1.

Def cercetarea științifica

-ar putea fi definita ca un proces de lărgire a cunoștințelor realizat printr-o observare
atenta si obiectiva,prin investigare si experimentare,având ca ținta descoperirea sau
interpretarea unor noi informații.

2.Cercetarea empirica si cercetarea teoretica(clasificare din punct de vedere filosofic)

-cercetarea in domeniul santatii urmează,de cele mai multe ori,modelul empiric,prin
faptul ca este bazata pe observație si experiența mult mai mult decât pe teorii si modele
abstracte
-cercetarile epidemiologice se bazează pe colectarea sistematica a observațiilor privind
un anumit fenomen,ce interesează grupuri de populație bine definite. Chiar daca in
epidemiologie sau in alte ramuri ale sanatatii este posibil un studiu abstractizat folosind
modele matematice,nu se pot realiza progrese fara a compara rezultatele obținute teoretice cu
datele colectate la nivelul populației studiate

3.Cercetarea de baza si cercetarea aplicata(clasificare din punct de vedere funcțional)

-cercetarea pura se refera la cunoașterea unor fapte sau fenomene ce nu au o utilitate
imediata sau un tel bine precizat
-cercetarea aplicata este orientata spre rezolvarea unei probleme având un scop bine
definit,este de cele mai multe ori generata de o nevoie perceputa,si este orientata spre găsirea
de soluții pt o problema existenta

4.Verigi operaționale ale cercetării in domeniul sanatatii

-cercetarea fie empirica,teoretica,de baza sau aplicata se găsește la granița a 3 verigi
operaționale :domeniile biomedical,al serviciilor de sănătate si comportamental ce constituie
așa-numitul triunghi al cercetării in sănătate

5.Ce intelegeti prin metodologia cercetării ?

-prin metodologie se desemnează știința efectuării cercetării,o disciplina generala in
care se dezvolta modalitățile de realizare a cunoașterii științifice si care privește ansamblul
elementelor care intervin in cercetare
-metodologia constituie o totalitate de abordare si analiza a fenomenelor realității
obiective,bazate pe aplicarea unor principii rezultate din înțelegerea științifica a acelei
realitati. Ea presupune ,pe de o parte un mod de a analiza,pe de alta parte un mod de a
privi(înțelege) aceasta realitate
-metodologia cercetării cuprinde deopotrivă,definirea adecvata a domeniului studiat,o
serie de principii si reguli de desfășurare a investigațiilor,instrumentarul de lucru pentru
culegerea si analiza datelor,criterii de certificare a calităților rezultatelor,strategiile
explicației si construcțiilor teoretice,integrarea teoriilor particulare in teorii mai generale
6.Ce intelegeti prin ‘metoda’ in contextul cercetării ?
-metoda desemnează un anumit mod de a proceda sistematic in practica,un mod de
cercetare care da o imagine adecvata fragmentului ales al realității si explica fenomenele care
au loc in cadrul lui.
-metoda este cale ape care o urmează gândirea pt a ajunge la cunoștințe adevărate
asupra faptelor
-caracterul științific al unei metode,eficienta ei practica,depind de reflectarea veridica
a fenomenelor studiate,a legilor lor obiective.
-orice metoda are caracter nominativ,intrucat oferă o serie de indicații asupra modului
cum trebuie abordat obiectul cunoașterii pentru a se obține despre el cunoștințe autentice

7.Ce intelegeti prin ‘tehnica’ in contextual cercetării?

-notiunea de tehnica desemnează un anumit procedeu operatoriu,de înregistrare si
interpretare a datelor rezultate din cercetare

-deosebirea intre metoda si tehnica consta in caracterul operațional al ultimei in raport

cu prima

-tehnica este un instrument de lucru,o ‘unealta’ cu ajutorul căreia se pot surprinde in

mod adecvat grupurile de fenomene studiate sau,după John McKinney ‘orice tehnica de
cercetare constituie o operație specifica de descoperire si manipulare a faptelor’.

-orice tehnica de cercetare este subordonata metodelor științei respective

8.Trasaturile fundamentale ale metodei științifice

-Precizarea observațiilor-adică un mod riguros de efectuare a observațiilor,care

permite sa se obtina rezultate identice sau asemanatoare de către orice observator care implic
metoda respectiva(reproductibilitate)

-Corectitudinea raționamentelor-care elimina erorile logice si,ca urmare,deformările

descrierii sau falsurile generalizării

9.Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare

-fidelitatea-cere ca măsurătorile repetate ale aceluiași fapt sa dea rezultate identice sau
care variază in limite restrânse si previzibile

-validitatea,reprezentând cerința ca operația de măsurare(evaluare) sa fie legata,printr-

o relație semnificativa,de obiceiul cercetării;cu alte cuvinte,sa se măsoare cu adevărat obiectul
propus măsurării
10. Pașii cercet. din pct de vedere al rationamentului.

a) Analiza literaturii in domeniu ce permite identificarea unor goluri in literatura; se

poate pleca dintr-un punct de unde s-au oprit cercetări anterioare; se identifica metode care
pot fi relevante proiectului.

b) Elaborarea teoriilor.

c) Testarea teoriilor pt verificarea gradului in care teoria elaborata satisface exigentele.

d) Reflectarea si integrarea. In finalul cercetării exista mai multe teme de reflectare: ce

s-a invatat pe parcursul cercetării, ce s-ar fi putut face diferit, daca cercetarea a avut un impact
.

11. Ce intelegeti prin plan si protocol de cercetare?

Planul de cercetare reprezintă drumul de la faza conceptuala a procesului la punerea sa

in practica.

Primul obiectiv avut in vedere pt începerea unui document scris, numit protocol de
cercetare, care realiz o descriere detaliata a studiului propus.

12. Care sunt principalele aspecte menționate in protocolul unui studiu clinic?

Trebuie descrise amânunte practice caracteristice fiecărei etape ale cercetării; metode
si tehnici folosite, resursele umane si materiale necesare, insotite de motivația realiz lor in
menirea propusa.

13. Dezvoltarea de teorii prin inducție vs. deducție.

Atunci când modalitatea de abordare este deductiva, concluzia urmează premisele ca

si in cazul unui silogism sau intr-o ecuație algebrica. Caracteristica deducției este ca merge
de la general la particular si nu particular si nu permite intervenția intamplarii.

Cercetarea in sănătate, fiind in principal empirica, se bazează aproape in întregime pe

mecanismul inductiv , in care concluzia nu succede premizelor. Distinctiv pt inducție
este ca se pleacă de la cazuri particulare spre general.

14. Precizați si descrieți 3 procedee folosite in studii pt împiedicarea apariției

distorsiunilor.

cred ca astea sunt: pag 23 m-am blocat la descriere.

-esantionarea reprezentativa;

-randomizarea in selecția grupurilor;

-legarea la ochi a experimentatorului si subiecților.

15. Ce reprezintă ipoteza in cadrul cercetării?

Ipotezele sunt constuctii logice bazate pe o serie de observații, care folosesc drept
punct de pornire intr-un raționament inductiv.

16. Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill.

a)Metoda diferențelor semnificative - când frecventa unei boli este semnificativ

diferita in doua situații si se observa prezenta unui factor de risc doar intr-o situație, el
cauzând sau nu boala.

b)Metoda asocierii- daca un factor sau absenta lui este asociata cu un nr de situații,
care la rândul lor sunt asociate cu o anumita boala, acest factor sa fie sau nu asociat cu boala.

c)Metoda variației concomitente- exprimarea mai accentuata a florozei endemice in

relație cu creșterea nivelului de fluor din apa.

d)Metoda analogiei- distribuția frecventei unei imbolnaviri sau unui efect pot fi
relativ similare cu cele ale altei îmbolnăviri, astfel incat pot fi sugerate cauze similare.

17.Diferenta dintre studiile observaționale si cele experimentale.

Diferența consta in poziția cercetătorului in raport cu situația de studiu: in cercetările

obs. investigatorul face masuratori ale unor valori, dar nu intervine; ele sunt descriprive sau
analitice, fata de experimentale, ce sunt doar analitice.

18. Diferența dintre studiile descriptive si cele analitice.

Studiile descriptive aparțin categoriei de studii observaționale si NU au ca scop

probarea unei ipoteze, nefiind structurate, ca si studiile analitice sau experimentale.

19. Diferența din studiile transversale si longitudinale:

 Transversale: nu se face referire la trecut sau la o evoluție in viitor
 Longitudinale: se urmărește un anumit plan/evoluție in timp

20. Studiul pilot

a. reprezintă o versiune redusa a unui studiu de amploare mai mare, putând sa
implice si testarea unui anumit instrument de cercetare sau de evaluare
b. oferă un feedback pertinent in ceea ce privește căile de imbunatatire,
practicile eficiente de urmat, precum si estimarea corecta a gradului de
amploare a viitoarei acțiuni vizate
21. Epidemiologia = știința care studiază distribuția si determinanții bolii la nivelul unei
populații; datele culese permit analiza unei multitudini de aspect ale îmbolnăvirilor, având
un rol important in cercetarea din sănătate

22. Proprietati indice:

a. Claritate, simplitate si obiectivitate
b. Validitate = identifica corect ceea ce este pus sa identifice
c. Reproductibilitate = realizat in aceleași condiții, este același pentru același
pacient
d. Sensibilitate = capabil sa detecteze modificări rezonabil de mici
e. Cuantificabilitate = rezultatul trebuie sa se exprime in cifre si sa permită
prelucrare statistica
f. Acceptabilitate = metoda fara durere sau disconfort

23. Incidenta si prevalenta (descriere + formula de calcul):

a. Incidenta = nr de cazuri noi de boala sau al nr de indivizi care prezintă o
𝑛𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖
anumita boala = 𝑛𝑟 𝑝𝑜𝑝 × 100.000 ÷ 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝
b. Prevalenta = nr de cazuri de boala înregistrate la un moment dat intr-o
𝑛𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 + 𝑛𝑟 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖
anumita pop = 𝑛𝑟 𝑝𝑜𝑝 × 100

24. Gravitate, letalitate si fatalitate (descriere + formula de calcul):

a. Gravitate = nr de decese produse in rândul bolnavilor de o anumita boala =
𝑛𝑟 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑡 𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎
𝑛𝑟 𝑝𝑜𝑝 ×100.000
b. Letalitate = cu cat participa o anum boala la nr tot de decese inreg pt o
𝑛𝑟 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑡 𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎
anum perioada = 𝑛𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 ×100
𝑛𝑟 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑡 𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎
c. Fatalitate = riscul de deces pt o anum boala = 𝑛𝑟 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 ×100

25. Intensitate = noțiune specifica pentru afecțiuni care se pot manifesta la același individ
prin procese multiple (med dentara = masoara caria, edentatia si obturațiile)
26. Indicele DMFT:
a. Reprezintă nr mediu de carii, de dinți absenți si obturații la nivelul unui
individ si se exprima prin nr cu 2 zecimale
b. DMF = decayed, missing, filled
c. Se notează cu litere mari in cazul dinților permanenți si cu litere mici in
cazul celor temporari
d. Se poate descompune in componentele sale, dând indicații mai precise
despre statusul dentar al pop luate in calcul (D si M crescut => lipsa
tratamentului)
27. Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate. (tipuri de cercetare)
 Empirica si teoretica
 De baza si aplicata

28. Raportul cde caz si cazuri seriate:

 Descriu o anumita conditie,tratament sau inovatie,efectele adverse ale unei
interventii
 Ofera un numar mare de informatii care nu pot fi integrate intr-un studio
epidemiologic,prin lipsa unui grup de referinta
 Atrag atentia asupra unor probleme si permit emiterea de ipoteze conducand
apoi la dezvoltarea unoe studii mai ample

29. Ancheta epidemiologica-scop si etapele supravegherii

 Scop:evaluarea distributiei unei boli,unei disabilitati,conditii imunologice,status
nutritional;se utilizeaza in analize de opinie
 Etape: Culegere date, Prelucrare date, Utilizare date interpretate

30. Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare

 Au ca obiect culegerea datelor privind starea de sanatate a structurilor dento-
parodontale si al nevoii de tratament. Ele nu sunt destinate culegerii informatiilor
privind factorii etiologici si nici asupra eficientei metodelor de tratament.

31. Studiul transversal-incadrare cu explicatii

 culegerea datelor se realizeaza intr-un singur moment in timp pentru fiecare subiect
inclus in studiu
 este un studiu observational descriptive

32. Studiul transversal-avantaje si dezavantaje

 Avantaje: permit o evaluare complete a prevalentei, constituie prima etapa a studiilor
de cohorta, se desfasoara in timp relative scurt,au cost scazut
 Dezavantaje: surprinderea evenimentelor intr-o secventa temporara, nu se face
masurarea incidentei bolii urmarite, pot fi limitate de evaluari selective si erori
produse in culegerea informatiilor

33. Studiul caz-control-incadrare,structura(inclusive schema)

 Studiu observational analitic
 Structura este simpla, modul de urmarire fiind orientat spre antecedentele(istoricul)
subiectilor luati in studio-studiu retrospectiv.
34. Studiul caz-control-selectarea participantilor si formarea grupurilor initiale
 Lotul de studio: cazurile trebuie alese dupa criteria bine definite, tinand cont de
caract histologice si de alte particularitati stiintifice (data diagn, zona geo)
 Grupul de control: nu prezinta boala
 Potrivirea: indivizii grupului de control prezinta caract comune cu cazurile (pt
a mari precizia studiului)

35. Studiul caz-control-avantaje si dezavantaje

 Avantaje: in cazul bolilor rare, nu necesita urmarire in timp,eficienta relativ buna, la
un nr mai mic de cazuri decat in studiile de cohort
 Dezavantaje: nu se realizeaza calcularea incidentei afectiunii, frecventa mare a
aparitiei distorsiunilor in alegerea grupurilor, dificultate in obtinerea informatiilor, in
cazul unor cazuri vechi

36. Studiul de cohorta – tip, structura:

a. Observational analitic
b. Grup de referinta dintre care unii indivizi au anum caract / sunt supusi unui
factor de risc si un grup martor = neexpus
c. Amandoua grupurile trebuie ca la inceput sa nu prezinte afectiunea
urmarita
d. Ambele grupuri sunt apoi observate pe o anum perioada pt a det riscul pe
care il prez factorul studiat in dezvoltarea bolii
dezvolta
boala
lot studiu
nu dezvolta
boala
esantion
dezvolta
boala
lot martor
nu dezvolta
boala
timp

37. Studiul de cohorta – selectare participant si formare grupuri

a. Din 37
b. Un grup poate fi: comunitar (aceeasi varsta/sex), expus la un factor de risc,
nou-nascuti/elevi, diagn/supus unui tratament anterior

38. Studiul de cohorta – urmarirea prospective:

a. Din 37
b. Se colecteaza date si sunt analizate cu aj tabelelor de contingenta
39. Indicatorii folositi in studiul de cohorta:
a. Incidenta: indice al frecventei bolii; pune la dispozitie o estimare a
probabilitatii sau a riscului de a aparea boala la pers care au fost incluse in
studiu de la inceput si erau in grupa de risc;
𝑛𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑠
= × 1.000
𝑛𝑟 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑖 𝑔𝑟𝑢𝑝 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑐
b. Densitatea incidentei: ia in considerare atat nr de indivizi sub obs cat si
durata de obs pt fiecare individ in parte;
𝑛𝑟 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑝𝑒 𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎
= × 1000
𝑎𝑛𝑖−𝑝𝑒𝑟𝑠 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑠

𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠𝑖
c. Riscul relativ (RR) = 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑛𝑒𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠𝑖
d. Riscul atribuit (RA) = 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠𝑖 − 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑙𝑎 𝑛𝑒𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠𝑖

40. Studiul de cohorta – avantaje, dezavantaje:

a. Avantaje:
i. Calcul incidenta bolii pt ambele grupuri
ii. Se cunoaste faptul ca boala a fost dobandita pe parcursul studiului
iii. Putin posibile erorile dat selectarii supraviet unei boli
iv. Analiz altor evenimente datorate fact de risc
v. Calculare risc atribuit
vi. Esantion => generalizare intreaga pop
b. Dezavantaje:
i. Studiu de durata
ii. Costisitor (timp, personal)
iii. Pierdere subiecti
iv. Schimbari comportamentale subiecti => alterare info

41. Studiul experiment randomizat controlat – tip, structura:

a. Experimental analitic
b. Trebuie selectat un esantion din pop tinta, care sa pastreze integritatea
reprezentarii
c. Nr de subiecti trebuie sa fie sufficient de mare pt a putea face cele mai
bune estimari

42. Selectare participanti si alocare grupuri initiale (experiment):

a. Se foloseste selectarea intamplatoare a subiectilor in lotul de studiu si in cel
martor => randomizare completa
b. Trebuie combinat cat mai omogen subiectii din loturi diferite si conditiile
experimentului prin structura bloc
43. 3 variante de grupuri de control (experiment – testare medicament nou):
a. Carora nu li s-a dat nimic
b. Carora li s-a dat alt medicament
c. Carora li s-a dat placebo

45. Legarea la ochi/orbirea

 Menţinerea comparabilităţii la studiile random. Controlate/experimente se face

prin metoda “orb” (mascat) necunoaşterea modului de alocare a expunerii
(factorului de intervenţie)
 Metoda “mascat” (orb):
 Simplu “mascat”, când subiecţii nu cunosc modul de alocare
 Dublu “mascat”, când subiecţii şi investigatorul nu cunosc modul de alocare
 Triplu “mascat”, când inclusiv evaluatorul se găseşte în această situaţie

46. studiu randomizat controlat – avantaje+dezavantaje

 AVANTAJE: -Se consideră un “standard de aur” datorită capacităţii de

reducere la minim a erorilor
 Cele mai simple, mai puţin costisitoare şi mai bogate în rezultate sunt SRC,
dublu orb, cu grupe paralele de persoane
 DEZAVANTAJE-Necesită perioade lungi de observaţie
 Au costuri ridicate
 Au uneori complianţă redusă
 Necesită participarea voluntară a subiecţilor
 Necesită menţinerea pe tot parcursul studiului a numărului de persoane incluse
iniţial şi greutatea de a obţine informaţii corecte despre persoanele “pierdute”
din urmărire

47. Potrivirea grupurilor inițiale in studiile clinice

Potrivire=gr de control sa aibă caracteristici comune cu cazurile=>precizie studiu

Dezavantaj: tendința de suprapotrivire

Variabile fol. La potrivire se exclud din analiza

48. Medicina bazata pe dovezi- def. concept

Folosirea conștienta, judicioasa si explicita a ultimelor cuceriri ale științei medicale

Alegerea celei mai bune soluții terapeutice individualizate, pentru pacient.

49. practica medicala bazata pe dovezi- pași operaționali(nu știu daca asta e..)

Integrarea :

1. Expertizei clinice individuale:

EXPERIENTA + PRACTICA CLINICA+ JUDECATA = COMPETENTA

2. Cele mai valoroase informații externe disponibile prin cercetare sistematica

Saaau, am mai găsit ceva

-primul pas=formularea unei întrebări corecte si focalizate

-reducere vol intrebare- stabilire ce component sunt mai importante

-definire elemente cheie ale fiecărei pb

-consultare lit de specialitate-comparare rezultate studii=metaanaliza e cea mai ok

-hotarare validitate+relevanta ptr cazul nostru al info

-aplicare

50. ierarhia evidentelor științifice/scara de evidenta

1- SRC

2- studiu exp.fara randomizare

3-cohorta

4-caz-control – in unele scări sunt puse pe același loc

5-serii de caz

6-prezentare de caz/opinii experți/studii descriptive/rapoarte ale experților/

51. studiile integrate si metaanaliza

Din ce înțeleg eu, studiile integrate sunt st pe un lot f mare de subiecti- mii de pacienți,
rar desfășurate in med. dentara.

Metaanaliza – combinarea rezultatelor studiilor relevante, riguroase,pe aceeași tema,

cu rezultate exprimate in așa fel incat sa poată fi combinate.

Metaanalizele sunt st observaționale, retrospective,dar se pot conforma unor reguli in

așa fel incat sa se evite distorsiunile si erorile din studii de genul. Sunt cele mai sus pe scara
evid științifice.

52. In vederea testării etiologice care e cel mai indicat tip de studiu? Argumentați:

Pb de etiologie sunt cel mai bine rezolvate de studiile epidemiologice observaționale

(la experiment ar însemna sa îl expui pe pacientul sănătos la un factor de risc potential- nu e
etic!).

In cazul bolilor rare, cel mai potrivit studiu este cel de caz-control in care cercetătorul
caută in trecutul grupului ținta-bolnavi si celui de control-sanatosi un factor care ar fi putut
influenta declanșai unei afecțiuni.

Cohorta- se știe de la început factorul la care a fost expus gr studiat- se urmărește in

timp daca se declanșează boala si se compara cu incidenta bolii la gr de control. Nu se fol. La
boli rare fiindcă ar fi nevoie de un eșantion prea mare.

 -Oferă cea mai bună informaţie privind cauzalitatea

53. in vederea testării medicamentelor si a procedurilor terapeutice, care este cel mai
indicat tip de studiu? Argumentați

- SRC-foarte eficient datorita randomizării, eșantionării, legării la ochi

-grupurile nu au problema potrivirii incorecte- se pot aloca aleator

-grupul de control primește placebo

SRC poate fi folosit ptr:

- Evaluarea eficacităţii unui medicament sau unei proceduri terapeutice

-Compararea unui medicament nou cu unul obişnuit (în uz) sau placebo

-Măsurarea unor reacţii adverse şi a variaţiilor acestora în rândul pacienţilor