Andrew Berger şi Howard Kassinove

Chestionarul de convingeri personale

SPB

Instrucţiuni: Oamenii au idei şi convingeri diferite. Suntem interesaţi de opinia dumneavoastră faţă
de următoarele afirmaţii. Marcaţi pe foaia de răspuns varianta care reflectă convingerile dumneavoastră
legate de fiecare afirmaţie.

Total de acord
În cea mai mare măsură de acord
Oarecum de acord
Oarecum împotrivă
În cea mai mare măsură de acord
Total împotrivă

1. Confruntarea cu unii oameni poate fi neplăcută, dar ea poate să nu fie oribilă sau îngrozitoare.
2. Când fac o greşeală, deseori îmi spun „Nu ar fi trbuit să fac asta!”.
3. Oamenii ar trebui să se supună legii în mod absolut.
4. Nu este nimic căruia „să nu pot să-i fac faţă”.
5. A fi ignorat sau a fi penibil la o petrecere mi-ar reduce sentimentul propriei valori.
6. Unele situaţii din viaţă sunt cu adevărat îngrozitoare.
7. În unele domenii ar trebui absolut să fiu mai competent/ă.
8. Părinţii mei ar trebui să fie rezonabili în ceea ce-mi cer.
9. Există câteva lucruri cărora nu le pot rezista.
10. „Sentimentul propriei mele valori” nu este prea mare datorită succesului meu de la şcoală sau
serviciu.
11. Modul în care unii copii se comportă este pur şi simplu îngrozitor.
12. Cu siguranţă nu ar fi trebuit să fac unele greşeli vizibile în viaţa mea.
13. Chiar dacă au promis şi este important pentru mine, nu ar fi nici un motiv ca prietenii mei să
trebuiască să facă ceea ce vreau eu.
14. Nu mă pot împăca cu situaţia în care prietenii mei (copiii mei) se comportă imatur, sălbatic,
nepotrivit.
15. Dacă priveşti modul în care se comportă oamenii, putem vorbi de „oameni buni” şi oameni răi”.
16. Sunt momente în care se întâmplă lucruei îngrozitoare.
17. Nu există nimic care să trebiască să fac în viaţă.
18. Copiii trebuie să înveţe să corespundă obligaţiilor pe care le au.
19. Uneori pur şi simplu nu pot tolera rezultatele mele slabe de la şcoală sau de la locul de muncă.
20. Chiar dacă fac greşeli serioase, care mă costă, sau rănesc pe cineva, sentimentul propriei mele valori
nu se modifică.
21. Ar fi îngrozitor dacă nu aş mulţumi pe deplin persoanele pe care le iubesc.
22. Mi-ar place să am rezultate mai bune la şcoală (sau la serviciu), dar nu există nici un motiv pentru
care acest lucru să se întâmple absolut.
23. Cred că oamenii nu ar trebui sub nici o formă să se comporte necuviincios în public.
24. Pur şi simplu nu pot suporta multă presiune şi stres.
25. Aprobarea sau dezaprobarea prietenilor sau familiei mele nu-mi afectează sentimentul propriei
valori.
26. Ar fi regretabil, dar cu siguranţă nu îngrozitor dacă cineva din familia mea ar avea probleme de
sănătate.
27. Trebuie neapărat să fac treabă bună în tot ceea ce fac.
28. În general este O.K. pentru adolescenţi să se comporte cu totul altfel, să mănânce pizza la micul
dejun, să-şi împrăştie hainele şi cărţile pe jos, peste tot în cameră.
29. Nu pot suporta unele lucruri făcute de prieteni sau de unii membri ai familiei mele.
30. Cineva care răneşte sau este imoral cu altcineva este o „persoană rea”.
31. Ar fi îngrozitor dacă cineva pe care iubesc s-ar îmbolnăvi grav psihic sau ar trebui spitalizat.
1
32. Trebuie să fiu absolut sigur că totul merge bine în ariile cele mai importante ale vieţii mele.
33. Dacă este important pentru mine, prietenii mei cei mai buni ar trebui să-mi facă favorurile pe care le
cer.
34. Pot să tolerez cu uşurinţă situaţiile neplăcute şi inconfortabile, interacţiunile penibile cu prietenii.
35. Modul în care alţii mă evaluează (prieteni, superiori, profesori) este foarte important pentru modul în
care mă autoevaluez.
36. Este groaznic când prietenii mei se comportă nepoliticos şi nepotrivit în public.
37. În mod clar nu ar fi trebuit să fac unele din greşelile pe care le fac.
38. Nu există nici un motiv pentru care membrii familiei mele să se comporte aşa cum doresc eu să o
facă.
39. Este insuportabil când cele mai multe lucruri merg rău.
40. Deseori mă evaluez pe baza succesului meu la locul de muncă sau de la şcoală, sau pe baza
realizărilor mele sociale.
41. Ar fi îngrozitor să eşuez în totalitate la şcoală sau la locul de muncă.
42. Nu există nici un motiv pentru care să fiu o persoană mai bună decât sunt.
43. În mod clar, există unele lucruri pe care alţi oameni nu trebuie să le facă.
44. Există unele lucruri legate de persoanele cu care lucrez (sau cu care sunt coleg de şcoală) pe care nu
le pot suporta.
45. Probleme emoţionale sau cele cu legea mi-ar scădea cu siguranţă sentimentul propriei valori.
46. Chiar şi cele mai rele sau nesatisfăcătoare situaţii cum ar fi eşecul, pierderea locului de muncă, sau
pierderea banilor nu sunt îngrozitoare.
47. Există câteva motive bune pentru care nu trebuie să fac erori la locul de muncă sau la şcoală.
48. În mod absolut, prietenii şi familia mea ar trebui să mă trateze mai bine decât o fac uneori.
49. Pot accepta cu uşurinţă situaţiile în care prietenii mei nu se comportă aşa cum m-aş fi aşteptat să o
facă.
50. Este important să înveţi copiii că ei pot deveni „băieţi buni” sau „fetiţe bune” obţinând rezultate bune
la şcoală sau câştigând aprobarea părinţilor lor.

2
 1. Introducere
Chestionarul de convingeri personale este o scală de evaluare a gândirii iraţionale şi se bazează pe
principiile psihoterapiei raţional emotiv comportamentale a lui Ellis.
Scala originală are 60 de itemi (The Belief Scale For Parents) organizate în şase subscale: Principii
de bază (Basic principles), Catastrofare (Awfulizing), Trebuie direcţionat spre ceilalţi (Other Directed
Shoulds), Trebuie direcţionat spre sine (Self Directed Shoulds), Toleranţă scăzută la frustrare (Low
Frustration Tolerance) şi Evaluarea propriei valori (Self Worth). Scala a fost dezvoltată de Andrew Berger şi
Howard Kassinove în 1981 cu scopul de a evalua ideile iraţionale ale părinţilor. Revizuirea a fost făcută de
Berger, Cacrula şi Kassinove în 1982, testul fiind transformat într-o formă mai generală.
Au fost menţinute scalele şi modul de cotare.
Ultima versiune a fost numită Chestionar de credinţe personale (Survey of Personal Beliefs). Scala
principiilor generale a fost eliminată iar numărul itemilor a fost redus la 50. S-a trecut de la evaluarea pe o
scală de trei puncte la o scală de şase puncte. Aceste schimbări au fost făcute în urma unei analize factoriale
ce susţine consistenţa celor cinci scale rămase şi care a scos în evidenţă slaba fidelitate a scalei de principii
generale.

2. Ce măsoară chestionarul?
Itemii chestionarului de credinţe personale sunt grupaţi în cinci subscale:
1. Catastrofare
2. Trebuie direcţionat spre sine
3. Trebuie direcţionat spre alţii.
4. Toleranţă scăzuta la frustrare
5. Evaluarea negativă de sine

In continuare vom descrie pe scurt fiecare scală:

1. Convingerea iraţională referitoare la catastrofare („Este îngrozitor!") are la bază
suprageneralizarea şi imposibilitatea subiectului de a evalua evenimentele şi consecinţele acestora pe o scală
de la 0 la 100, respectiv să acorde şi alte valori decât extrema maximă. Subiectul evaluează ceva ca fiind rău
la maximum, sau chiar mai mult decât rău. De aici rezultă convingerea iraţională conform căreia „Aceasta nu
trebuie să fie atât de rău precum este".
2. Convingerea iraţională trebuie direcţionat spre sine: „Eu trebuie absolut, întotdeauna şi în
orice condiţii să îndeplinesc bine îndatoririle importante şi să câştig aprobarea celorlalţi, în special a
persoanelor importante. Dacă eşuez în aceasta este îngrozitor şi înseamnă că sunt o persoană rea şi lipsită de
valoare, care va eşua întotdeauna şi care merită să sufere."
3. Convingerea iraţională trebuie direcţionat spre alţii: „Tu trebuie absolut întotdeauna şi în
orice condiţii să mă tratezi frumos, cu respect şi corect. în caz contrar este îngrozitor, iar tu eşti o persoană
rea şi lipsită de valoare care întotdeauna mă vei trata necuviincios şi rău. De aceea tu nu meriţi o viaţă bună
şi trebuie să fii pedepsit sever pentru că acţionezi atât de necuviincios faţă de un om atât de cumsecade ca
mine."
1. Convingerea iraţională privind toleranţă scăzută la frustrare („Nu-suport!") are la bază
promovarea plăcerii de scurtă durată în defavoarea celei de lungă durată. Subiectul renunţă la a depune
efortul pentru schimbare şi caută confortul. De aceea toleranţa scăzută la frustrare se mai numeşte şi
anxietate de disconfort. Subiectul consideră că nu suportă frustrarea, iar schimbarea pare dificilă şi
nenaturală (consideră că schimbarea nu trebuie să fie atât de grea: „Este mai uşor să continui
comportamentul deja învăţat - dezadaptativ - decât să învăţ unul nou - adaptativ. Este prea greu.") Toleranţa
scăzută la frustrare împiedică depunerea efortului necesar schimbării în cadrul terapiei, subiectul revenind la
comportamente evitative, sabotându-şi astfel sănătatea emoţională şi împlinirea maximă a potenţialului. Din
afirmaţia „Nu suport!" rezultă convingerea iraţională conform căreia „Dacă A se întâmplă (sau subiectul se
aşteaptă ca A să se întâmple) nu pot simţi nici o bucurie, în aceste condiţii nu voi fi fericit!" Perspectiva
raţională consideră noua situaţie cu dificultăţile ei ca fiind o serie de noi descoperiri posibile.
4. Convingerea iraţională referitoare la evaluarea globală a valorii umane („Sunt lipsit de
valoare!") - „Dacă eu fac ceea ce nu trebuie făcut sau dacă eşuez în a face ceea ce trebuie făcut, atunci eu
sunt total lipsit de valoare, sunt un eşec total şi voi eşua întotdeauna în a obţine ceea ce vreau şi voi avea
numai ceea ce nu îmi doresc."

3
 Această convingere iraţională este rezultatul neacceptării de sine, a condamnării de sine. Subiectul nu
se acceptă pe sine ca fiind o fiinţă supusă greşelii, nu acceptă condiţiile de viaţă aşa cum sunt.

2.1. Descrierea itemilor

Fiecare subscală cuprinde 10 itemi. Repartiţia itemilor pe subscale este următoarea:
1. Catastrofare: 1,6,11,16, 21, 26, 31, 36, 41,46.
2. Trebuie direcţionat spre sine: 2, 7,12,17,22,27, 32, 37,42,47.
3. Trebuie direcţionat spre alţii: 3, 8,13,18, 23, 28, 33, 38,43,48.
4. Toleranţă scăzută la frustrare: 4, 9,14,19, 24, 29, 34, 39, 44, 49.
5. Evaluarea valorii umane: 5,10,15, 20, 25, 30, 35,40,45, 50.

3. Administrare şi cotare
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât şi în grup. Se preferă
administrarea individuală de fiecare dată când acest lucru este posibil. în cazul administrării în grup, este
indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul
examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.

Materiale necesare
• Instrument de scris;
• Itemii scalei;
• Foaia de răspuns.

Condiţii de utilizare
Este indicat ca pe parcursul completării scalei să fie respectate următoarele condiţii:
• Mediu securizant şi ferit de stimuli care ar putea distrage atenţia respondenţilor;
• Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;
• Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii
bune a scalei;
• În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort
persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
SPB este o scală care se aplică fără limită de timp. Fiecare respondent poate completa scala în ritmul
său propriu, astfel încât să ofere acele răspunsuri care îl caracterizează cel mai mult. Completarea scalei
durează de regulă aproximativ 10 minute.
Dacă respondenţii ezită în alegerea unui răspuns, aceştia sunt încurajaţi să opteze pentru varianta de
răspuns care li se potriveşte cel mai bine.
Dacă indivizii examinaţi nu pot completa scala în forma sa standard de administrare din cauza unor
dificultăţi de citire, este permisă citirea itemilor cu voce tare de către examinator.
După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, începe evaluarea
pacientului.
Pe lista cu itemii apare următoarea instrucţiune, subiectul putând să o recitească ori de câte ori
doreşte pe parcursul evaluării:
Oamenii au idei şi convingeri diferite. Suntem interesaţi de opinia dumneavoastră faţă de
următoarele afirmaţii. Pe foaia de răspuns puneţi un V în dreptul răspunsului care reflectă convingerile
dumneavoastră legate de fiecare afirmaţie.

Cotarea
Afirmaţiile trebuie evaluate pe o scală de la 1 la 6 unde 1=total de acord şi 6=total dezacord. Valoarea
numerică a răspunsurilor se inversează la itemii 1,4,10,13,17, 20, 22, 25, 26, 28, 34, 38, 42, 49 (1=total
dezacord, 6=total de acord).
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor numerice obţinute. Scoruri mici
indică o prezenţă şi intensitate puternică a convingerilor iraţionale în sistemul cognitiv al subiectului.

4. Fidelitate şi validitate
4
 4.1. Fidelitate

Au fost cuprinşi în studiu 268 de subiecţi cu media de vârstă de 36 de ani. Jumătate din eşantion sunt
femei, iar jumătate bărbaţi. Alături de Chestionarul de convingeri personale s-a folosit Scala de Atitudini şi
Convingeri II (ABSII). Toţi subiecţii au completat cele două scale.
Se obţine un coeficient al consistenţei interne, a Cronbach=.74. Acest coeficient denotă o fidelitate
adecvată a Chestionarului de convingeri personale.

4.2. Validitate
Validitatea concurentă a acestui instrument s-a evidenţiat prin corelaţiile semnificative obţinute atât
între scorurile subscalelor Chestionarului, de convingeri personale şi subscalele Scalei de Atitudini şi
convingeri cât şi între scorurile totale ale celor două instrumente. Corelaţiile inverse se datorează cotării
diferite pe care o practică cele două chestionare.

Tabelul 1. Coeficienţii de corelaţie între SPB şi ABS2

Cogniţia PB: Corelează cu cogniţia r P

ABS:
Trebuie-«ine Iraţionalitatea -.25 .
008
Trebuie - alţii Trebuie - confort -.19 .
008
Trebuie -.29 .
000
Iraţionalitatea -.37 .
000
Raţionalitatea -.16 .
030
Trebuie - aprobare -.29 .
000
PB total Iraţionalitatea -.40 .
000
Raţionalitatea -.15 .
041
Evaluare PB Iraţionalitatea -.27 .
000
Raţionalitatea -.15 .
042
Evaluarea -.24 .
001
Evaluarea - realizare -.26 .
000
Evaluarea - confort -.16 .
028
Evaluarea - aprobare -.17 .
018
LFT PB LFT - aprobare -.15 .
038
Catastrofare Iraţionalitatea -.36 .
PB 000
Raţionalitatea -.21 .
004
Catastrofarea - -.36 .
confort 000
Catastrofarea -.46 .
5
 000
Catastrofarea - -.34 .
realizare 000
Catastrofarea - -.42 .
aprobare 000

Se observă de asemenea o bună corelaţie a subscalelor între ele şi cu scorul total, valorile
coeficienţilor obţinute fiind semnificative la un p<0.01.

Tabelul 2. Corelaţii între scorurile subscalelor şi scorul total

Trebuie Catastrofare LFT Evaluare Total
alţii globală
Trebuie sine .40 .44 .38 .34 .72
.000 .000 .000 .000 .000
Trebuie alţii .43 .15 .21 .60
.000 .000 .000 .000
Catastrofare .43 .44 .79
.000 .000 .000
LFT .48 .69
.000 .000
Evaluare .72
globală .000

5. Etalonare
Etaloanele au fost realizate pentru fiecare subscală şi pentru scorul total al Chestionarului de
convingeri personale.

Tabelul 3. Etaloane pentru scala SPB

Treb. sine Treb. alţi Catastraf. LFT Evaluare Total
Iraţional, <17 <M9 £18 <21 <21 < 110
foarte
mare
Iraţional, 18-23 20-25 19-26 22-27 22-29 111-131
mare
Iraţionali, 24-28 26-30 27-32 28-32 30-35 132-155
medie
Iraţional, 29-34 31-35 33-38 33-38 36-41 155-175
mică
Iraţional, 35 > 36 > 39 > 39 > 42 ;> 176 >
foarte
mică

În ceea ce urmează vom prezenta mediile şi abaterile standard obţinute pe eşantionul românesc
comparativ cu cele obţinute pe populaţia americană (Kassinove şi Berger, 1994). Se observă că valorile sunt
foarte apropiate, numărul subiecţilor ce alcătuiesc cele două eşantioane fiind apropiat N (eşantion populaţia
românească)=268, N (eşantion populaţia americană)=281.
Întrucât Chestionarul de Convingeri Personale a demonstrat indicatori psihometrici adecvaţi,
recomandăm utilizarea lui în viitoarele cercetări asupra convingerilor iraţionale.
Tabelul 4. Medii şi abateri standard obţinute de populaţia românească şi cea americană
Treb. sine Treb. alţi Catastrof. LFT Evaluare Total
Pop. m=25,35 m=27,22 m=28,82 m=29,75 m=31,67 m=142,81
română AS=5,62 AS=5,26 AS=8,54 AS=5,41 AS=6,50 AS=20,91
Pop. m=25,60 m=29,0 m=25,1 m=30,3 m=30,0 m=139,8
america- AS=25,2
nă