IV Patronate, Sindicate

Universitatea de Stat "Bogdan
Petriceicu Hașdeu"
IV.PATRONATELE ȘI
SINDICATELE
Dr. Conf.univ. Evlampie Donos
CAHUL, 2020
2.Tematica
1. Noțiunea și importanța patronatului în
relațiile de muncă. Constituirea,
organizarea, funcționarea și atribuțiile
patronatelor
2. Definiția și trăsăturile sindicatelor.
Libertatea sindicală. Atribuțiile sindicatelor
3. Reprezentanții salariaților.
3. Termenul de ”patronat”
PATRONÁT
1) Calitate de patron
2) Totalitate a patronilor.
3) <fr. patronat,
4) lat. patronatus,
5) germ. Patronat
4.Noțiunea de ”patron”
Conform art. 2 al Legii patronatelor nr. 976 din
11.05.2000, patronul este:
-orice persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul
stabilit;
- care administrează şi utilizează capitalul, indiferent de
forma acestuia;
-şi foloseşte munca salariată în scopul obţinerii de profit
în condiţii de concurenţă.
5. Dreptul la asociere în patronate (1)
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stabileşte în

art. 20 că orice persoană are dreptul la libertatea
de întrunire şi de asociere paşnică;
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale garantează dreptul oricărei
persoane la libertatea de întrunire paşnică şi la
libertatea de asociere pentru apărarea intereselor sale
(art. 11, alin. (1);
Prin ratificarea Cartei Sociale Europene
Revizuite Republica Moldova s-a angajat ca
legislaţia naţională să nu aducă atingere şi să
nu fie aplicată de o manieră care să aducă
atingere libertăţii lucrătorilor şi a patronilor de a
constitui organizaţii locale, naţionale sau
internaţionale pentru protecţia intereselor lor
economice şi sociale şi de a adera la aceste
organizaţii (art.5).
Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87
privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizaţie
prevede că muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul,
fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea lor,
precum şi să se afilieze la aceste organizaţii, cu singura condiţie de
a se conforma statutelor acestora din urmă (art. 2);
În temeiul prevederilor art. 5 ale aceleiaşi convenţii,
organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie
federaţii şi confederaţii, precum şi să se ailieze acestora, şi orice
organizaţie, federaţie sau confederaţie are dreptul să se ailieze la
organizaţii internaţionale de muncitori şi patroni.
Constituţia Republicii Moldova garantează
expres dreptul de asociere partidelor şi altor
organizaţii social-politice (art. 41), precum şi
sindicatelor (art. 42), dar nu şi patronatelor.
Totodată, Constituţia Republicii Moldova
garantează în art. 43, alin. (4) dreptul la
negocieri în materie de muncă şi caracterul
obligatoriu al convenţiilor colective.
Conform C.M. al RM art. 16, alin. (2) părţile parteneriatului social
participante la negocierile colective la nivel naţional, ramural şi
teritorial sunt sindicatele, patronatele şi autorităţile publice respective,
în persoana reprezentanţilor împuterniciţi în modul stabilit;
În temeiul Legii Republicii Moldova privind organizarea şi funcţionarea
Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor
pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel
teritorial (nr. 257-XVI/2006), comisiile pentru consultări şi negocieri
colective de nivel naţional, de ramură şi teritorial, învestite cu atribuţii
importante în domeniul purtării negocierilor colective, sunt organe
tripartite compuse, în mod paritar, din reprezentaţii împuterniciţi ai
partenerilor sociali – autorităţi publice, patronate şi sindicate.
10. Importanța patronilor în relațiile de
muncă
În cadrul raporturilor de muncă, patronul

își exercită direct prerogativele de care
dispune și subordonează salariații;
În conflictele de muncă, una dintre părți o
reprezintă patronatul, iar greva se
declanșează pentru că acesta nu acceptă
revendicările salariaților.
11. Categorii de persoane juridice -
patroni
 Persoane juridice de drept

public;
 Persoane juridice de drept
privat.
12. Categorii de persoane
juridice – patroni(1)
Art.173 CC al RM:
Persoanele juridice sunt de drept public
sau de drept privat;
În raporturile civile, sunt situate pe poziţii
de egalitate.
13. Categorii de persoane juridice –
patroni(2)
Persoanele juridice de drept public
Art.174 CC RM: - Statul şi unităţile administrativ-teritoriale
participă la raporturile juridice civile pe poziţii de egalitate cu
celelalte subiecte de drept. Atribuţiile statului şi ale unităţilor
administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de
organele acestora, în conformitate cu competenţa lor.
- Organele împuternicite să exercite o parte din funcţiile
(atribuţiile) Guvernului posedă personalitate juridică doar
dacă aceasta decurge din prevederile legii sau, în cazurile
expres prevăzute de lege, din actele autorităţilor
administraţiei publice centrale sau locale.
patroni(3)
Legea Nr. 98 din 04.05.2012 privind administraţia
publică centrală de specialitate
Art.9 – a) Ministerele sunt organe centrale de
specialitate ale statului care asigură realizarea politicii
guvernamentale în domeniile de activitate care le sunt
încredinţate.
Ministerele se organizează şi funcţionează numai în
subordinea Guvernului potrivit prevederilor Constituţiei
Republicii Moldova, ale Legii cu privire la Guvern.
b) Alte autorități administrative centrale.
patroni(4)
Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 07.07.2017
Art.10. Structura şi lista Guvernului
Guvernul este alcătuit din:
a) Prim-ministru;
b) prim-viceprim-ministru;
c) viceprim-miniştri;
d) miniştri;
e) alţi membri stabiliţi prin lege organică.
patroni(5)
Lege privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006
Art.5 Subiecţii autonomiei locale
- Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează
autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sînt consiliile
locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
- Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează
autonomia locală în raioane sînt consiliile raionale, ca autorităţi
deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca autorităţi executive.
- Consiliile locale de nivelurile întîi şi al doilea, precum şi primarii sînt
aleşi în condiţiile Codului electoral.
patroni(6)
Persoane juridice de drept privat. Lege Nr. 845 din 03.01.1992
cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
Art. 13. Formele activităţii de antreprenoriat
- întreprindere individuală;
- societate în nume colectiv;
- societate în comandită;
- societate pe acţiuni;
- societate cu răspundere limitată;
- cooperativă de producţie;
- cooperativă de întreprinzător;
- întreprindere de arendă;
- întreprindere de stat şi întreprindere municipală.
18. Constituirea, organizarea și
funcționarea patronatelor (1)
Patronatele sînt organizaţii necomerciale,
neguvernamentale, independente şi apolitice,
constituite în baza liberei asocieri şi egalităţii în
drepturi a patronilor din diverse domenii de
activitate.
Patronatele au dreptul să constituie subdiviziuni
teritoriale proprii fără personalitate juridică.
Patronatele se constituie în scopul asistării
membrilor acestora în capacitatea lor de patroni
prin acordarea de servicii şi consultaţii, protecţia
drepturilor şi reprezentarea intereselor
membrilor lor în relaţiile cu autorităţile publice,
cu sindicatele, precum şi cu oricare alte
organizaţii neguvernamentale pe plan naţional
şi internaţional, în conformitate cu prevederile
statutelor proprii.
 Patronatele, indiferent de forma juridică
de organizare, sînt egale în drepturi şi
activează în baza statutelor proprii;
 Patronatele îşi desfăşoară activitatea în
baza principiilor liberului consimţămînt
şi egalităţii în drepturi a tuturor
membrilor.
 Patronatele se constituie în următoarele
forme juridice de organizare:
a) asociaţie patronală;
b) federaţie patronală;
c) confederaţie patronală.
 Asociaţia patronală este o formă juridică de
organizare a patronatelor, constituită prin
asocierea a cel puţin 3 patroni - persoane
juridice şi/sau persoane fizice.
 Asociaţiile patronale pot fi constituite prin
asocierea patronilor:
a) conform domeniului de activitate;
b) dintr-un anumit teritoriu, indiferent de genul
de activitate al acestora.
 Federaţia patronală reprezintă o formă
juridică de organizare a patronatelor,
constituită din două sau mai multe asociaţii
patronale dintr-un anumit domeniu de
activitate în scopul soluţionării unor probleme
comune, în limitele împuternicirilor delegate
de membrii lor;
 Membri ai federaţiei patronale pot fi şi patroni
aparte din domeniul respectiv de activitate.
 Confederaţia patronală este o formă juridică de
organizare a patronatelor, constituită din două sau
mai multe federaţii patronale;
 Membri ai confederaţiei patronale pot fi de asemenea
asociaţii patronale şi patroni aparte, indiferent de
principiile de asociere şi domeniul de activitate;
 Patronii, asociaţiile, federaţiile şi confederaţiile
patronale se pot asocia în vederea constituirii unei
confederaţii patronale reprezentative la nivel
naţional.
 Patronatele se constituie la ședința
adunării de constituire a membrilor
fondatori, la care se adoptă decizia de
înfiinţare a patronatelor, se aprobă
statutul şi se aleg organele de
conducere şi de control ale acestora.
 Statutul patronatului trebuie să conțină:
- denumirea şi forma juridică de organizare a patronatului, sediul acestuia,
precum şi al filialelor lui;
- obiectivele de activitate şi atribuţiile patronatului;
- condiţiile de aderare, de ieşire şi de excludere din rîndurile membrilor
patronatului;
- drepturile şi obligaţiile membrilor patronatului;
- structura patronatului, organele de conducere şi de control, atribuţiile şi
mandatul acestora, modul de adoptare a deciziilor şi de stabilire a
caracterului deliberativ al şedinţelor;
- informaţii despre mijloacele financiare şi patrimoniul iniţial;
- procedura de adoptare, de modificare şi de completare a statutului;
- procedura de încetare a activităţii patronatului.
 Patronatele obţin statutul de persoană
juridică din momentul înregistrării
acestora în Registrul de stat al
persoanelor juridice;
 Patronatele sînt înregistrate de către
Agenţia Servicii Publice în conformitate
cu Legea nr.220/2007.
28. Patrimoniul patronatelor
 Patronatele pot avea în proprietate orice bunuri necesare realizării
scopurilor statutare. Sursele de formare a patrimoniului patronatelor
sunt:
- taxele de aderare şi cotizaţiile;
- donaţiile, sponsorizările;
- veniturile din activitatea întreprinderilor create de către patronat sau cu
participarea acestuia, desfăşurată în conformitate cu statutele acestor
întreprinderi şi cu legislaţia în vigoare;
- taxele pentru prestarea serviciilor care rezultă din activitatea specificată
în scopurile statutare ale patronatului;
- contribuţiile pentru activităţile de negociere a contractelor colective de
muncă;
- alte surse neinterzise de lege.
29. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE
PATRONATELOR (1)
 Drepturile patronatelor:
- să reprezinte, să promoveze, să susţină şi să apere
drepturile şi interesele membrilor lor în relaţiile cu
autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane
juridice şi persoane fizice;
- să desemneze reprezentanţii lor şi să participe, în condiţii
convenite între părţile interesate, la negocierea şi
încheierea contractelor colective de muncă, la alte
tratative şi acorduri cu autorităţile publice şi sindicatele,
precum şi la dialog social în cadrul structurilor tripartite
etc.
30. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE
PATRONATELOR (2)
 Obligațiile patronatelor:
- să respecte Constituţia, legislaţia în
vigoare, precum şi statutul propriu;
- să opereze modificările necesare în
documentele de constituire în cazul
modificării legislaţiei sau în cazul
constatării necorespunderii acestor
documente legislaţiei în vigoare.
31. Organizații patronale din Republica
Moldova
 Confederația Națională a Patronatului din
Republica Moldova;
 Federaţia Naţională a Agricultorilor din
Republica Moldova ”AGROinform”;
 Federaţia Naţională a Fermierilor din
Moldova;
 Uniunea Republicană a Asociaţiilor
Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect„ etc.
32. Sindicatele. Definiție
Sindicatele pot fi definite ca acele organizații –
persoane juridice independente – constituite în
scopul apărării și promovării intereselor
profesionale, economice, sociale, culturale și
sportive ale membrilor lor – salariați, funcționari
publici, alți profesioniști sau persoane în curs de
calificare – prevăzute în legislația muncii internă și
în documentele internaționale, precum și în
contractele colective de muncă, ce își desfășoară
activitatea potrivit statutelor proprii.
33.Trăsăturile caracteristice ale
sindicatelor
 Sunt persoane juridice independente;
 Sunt organizații care reunesc persoane ce
exercită anumite activități profesionale;
 Sindicatele se constituie în temeiul dreptului de
asociere consacrat de Constituție;
 Scopul sindicatelor constă în apărarea
drepturilor lor, precum și în promovarea
intereselor profesionale, economice și sociale
ale acestora.
34.Noțiunea libertății sindicale
 Libertatea sindicală este considerată un drept al
omului;
 Libertatea sindicală este fondată pe legături
naturale stabilite între membrii unei profesii;

 Se manifestă în trei planuri:
- pe plan individual;
- în raporturile dintre sindicatele independente;
- în raporturile dintre sindicate și partenerii sociali.
35. Izvoarele libertății sindicale (1)
 Convenția nr.87 din anul 1948 privind libertatea sindicală
și protecția dreptului sindical;
 Convenția nr.98 din anul 1949 asupra dreptului
organizării și negocierii colective;
 Convenția nr.135 din anul 1971 asupra reprezentanților
salariaților;
 Convenția nr.141 din anul 1975 privind organizațiile
salariaților din mediul rural;
 Convenția nr.151 din anul 1978 privind protecţia dreptului
de organizare şi procedurile de determinare a condiţiilor
de ocupare în funcţia publică etc.
Convenția nr.87 din anul 1948 privind libertatea sindicală și
protecția dreptului sindical
Art.2: Muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul,
fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizaţii la alegerea
lor, precum şi să se afilieze la aceste organizaţii, cu singura
condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă.
Art.3: Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi
elaboreze statutele şi regulamentele administrative, să-şi
aleagă liber reprezentanţii lor, să-şi organizeze gestiunea şi
activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune.
Art.4: Organizaţiile de muncitori şi patroni nu sunt supuse
dizolvării sau suspendării pe cale administrativă.
Convenția nr.98 din anul 1949 asupra dreptului organizării și negocierii
colective
Art.1: - Muncitorii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată
împotriva oricăror acte de discriminare care tind să prejudicieze
libertatea sindicală în materie de angajare.
- O asemenea protecţie trebuie să se aplice mai ales în ceea ce
priveşte actele care au drept scop:
a) să subordoneze angajarea unui muncitor condiţiei de a nu se
afilia la un sindicat sau de a înceta să facă parte dintr-un sindicat;
b) să concedieze un muncitor sau să i se aducă prejudicii prin
oricare alte mijloace din cauza afilierii sale sindicale sau
participării sale la activităţi sindicale în afara orelor de muncă sau, cu
consimţământul patronului, în timpul orelor de muncă.
Convenția nr.135 din anul 1971 asupra reprezentanților
salariaților
Art.3: Sunt reprezentanţi ai lucrătorilor, în înţelesul Convenţiei,
următoarele persoane, recunoscute ca atare de legislaţia sau practica
naţională:
a) reprezentanţii sindicali, care sunt numiţi sau aleşi de sindicate
sau de membrii sindicatelor;
b) reprezentanţii aleşi, care sunt liber aleşi de lucrătorii din
întreprindere, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale sau
ale convenţiilor colective şi ale căror funcţii nu se extind la
activităţi care în ţările interesate sunt recunoscute ca aparţinând
prerogativelor exclusive ale sindicatelor.
Convenția nr.141 din anul 1975 privind organizațiile salariaților din
mediul rural
Art.3: -Toate categoriile de lucrători din mediul rural, indiferent dacă
sunt angajați sau care desfășoară activități independente , au dreptul
de a-și înființa propriile organizații, precum și de a se alătura
organizațiilor la alegerea lor, în conformitate numai cu regulile
prezentei convenții fără permisiunea prealabilă.
- Principiile libertății de asociere sunt pe deplin respectate;
organizațiile muncitorilor rurali sunt, prin natura lor, independente,
voluntare și libere de orice interferență, constrângere sau represiune.
- Dobândirea personalității juridice de către organizațiile de lucrători
din mediul rural nu este supusă unor condiții de natură care limitează
aplicarea prevederilor paragrafelor precedente ale acestui articol.
Convenția nr.151 din anul 1978 privind protecţia dreptului de organizare
şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare în funcţia publică
Art.4: - Funcționarii publici sunt protejați corespunzător împotriva
oricărei acțiuni discriminatorii care vizează afectarea libertății de asociere
în domeniul muncii. Această protecție se aplică, în special, actelor al
căror scop este:
a) supunerea angajării funcționarilor publici sau menținerea acestora la
muncă cu condiția ca aceștia să nu adere sau să înceteze calitatea de
membru al organizației funcționarilor publici;
b) concedierea sau vătămarea în orice alt mod a unui funcționar public
pe motiv că este membru al unei organizații de funcționari publici sau
participă la activitățile normale ale unei astfel de organizații. (a se vedea
oportunitatea creării sindicatului)
Convenția nr.151 din anul 1978 privind protecţia dreptului de
organizare şi procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare în
funcţia publică în contextul Legii cu privire la funcţia publică
şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din
04.07.2008
Art.21: - Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă
în conformitate cu legislaţia.
- Funcţionarilor publici le este interzis să participe la grevele care
dereglează funcţionarea autorităţii publice de a cărei activitate
depinde asigurarea societăţii cu bunuri şi servicii de importanţă
vitală.
Art.5 Carta Socială Europeană Revizuită (1)
Înregistrarea obligatorie nu este contrară art.5, cu
condiția:
- să existe o protecție adecvată împotriva abuzurilor de
putere în cazul refuzării înregistrării unui sindicat;
- ca taxele de înregistrare să fie rezonabile;
- ca exigențele în privința numărului minim de membri
să fie, de asemenea, fixate la un nivel rezonabil.
Art.5 Carta Socială Europeană Revizuită. Persoane
protejate de art.5 (câmp de aplicare rațione personae)
(2)
Art.5 nu permite impunerea de restricții deosebite
dreptului sindical al funcționarilor. Deci, un stat nu
poate restricționa dreptul funcționarilor, autorizându-le,
de exemplu, să adere numai la organizații compuse
exclusiv din funcționari. Totuși, restricțiile dreptului de
asociere al anumitor categorii de funcționari sunt
conforme art.5, în virtutea art.31 al Cartei.
Art.5 Carta Socială Europeană Revizuită. Persoane protejate
de art.5 (câmp de aplicare rațione personae) (3)
Art.5 permite statelor să restricționeze dreptul sindical al
polițiștilor, dar nu autorizează suprimarea completă a
acestui drept. Se poate impune funcționarilor de poliție să
adere la organizații sau de a constitui numai organizații
compuse exclusiv din proprii membri. Totuși, aceste
asociații de polițiști trebuie să poată să-și exercite anumite
prerogative sindicale, precum dreptul de a negocia
condițiile lor de muncă, retribuția și dreptul de întrunire.
Art.5 Carta Socială Europeană Revizuită.
Persoane protejate de art.5 (câmp de aplicare
rațione personae) (4)
Art.5 permite unui stat să limiteze în diverse
moduri, sau să suprime complet, libertatea de
asociere a membrilor forțelor armate.
Art.5 Carta Socială Europeană Revizuită. Persoane
protejate de art.5 (câmp de aplicare rațione
personae) (5)
Anexa Cartei prevede că dispozițiile sale nu se aplică
străinilor decât dacă aceștia sunt resortisanți ai altor
Părți contractante și domiciliază legal sau lucrează în
mod regulat pe teritoriul Părții contractante interesate.
Restricțiile impuse străinilor care dețin responsabilități
într-un sindicat sau sunt membri fondatori ai unui
sindicat au fost considerate incompatibile cu art.5
47. Libertatea sindicală individuală (1)
 Se manifestă în dreptul recunoscut al
oricărei persoane care exercită a
profesie:
 Să adere în mod liber la un sindicat;
 Să se retragă când dorește din sindicat;
 Sau, să nu adere la nici un sindicat.
48. Libertatea sindicală individuală (2)
 Categorii de persoane ce se pot sindicaliza:
- salariații;
- funcționarii publici;
- liber-profesioniștii;
- membrii cooperatori;
- agricultorii;
- persoanele în curs de calificare.
49. Libertatea sindicală individuală
(2a)
Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 07.07.2000
Art.1: Caliatea de membru de sindicat –
persoană (lucrător, şomer, pensionar,
student etc.) care se află la evidenţă
într-o organizaţie sindicală primară;
50.Libertatea sindicală individuală (3)
 Categorii de persoane care nu se pot
sindicaliza:
- persoanele care dețin funcții de conducere;
- persoanele care dețin funcții de demnitate
publică;
- magistrații (judecătorii și procurorii);
- cadrele militare permanente.
51. Libertatea sindicală colectivă (4)
 Forme de manifestare:
- independența organizațiilor sindicale în raport cu
autoritățile publice și cu unitatea în cadrul căreia
funcționează;
- dreptul sindicatului de a-și alege liber
reprezentanții;
- dreptul sindicatului de a-și organiza propria
activitate în mod independent;
- de a se asocia cu alte organizații sindicale.
52.Constituirea organizațiilor sindicale (1)
 Etape:
- Elaborarea proiectului de statut și
aprobarea acestuia la adunarea
generală a membrilor fondatori;
- Înregistrarea și ca consecință
dobândirea personalității juridice.
53.Constituirea organizațiilor sindicale (2)
 Statutul organizației trebuie să cuprindă:

- Scopul constituirii, denumirea și sediul organizației;
- Modul de dobândire și încetare a calității de membru;
- Drepturile și obligațiile membrilor;
- Modul de stabilire și încasare a cotizației;
- Organele de conducere, modul de alegere și revocare;
- Condițiile de modificare a statutului și de adoptare a
hotărârilor;
- Mărimea și compunerea patrimoniului inițial.
54. Atribuții ale organizațiilor sindicale
Atribuții:
Să fie consultate concedierilor colective;
Să-și dea acordul asupra normelor de muncă elaborate
de angajator;
Să-și manifeste acordul cu privire la cumularea zilelor
de repaus săptămânal;
Să fie consultate la elaborarea măsurilor de securitate
și sănătate în muncă;
Să fie consultate la elaborarea regulamentului intern,
etc.
55.Acțiunea sindicală
Forme de manifestare:
Apărarea intereselor salariaților;
Acțiuni revendicative ale salariaților
(petiția, protestul, mitingul, demonstrația

și greva).
56.Reprezentanții salariaților
 Legea instituie doar o posibilitate și nu o

obligație pentru salariați de a-și alege
reprezentanții;
 Alegerea și mandatul reprezentanților
salariaților;
 Atribuțiile reprezentanților salariaților;
 Facilități acordate reprezentanților
salariaților.
57.Comitetul european de întreprindere
(1)
 Comitetele europene de întreprindere
(CEI) – organisme care reprezintă
angajații europeni ai unei
companii. Prin intermediul lor,
lucrătorii sunt informați și consultați de
către conducere cu privire la progresul
activității economice și la orice decizie
importantă care i-ar putea afecta.
58. Comitetul european de întreprindere
(2)
 Cadrul legal pentru comitetele europene de
întreprindere datează din 1994 ;
 Directiva 2009/38/CE asigure eficacitatea
drepturilor de informare și de consultare la
nivel transnaţional a angajaţilor, favorizează
crearea de noi comitete europene de
întreprindere, asigură certitudinea legală în
ceea ce privește înfiinţarea și funcţionarea
acestora.
(3)
 DIRECTIVA 2009/38/CE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 6 mai 2009
privind instituirea unui comitet european
de întreprindere sau a unei proceduri de
informare și consultare a lucrătorilor în
întreprinderile și grupurile de
întreprinderi de dimensiune comunitară.
(4)
 DIRECTIVA 2009/38/CE (informarea şi
consultarea lucrătorilor):
- adoptarea dispozițiilor adecvate pentru a
asigura că lucrătorii angajați în întreprinderile
de dimensiune comunitară sau grupurile de
întreprinderi de dimensiune comunitară sunt
corect informați și consultați atunci când
deciziile care îi afectează sunt luate într-un alt
stat membru decât cel în care lucrează.
(5)

- garantarea lucrătorilor și reprezentanților
acestora a informării și consultării la un nivel
pertinent, în funcție de subiectul tratat.
Competența și sfera de intervenție care
revin comitetului european de
întreprindere trebuie să se distingă de cele
care revin organismelor naționale de
reprezentare și să se limiteze la aspectele
transnaţionale.
(6)
- Mecanismele de informare și consultare a
lucrătorilor din întreprinderi sau grupuri de
întreprinderi care au activitate în două sau
mai multe state membre trebuie să
cuprindă toate unitățile sau, după caz,
toate întreprinderile membre ale grupului
situate în statele membre.
(7)
Termenul „informare” trebuie să fie definit
avându-se în vedere obiectivul unei examinări
adecvate de către reprezentanții lucrătorilor, fapt
care presupune că informarea se efectuează
într-un moment, într-un mod și cu un
conținut corespunzător, fără a încetini
procesul decizional din cadrul
întreprinderilor.
(8)
Termenul „consultare” trebuie să fie definit
avându-se în vedere obiectivul de a
permite exprimarea unui aviz care să fie
util în procesul de adoptare a unei
decizii, fapt care presupune efectuarea
consultării într-un moment, într-un mod și cu
un conținut corespunzător.
(9)
- Dispozițiile directivei referitoare la informare și
consultarea lucrătorilor sunt puse în practică, în
cazul unei întreprinderi sau al unei
întreprinderi care exercită controlul unui grup
a cărui conducere centrală este situată în afara
teritoriului statelor membre, de către
reprezentantul său într-un stat membru, care
urmează să fie desemnat, dacă este necesar, sau, în
absența unui astfel de reprezentant, de către
unitatea sau întreprinderea controlată care angajează
cel mai mare număr de lucrători în statele membre.
(10)
 DIRECTIVA 2009/38/CE (acordurile privind
înfiinţarea şi funcţionarea CE):
- Acordurile privind înființarea și funcționarea
comitetelor europene de întreprindere trebuie
să includă modalitățile de modificare,
denunțare sau renegociere a acestora, în
cazul în care este necesar, în special atunci
când se modifică perimetrul sau structura
întreprinderii sau a grupului de întreprinderi.
(11)
 DIRECTIVA 2009/38/CE (acordurile privind
înfiinţarea şi funcţionarea CE):
Acordurile trebuie să stabilească modalitățile
de corelare între nivelul național și cel
transnațional de informare și consultare
a lucrătorilor, adaptate la condițiile
particulare ale întreprinderii sau grupului de
întreprinderi.
(12)
 DIRECTIVA 2009/38/CE (definiţii):
- „Întreprindere de dimensiune
comunitară” - orice întreprindere care
angajează cel puțin 1 000 de lucrători în
statele membre și cel puțin 150 de
lucrători în fiecare din cel puțin două
state membre diferite.
(13)

- „Grup de întreprinderi” reprezintă un
grup care cuprinde o întreprindere care
exercită controlul și întreprinderile
controlate.
(14)
- „grup de întreprinderi de dimensiune comunitară” înseamnă un
grup de întreprinderi cu următoarele caracteristici:
- angajează cel puțin 1 000 de lucrători în statele membre;
- cuprinde cel puțin două întreprinderi membre ale grupului în
state membre diferite;
și
- cel puțin o întreprindere membră a grupului angajează cel
puțin 150 de lucrători într-un stat membru și cel puțin o altă
întreprindere membră a grupului angajează cel puțin 150 de
lucrători într-un alt stat membru.
(15)
- „întreprindere care exercită controlul” înseamnă o
întreprindere care poate exercita o influență dominantă asupra
altei întreprinderi („întreprindere controlată”), de exemplu, în
temeiul proprietății, participării financiare sau al regulilor care o
reglementează.
- întreprinderea are capacitatea de a exercita o influență
dominantă, fără a aduce atingere probei contrare, atunci când,
în mod direct sau indirect, în relația cu o altă întreprindere:
(a) deține majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;
(b) dispune de majoritatea voturilor atașate acțiunilor emise de
întreprindere;
 sau
(c) poate numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administrație, de conducere.
(19)
 DIRECTIVA 2009/38/CE (organismul special de
negociere):
- Informarea și consultarea comitetului
european de întreprindere sunt corelate cu
informarea și consultarea organismelor
naționale de reprezentare ale lucrătorilor,
ținând seama în mod corespunzător de
competențele și sfera de intervenție a
fiecăreia dintre acestea și de principiile
enunțate de Directivă.
(16)
negociere):
Conducerea centrală inițiază negocieri
pentru instituirea unui comitet european
de întreprindere sau a unei proceduri de
informare și consultare, din proprie inițiativă
sau la cererea scrisă a cel puțin 100 de lucrători
sau a reprezentanților acestora din cel puțin
două întreprinderi sau unități situate în cel puțin
două state membre diferite.
(17)
negociere):
Membrii organismului special de negociere sunt aleși sau
numiți în număr proporțional cu numărul de lucrători
angajați în fiecare stat membru de către întreprinderea
de dimensiune comunitară sau de grupul de întreprinderi
de dimensiune comunitară, alocându-se fiecărui stat
membru câte un loc pentru fiecare tranșă de lucrători
angajați în statul membru respectiv care reprezintă 10 %
din numărul de lucrători angajați în toate statele membre
în ansamblu, sau o fracțiune din tranșa respectivă.
75. Jurisprudența (1)
Sindicatul național al poliției belgiene împotriva Belgiei, 27.10.1975 În
această hotărâre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu a
fost încălcat art. 11 din Convenție. Cu toate acestea, hotărârea enunță principiile
fundamentale ale libertății sindicale.
Art.11 garantează:
- dreptul de a constitui un sindicat și de a se afilia unui sindicat, la libera alegere;
- dreptul de a fi ascultat și „libertatea de a proteja interesele profesionale ale
membrilor sindicali prin acțiuni sindicale, statele contractante având obligația să
permită, precum și să facă posibilă desfășurarea și dezvoltarea acestora”. În
această cauză, sindicatul reclamant s-a plâns de faptul că Guvernul belgian nu l-
a recunoscut ca fiind una dintre cele mai reprezentative organizații pe care
Ministerul de Interne era obligat prin lege să-l consulte. Curtea a hotărât că nu a
fost încălcat art. 11 din Convenție, constatând că sindicatul reclamant dispunea
de alte mijloace pentru a acționa în raport cu Guvernul.
76. Jurisprudența (2)
Cazul Sorensen și Rasmussen împotriva Danemarcei, 1.01.2006
(Marea Cameră)
Reclamanții din această cauză se plângeau de existența unor acorduri
prealabile de tip „closed shop” în Danemarca.
Încălcarea art. 11 din Convenție: Faptul că reclamanții au fost constrânși să
se afilieze la un anumit sindicat afecta însăși esența dreptului la libertatea
de asociere garantat de art. 11. Marea Cameră a hotărât că Danemarca nu a
protejat dreptul negativ la
libertatea de asociere, adică dreptul de a nu se afilia la un anumit sindicat.
Marea Cameră observa în special că „nu exista un sprijin foarte mare în
statele contractante pentru menținerea acordurilor de tip «closed-shop»” și
că diverse instrumente europene „indică în mod clar că utilizarea lor pe piața
forței de muncă nu constituie un instrument indispensabil pentru exercitarea
efectivă a libertăților sindicale”.
77.Bibliografie (1)
1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948);
2.Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice
(adoptata în 1966, ratificat de Republica Moldova în 1990);
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi
culturale (adoptata în 1976, ratificat de Republica Moldova în
1990);
4. Convenția OIM nr.144 din 1976 asupra consultărilor tripartite
relative la normele internaționale a muncii, ratificată de Republica
Moldova în 1995;
5. Convenția OIM nr.87 din 1948 privind libertatea asocierii și
protecția dreptului la organizație, ratificată de Republica Moldova în
1995;
78. Bibliografie (2)
6. Convenția OIM privind promovarea negocierilor colective nr.154
dim 1981, ratificată de Republica Moldova în 1996;
7. Carta Socială Europeană Revizuită din 1996, ratificată de
Republica Moldova în anul 2001;
8. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994);
9. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003
(Monitorul Oficial al RM nr. 159-162 din 29.07.2003);
10. Donos Evlampie. Dreptul muncii. Vol.I şi II. – Chişinău: Editura
ASEM, 2005;
79. Bibliografie (3)
11. Negru Teodor, Scorțescu Cătălina ”Dreptul muncii”, Chișinău,
Editura ”LABIRINT”, 2010;
12. Romandaş Nicolae. Dreptul colectiv şi individual al muncii. -
Chişinău, 2003;
13. Țiclea Alexandru, ”Tratat de dreptul Muncii”, Editura
”ROSSETI”, București, 2006;
14. Voiculescu Nicolae, ”Drept comunitar al muncii”, Editura
ROSETTI, București, 2005.

IV Patronate, Sindicate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IV Patronate, Sindicate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat "Bogdan

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stabileşte în

În cadrul raporturilor de muncă, patronul

 Persoane juridice de drept

naturale stabilite între membrii unei profesii;

 Statutul organizației trebuie să cuprindă:

Să-și dea acordul asupra normelor de muncă elaborate

Acțiuni revendicative ale salariaților

(petiția, protestul, mitingul, demonstrația

 Legea instituie doar o posibilitate și nu o

 DIRECTIVA 2009/38/CE (informarea şi

 DIRECTIVA 2009/38/CE (definiţii):

S-ar putea să vă placă și