, cât şi de către specialiştii în marketing.
11. În cazul interviului în profunzime nedirectiv, intervievatoru i
este interzis să facă sinteze cu cuvintele şi în logica intervievatului.
12. in cadrul interviului în profunzime nedirectiv se pot utiliza
mijloace audio-video doar cu acordul intervievatului.
13• in cazul interviului în profunzime semidirectiv durata alocată
fiecărei teme este fixată de la început.
14. in • cadrul observării nestructurate, datele culese se
inre£.ristrează intr-o de observare. \-/ 15. in • programarea
desfăşurării unui interviu in a‘rup. se recomandă să se sfârşitul de
săptămână, inclusiv ziva de vineri. L. 3.3.3. intrebări deschise
Răspundeţi la următoarele intrebării:
CAPITOLUL 4

-actorut
A2
111‘ + COMiSiOn
40
Să se verifiee dacă efectul produs de interae(iunea dintre cci doi
erimentali asupra performanţelor forţei de viinzare este
senunficativ din punct vedere statistic. (Se consideră nivelul
înerederii in retultaie 0( 0,05 4.3. iNTREBĂR1 DE VERIF1CARE
A CUNOŞT.INŢELOR
-1.3.1. intrebări grilă
Alegeti varianta de răspuns corectă la următoarele întrebări:
l. Realizarea unui experiment de marketing în conditii de laborator
prezintă următoarele avantaje: un control riguros al variabilelor
exteme; b) un nivel ridicat de validitate extemă; c) cost ridicat; d)
este uşor de realizat; e) nu necesită pregătire de specialitate.
2. Validitatea externă a experimentului se referă la: a) controlul
riguros al variabilelor externe; b) măsura în care factorul
experimental este o cauză reală a efectului înregistrat asupra
variabilei independente; controlul riguros al variabilelor interne; dk
măsura care poate fi generalizată relaţia de cauzalitate. 3. Schema
pătratului latin face parte din categoria: a schemelor experimentale
propriu-zise; ) schemelor statistice; c) schemelor quasi-
experimentale; d) schemelor pre-experimentale.
71111:0, c:er_coeri°1 e cootre 4. Pentru a infera o relaţie de
cauzalitate între dowă v scile ari,i,ii, p ctic_,,,,, ,-,-;:.4r. 1-fo wii
utilizează: 1) -11e111 tĂt a) intervitil in profunzime; c) 'ffla ‘'ill' ,b)
experimentul; ci) 'cl'I'' c) tehnicile proiective; f%Pei'liţic"1 d)
chestionarul. /1",) cercetarca
5. in •abordarea stiinţitleă a conceptului de cauzalitate: .,',1- ce-
rcetare: a) se poate verifica relaţia de cauzalitate dintre „X"
şi ,,y-; :1c) cel-cetar - a ks) ,X" conduce intotdeauna la „Y; c)"„X"
este una dintre multiplele eauze ale lui „Y"; N.'oril3ila d) ,X" este
singura cauză a lui „Y". 12' ciellutilir" a) v3riabil ' variabil
6. Experimentul in laborator: a) asigură un nivel ridicat de
validitate externă; ) variabil'ă 1-;) asigură un nivel ridicat de
validitate internă; c) asigură un nivel maxim de validitate internă şi
externă, d) nu asigură un nivel ridicat de validitate internă şi
extemă; i3. pintre (14 ',arte: ,, e) nu se pune problema validităţii în
acest caz. ; se Itiregi
7. Schemele experimentale care permit controlul efectului
variabilelor b) se aSigti; externe asupra variabilei dependente prin
utilizarea procedurilor c) se inreg, 'e) se Inregi - aleatoare sunt: -i)
schemele experimentale propriu-zise; b) schemele pre-
experimentale; 8. Efectul testării se referă la: 14. Vari ik ab a d)
schemele quasi-experimentale. ) atenţia profun: c) schemele
statistice; b) toate a) schimbările care pot interveni în instrumentele
utilizate pe parcursul experii experimentului, schimbări care pot
induce un efect asupra unităţii test; experi b) atribuirea
necorespunzătătoare a unităţilor test in grupuri şi stabilirea
inad&vată a grupului experimental şi de control; d) evenit c) evenir
,-- c) pierderea de unităţi test pe •parcursul realizării
•experimentului din diverse motive, \id) msăsi expunerea unităţii
test la un experiment care poate induce un r,,,_ experi anumit efect
asupra acestor unităţi. . ,-9 evenii eXPerl 9• Tendinţa unităţilor test
care prezintă valori extreme ale variabilei experimentullui
reprezintă: dependente de a se deplasa spre valoarea medie pe
parcursul derulării , 15, v „ , aild,•t, '41 I ; a) efectul testării;
ţilasura b) efectul instrurnentalizării, ,. ,--, ini,,,_ c) mortalitatea
unităţilor test; ) r,,,. i'qat d) efectul erorii de selecţie; kik,utzt S e
efectul regresiei statistice. .,_ t) trts%iii , k 1 nn 'ş ..
va►iabile p►ocedurilk
)e parcursul ţii test; stabilire3 din diver5 induce [ffl variabile!
dero°r"

10. pre car-experne dint.renentale. urmă9toarele scheme face parte

din categoria schemelor post-t a) schema experimentală est cu grup
de control; a�i schema unilaterală post-test; c) schema pătratului
latin; /I
d) schema quasi-experimentală cu o serie cronologică. 11.
Experimentul este o metodă utilizată în: a) cercetarea exploratorie;
cercetarea cauzală; c) cercetarea descriptivă. 12. Variabila al cărei
nivel este modificat de către cercetător poartă denumirea de: a)
variabilă dependentă; variabilă independentă; variabilă externă.
13. Dintre dezavantajele experimentului desfăşurat în laborator
face parte: a) se înregistrează un nivel ridicat al validitălii interne;
b) se asigură un control riguros al variabilelor externe; r)- c) se
înregistrează un cost ridicat; ) se înregistrează un nivel redus al
validitătii externe.
14. Variabila externă „istorie" se referă la: a) atenţia pozitivă
acordată intervievatului de-a lungul interviului în profunzime; b)
toate evenimentele care au avut loc în trecut, înaintea derulării
experimentului, care explică situaţia actuală; c) evenimentele
exteme experimentului care se produc ulterior experimentului, fără
a avea niciun efect asupra variabilei independente; d) evenimentele
externe experimentului care se produc simultan cu experimentul,
fără a avea niciun efect asupra variabilei independente;
evenimentele externe experimentului care se produc simultan cu
experimentul, având un efect asupra variabilei dependente.
15. Validitatea internă a experimentului se referă la: a) măsura în
care este posibilă generalizarea relaţiei cauză-efeet care a fost
inferată în urma realizării experimentului; masura în care factorul
experimental reprezintă intrdevăr o cauză a c) efectului înregistrat
asupra variabilei dependente la nivelul unităţilor test; d)
schimbările care au loc unităţile test o dată cu trecerea timpului;
atribuirea aleatoare a unităţilor test în grupul experimental de
control astfel incât grupurile să fie comparabile din punetul e
vedere al caracteristicilor consumatorilor. 101

I
k

4.3.2. intrebări adevărat/fals valoarea de adevăr a următoarelor

afirmaţii: 1. Conform conceptului ştiinţific de cauzalitate, se poate
verifica relalia cauzalitate dintre două variabile. / 2. Validitatea
externă a unui experiment stabileşte în ce măsură experimental
reprezintă intr-adevăt o cauză a efectului produs sup, 1.7 variabilei
dependente. 3. Schemele experimentale statistice oferă
posibilitatea controlului statisf ic al efectelor variabilelor exteme.
4. Validitatea internă a unui experiment stabileşte în ce măsură
factorw experimental reprezintă într-adevăr o cauză a efectului
produs asupr, variabilei dependente, la nivelul unităţilor test.
5. Experimentul desfăşurat în laborator variabilelor externe.
permite un control riguros a
6. Pentru a exista o relaţie de cauzalitate între două variabile, nu
este abosolut necesar ca variabila cauză şi variabila efect să se
modifice concomitent. 7. Conceptul uzual de cauzalitate consideră
că „X" este singura cauză a lui 8. Variabila dependentă este acea
variabilă al cărei nivel este modificat de către cercetător. \// 9. in
cadrul unui experiment de marketing putem realiza ridicat de
validitate internă şi un nivel ridicat de validitate externconcomitent
un nivel ă. 10. Inferenţa este operaţia logică de derivare a unui
enunţ din alte enun i

Efectul testării se referă la tendinţa unităţilor test cu deplasa spre

medie pe parcursul derulării experimen in cazul schemelor pre-
experimental control al influenţei factorilor extemie se utilizează
Modelul cu blocuri aleatoare face pa experimentale propriu-zise
parte din
14 in momentul lansării unui nou produs acceptabilităţii lui se
utilizează testul de piaţă. pe piaţă 15. Disponibilitatea serviciilor de
marketing este o condiţie indeplinească o piaţă test.

CAPITOLUL 5
es
cauzat

5.3. INTREBAKI ur, v CUNOŞTI NŢELOR

5.3.1. Întrebări grilă
Alegeţi ţarianta de răspuns corectă la următoarele întrebări: 1.
Administrarea unui chestionar prin telefon prezintă următoarele
caracteristici: dificultatea controlului identităţii respondentului;
dimensiunea chestionarului este mare; c) secvenţa întrebărilor nu
este controlată de operator; d) costuri ridicate de realizare; e) arie
geografică redusă.
2. Studiile longitudinale de tip panel prezintă următoarele
caracteristici: existenţa unci interacţiuni ridicatc intre intervievator
şi intervievat; b) rată marc de refuz de participare; 9 e) rată de
mortalitate scăzută a mernbrilor panelului; d) existenţa unui raport
intermitent întrc biroul de studiu si membrii

panelului.
3. ,,1(huinislrarca uoui cheslionar prin poştă pretintă urrnm, ntrq,.
caracteristici: S' Pre/Clita 3)ţ, b) arta gcogialica restninsa dc
adittinitratc; costuti ;Idtinniswirc, d) rzit;) d• taspuns ridicata; el
uşuritQ rcali/are. 4. Repretintă detavanfaj al adnijuislrării unni
chestionar prin interţiu telefonic: a) secycnta intrcharilor nu este
c►ntrolată cic ►perat►r; b) dimcnsimica ehestionarului este
mare; c) durata li(lntată a interviului; d) costurt
5. Nu reprezintă o etapă ce trebuic parcursă în elaborared
chestionarului: a) detcrminarea (.'onţinuiului intrebărilor; h)
determinarea limbajulut utilizat; c) determinarea earaeteristieilor
fizicc alc chcstionarului; stabilirea ea(jrului c.şantionării; e)
pretestarca ehestionarului.
6. Administrarea personală a chestionarului prezintă următoarele
avantaje: a) aplicabilitate aric geografică intinsă;• costuri reduse;
intluenţă redusă a operatorilor asupra respondenţ ; r ilorata de
răspuns este mai ridieată;e retieenţa faţă de intrebările sensibile.

7• Prima etapă în cadrul procesului de elaborare a chestionarului

este: a) stabilirea modului de administrare a ehestionarului; b)
determinarea conţinutului intrebărilor; c) determinarea
modalităţilor de răspuns la intrebare; d) determinarea limbajului
utilizat; determinarea infonnaţiilor ee urmează a fi obţinute.
8• Administrarea chestionarului prin poştă are următorui avantaj:
a) control uşor al identităţii respondentului; b) rapiditatea obţinerii
informaţiei; d) rată de răspuns ridicată; c) posibilitatea controlului
respeetării secvenţei intrebărilor; e) poate fi administrat pe o arie
geografică extinsă.
9. Ancheta pe bază de chestionar este o metodă utilizată în: a)
cercetarea exploratorie; b) cercetarea cauzală; cercetarea
descriptivă.
10. Panelul reprezintă: a) o metodă de cercetare utilizată pentru a
infera o relaţie de cauzalitate; o variantă în care se poate realiza
metoda observaţiei; un eşantion fix pe care se fac măsurători
repetate; înregistrarea în mod sistematic a activităţilor pe care
consumatorul 1e realizează în mod curent în actul cumpărării sau
consumului; e) o metodă de analiză bivariată a datelor. 11. Care
studii de tip panel se realizează asupra unui eşantion de
consumatori, măsurându-se de fiecare dată nivelul altor variabile
funcţie de subiectul investigat: panelul clasic de puncte de vânzare;
b panelul omnibus; ,?\ ■t) c) panelul clasic de consumatori; d)
panelul de audienţă.
12. Prin ce modalitate de administrare a chestionarului nu se poate
controla respectarea secvenţei întrebărilor: a) interviul prin telefon;
b) interviul prin Internet; interviul prin poştă; d) interviul personal
la domiciliu; e) interviul personal stradal.
13. În stabilirea modului de administrare a chestionarului nu se are
în vedere: a) durata realizării studiului; b) costul realizării
studiului; "1, c) dispersia geografică a respondenţilor; cadrul de
eşantionare folosit; e) natura informaţiilor ce urmează a fi obţinute.
14. Întrebările care solicită respondentului să facă o alegere dintre
două alternative sunt: a) întrebări de tip scală de măsură; b)
întrebări multihotomice; ced intrebări dihotomice; intrebări
deschise.
1111111111111111k
■ wal
r '0
15. Care este numănd recomandat al variantelor de intrebări
inchise (structurate): rasPun, ,

:a) b) c) d) e)
5-7 variante; 2-3 variante; 3-4 variante; 9-11 variante; 11-13
variante•
5.3.2. Întrebări adevărat/fals Stabiliti valoarea de adevăr a
urniătoarelor atirrnatii: 1. Reducerea interacti nii intervievator-
intervievat este un avantaj al de tip panel.
2. intr-un chestionar se recomandă includerea Intrebărilor cu
răspuns astfel încât respondentul să nu aibă dificultăţi în răspuns.
3. Rata de mortalitate ridicată a membrilor panelului este un
dezavantaj studiilor de tip panel. .1\ .
4. Studiile transversale permit o studiere dinamică a fenomenului
în timp. 5. În cazul panelului omnibus se urmăreste culegerea unor
informatii referitoare la variabile diferite de la o perioadă la alta, de
la aceeaşi subiecti.
Membrii panelului clasic de consumatori suntpersoane fizice sau
menaje. Obiectivul cercetării descriptive îl reprezintă descrierea
situaţiei pieţei intr-un moment dat, a comportamentului
partenerilor în procesul de schimb.
8. Panelul clasic de puncte de vânzare cuprinde un eşantion
statistic permanent de unităţi de vânzare cu amănuntul,
reprezentativ la un moment dat, pentru un domeniu comercial bine
definit.
9• Principiul pâlniei folosit în procesul de elaborare a
chestionarului precizează că fluxul iptrebărilor trebuie să meargă
de la general la particular. .,, i ,,.., , , , ,,., 10. intrebările de tip scală
de măsurăins.e utilizează într-un chestionar atunci rAill cănd se
urmăreşte măsurarea atitud ilor consumatorilor. fk- fl 11.
intrebările privind profil 1 respondentului se recomandă să fie
plasate la Inceputul ehestionarului. u \,) \z,ii.

1.28
es 1• Czţ'' Carc Z.onarului, ,at geog, 3, ge chestionartlit.' 4. Care
cbestionarul 5. Enu printr-un irt 6. EIT Erl 8. in geşearn. I 9. iT
DTeferi-ţ* zoţect 10. 1 vIzza4 Oîtriţi x 11. \kcuţ.f> cf,iittzţ ‘ţIxţţx,
12* in cazul administrării unui chestionar prin p9ştă este
importantă existenţa unei scrisori de motivare a respondentului. h.
13. in cazul administrării unui chestionar prin telefon se poate
controla identitatea respondentului.
14. in vederea stabilirii modului de administrare a chestionarului
trebuie să se ţină cont de durata realizării studiului.
15. În general, cea mai redusă rată de răspuns este în cazul
administrării chestionarului prin telefon. 5.3.3. intrebări deschise
Răspundeţi la următoarele întrebări: 11. Care este diferenţa intre
panelul clasic şi panelul omnibus? _ tAnică de administTare a
CAPITOLUL 6
Cum va fi evaluaw, 6.5. INTREBĂRI DE VERIFICARE A
CUNOŞTINŢELOR

6.5.1, Întrebări grilă Alegeţi ‘arianta de răspuns coreetă la

următoarele intrebări: 1. Scala cu ajutorul căreia se fac ierarhizări
privind preferinţek consumatorilor este o scală: a) nominală: b)
raport: c) Mterval: ) ordinală. 2. Scalele de măsură care utilizează
cuvinte pentru a defini extremele numere pentru a identifica
treptele sunt: a) scale verbale: b) scale numeriee: c) scale grafice;
dy scale mixte.
; s.,...ju c»re permite doai. identificaren i ' ' C.aNt`, toe apatieuentă
`' obiedului studiat este: n . ,o .„,,,,,la inter, 31. Ilt'ş. ,N .:,:., :3.
r.ap,,rt: - -,:A nommată: f",-,:, .kk -. .s-'- s,rdinală. ‘ik. It in funcţie
de numărui stimublor aN Uti ill vederc ilk 1 illăpill tmeă ă..4'.
oaluări. scalete de măsură se clasifică in următoarele eategorb:
14. ,, ,ăle verbale, scale numerice, scalc mixte şi scalc
1,,,rafice; . ,.,"'..' unidirecţionate şi scalc bidirecţionate; ,cale
comparative şi scalc necomparativc. 1,

care pune respondentul in situatia de a prozettla aeordul sau

dezacordul său în legătură cu un enunţ referbor la obiectui
investigat este: a) scala ordonării rangurilor; b) scala diferenţial-
semantică; 7-c) scala Likert; d) scala cu sumă constantă.
6. Care este caracteristica principală a scalei norninale? a) se pot
calcula proporţiile între valorile scalei; bi numerele identifică şi
clasifică obiectele; c) numerele indică doar ordinea obiectelo•, nu
şi magnitudinea diferenţelor dintre ele: d) diferenţele dintre obiecte
pot fi comparate. , 7. Nu reprezintă elemente ale procesului de
măsurare: a) eroarea sistematică; b) adevărata valoare; (c) eroarea
teoretică; \-a) eroarea aleatoare.
8. În funcţie de suportul scalei, scalele de măsură se clasifică (a)
scale verbale, scale numerice, scale mixte scale grafice; , \ b) scale
nominale, scale ordinale, scale interval şi scale raport; c) scale
comparative şi scale necomparative; d) scale unidirecţionate şi
scale bidirecţionate.
9. Scala de măsură care posedă punctul „0" absolut a cărui
localizare este unanim recunoscută.este: a) scala nominalk c) b)
scala interval;) scala ordinală; scala raport.
1.51

''
functie de semnificaţiile numerelor care ren ,re►intă se disting:
`I'f)tkk a) scale comparative şi scale necomparative; scale
nominale, scale ordinale, scale interval şi scale raport: scale
Simetrice şi scale asimetrice; d) scale verbale, scale numerice,
scale mixte şi scale grafice: e) scalc unidirecţionale şi scale
bidirecţionale. 11. Scala care solicită respondenţilor să evalueze un
obiectivDe 3, 5 sau 7 trepte, limitată la fiecare capăt de adjective
scar4 • are a) scala dihotomică; E. b) scala diferenţial-semantică;
c) scala Stapel; d) scala comparaţiilor perechi; e) scala ordonării
rangurilor.

12. Scala care cere respondentului să distrihuie un anumit număr

aE puncte între mai multe obiecte sau caracteristici ale unui obiect
este: (;) scala cu sumă constantă; ) scala comparaţiilor perechi; c)
scala ordonării rangurilor; d) scala Stapel; e) scala lui Fishbcin.
11 • 4)° „ 11 St"' r%.aţ Sc5— oscu-t. . I. rec de e5— -C1 ?f°C ritţ
CO3Cte de ale`c •Se re itatea 4. Car de Cu cât ţlivE tia r
13. Scala care permite identificarea clară atât a directiei, cât şi a
intensitătii atitudinii fată de stimul şi care nu detine treapta neutru
este: a) scala Likert, b) scala bidirecţională; c) scala dihotomică; d)
scala lui Fishbein; Ce) scala Stapel.
14. Principala caracteristică a scalei raport este: a) numerele
identifică şi clasifică obiectele; ()) se pot calcula proporţiile între
valorile scalei; c) diferenţele dintre obiecte pot fi compar ate;
dintre ele. d) numerele indică doar ordinea obiectelor, nu şi
magnitudinea diferenţelor
15. In cazu' recomm a) verbalc b) numeri grafice: d) mixte.
studiilor realizate pe eşantioane forn idă utilizarea cu precădere a
scalei: ce;

late din copii, se

proces ceea ce s-`

, În procest 8. Eroarea a 9. in cazul
10. În cazu. aritrnetic 11. Scalele( pentru z 12' Scala d aleal 13,
Trtapt 14, in c.;,1z k4,1;4

b•5•2. bItrehâri adeviirai tfals stabiuţi aloarea de adeN:ăr a

ormătoarelor atirmaţii: interN al posedă un re~oseută. .11inet „0-
absolut a eărei localizare este unaţum proccsul de măsurare a
atitudinii
caracteristicilor obieetelor investigate,
;. Scalele de măsură utilizate trebuie discriminare.
constă în atribuirea unor nurnere respeetzlndu-se anurnite reg,uli.
să aibă o eapaeitate ridieată de
. Capacitatea de transmitere a unei infomţii de calitate nu este
intluentată de numărui treptelor sealei de măsură.
Cu c'ăt nivelul erorii sistematice şi a celei aleato• e este mai redus,
nivelul validitălii rezultatelor măsurării este mai redus.
6. Un proces de măsurare are o validitate ridicată dacă s-a obtinut o
măsură a ceea ce s-a dorit a se măsura. 7, În procesul de măsurare
se au în vedere relaţii empirice şi epistemice. 8. Eroarea aleatoare
se datorează circumstantelor în care are loc măsurarea. 1:\ 9. În
cazul scalei nominale, diferentele dintre obiecte pot fi comparate.
10. În cazul scalei raport se poate calcula media geometrică şi
media aritmetică. 11. Scalele(verbale utilizează pentru a identifica
treptele.
uvi.D.te-pentru a defini extremele şi numerele
Li 12. Scala dihotomică propune respondentului două alternative
din care trebuie 1) să aleagă una singură. . ,,,, 13. Treapta ,neutrC a
scalei sţapel se codifică atribuind valoarea 0• li se acordă lor scalei
Like - rt 14. n cazul unui enunţ cu caracter negativ, trepte i numere
de la -2 pentru total acord şi +2 pentru total dezacord. R ,,„ 15.
Scala ordonării rangurilor este o scală de tip ordinal. fk
153
ăi. dr este,
şi eutru
1ntrebări adevăratifals Stabilili valoare:2 de adevăr a următoarelor
afirmaţii: o' p sedă un unet ,0" absolut a cărei localizare este
unanim scal, mterval recooscută.
". proces"1 de măsurare a atitudinii constă în atribuirea unor
numere caracteristicilor obiectelor investigate, respectându-se
anumite reguli. 3 Scalele de măsură utilizate trebuie să aibă o
capacitate ridicată de . discriminare. "ft
4. Capacitatea de transmitere a unei info de numărul treptelor
scalei de măsură.
ii de calitate nu este influenţată
5. Cu cât nivelul crorii sistematice şi a celei aleatoe este mai redus,
nivelul validităţii rezultatelor măsurării este mai redus.
6. Un proces de măsurare are o validitate ridicată dacă s-a obtinut o
măsură a ceea ce s-a dorit a se măsura„
7. În procesul de măsurare se au în vedere relaţii empirice şi
epistemice.
8. Eroarea aleatoare se datorează circumstanţelor în care are loc
măsurarea.
9. in cazul scalei nominale, diferenţele dintre obiecte pot fi
comparate.
10. in cazul scalei raport se poate calcula media geometrică şi
media aritmetică.
11. Scalele'verbale utilizează uviate-pentru a defini extremele şi
numerele pentru a entifica treptele.
12. Scala dihotomică propune respondentului două alternative din
care trebuie să aleagă una singură.
13. Treapta „neutru" a scalei Stapel se codifică atribuind valoarea
0. F
14. În cazul unui enunţ cu caracter negativ, treptelor scalei Likert li
se acordă numere de la -2 pentru total acord şi +2 pentru total
dezacord. pr 15. Scala ordonării rangurilor este o scală de tip
ordinal.
153

CAPITOLUL 7
CUNOŞTINŢELOR
7.5.1. Întrebări grilă
Alegeţi varianta de răspuns corectă la următoarele intrebări: 1.
Care dintre următoarele metode de eşantionare •ace categoria
metodelor probabilistice: a) eşantionarea de convenienţă; b)
eşantionarea „bulgăre de zăpadr;C • ! • eşantionarea stratificată;
eşantionarea pe cote.
Parte
2. Metodele probabilistice de eşantionare sunt utilizate atunci când:
a) eroarea tolerabilă poate fi mare; b) nu există un cadru de
eşantionare; c) populaţia are un grad mare de omogenitate; se pune
problema extrapolării rezultatelor obţinute pe baza eşantionthi la
nivelul întregii populaţii; e) costul erorilor este mic.
3. Operaţiunea prin care se stabileşte măsura în care distribuţia
variabilelor considerate în eşantion este apropiată de cea a
populaţiei statistice cercetate este: a) eşantionarea; tşvalidarea
eşantionului; codificarea datelor; redresarea eşantionului; e)
constituirea eşantionului.
4• Care este prima etapă a procesului de eşantionare? a) stabilirea
dimensiunii eşantionului; alegerea propriu-zisă a eşantionare; b
unităţilor de
0 stabilirea cadrului eşantionării; stabilirea tehnicii de eşantionare;
definirea populaţiei care urrnează a fi supusă studiului. 5• Din
cadrul metodelor ne robabilisCce de eşantionare face parte: @)
eşantionarea „bulgăre de zăpadă"; Ej eşantionarea aleatoare
simplă; c) eşantionarea stratificat'ă; d) cşantionarea stştern afică; e)
cşantionarea pe grupuri.
, 1.82

6, ,,,, recitui alocw c,t,, miţ.. tee__,..,m‘int chăcă: ,e omandă

realizarea 111,„i r , ,,,,, ) bugL'i .. . . ' h°, stu. crottloi lle
eşint1011',Ifk.' (:,,;1 . • L" dC°iI'llellsitinea poptiktţici tintă es'te(-
1:11u'', 7.e) resursele umane disponibile suni Inwt:111.. d) variaţia
caracteristieilor est, nii,*, li''''' pentru a puica extrapola rezultalelle
oblinute la niveiiii popalaţiel eme c a' eşsaatillti011111 Să fic
reprezentativ )necesatiroli..1 ,ă nu lil-);:i o
dimensii)t.enitieti.sunill(cli)eulit:tăi ia investigată; ll c) peopulaţia
să fie omogenă.
Dintre etapele procesului de esantionare rtr, face parte: a) stabilirea
cadrului eşantionării; e attinci când: b) determinarca dimensiuni
eşantionultn; determinarea limbajului utilizat; stabilirea unităţilor
de eşantionarc; e) definirca populaţtei carc urmează a ti supusă 'e
baza eşantion14
9. Care metodă de eşantionare probabilistică presupune, mai bitâi,
divi•area populaţiei în straturi şi apoi extragerea a eel pufin un
element din fiecare strat? a) metoda de cşantionare sistematică;
care distribo b) metoda de eşantionare pc cotc; cea a populgiti c)
metoda de eşantionare aleatoare simplă; d) metoda de eşantionare
pe grupuri; ce).metoda de cşantionare strati ticată.
10. tn situaţiile în carc informaţiile urmează a fi obţinute de la
experţi într-un anumit domeniu şi cercetătorul nu dispune de un
cadru de eşantionare, se utilizează: a) eşantionarea de convenienţă,
eşantionarea „bulgăre de zăpadr, c) eşantionarea pe etape; d)
eşantionarea pe cote; e) eşantionarea itinerantă.
11. Care •dintre urtnătnareie aţirmaţii este valabilă 'in eazul
metodelor neprobabilistice de eşantionare: a) necesită o definire
prccisă a populaţici ţintă; e P°1-te: b) presupune aeeesul
cercetătorului la un cadru dc cşantionare; 13,7a d) eşantioanele
formate sunt repgrezentative pentru populaţia c' extrase. antion se
va face pe a includerea elementelor din populaţie eş 183 'arc au
fost draţionamentului cereetătorului.
—..~1111111,

/ ...▪ . IZece1101 ill 14. Nletoda dc cşantionare probabilistică care

presupune colectarea S. eşantion: ila Ne. fieeărui al k - lea elcmcnt
în structură unde k este raportul dititr dimensiunea populaţiei şi cca
a eşantionului este: Imis a) eşantionarea stratificată; 9 1n etapa b)
eşantionarea sistematică; d) eşantionarea aleatoare simpla. . definit
C

.1 12. Dintensitinca cşantionnini nu este influentată de: iii'/ţ iic:Iţ ,.

-, a) gradul de etcrogctutatc 11 popula(ici-, (; iftil''' b)
constKingerile iinaticitre şi dc timp., fil"‘ c) natura inihrma(iilor cc
urmeata a Ist oi(inuk,, Ltil ţil►e d) niveild de semniticatic al
rczultatdor; io (;'"1:', (rie e'Ş' c) precitia dorita a cstimarilor, cr"f"
cşal 13. Dimensiunca minimă a unui eşantion (stabilită pe baze
stati, , 1`,1''' 'câ ,(-.1i',1 cti '" de 2.401 Persoalle. stiind că
cliesticorit:terttbisli■;,anliiiziftit.tuilitdis::;)1111.1):1',Ii.livt:D)Zt:
(rată de răspuns estimată - 20%), :,. .ţcle ' titi nti°1131 trebuie
eontactate in vederea formării cşantionului minittl: d" '111',,
''''°",,Ilaţie' 'a l''.005 persoane; ro,, ). ti 120 persoane; ...=-- (1A_
scoP• ------ c) 2.401 persoanc; d) 48.020 persoanc; P1, Pacă P°1 .
e) 480 persoane. studiele 1
c) eşantionarea de convenienţă;
15. Cadrul eşantionării poate fi definit ca: a) elementul din
popula(ie care este inclus în esantion, rerezentând de fapt sursa de
informaţie; p b) elementele care fac parte din populaţie, caracter
respective; isticile elementelor c) o listă comp1etă cu toate
elernentele popula(iei care stă la baza extragerii aleatoare a
elementelor unui eşantion; d) extragerea unui anumit număr de
elemente dintr-o populaţie, care alcătuiesc un eşantion, utilizând o
anumită tehnică în acest stop.
12. Dimensiunea eşantionului nu este influentată de: gradul de
eterogenitale al populaţiei; eowitrăngerile (inanciare şi de timp; e)
natura intbrinaţiilor ce urmează obţinute; d) nivclul de semni heaţie
al rezultatelor; e) precizia dorită a estimărilor. 13. Dimensiunea
minimă ►a unui eşantion (stabilită pe baze statistie de 2.401
persoane. Ştiind că chestionarul va fi administrat pri,e,; este (rată
de răspuns estimată 20%), care este numărui de persQane trebuie
contactate în vederea formării eşantionului car
a.) 12.005 persoane: b) 120 persoane; e) 2.401 persoane; d) 48.020
persoane; e) 480 persoane.

14. Metoda de eşantionare probabilistică care presupune colectarea

fiecărui al k - lea element în structură unde k este raportul dintre
dimensiunea populaţiei si cea a esantionului este: a) eşantionarea
stratificată; eşantionarea sistematică; c) eşantionarea de
convenienţă; d) eşantionarea aleatoare simplă.
15, Cadrul eşantionării poate fi definit ca: a) elementul din
popula(ie care este inclus în eşantion, reprezentând de fapt sursa de
informa(ie; b) elementele care fac parte din populaţie,
caracteristicile elementelor respective; c) o listă completă cu toate
elementele populaţiei care stă la baza extragerii -aleatoare a
elementelor unui eşantion; d) extragerea unui anumit număr de
elemente dintr-o populaţie, care alcătuiesc un eşantion, utilizând o
anumită tehnică în acest stop.
7.5.2. intrebări adevărat/fals Stabiliţi valoarea de adevăr a
următoarelor afirmaţil:
1. Eroarea de eşantionare poate fi controlatăprintr-o metodă sau
tehnic de eşantionare adecvată.
2. Metodele neprobabilistice de eşantionare se utilizează in cazul tn
`` iei. nivelul popuati i Ia m pune problea extrwolării rezultatelor
obtinute pe baza eşantiontilu . •

7•5•2. intrebări adevărat/fals Stabiliţi valoarea de adevăr a

următoarelor afirmaţii: Eroarea de eşantionare eşantionare
adecvată poante fi controlată printr-o metodă sau tehnică dc 2.
Metodele neprobabilistice de eşantionare se utilizează in cazul in
care se nivelulpopulaţiei. pune problerna extra olării rezultatelor
obţinute pe baza eşantionului la
10. Unitatet
1n cazi propori consich
ki 12• Cu c: dimen N 13, in ca2 o ope. Recei NţS prin( Q(411

, s, de pet ON,N, icdia cşantiontilui este o estimare a mediei

intregii populaţii, dar nu este identică cu ea. 1114- -4f
‘,11 cat niv 11131 de incredere este mai mie, Cu atât esantionul
trebuie să tie cazul metodelo• probabilistice de eşantionar de
eşantionare. e nu este posibilă calcularea
cokek, aPortni
â nd
telor
6. Emtionarea inseamnă extrag,erea unui anumit număr de
elemente dintr-o populaţie, care alcătuiesc un eşantion utilizând o
anumită tehnică acest scop.
7. Dacă populaţia investigată este perfect eterogenă este suficient
să se studieze un singur element al acesteia.
8. Recensământul asigură un cost mai redus de obţinere a
informaţiei fată de eşantionare. 9. in etapa de definire a populaţiei
care urmează a fi supusă studiului trebuie definit cadrul de
eşantionare.
10. Unitatea de referinţă este reprezentată de entitatea care
participă la studiu.
in cazul deteminării dimensiunii eşantionului pentru estimarea unei
proporţii, dacă valorile parametrilor p şi q nu sunt cunoscute. se iau
in considerare valorile care fac produsul p*q maxim. 12. Cu
câtpopulaţia statistică cercetată este mai eterogenă. cu atât
dimensiunea eşantionului trebuie să fie mai redusă. 13. in cazul in
care eşantionul nu poate validat, este necesar să se efectueze o
operaţie de redresare a eşantionului.
1;14.
Recensamântul asigură o precizie mai mare a rezultatelor in raport
cu realizarea unui studiu pe bază de eşantion. Pţ 15. Prineipild de
bază al eşantionării aleatoare simple este generarea unităţilor.
eşantionare astfel incăt toate eşantioanele posibile. de aceeaşt
dedimensiune, aibă o probabilitate ega. de a f selecţionate. şi toate
componentele colectivităţii generale să atba aceeaşilşansă de a fi
incluse in eşantion.

CAPITOLUL 8
Să se aicătuiască 3 tipuri dc uttlizatori.(C'oeficient de lisaj o,$)
8.5. ÎNTREBĂRI DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR
8.5.1. Întrebări grilă Alegeţi varianta de răspuns corectă la
următoarele intrebări: 1. La nivel nominal, tendinţa centrală a
datelor se măsoară cu: ( a modul/moda; ) media aritmetică; c)
mediana; d) mcdia geometrică.
2. În analiza univariată descriptivă, tendinţa centrală a datelor
scalatela nivel ordinal se măsoară cu: a) frecvenţa relativă a clasei
modale; b) moda/modul; c) media aritmetică; (cyl mediana.
3. Testul Z se utilizează în analiza univariată inferenţială, pentru
datele măsurate la nivel interval şi raport, atunci când dimensiunea
eşantionului este: mai mare de 30 de unităţi; mai mică. de 30 de
unităţi; c) mai mică de 35 de unităti; d) mai mare de 35 de unităti.
4. În analiza univariată inferenţială, pentru datele măsurate la nivel
interval şi raport, se utilizează: testul Z şi testul t (Student); b)
testulCrt, r-rirvcr v , c) testul x2.

111 i'' ;0'111 . , onivariată inferenlialk peliii•„ dai_i„,, pil ( i .

►ilsurate l► nivo ,, 5" orditwl, se oiiiilealii: , icsiill 7-,. fi ''' testul
X. (i' fi''' 'iP test" * —Itcr ''') fcstul 1- im. . 6. ..1, .r .-1 tmui cod
affitbctic şi/sztu numerie tieeăru. * operMinnea de codilleare a
ehesţl ionarelor constă Ini irăspuns „-), itti .tu (.. '-- intreKiri dm
chestionar; atribuirea unui cod numai intrebărilor din chestionar; b)
atribuirea unui cod numai răspunsurilor din chestionar; dc)
reserierea intrebărilor din chestionar; c) rescrierea răspunsurilor
din chestionar.
<<,yttll t; Kolmogorov-timini►v:,

7. a) b) (C) e)
ftecăret
La nivel interval •si raport, tendinţa eentrală a datelor se măsoară
cu: freevenţa absolută şi frecvenţa relativă; mediana; rnedia;
moda/modul; ecartul tip.
8. În faza de verificare din cadrul etapei de tratare şi analiză a
datelor, un chestionar poate fi respins atunci când: a) este complet;
latela b) este primit înainte de data limită; c) modul de răspuns sau
completare respectă instrucţiunile; d) este completat de operatorul
de interviu în locul respondentului; (e) respondentul nu a Inţeles
natura sarcinii ce trebuie să o realizeze. 9. Respingerea ipotezei
nule atunci când ea este în realitate adevărată poartă denumirea de:
a) eroare de selecţie; (b) eroare de gradul I; eroare alcatoare; d)
eroare de gradu.1 II; e) eroare dc esantionare. b) inlocu. unsurilor
la 10. Nu reprezintă o solutie potrivită pentru tratarea non-răsp
anumite Intrehări: a) ignorarea non-răspunsurilor, neatribuindu-se
niciun cod; inlocuirea răspunsurilor 11 să c unsuri propuse de
cereetător operatorul de interviu. Ppsă dinu ră,s,ppunsurile de la
celelatte intre onului; bări; red red rdspunsurilor vra!orii lipsă cu
valoarea medie de la nivelul esanti dc e -.) deduceird:
1 itt aitati/a bivariatil ţtlesti ivii‘ VeSăil II tiintre douit ţitriabile
st.11.114. ilărră uwisăli.,41 „61, "I ‘1' n) kill1•11111(•,' •)
C►C4itlenitil biNei '.111.r11111(d 1)1111111111111111131,
12.Coeticienhill de corelalie a ratiguril►u frear-itiuitt st. jo
bivariatil deseriptivii,aluneil ciind vairiutbilely sunt 111Nllrate: 4
Sis' ',I1111)C1C la nivel urdi►al; h) una la nivel ►rdinzll tăird
ilivel flp4)1.1:, c) la nivel nominai., d) una 1a nive1 inlerval şi una
Itl nivel rapuri.; e) ambe1e 1a nivel rapor1,
13.Analiza bivariată deseriptivă a•e dre►l obăectiv: efectuarea
unor raţionamente cu privirc p;srameirii b) descrierea rezultatclor
obscrvaic pc un eşmiti►tr, descrierea naturii relaţiilor rinrc do4
varidbile existente eşantionului.
14.6 analiza univariată deserăptivă, dispersia datelor măsurate
nivel interval raport se masoară eu: ecartul tip; b) freevenţa relativă
a clasei modale; c) media; d) mediana; e) modul/moda.
15.Coeficientul care perrnite evaluarea niveăului de predicţie a)
coeficientul Cramer; unei variabile prin ennoaşterea valorilor altei
variabile este: (_C.> coeficientul A a lui Guttrnan; a valorilor b)
coeficientul de contingenţă; d) coeficientul de corelaţie a rangurilor
a lui Sperman; e) coeficientul punet biserial. 8.5•2• intrebări
adevărat/fals Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor atirmaţii:
1. in analiza univariată inferenţială, utilizează testul Kohogorov-
Stnirnov - pentru datele mIsurate la nivel ordin ' se

"1/1kratela
2' ra-dve a clasei modale. persia datelor scalate la nivel nominal se
măsoară cu ajutorul freevenţei surate la nivel interval şi rapo.
Testul se foloseşte în analiza univariată inferen mă rt tială pentru
datele 4 Analiza univariată descriptivă are ca obiectiv descrierea
rezultatelor * observate pe un eşantion.
5* in cazul aplicării unui test statistic, dacă valoarea calculată este
mai m decât valoarea teoretică, ipoteza nulă se acceptă. are
6. Codificarea datelor reprezintă atribuirea unui cod alfabetic şi/sau
numeric fiecărei întrebări şi fiecărui răspuns din chestionar,
7. Dacă variabila este măsurată la nivel ordinal, codul atribuit în
cadrul operaţiei de codificare a datelor îl reprezintă însăşi valoarea
precizată de respondent.
8. Tendinţa centrală a datelor scalate la nivel interval şi raport se
măsoară cu ajutorul mediei. 9. Distribuţia valorilor unei variabile
se măsoară (indiferent de nivelul la care este scalată variabila) cu
ajutorul frecvenţei absolute şi relative.
10. Testul statistic z se utilizează în cazul variabilelor scalate la
nivel interval sau raport atunci când dimensiunea eşantionului este
mai mare de 35 de unităţi. 11. În cazul testului Kolmogorov-
Smirnov, pentru un eşantion mai mic de 35 de unităţi nivelul de
semnificaţie este a = 0,05. a este: 12. Analiza bivariată inferenţială
are drept obiectiv efectuarea unor raţionamente cu privire la
parametrii populaţiei. 13. Coeficientul de corelaţie Pearson indică
nivelul la care variabile „X" este legată de variaţia într-o altă
variabilă „Y •

variaţia u►ei
identif inge din greşeală tul că ipoteza nulă. de semnificaţie a
măsoară b b'I't t a de a resp pro a itae 14. Nivelul d să se fică un
număr mai mare de ti uri de consumatori urrnând ca unt prin
concentrare se caracterizează prin fap se mai propiate. airea ceior
ticeltesrior 15. Analiza t' tpolo,Qrică restrângă numărul de tipuri
foPrrnate iniţial prin reu

227

Capitolul 8

Să Sc aleătuităscă 3 tipuri cle (('.oefleient de lisaj 0,8) 8.5.

N`FREBĂRI DE VERIFWARE A ('UNOŞTINTELOR
8.5.1. intrebări grilă Alegeti varianta de răspuns corectă la
următoarele intrebări: La nivel nominal, tendinta centrală a datelor
se măsoară cu: modul/moda; b) media aritmetică; c) mediana; d)
media geometrică. 2. in analiza univariată descriptivă, tendinta
centrală a datelor scalate 1a nivel ordinal se măsoară cu: a)
frecvenţa relativă a clasei modale; b) moda/modul; c) media
aritmetică; mediana.
3. Testul Z se utilizează în analiza univariată inferentială, pentru
datele măsurate la nivel interval şi raport, atunci când dimensiunea
eşantionului este: a) mai mare de 30 de unităţi; '61- mai mică de 30
de unităţi; c) mai mică de 35 de unităţi; d) mai mare de 35 de
unităţi. 4. În analiza univariată inferentială, pentru datele măsurate
la nivel interval şi raport, se utilizează: JO,) testul Z şi testul t
(Student); b) testul Kolmogorov-Smirnov; c) testul x2.
224

5.
ordinal, annii/a utli• inferenţialik, pentru datele măsurate nel -,
(111/: iv 1, , 1,-.1111 I, 111 K (111110g(), ) I Ctil I 11`,ClIC r.
iniunov;
Operalinnea de c►dilicare a chestionarelor constă în: 301buirczi
mitii cod alfabetic şi/sau numeric ileeărui răspuns şi tiecărei
intrebayi din chestionar; anibuirca unui cod numai intrebărilor din
chestionar; ;‘tribuirea unui •od numai răspunsurilor din chestionar;
R.•s•riek.sa intrebărilor din chestionar; rescrierea răspunsurilor din
chestionar.
7. I,a nivel interval şi raport, tendinţa centrală a datelor se măsoară
cu: .(1) •recsvenţa absolută frecvenţa relativă; b) mediana; c)
media; (1) moda/modul; e) ecartul tip.
8. În faza de verificare din cadrul etapei de tratare şi analiză a
datelor, un chestionar poate ti respins atunci când: a) este complet;
b) cste primit inainte de data limită; c) modul de răspuns sau
completare respectă instrucţiunile; . d) este completat de operatorul
de interviu în locul respondentului; respondentul nu a înţeles
natura sarcinii ce trebuie să o realizeze.
9. Respingerea ipotezei nule atunci când ea este în realitate
adevărată poartă denumirea de: a) eroare de selecţie; ) eroare de
gradul I; eroare aleatoare; d) eroare de gradul Il; e) eroare de
eşantionare.
10. Nu reprezintă o soluţie potrivită pentru tratarea non-
răspunsurilor la anumite întrebări: a) ignorarea non-răspunsurilor,
neat•ibuindu-se niciun cod; b) inlocuirea valorii lipsă cu valoarea
medie de la nivelul eşantionului; c) dedueerea răspunsurilor lipsă
din răspunsurile de la celelalte intrebări; (d) înlocuirea
răspunsurilor lipsă cu răspunsuri propuse de cercetător sau de
operatorul de interviu.
225
aultlir3 biNarialikjVi,peniroi a nr:isura nivem i. sca (100ii variabile
laie la nivel uoliii1i31 Ne ■1) tie 11111C1' \C) COMCIC11(111 d)
ctlClC11 de k:orcIa(ie c) coefietentul punet 12.Coeficieniuldc
corcialic a rangurilor Spearman ar. , Qhza hivaria0
descripiţIvă,allinci cind variabilel( sunt inămirate; antbele la nivel
ordinal; ‘b) una la ordinal si una la nivel raport; c) ;inibcie la nivel
nominal; una la nivel interval si una la nivel raport; k.$) zfinbele la
nivel raport.
13.Analiza bivariată descriptivă arc drept obiectiv: a) efectuarea
unor raţionamente cu privire la parametrii populaţiei, b) descrierea
re/ultatclor observate pe un eşantion; descrierca naturit rela(iilor
intre două variabile existente la nivelul eşantionulut.
14.in analiza univariată (Iescriptivă, dispersia datelor măsurate la
nivel interval şi raport se masoară cu: ecartul tip; b) freevenţa
relativă a clasei modale; c) media; d) mediana; e) modul/moda.
15.Coeficientul care permite evaluarea nivelului de predicţie a
valorilor unei variabile prin cunoasterea valorilor altei variabile
este: a) coeficientul Cramer; b) coeficientul de contingenţă, (c)
coeficientul A a lui Guttman; d) coeficientul de corelaţie a
rangurilor a lui Sperman, e) coeficientul punct biserial.
8.5.2. lintrebări adevărat/fals Stabiliti valoarea de adevăr a
următoarelor afirmaţii: 1. in analiza univariată inferenţială, pentru
datele măsurate la nivel ordinal utilizează testul Kolmogorov-
Smirnov. \j
2. Dispersia datelor scalate la nivel nominal se măsoară cu ajutorul
frecvenţei relative a clasei modale. 3. Testul x2 se foloseşte în
analiza univariată inferenţială pentru datele măsurate la nivel
interval şi raport.
4, Analiza univariată descriptivă are ca obiectiv descrierea
rezultatelor observate pe un eşantion.
5, in cazul aplicării unui test statistic, dacă valoarea calculată este
mai mare decât valoarea teoretică, ipoteza nulă se acceptă. 6.
Codificarea datelor reprezintă atribuirea unui cod alfabetic şi/sau
numeric fiecărei întrebări şi fiecărui răspuns din chestionar.
7. Dacă variabila este măsurată la nivel ordinal, codul atribuit în
cadrul operaţiei de codificare a datelor îl reprezintă însăşi valoarea
precizată de respondent.
8. Tendinţa centrală a datelor scalate la nivel interval şi raport se
măsoară cu ajutorul mediei.
9. Distribuţia valorilor unei variabile se măsoară (indiferent de
nivelul la care este scalată variabila) cu ajutorul frecvenţei absolute
şi relative.
10. Testul statistic z se utilizează în cazul variabilelor scalate la
nivel interval sau raport atunci când dimensiunea eşantionului este
mai mare de 35 de unităţi. 71: 11. În cazul testului Kolmogorov-
Smirnov, pentru un eşantion mai mic de 35 de unităţi nivelul de
semnificaţie este a = 0,05. 12. Analiza bivariată inferenţială are
drept obiectiv efectuarea unor raţionamente cu privire la parametrii
populaţiei. 13. Coeficientul de corelaţie Pearson indică nivelul la
care variaţia unei variabile „X" este legată de variaţia într-o altă
variabilă „Y". 14. Nivelul de semnificaţie a măr„.. \ „,
soarăprobabilitatea de a respinge din greşeală ipoteza nulă. 15.
Analiza tipologică prin concentrare se caracterizează prin faptul că
se identifică un număr mai mare de tipuri de consumatori urmând
ca ulterior să se restrângă numărul de tipuri formate initial prin
reunirea celor ce sunt mai apropiate. r_
227