1.

Cuvântul grecesc "methodos" înseamnă:

a. Metoda
b. Știință
c. Investigație științifica
d. Niciuna

2. Cuvântul grecesc "epistimi" inseamna:

a. Cunoaștere
b. Știință
c. Rațiune
d. Gândire

3. Cuvântul grecesc "gnósi" înseamnă:

a. Cauza
b. Motiv
c. Cunoaștere
d. Rațiune

4. Cuvântul grecesc "logos" înseamnă:

a. Cuvânt
b. Cauza
c. Motiv
d. Rațiune
e. Gândire
f. Niciuna
g. Toate

5. "Un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si cunoaștere
științifică a fenomenelor economice" reprezintă definiția:
a. metodei
b. metodologiei cercetării științifice economice
c. documentarii
d. niciuneia

6. Metodologia cercetarii stiintifice este structurată prin:

a. metodele de maxima generalitate, specifice tuturor stiintelor
b. metodele proprii unui grup de științe
c. metodele specifice unei științe
d. toate categoriile de metode

7. Știința reda realitatea:

a. eliminând orice aspect subiectiv
b. raportata la om, la subiectivitatea lui
c. in funcție de ipotezele stabilite
d. niciuna dintre acestea

8) Structura științei cuprinde :

a. materialul faptic acumulat istoric
b. ipoteze confirmate si neconfirmate
c. rezultatele observarilor si experimentelor concretizate in concepte, noțiuni, principii, legi, teorii
d. metodologia de cercetare stiintifica
e. toate

9) O activitate sistematica si creatoare, menita sa sporeasca volumul de cunostinte, pentru a le utiliza pentru noi
aplicatii este o definitie a:
a. cercetării științifice
b. aplicației
c. documentarii
d. toate
e. niciuna dintre acestea

10. Cercetarea științifică fundamentală este:

a. o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal acumularea de noi
cunoștințe
b. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
c. ambele
d. niciuna

11. Cercetarea științifică aplicativă este:

a. o activitate teoretica sau experimentala fundamentală, care are ca scop principal acumularea de noi cunoștințe
b. o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific
c. ambele
d. niciuna

12. Cercetarea științifică economica - etape:

a. alegerea temei
b. documentarea
c. formularea ipotezei
d. verificarea ipotezei si a concluziilor stiintifice
e. redactarea lucrarii finale
f. sustinerea publica a lucrarii
g. toate

13. Sistemul de management in cercetarea științifică economică - subsisteme:

a. Organizatoric
b. Informațional
c. Decizional
d. Al metodelor si tehnicilor specifice de gestiune
e. Toate

14. In alegerea temei trebuie respectate următoarele criterii:

a. informarea - documentare prealabilă alegerii temei
b. importanta si actualitatea teoretica si practica a temei de cercetare
c. necesitatea incheierii cercetarii la termenul stabilit
d. toate

15. Fisa bibliografica conține:

a. numai o idee si pagina de la care s-a extras
b. autor, titlu, editura, an si numar de pagini
c. ambele

16. Explicarea fenomenului economic - etape:

a. formularea ipotezei
b. verificarea ipotezei
c. ambele

17. Ipoteza poate fi definita astfel:

a. este o presupunere, in baza căreia urmează sa se explice fenomenul economic
b. este o teorie, in baza căreia urmează sa se explice problema economica
c. ambele

18. De ce este importanta relatia cauzala?

a. pentru formularea ipotezei de cercetare
b. pentru explicarea fenomenului economic
c. ambele

19. Modalități de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor științifice:

a. Experimentul
b. metode cantitative
c. studiul de caz
d. toate

20. Ipoteza cercetării este verificata daca:

a. toate consecintele ei concorda cu datele si rezultatele practicii
b. toți factorii independenți sunt controlați
c. are aplicabilitate
d. toate

21. Ipoteza cercetării este infirmata daca:

a. nu s-au utilizat metodele de cercetare
b. si numai o singura consecință nu concorda cu datele practicii
c. nu are aplicabilitate
d. toate

22. Care sunt conditiile pentru redactarea științifică a unei lucrari?

a. sa respecte succesiunea logica
b. sa respecte formularea si argumentarea clara a ideilor
c. sa asigure corectitudinea trimiterilor blibliografice, acuratetea gramaticala si stilistica
d. eliminarea detaliilor inutile si a repetării ideilor si citatelor
e. toate

23. Notele bibliografice se pot scrie:

a. in subsolul paginii
b. la sfarsitul fiecarui capitol
c. la sfârșitul lucrării
d. toate

24. Indexul de termeni reprezintă:

a. ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text
b. ordonarea alfabetica a numelor propii utilizate in text
c. ordonarea alfabetica a acronimelor utilizate in text
d. niciuna
e. toate

25. ISBN înseamnă:

a. International Standard Book Number (cod internațional de clasificare pentru cărți)
b. International Standard Serial Number (cod internațional de clasificare bibliografica pentru seriale si periodice)
c. Ambele
d. Niciuna

26. Paragraful înseamnă:

a. cinci blancuri (spatii albe) in stanga textului
b. un grup de mai multe rânduri, conținând aceeași idee
c. niciuna dintre acestea

27. Adverbul latin [sic] plasat in citat înseamnă;

a. reproducerea exacta a greșelilor din original ("așa", "chiar așa")
b. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice ("sublinierea noastra")
c. ambele

28. Abrevierea [N.A.] înseamnă:

a. sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice ("sublinierea noastra")
b. intervenția unui autor in textul altuia ("nota autorului")
c. ambele

29. Pentru a evita plagiatul (furt intelectual) trebuie precizata sursa:

a. (in paranteza), imediat după textul preluat
b. într-o nota de subsol
c. ambele

30. Cuvântul latin idem înlocuiește;

a. numele autorului, in nota de subsol, când se repeta de mai multe ori
b. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
c. niciuna dintre acestea

31. Cuvântul latin ibidem înlocuiește:

a. numele autorului, in nota de subsol, când se repeta de mai multe ori
b. numele autorului si titlu lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori
c. niciuna dintre acestea

32. Prepoziția latină apud ("după") precizează:

a. citarea indirectă, din surse secundare
b. citarea directă, din surse primare
c. ambele
33. Monografia este:
a. o lucrare axată pe descrierea unei singure teme
b. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii și teorii in limitele unei stiinte
c. niciuna dintre acestea

34. Tratatul este:

a. o lucrare științifică ampla care abordează o singura problema
b. o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
c. ambele

35. Studiul științific este:

a. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu
dimensiuni intre 20 si 100 pag.
b. rezultatul parțial sau final al unui studiu științific, cu caracter de informare, pe circa 10 pag.
c. niciuna dintre acestea

36. Comunicarea științifică este:

a. o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele noi, cu
dimensiuni intre 20 si 100 pag.
b. rezultatul parțial sau final al unui studiu științific, cu caracter de informare, pe circa 10 pag.
c. Niciuna dintre acestea

37. Din punct de vedere al finalitatii, distingem urmatoarele tipuri de cercetare:

a. cercetare principala si secundara
b. cercetare fundamentala si aplicata
c. ambele

38. Metodologia cercetării - definiție:

a. ansamblul de etape, metode si instrumente ale cunoașterii științifice
b. teorie a argumentării
c. ambele
d. niciuna

39. Este o activitate creatoare si sistematica:

a. cercetarea cantitativa
b. știința
c. cercetarea științifică
d. alegerea temei de cercetare

40. Specificul cercetării științifice:

a. sporește volumul cunoștințelor
b. este o activitate sistematica si creatoare
c. ambele

41. Aplicarea metodelor cantitative in domeniul economic se concretizeaza si in:

a. întocmirea statisticilor economice
b. elaborarea unor noi definiții
c. ambele

42. Care este specificul metodei comparative?

a. observarea a cel puțin 2 fenomene economice, norme, etc.
b. realizarea unor diagnoze
c. ambele

43. Care sunt tehnicile specifice anchetei?

a. chestionarul
b. interviul
c. ambele

44. Ce reprezintă investigarea realității in scopul cunoașterii si transformării ei?

a. orientarea economica
b. metoda
c. scopul
d. problema de cercetare
e. interpretarea integrativa
45. Tehnica de cercetare se refera la:
a. operațiuni concrete de colectare a informațiilor
b. instrumente de informare
c. metode de recoltare a informațiilor
d. diagnoza
e. prognoza

46. Identificarea relatiilor de tip cauza–efect este caracteristica cercetarilor:

a. descriptive
b. aplicative
c. exploratorii
d. cauzale
e. fundamentale

47. Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:

a. cunoașterea cat mai exacta
b. cuantificarea fenomenelor economice
c. obținerea informațiilor generale
d. stabilirea condițiilor realităților economice
e. evaluarea teoriilor economice

48. Literatura de specialitate (tratate, studii, monografii, reviste, .., este folosita in:
a. eșantionare
b. documentarea teoretica
c. stabilirea variabilelor
d. stabilirea ipotezelor
e. alegerea temei de cercetare

49. Alegerea temei de cercetare presupune:

a. formulare la alegere
b. formulare riguroasa
c. formulare alternativa
d. păstrarea ambiguității
e. corectitudine gramaticala

50. Ipotezele sunt formulate pentru:

a. verificarea lor prin cercetare
b. obținerea unei cercetări care sa le confirme
c. formularea temei
d. stabilirea variabilelor

51. Conditiile unei bune ipoteze sunt:

a. sa fie verificabila
b. sa se confirme
c. sa aducă ceva nou
d. sa nu aducă nou
e. sa nu se confirme

52. Selectia unei parti in scopul realizarii inferentei asupra intregului, cu un grad de eroare cat mai redus posibil,
se realizeaza prin:
a. documentare
b. eșantionare
c. stabilirea unei ipoteze
d. stabilirea obiectivului
e. alegerea temei

53. Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obținute
b. transpunerea lor sub forma tabelara
c. prelucrarea propriu-zisa
d. ancheta pilot
e. alegerea temei de cercetare

54. Analiza datelor permite cercetatorului sa analizeze calitativ si cantitativ informatiile, stabilind in ce masura a
fost confirmata sau infirmata:
a. tema de cercetare
b. documentarea
c. ipoteza de lucru
d. concluziile
e. elaborarea instrumentelor

55. Redactarea raportului de cercetare se face in scop de:

a. analiza calitativa
b. comunicare a rezultatelor
c. analiza eficientei activității de cercetare
d. verificare a ipotezelor
e. schimbare a temei de cercetare

56. Observatia indreptata spre caracteristicile propriului comportament se numeste:

a. observația simpla
b. observația indirecta
c. autoobservația
d. observația ocazionala
e. observația sistematica

57. Observatia directa implica:

a. prezenta cercetătorului (observatorului)
b. prezenta cercetătorului in spatele geamurilor cu vedere completa
c. conștientizarea de către subiecți a prezentei cercetătorului
d. distanta mare fata de subiecți
e. înregistrarea cu aparatura video

58. In cazul in care observatia este efectuata prin circuit inchis de televiziune avem:
a. observația directa
b. observația indirecta
c. observația ocazionala
d. autoobservația
e. observația întâmplătoare

59. Conditiile unei bune observatii cuprind:

a. stabilirea clara a scopului
b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observație
e. discreția ei

60. Chestionarul:
a. reprezintă modul specific de a interoga realitatea in scopul cunoașterii si transformării ei
b. include ansamblul principiilor teoretice referențiale ce stau la baza metodologiei
c. reprezintă o lista de întrebări
d. reprezintă o succesiune logica de întrebări scrise care determina răspunsuri clare din partea celui chestionat
e. reprezintă modul specific de a clarifica noțiunile supuse documentarii

61. Întrebările de contact pot fi puse: a. in cuprinsul chestionarului

b. la început
c. la sfârșit
d. oriunde
e. nu e cazul

62. Eroarea datorată răspunsului greșit sau a codării greșite este:

a. eroare sistematică
b. eroare întâmplătoare
c. eroare intenționată
d. eroare netă
e. eroare brută

63. Interviul este văzut ca:

a. strategie de culegere a informațiilor
b. strategie de elaborare a planului de cercetare
c. metoda exclusiv psihologica
d. metoda de comunicare

64. Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnică integrată altor metode
b. metodă de - sine - stătătoare
c. nefiind o metodă
d. nefiind o tehnică
e. strategie de conturare a altor metode

65. Brainstorming-ul este o tehnică:

a. de creativitate in grup
b. individuală de creație
c. de dezvoltare a fluenței ideilor individuale
d. de acomodare cu grupul
e. de a găsi idei inovatoare

66. Paradigma este:

a. concepție dominantă într-un câmp al cunoașterii
b. concepție personală
c. concepție colectiva
d. curent de opinie
e. obstacol în calea progresului

67. Voluntariatul în cadrul cercetării științifice presupune:

a. subiectul să poată alege
b. subiectul să înțeleagă la ce se angajează
c. subiectul nu are drept de alegere
d. subiectul execută ordinele cercetătorului
e. subiectul nu comunică cu cercetătorul

68. Standardele eticii cu privire la cercetarea efectuată cuprind:

a. corectitudinea rezultatelor
b. claritatea prezentării
c. corectitudinea datelor de identificare
d. corectitudinea autorilor
e. semnalarea erorilor prin erate

69. Ipoteza în cercetarea economică este:

a. formularea de relații între fenomene economice
b. utilizată la verificarea relației ce se stabilește între două variabile
c. enunț cu caracter probabilistic
d. direcționează domeniul de cercetare și analiză
e. o formulare interogativă

70. Predictibilitatea implică:

a. ipoteza să descrie și să explice anticipativ desfășurarea unui fenomen
b. ipoteza să exprime o întrebare
c. ipoteza nu trebuie să descrie neapărat variabilele
d. ipoteza cu caracter probabilistic
e. verificabilitatea

71. Esantionarea este:

a. set de operații pe baza cărora din ansamblul populației se alege o parte ce va fi supusă investigației
b. set de operații pe baza cărora din ansamblul populației se alege o parte ce nu va fi supusă investigației
c. prelucrare statistică
d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetător
e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecți

72. Gradul de reprezentativitate al unui eșantion depinde de:

a. caracteristicile populației ce urmează a fi studiate
b. mărimea eșantionului
c. procedura de eșantionare folosita
d. nu aduce in discuție mărimea populației
e. nu interesează procentul din populația cuprinsă în eșantion
73) Cunoașterea comună se caracterizează prin următoarele trăsături:
1. are un fundament teoretic;
2. nu apelează la metode științifice;
3. permite elaborarea de previziuni științifice;
4. este organizată metodic;
5. asigură înțelegerea științifică a fenomenelor manageriale.

74) Cercetării științifice aplicative îi sunt proprii următoarele trăsături:

1. este orientată către aplicații practice;
2. urmărește aplicabilitatea imediată în practică;
3. este dirijată spre identificarea unor tehnici și metode concrete de organizare a proceselor;
4. posibilitatea valorificării optime a rezultatelor obținute în realitatea economică;
5. vizează identificarea unor noi piețe.
Identificați răspunsul eronat

75) Cercetarea științifică fundamentală, liberă în plan teoretic, se caracterizează prin următoarele trăsături:
1. vizează obținerea unor cunoștințe noi;
2. presupune limitarea domeniului științific cercetat și a obiectului investigat;
3. nu se stabilesc anterior scopuri;
4. cercetătorul își alege singur direcția de investigat.
Identificați răspunsul eronat

76) In abordarea etimologică, metodologia semnifică:

1. știința conducerii;
2. știința metodelor;
3. sistemul în cercetarea științifică;
4. știința organizării afacerilor;
5. demersul rațional pentru rezolvarea unei probleme.

77) Definiția corectă și completă a metodologiei cercetării științifice economice este următoarea:
1. abordarea sistemică a științei economice;
2. totalitatea aspectelor esențiale privitoare la modelul utilizat în cercetarea științifică și abordarea sistemică a
investigațiilor științifice;
3. totalitatea demersurilor teoretice, tehnice si epistemologice pentru cunoașterea evoluției fenomenelor
economice;
4. totalitatea instrumentelor utilizabile în cercetarea științifică economică;
5. totalitatea demersurilor epistemologice pentru cunoașterea evoluției fenomenelor.

78) Metodologia cercetării științifice în economie cuprinde:

1. ansamblul principiilor economice;
2. ansamblul regulilor economice;
3. ansamblul metodelor de investigație economica;
4. ansamblul tehnicilor si instrumentelor de investigație economică;
5. 1+2+3+4.

79) Printre formele de cercetare științifică se disting:

1. cercetarea științifică fundamentală;
2. cercetarea științifică parțială;
3. cercetarea științifică aplicativă;
4. cercetarea științifică strategică;
5. cercetarea științifică explicativă.
Una dintre variante este incorecta.

80) Cercetarea științifică fundamentală vizează:

1. descoperirea și studierea unor noi teorii;
2. realizarea unei aplicații practice cu caracter specific;
3. experimentarea unui fenomen științific;
4. elaborarea unor strategii de cercetare;
5. descrierea fenomenului științific investigat.

81) Cercetarea științifică aplicativă presupune:

1. descrierea fenomenului științific investigat;
2. descoperirea și studierea unor noi teorii;
3. elaborarea unor strategii de cercetare;
4. realizarea unei aplicații practice cu caracter specific, rezultatele cercetării valorificându-se în practică;
5. înțelegerea aspectelor fundamentale, de ordin foarte general a fenomenelor științifice.

82) In raportul de cercetare se insistă pe:

1. concluziile cercetării;
2. soluțiile propuse;
3. modul în care soluțiile propuse vor fi valorificate în practică;
4. componența echipei de cercetare;
5. consecințele implementării măsurilor propuse de către echipa de cercetare. Identificați varianta incorecta

83) Etapa alegerii temei de cercetare se referă la:

1. documentarea practică a subiectului investigat;
2. stabilirea problemei de investigat;
3. explicarea fenomenului cercetat;
4. valorificarea rezultatelor cercetării;
5. difuzarea rezultatelor cercetării.

84) Tipurile de documentare utilizate în cercetarea științifică sunt:

1. documentarea bibliografică;
2. documentarea practică;
3. consultarea specialiștilor;
4. documentarea indirectă.
Identificați răspunsul eronat

85) Raportul de cercetare cuprinde următoarele părți:

1. introducerea;
2. instrumentarul metodologic;
3. expunerea cercetării;
4. concluziile cercetării;
5. soluțiile de perfecționare propuse în urma cercetării. Identificați răspunsul eronat

86) Valorificarea rezultatelor cercetării științifice se poate concretiza în:

1. tratate;
2. monografii;
3. articole științifice;
4. recenzii;
5. comunicări științifice.
Identificați răspunsul eronat.

87) Valorificarea rezultatelor cercetării științifice se concretizează în:

1. acțiuni de difuzare a rezultatelor cercetării;
2. predarea raportului de cercetare beneficiarilor;
3. formularea ipotezelor cercetării;
4. aplicarea soluțiilor propuse în practica beneficiarilor;
5. evaluarea eficienței rezultatelor cercetării.
Identificați varianta incorectă.

88) Lucrarea de doctorat reprezintă:

1. o lucrare științifică;
2. o apreciere critică a unei lucrări științifice;
3. o lucrare ce finalizează studiile doctorale;
4. o lucrare științifică realizată sub coordonarea unui profesor universitar;
5. o abordare sintetizată a unei teme de cercetare științifică.
Identificați varianta eronată.

89) Informația științifică poate fi definită ca:

1. informație ce se formează, se acumulează și se perfecționează în mod direct;
2. informație ce se formează, se acumulează, se perfecționează și se amplifică permanent în mod indirect;
3. informație ce se formează, se acumulează, se perfecționează și se amplifică permanent și care în mod direct și
indirect este destinată formulării legilor și teoriilor științei, contribuind la definirea, verificarea și valorificarea lor în
scopuri practice;
4. informație ce se formează, se acumulează, se perfecționează și se amplifică
permanent.
Identificați varianta corecta și completă de răspuns.
90) Principalele metode de analiză logică a fenomenelor științifice sunt:
1. metoda rațională;
2. metoda deductiva;
3. metoda inductiva;
4. metoda observației;
5. 1+2+3.
Una dintre variante este incorectă. Identificați-o.

91) Inducția asigură cunoașterea realității:

1. urmând calea de la general la particular;
2. urmând calea de la premise secvențiale la general;
3. urmând calea de la particular la general;
4. urmând calea de la premise generale la premise complete;
5. urmând calea de la premise complexe către concluzii simple. Identificați varianta corectă.

92) Comparativ cu metoda inductiva, procesul de cunoaștere a realității prin deducție:

1. oferă cunoașterii științifice un caracter mai larg;
2. are un caracter demonstrabil;
3. are un grad mai redus de acceptabilitate și interes în cercurile științifice;
4. parcurge traseul de la general la particular;
5. este mai riguros științific.
Identificați varianta incorectă.

93) Matematizarea investigațiilor științifice prezintă următoarele caracteristici:

1. oferă rigoare și ordine investigației științifice;
2. oferă posibilitatea adâncirii cunoașterii științifice pe o treaptă superioară;
3. utilizează un limbaj specializat, logic și precis;
4. permite măsurarea științifică a fenomenelor economice investigate;
5. permite posibilitatea observării fenomenelor în practică.
Identificați varianta incorectă.

94) Aplicarea teoriilor matematice în cercetarea științifică înseamnă:

1. cercetări operaționale care oferă posibilitatea obținerii unei scheme de organizare optimă a fenomenului
cercetat;
2. analiza evoluției fenomenului cercetat prin studiul indicilor corespunzători;
3. utilizarea teoriilor matematice pentru găsirea celor mai bune soluții;
4. formalizarea în limbaj matematic a informațiilor științifice;
5. nici una dintre variante.
Una dintre variante este incorectă. Identificați-o.

95) Scopul experimentului este acela de:

1. a verifica ipotezele cercetării;
2. a formula ipotezele cercetării;
3. a formula și verifica ipotezele cercetării;
4. a observa fenomenul investigat;
5. a difuza rezultatele cercetării.

96) Centrul de greutate al unei comunicări științifice trebuie să cadă pe:

1. referințele bibliografice;
2. indexul de termeni;
3. materialul ilustrativ prezentat;
4. contribuția originală adusă la dezvoltarea cunoașterii științifice a temei implicate;
5. rezumatul lucrării.

97) Proiectul de cercetare este eficient economic dacă:

1. rezultatele obținute sunt optime;
2. eforturile materiale, umane și financiare sunt rezonabile;
3. costurile de realizare sunt minime;
4. rezultatele sunt valorificate în practică într-un timp cât mai redus;
5. implementarea soluțiilor propuse beneficiarului solicită cheltuieli semnificative.
Identificați varianta incorectă.

98) Printre indicatorii de determinare a eficienței economice a investigațiilor științifice se numără:

1. coeficientul eficienței economice;
2. timpul util de efectuare a investigației;
3. timpul de recuperare a cheltuielilor;
4. efectele nete;
5. timpul mediu de recuperare a cheltuielilor.
Una dintre variante este incorectă. Identificați-o.

99) Indicațiile bibliografice pot fi prezentate:

1. în cuprinsul lucrării științifice;
2. în subsolul paginilor sau in lista bibliograficî atașată la finalul lucrării;
3. în partea introductivă a lucrării științifice;
4. nu este obligatorie consemnarea lor.
5. în concluziile lucrării.

100) Rezumatul lucrării științifice este:

1. un text scurt despre conținutul lucrării, având rolul unui sumar al principalelor probleme abordate;
2. un sumar al anexelor lucrării;
3. o listă bibliografică care să cuprindă lucrările consultate;
4. un text care cuprinde ultimele precizări în legătură cu problematica supusă cercetării;
5. o apreciere critică a conținutului lucrării științifice.
Identificați varianta corectă.

101) Elementele care trebuie regăsite în discursul de susținere publică a unei a lucrări științifice sunt următoarele:
1. enunțarea temei și a obiectivului propus;
2. ipotezele cercetării, cu specificarea modului in care acestea au fost confirmate/infirmate;
3. indexul de termeni;
4. prezentarea celor mai semnificative rezultate obținute in urma cercetării;
5. sublinierea aportului personal, a contribuțiilor originale.
Identificați varianta eronată.

102) Partea introductivă a discursului științific reprezintă:

1. expozeul;
2. perorația;
3. exordiul;
4. idemul;
5. indexul.

103) Expozeul reprezintă:

1. partea introductivă a discursului;
2. conținutul discursului;
3. discursul în sine;
4. partea finala a discursului;
5. concluziile discursului.

104) In partea finală a discursului (perorația):

1. se reamintește motivația inițială a demersului științific, cu sublinierea elementelor noi, ce completează
valabilitatea acesteia în urma cercetării;
2. se enunță tema care a făcut obiectul cercetării;
3. se insista asupra componentelor care certifica valoarea științifică a lucrării;
4. se insistă asupra elementelor de contribuție originală, a elementelor de noutate aduse în lucrare;
5. se prezintă posibilele direcții de abordat în cercetările viitoare ale subiectului științific tratat in lucrare.
Identificați varianta eronată.

105) Scopul final al cercetării științifice constă în:

1. elaborarea ipotezelor cercetării;
2. stabilirea obiectivelor cercetării;
3. dezvoltarea cunoașterii științifice;
4. întocmirea discursului științific;
5. formarea unei echipe de cercetare.

106) Etica difuzării rezultatelor cercetării științifice presupune respectarea unui cod deontologic bazat pe:
1. corectitudine în transmiterea rezultatelor cercetării;
2. respectarea confidențialității informațiilor;
3. protejarea produsului creației științifice în conformitate cu legile în vigoare;
4. utilizarea onestă a informațiilor;
5. dezvăluirea conținutului parțial al rezultatelor cercetării.
Identificați varianta eronată.
107) Experimentul în cercetarea științifică reprezintă:
1. o intervenție activă asupra subiectului experimentat prin acțiunea unor variabile
aplicate subiectului, pentru a testa răspunsul acestuia la acțiunea lor;
2. un procedeu statistic;
3. un model matematic;
4. o metoda folosită pentru acțiunile de pregătire a cercetării în vederea fixării
obiectivelor;
5. urmărirea atentă și sistematică a unui fenomen științific. Identificați varianta corectă.

108) Avantajele utilizării chestionarului în investigația științifică constau în:

1. rapiditatea de lucru;
2. economia de efort;
3. cheltuieli mari de timp și fonduri;
4. posibilitatea de aplicare în timp scurt pe colective mari;
5. dispariția incomodării subiectului de către examinator.
Una dintre variante nu reprezintă un avantaj al chestionarului. Care este această variantă?

109) Printre avantajele simulării, ca formă particulară a experimentului, se numără:

1. reduce unele neajunsuri ale experimentului clasic;
2. permite o izolare mai bună a variabilelor introduse;
3. asigură un control mai riguros din partea cercetătorului asupra sistemului investigat;
4. nu solicită personal specializat;
5. își dovedește eficiența în practica firmei prin realizarea de prognoze și strategii
manageriale.
Identificați varianta incorectă.

110) Coeficientul eficienței economice a cercetării științifice se determină ca:

1. raport al cheltuielilor pentru cercetare;
2. raport între suma efectelor economice ca acumulări suplimentare pe durata de viață economică a rezultatelor
cercetării si suma cheltuielilor, inclusiv cheltuielile pentru aplicarea acesteia;
3. diferența dintre suma efectelor și totalul cheltuielilor necesare cercetării și aplicării acesteia;
4. sporul beneficiului determinat de reducerea de preț;
5. raport între suma cheltuielilor pentru cercetare și suma efectelor economice parțiale.
Identificați varianta corectă și completă.