Chestionar examen Metodologia cercetării

Chestionarul conține 30 întrebări, fiecare cu 3 variante de răspuns, din care numai una este corectă. Pentru
fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte, însumând astfel 90 puncte, iar 10 puncte sunt din oficiu. Cele
100 de puncte se transformă în note pe o scară de la 1 la 10. Timpul de lucru este de aproximativ 45
minute, însă chestionarul va rămâne activat 60 minute.
Adresa dvs. de e-mail () va fi înregistrată când trimiteți acest formular. Nu este adresa dvs.? Schimbați
contul.
*Obligatoriu

1. În cadrul disciplinei Metodologia cercetării urmărim dobândirea unor competențe specifice,

printre care: *
b) abordarea unor teme moderne ale metodologiei cercetării; aprofundarea teoretică a cunoștințelor
dobândite în ciclul de licență etc.;
c) efectuarea de studii empirice bazate mai mult pe controlul statistic, decât pe controlul psihologic;
evidenţierea unor concluzii bazate pe tendințe statistice, generale; efectuarea de predicții care sunt urmate
de analiza aprofundată a întregii situații.
a) planificarea unui proiect de cercetare; construirea unui model de cercetare; generarea și rafinarea
ipotezelor; constituirea eșantioanelor; alegerea tehnicilor de recoltare a datelor etc.;

2. Punctul de pornire al unei cercetări constă în: *

b) sabilirea ipotezelor de studiu;
a) stabilirea instrumentelor de evaluare/intervenţie psihologică;
c) stabilirea unei teme generale.

3. Studiul de caz reprezintă o modalitate de cercetare intensivă a unei anumite entități

individuale sau colective, cu ajutorul unor tehnici şi/sau metode, cum ar fi: *
a) testele proiective; anamneza;
b) analiza biografică; autobiografia; analiza produselor activităţii;
c) interviul psihologic, chestionarul/scala, observația, studiul documentelor etc.

4. Derularea unei cercetări științifice trebuie să parcurgă următoarele etape: *

a) planificarea; alegerea modelului teoretic; alegerea instrumentelor de lucru; constituirea eșantionului;
colectarea datelor; analiza datelor; elaborarea documentului final;
b) planificarea; alegerea modeluluiteoretic; formularea unei întrebări; alegerea metodei adecvate și a
instrumentelor; alegerea procedurilor de analiză; realizarea cercetării; prezentarea datelor;
c) formularea unei întrebări; alegerea metodei adecvate și a instrumentelor; alegerea procedurilor de
analiză; realizarea cercetării; prezentarea datelor.

5. Luând în considerare fptul că în cercetarea ştiinţifică din domeniul Psihologie se conturează

două orientări, respectiv cea cantitativă şi cea calitativă, precizaţi care dintre caracteristicile
următoare este prezentată ca fiind o limită a cercetării cantitative: *
a) studiul fragmentar al realităţii psihice;
b) lipsa de înţelegere a abordării calitative;
c) generalizarea concluziilor are caracter sistematic şi recomandabil.

6. Prin natura şi conţinutul său, ipoteza contribuie, printre altele la: *

a) indicarea unei cercetări de tip confirmator;
b) abordarea unui subiect nou, neinvestigat anterior;
c) orientarea către procedurile statistice adecvate analizei datelor.

7. Din perspectivă metodologică, unitate de eşantionare se referă la: *

a) volumul populaţiei;
b) cazurile din care este compusă populaţia;
c) totalitatea persoanelor care trăiesc într-un anumit spaţiu geografic.

8. În ce constă modelul acţiune-cercetare atunci când avem în vedere relaţia dintre practică şi
ştiinţă? *
a) aplicarea directă a teoriilor şi tehnologiilor bazate pe cercetare ştiinţifică;
b) angajarea directă a cercetătorului în activitatea practică;
c) optimizarea contextului realităţii aflate în continuă schimbare.

9. Variabilele intermediare modifică sau influențează în mod indirect: *

a) valorile variabilelor independente
b) valorile variabilelor dependente;
c) valorile ambelor tipuri de variabile.

10. În viziunea lui Sackett și Larson Jr. (1990), motorul cercetării științifice îl constituie: *
a) modelul teoretic care fundamentează tema cercetării;
b) ipotezele de lucru;
c) întrebarea care vizează starea de interogare a realității.

11. Populaţia ţintă pentru un studiu privind adaptarea profesională la locul de muncă este
N=7.000, iar n=400. Calculaţi k pentru tehnica eșantionării aleatorie sistematică și marcați
răspunsul corect. *
a) 17, 5
b) 15
c) 21

12. Într-un studiu cu privire la comportamentele dezadaptative, care dimensiune/caracteristică

individuală dintre cele prezentate mai jos ar fi selectată de către dvs. ca fiind variabilă
independentă? *
a) numărul absenţelor de la program;
b) performanţa profesională;
c) agresivitatea verbală.

13. Constituirea unui eșantion de cercetare vizează două obiective (Kuma, 2011), astfel: *
a) eșantionul să fie selecționat; fiecare unitate de eșantionare să aibă șansa de a fi reprezentată;
b) selecționarea să fie efectuată dintr-o listă de unități de eșantionare; selecţionarea să acopere populația
integrală;
c) evitarea erorilor de selecție, care au drept efect o descriere imperfectă a populației; atingerea celei mai
mari precizii posibile în descrierea populației.

14. Dacă într-o cercetare ştiinţifică utilizăm date, informaţii şi dovezi recoltate din realitate,
atunici putem aprecia că am utilizat metoda: *
a) psihometrică;
b) empirică;
c) calitativă.

15. În funcție de rolul pe care îl joacă în cadrul unei cercetări pot fi descries următoarele tipuri
de variabile: *
a) variabile moderatoare şi/sau mediatoare; variabile independente; variabile intermediare;
b) variabile independente; variabile dependente; variabile intermediare;
c) variabile predictor; variabile criteriu; variabile concluzii.
16. Atunci când avem ca sarcină să evidenţiem validitatea în contextul studiilor de cercetare,
care tipuri de validare le veţi aborda? *
a) validitatea măsurată; validitatea statistică; validitatea internă;
b) validitatea măsurată; validitatea statistică; validitatea internă; validitatea externă;
c) validitatea statistică; validitatea internă; validitatea externă.

17. Reprezentativitatea eșantionului este condiția de bază a validității externe și depinde, în

principal, de patru factori, astfel: *
a) caracteristica măsurată; impactul unor variabile covariante; mărimea eșantionului; procedura de
eșantionare;
b) calitatea eșantionului; mărimea eșantionului; condiția selecției aleatorii; utilizarea legilor probabilității
pentru estimarea erorii de eșantionare;
c) impactul unor variabile; condiția selecției aleatorii; mărimea eșantionului; caracteristica măsurată.

18. Printre cauzele principale ale diminuării cercetărilor cu orientare cantitativă, sunt: *
a) scopurile pe care și le propun; metodele folosite; caracterul temelor abordate;
b) lipsa de înțelegere a importanței psihologiei cantitative; orientarea non-matematică a studenților de la
facultățile de psihologie; lipsa unei informări organizate cu privire la natura psihologiei cantitative;
c) căutarea unor reguli cu un anumit nivel de generalitate; constatarea unei motivații reduse care nu
stimulează participarea la studiu; faptul că ştiința se bazează pe dovezi obiective și nu pe opinii sau
presupuneri.

19. În teoria eșantionării se face distincție între următoarele tehnici: *

a) probabilistă și non-probabilistă;
b) aleatorie şi probabilistă;
c) nealeatorie şi non-probabilistă.

20. Creativitatea unei cercetări decurge din: *

a) modelul de cercetare; condiţiile de desfăşurare; natura populaţiei şi eşantionul utilizat; tehnicile de
recoltare a datelor; controlul variabilelor;
b) conţinutul ipotezelor de lucru; modelul de cercetare; condiţiile de desfăşurare; natura populaţiei şi
eşantionul utilizat; tehnicile de recoltare a datelor; controlul variabilelor;
c) noutatea şi conţinutul ipotezelor de lucru.

21. Mărimea eșantionului este o condiție a reprezentativității. Cu cât eșantionul este mai mare,
cu atât reprezentativitatea lui crește, însă după atingerea unui volum reprezentativitatea nu mai
crește. Precizaţi care este numărul optim de persoane: *
a) 120-150 persoane;
b) 150-250 persoane;
c) 700-800 persoane.

22. Dacă aveţi sarcina de a analiza validitatea statistică a unei cercetări ştiinţifice şi observţi că
puterea statistică obţinută este redusă, către ce cauze vă orientaţi atenţia? *
a) ambiguitatea vs. claritatea ipotezelor;
b) coerenţa ipotezelor în raport cu tema şi modelul teoretic care stă la baza studiului;
c) mărimea eşantionului şi testele statistice aplicate.

23. Puterea statistică a unei cercetări poate fi mai crescută, dacă: *

a) creştem reprezentativitate
b) utilizăm tehnici de eşantionare non-probabiliste;
c) creştem volumul eșantionului.

24. Diagrama Gant, ca formă de gestionare a planului unei cercetări, cuprinde următoarele
elemente de bază: *
a) căutarea unei idei de cercetare; conceptualizarea proiectului; stabilirea eșantionului; formularea
ipotezelor; evaluarea caracteristicilor/dimensiunilor; prelucrarea datelor obținute;
b) lista completă a activităților din planul de cercetare; precizarea datei, duratei și caracterului fiecărei
activități; precizarea condiționărilor;
c) analiza mediului de muncă; analiza consecințelor mediului de muncă asupra sănătății fizice și mentale;
managementul situațiilor din mediul de muncă.

25. Având sarcina de a elabora un anume număr de ipoteze pentru un studiu de cercetare, care
dintre caracteristicile considerate importante le luaţi în considerare? *
a) formularea clară; specificitatea; testabilitatea; obiectivitatea;
b) atributivitatea, asociativitatea; cauzalitate; formularea clară;
c) descriptivitatea, normativitatea, gradul de corelație; impactul.

26. Tehnica eşantionării aleatorie simplă face parte din categoria; *

a) tehnicilor probabiliste;
b) tehnicilor de eşantionare stratificată;
c) tehnicilor non-probabiliste.

27. Printre obiectivele generale ale cunoaşterii ştiinţifice, cu privire la temele abordate, putem
regăsi: *
a) dezvoltarea scopurilor care şi le propune în temă; dezvoltarea metodelor utilizate; ordonarea realităţii;
b) descrierea; înţelegerea; predicţia; controlul;
c) generalizarea rezultatelor şi caracterul public; deyvoltarea creativităţii; orientarea atitudinii faţă
de ideile noi; colectarea de dovezi noi; căutarea unor reguli.

28. Pentru utilizarea tehnicii eşantionării aleatorii sistematice, calculaţi N, cunoscând că pasul
de eşantionare k= 900, iar n=560. *
a) 200.500;
b) 504.000;
c) 405.000.

29. Dintre ipotezele prezentate mai jos, ca exemple, care va fi aleasă de către dvs. ca fiind
corect formulată? *
.
a) dacă există o relație pozitivă între chestionarul de personalitate și chestionarul de satisfacția
profesională, atunci anticipăm o performanţă profesională crescută;
b) dacă motivația pentru muncă este ridicată, atunci satisfacția profesională este mai mare;
c) cu cât nivelul de satisfacție al angajaților este mai mare, cu atât este mai mare corelația dintre cerinţele
postului și profilul de personalitate al angajaţilor

30. Care sunt factorii interni care determină întrebările de interogare a realității referitoare la o
cercetare științifică ? *
a) curiozitatea; compasiunea; confirmabilitatea; conformismul; preferința personală;
c) care este obiectul? care este motivul cercetării ? care este populația ? unde se va desfășura cercetarea ?
când și cât timp durează ?.
b) solicitarea din partea unei autorități academice; resursele disponibile; sistemul de recompense la care are
acces; interesul științific;

Trimiteți
Acest formular a fost creat în domeniul Universitatea Ecologica din Bucuresti. Raportați un abuz

Formulare

1a

2c
3c

4a

5a

6c

7b

8b

9b

10 c

11 a

12 c

13 c

14 b

15 b

16 c

17 a

18 b

19 a

20 b c

21 c b

22 c

23 c

24 b

25 a

26 a

27 b

28 b

29 b

30 a