Drept Comercial Sem.i PDF

Drept comercial
UNTVERSITATEACRE$TINA"DIMITRIE CANTEMIR"
EACULTATEADE DREPTCLUJ NAPOCA
Conf. univ. dr. RodicaDianaApan
DREPT COMERCIAL
CONFORM NOULUI COD CIVIL
si CONFORM CODULU INSOLVENTEI
I
Semestrul
MANUAL DE STUDIUINDIVIDUAL PENTRU
imvAlAruANrur-,
REDUSA
cu FRECVENTA
SUPORTDE CURS
CLUJ NAPOCA
Drept comercial
2014
T]NTVERSITATEACRE$TINA ..DIMITRIE CANTEMIR'

F'ACUI.:TATEADE DREPT CLUJ NAPOCA
Conf. Univ. Dr. RodicaDianaApan
DRBPT COMERCIAL
CONF'ORMNOULUI COD CIVIL
si CONFORM CODULUI INSOLVENTEI

SemestrulI
PERSPECTIVE DOCTRINARE, JURISPRUDENTIALEASUPRA

INTINDERII RASPUNDERIIPROFESIONISTILORSI A OBLIGATIILOR
rNr ERFE
RENrE
NrEr:
. t ?"JJ.t#iRA rNsoLVE
CLUJ NAPOCA
2014
Drept ,o-*r.iut
COPYRTGHT(C) 2014
Toatedrepturileasupraacestei
lucriri suntrezervateautorului
Reproducerea
oricdreipdrfi din aceastilucrarefrrd accepfulautoruluiesteilegaldqi
sesancfioneazd
conformlegii privind dreptulde autorgi drepturileconexe.
Drept comercial
INTRODUCERE
Prezentul curs este structurat astfel incat sa raspunda cerintelor invdldmdntului cu frecvenld. Structura
cursului cuprinde 14 unitati de invatare. Fiecare capitol cuprinde: obiectivele, structura, prezentarea
descriptivaa conceptelorsi institutiei juridice institulii, teste de autoevaluare,lucrari de verificare, cu
indicarea raspunsurilor corecte, bibliografie la finele fiecarui capitol si o bibliografie finala cuprinzatoare
pentru toate cele 14 teme. La finalul fiecarei unitati esteo trimitere la sursejurisprudentiale, care sunt
accesibilepe internetsi pe carestudentulle poatestudiaindividual.
OBIECTIVELB CI.JRSULUI
Cursul isi propune sd prezinte studen[iloro serie de aspecteteoreticesi practice din domeniul dreptului
comercial si urmireqte cunoa$terea instituliilor fundamentale ale dreptului comercial romdn prin
raportare la dispoziliile legale in materie, doctrina existentdgi practica instanlelorjudecdtoreqti.Prin
utilizarea de exemple din practica judecdtoreascdse urmdreqtefixarea cunogtinlelor teoretice gi insugirea
rezolvdrii aplicatiilor practice.
Obiectivul central al acestuicurs constdin insusireaqi analiza principalelor institutii de drept comercial, in
acord cu reglementarea
noua,generatade intrareain vigoarea Codului Civil.
DupI studierea cursului, studen(ii vor dob6ndi urmitoarele aptitudini
.. cunoagterea
in evolutie a institutiilor dreptuluicomercial;
. cunoastereaopiniilor doctrinare in materia dreptului comercial;
. analiza jvrisprudentei in materie;
COMPETENTE GENERALE $I SPECIFICE.tONFBRJTE STUDENTULUI
Cunoagteregi infelegere
.
.
.
.
genezaqi evolulia diferitelor institutii ale dreptului comercial;

efecteleteoriei unitatii dreptului privat ;
cunoastereutilizarea adecvatl a noliunilor specifice dreptului comercial;
perceperearelaliilor si conexiunilorexistente in cadrul disciplinelorjuridice si anumeintre dreptul civil
si dreptul comercial;
. cunoastereasi explicitarea mentinerii particularitdtilor reglementarii in materia dreptului comercial;
. insusirealimbajului, a conceptelottehnicespecificedreptuluicomercial,ce aparin doctrindgi
jurisprudenld;
Explicare si interpretare
. explicareaimportanlei studiului dreptului comercial ;
. explicarea dreptului comercial prin raportareala normele noi in vigoare, in materie, ca urrnare a intrarii
in vigoare a Codului Civil si a Codului Insolventei;
. realizareade conexiuni intre idei, concepte,teorii, interferente si diferente intre domeniul civil si cel al
insolventei;
. interpretareaacestorreglementari;
Instrumental aplicative
. rezolvareade cazuri practice din jurisprudenta in materie ;
. simulari de procese;
4
Drept comercial
Atitudinale
. evidentierea
juridicizarii realitatiieconomice;
importanleicunoagterii
. intelegereanecesitatiicunoasteriisi intelegeriirealitatilorecomonicein creareaunei atitudinipozitive
fatade necesitatea
studiului dreptuluicommercial;
. reactiapozitivdla sugestii,cerinte,sarcinididactice,
satisfacfia
dea rdspunde
la intrebdriledisciplinei;
RESTJRSE
SI MIJLOACE DE LUCRU
Cursulareprezentulmanualscriscareva fi studiat individual de catrestuden{ilor,precumsi de trimitere
la sursejurisprudentialein cadrulfiecaruicapitol,caresunt accesibilepe internetsi pe caresutdentulle
poate studia individual.Pentruprezentareacunostintelordescriptivedin curs sunt utilizate metode
interactive,echipamente
audio-vizuale.
METODA DE EVALUARE
Examenulfinal sesusfinesubformascrisa,pebazade grile gi subiectein extenso,{inAndu-se
contde
rezultatulla temelede controlale studentului.
CUPRINS
TINITATEADE INVATIRE 1
PERSPECTIVEASUPRATIPTruLOR DE PROFESIONISTI- SINTEZA
profesionistilor1.1Clasificarea
schema(pre)societara
-tipuri (forme) ale profesionistilorpersoanefiziceautorizatecare
1.1.1 Etapa pre-societara
desfasoara
activitatieconomice
juridica si cu personalitate
1,1,2.Etapasocietara- tipuri societare/
asociativefara personalitate
juridicn;
- tipuri societare/
juridicd;
1,1.2.1.Etapasocietara
asociative
farapersonalitate
juridica
1,1.2.2.Etapasocietaratipuri societare
cu personalitate
1.2lnterferentadintretipologiileprofesionistilorsi domeniulde aplicareal proceduriiinsolventei
1.3Test de verificare
UNITATEA DE INVATARE 2
PERSPECTIVEASUPRAPATRIMONIULU PROFESIONISTILOR. SINTEZA
juridice,Privire
2.l.Teoriilecareguverneazd
conceptulde patrimoniual persoanei
fizice si al persoanei
specialaasuprapatrimoniuluiprofesionistilor.
2.1.1 Despreteoria patrimoniuluide afectatiuneal persoaneifrzice care desfasoaraactivitate
economicdautorizata:
2.1.2Surseiurisprudentiale.
Temedeverificare.
Drept comercial
TINITATEADB INVATARE 3
DESPREREGIMUL BT]NURILOR ADUSE CAAPORT / IN SOCIETATE/ASOCIEREIN
CADRUL TIPURILOR SOCIETARBi ASOCIATTVE FARA PERSONALITATE JURIDICA -
srNrnzA
3.1 Societatea
simpld
3.2 Societatea/
asocierea
in participatiune
jurisprudentiale.
Temedeverificare.
3.2.1.Surse
I-INITATEADE INVATARE 4
DESPREPATRIMONII.L PROPRIU. DISTINCT SI AUTONOM AL TIPTruLOR SOCIETARE
CU PERSONAT TATN JURIDICA - SINTEZA
4.1 Despreconceptulde patrimoniu
4.2 Separatiade patrimoniivs confuziade patrimonii;teorii aplicabilepatrimoniuluitipurilor societarecu
juridicareglementate
personalitate
de legea3ll1990
4.3 Sursejurisprudenfiale.
Testde verificare
UNTTATEAnn INVAIARE s
DESPREBLONGARBARASPLINDERIIPENTRU OBLIGATIILE SOCIETATII DE LA
PATRIMONITJLSOCIETATII LA PATRIMONII.JLASOCIATIL OR IN CAZI]L ANI.JMITOR
TIPOLOGII SOCIETARE- SINTEZA
--+
5.1lnfrdngereatezei
pentrugbligafiilesocietdliiqi consecinfele
rdspunderii
limitatea asociafilor
acesteia
5.2Pozitionarea
creditorilorsocie{Efii
in raportcu patrimoniulpropriual asociatului
5.3 lnterferen{ecu procedurainsolvenfei
limitatea asocialilorpentruobligatiilesocietdliiqi consecintele
5.4Tezardspunderii
acestora
ASPECTEPATOLOGICEALE PERSONALITATII JURIDICE A SOCIETATTTCONTERCIALE:
STRAPUNGERBAVALT]LU CORPORATISTIi,{ CONDITIILE PREVAZUiE DE ART. 2371AL
LEGII 3III99O - SINTEZA
6.1 Strdpungerea
vdlului corporatistindreptulsocietar;Reglementarea;
vdluluicorporatist
6.2.Stripungerea
in conditiileprevanfiede art.237tal legii 3111990;Reglementarea;
6.3 Desprefraudain daunacreditorilor
6.4 Perspective
doctrinareinediteEiinterferen{e
cu procedurainsolven{ei
jurisprudentiale.
6.5 Surse
Testdeverificare.
UNITATEA DE INVATARB 7
ASPECTEPATOLOGICEALE PERSONALITATII JURIDICE A SOCIETAPT CONNERCIALE;
STRAPTJNGERIIVALULUI CORPORATISTIN CONDITIILE PREVAZIJTEDE ART. I69AL
LEGII 8512OO4AINSOLVENTEI-SINTEZA
7.1. Strdpungerea
vdluluicorporatistin conditiileprevazute
de art. 169al legii 85/ 2004a insolvenfei;
Reglementare
7.2.Titulariicalitdtiiprocesuale
activesi a celeipasive
Drept comercial
- executarea
7.3 Tipologiafaptelor.Consecintele
siliti asuprapatrimoniuluipersoaneifizice
jurisprudentiale.
7.4.Surse
Testde verificare.
I]NITATEA DE INVATARE 8
PERSPECTIVE JURIDICE ASUPRA
OBLIGATIEI PROFESIONI$TILORDE PLATA A TII\EI SUME DE BANI - SINTEZA
juridiceasupraobligafiilorprofesionistilor
8.1.Perspective
in ipotezapld1ilorin numerar
8.1.1.Plata:repereledefiniliei
8.1.2.Monedaplatii
8.1.3.Loculplitii
8.1.4.Datapl51ii
8.1.5.Dovadaplatii
8.2.Interferenta
a doui categoriideproceduri,a celeidedreptcomunreglementata
de CoduldeProcedura
Civila si a celeide insolventagenerata
deaceeasicreanta
8.2.1.Un prim efectal interferenteiproceduriide dreptcomunreglementatd
de Codulde Proceduri
Civild si a celei de insolvenfd-suspendarea
pretenlii
acliunii in
urnare a deschideriiproceduriide
insolvenJd
a debitorului;
8.2.1.1Realizareacomunicariihotarariide deschidere
a proceduriiprevazutdde art.37din
Legea85 din 2006,respectl de art.76din Legea85 din 2014;
judecatiiacliunii de drept
8.2.1.2In ce modalitatesi de la ce dataopereazasuspendarea
comun;
8.2.1.3Data de la care opereazasuspendarea
termenuluide prescriptiea acliunii de drept
comun;
8.2.2.Cadrulprocesualdat de procedurainsolven{eijn scopul realizdnidrepturilorcreditoruluia
cdruiacliunede dreptcomuna fost suspendatd
de drepturmarea deschideriiacesteiproceduri
jurisprudentiale.
8.3 Surse
Testde verificare.
UNTTATEAOn iNV.i.lARE 9
PRIVIRE SPBCIALAASUPRA PLATII PRIN VIRAMENT BANCAR $I ASUPRA
REGLEMENTARII SERVICILOR DE PLATA. SINTEZA
9.1Plataprin viramentbancar
9.1.1Probapldfii efectuate
prin viramentbancar
9.l.2Dataplelii prin viramentbancar
9.2.Serviciiledeplata
9.2.1Prestatorii
de serviciideplata
9.2.2Operatiunile
careconstituieserviciideplatd
9.2.3Raportulcontractual
dintreprestator
si utilizator.
9.2.4Elementele
cheiealeraportuluidintreprestator
si utilizator.
9.2.4.1Celeritateaefectuariioperatiunilordeplata
9.2.4.2Siguranta
9.2.4.3Dezvoltarea
mediuluiconcurential
dintreprestatorii
de serviciideolata
9.2.5Obligatiade informareprecontractuala
9.3 Sursejurisprudenfiale,
Testdeverificare.
Drept comercial
UNITATEADE INVATARE 10
INSTRUMENTE DE PLATA; CAMBIA; BILETUL LA ORDIN; CECUL - STNTNZA
10.1Definireasi caracteristicile
biletuluila ordinsi alececului-orezentare
comoarativa
10.2Girul biletuluila ordin
10.3Avalulbiletuluila ordin/cec-ului
10.4Sursejurisprudenfiale.
Testedeverificare.
T.TNTTATEA
DE INVATARE 11
INSTRT]MENTEDE PLATA: CAMBIA: BILETI]L LA ORDIN: CECI]L - SINTEZA
11.1Platasi refuzulde plataal instrumentului
ale refuzuluila platda biletuluila ordin si
; Consecinle
cecului.
11.2Decontarea
electronicaa biletului la ordir/ cambiei-operatiunea
detrunchiere
11.3Sursejurisprudenfiale.
Testede verificare.
PERSPECTIVBJURIDICB ASUPRA SANCTII.INII APLICABILE IN IPOTEZA
NEINDEPLINIRII LA SCADENTAA OBLIGATIF"I DE PLATAA TINBI SUME DE BANISINTEZA
12.1Preliminarii.
12.2.Punereainintarziere;Debitorulseafla de dreptin intarzieredaca ,, nu a fost executatdobligatiade a
pldti o sumdde bani, asumatiin exercitiulactivitdlii unei intreprinderi";lnterdictiaacordarii termenului
de gratie,
12.3.Principiulcurgeriide drepta daunelelorinteresemoratoriipentruoriceobligatiede plataa unei sume
de baninendeplinitala scadenta.
12.4Sursejurisprudentiale.
Testdeverificare.
T.TNTTATEA
DE INVATARE 13
PERSPECTIVEASTJPRADOBANZII iN RAPORTT]RILE DINTRE PROFESIONI$TI;
DOBANDA REMI.INERATORIE: DoBANDA PENALIZATOARE: DoBANDA LEGALA SINTEZA
13.1 Dobandarenumeratoriesi dobandapenalizatoare;
Prevederispecialeprivitoare la dobandain
raporturilejuridice caredecurgdin exploatarea
uneiintreprindericu scoplucrativ/farascoplucrativ.
L3.2Sursejurisprudenfiale.
Test de verificare.
PERSPECTIVE ASUPRADOBANZIT iN N,APONTUNU,BDINTRE PROFESIONI$TI ;
DOBANDA REMUNERATORIE:DOBANDAPENALIZATOARE:DOBANDALEGALA SINTEZA
14.1Dobandalegala;Dobandalegalaremuneratorie
legalapenalizatoare
si dobanda
14.2Clauzapenalamoratorie
14.3Sursejurispruden{iale.
Test deverificare.
Drept comercial
STRUCTTJRACURSULUI
Cursulestecuprinsdin 14unit5li de invdtare:
Unitateade invi{are I
Unitateade invdfare2
Unitateade invi{are 3
Unitateade invifare 4
Perspective
asupratipurilor de profesionisti(2 ore)
Perspectiveasuprapatrimoniuluiprofesionistilor(2 ore)
Despreregimulbunurilor aduseca aport / in societate/asociere
in cadrul
juridica (2 ore)
tipurilor societare/asociativefara personalitate
Desprepatrimoniulpropriu, distinctsi autonom al tipurilor societarecu
juridica (2 ore)
personalitate
Despreelongarearaspunderiipentru obligatiilesocietatiide la
patrimoniul societatiila patrimoniulasociatilor(2 ore)
Aspectepatologicealepersonaliti{iijuridice a societi{iicomercialel
stripungereavilului corporatistin conditiileprevazutede art. 237rarl
legii31/ 1990(2 ore)
Aspectepatologiceale personaliti{iijuridice a societi{iicomerciale;
stripungerii vilului corporatistin conditiileprevazutede art. 237tal
legii 31/ 1990a societifilor(2 ore)
Perspectivejuridice asupraobligatieide plata a profesionistilor(2 ore)
Privire specialaasupraplifii prin viramentbancarqi asupra
reglementariiserviciilorde plata (2 ore)
Instrumentede plata; cambia;biletul la ordin; cecul(2 ore)
Instrumentede plata; cambia;biletul la ordin; cecul(2 ore)
juridice asuprasanctiuniiaplicabilein ipotezaneindeplinirii
Perspective
la scadentaa obligatieide plata.a unei sumede bani (2 ore)
Perspectiveasupradob0nziiin raporturile dintre profesionigti;dobinda
remuneratorie;dobflndapenalizatoare;
dobflndalegala(2 ore)
Perspectiveasupradobinzii in raporturile dintre profesioniqti;dob6nda
remuneratorie;dobinda penalizatoare;
dobinda legala(2 ore)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Carpenaru
S.D.,2014,Tratatde dreptcomercialromdn,ed.ry Ed.UniversulJuridic,Bucuregti;
2. Carpenaru,St.,D,Piperea,G.
David.,2014,Legeasocietatilorcomerciale.
pe articole,ed.5,
Comentariu
Bucuresti,EdituraC.H.BecK;
3. Carpenaru,N.,
Stanciu,V.,20l4,
Codulinsolventei
comentat,
Bucuresti,
Ed.Universul
Juridic;
4. Nasz,C.B.,2074,Declansarea
proceduriiInsolventei,
Ed.Hamangiu;
Bucuresti,
5. Jdnddreanu,
N.,2014,Codulinsoventei
adnotat,Bucuregti,
Universuljuridic;
6. CatanaR., 2013,Dreptcomercialin Power-poirl,Bucuresti,
Ed.Juridicd;
7 , Piperea,G.,2012,Dreptcomercial.
Intreprinderec,
Bucuresti,CH Beck;
8. Turcu,I., Botina,M., 2013,Dreptulafacerilorinlreprinderii.Vol.I,
Praxis,Bucuresti:CH Beck;
Drept comercial
I]NITATEADE INVATARE 1
PERSPECTIVEASUPRATIPURIOR DE PROFESIONISTI:. SINTEZA
OBIECTIVELE I.INITATII DE INVATARE 1
. Cunoastereasi intelegereanotiunilor de < profesionist < si <<intreprindere <.
. Clasificareatipologiilor (pre) societare; criterii de clasificare; structuraclasificarii
;
' Determinareadomeniului de aplicare al Codului insolventei in raport de notiunea de
< profesionist>
CONTINUT
1.1,Clasificareaprofesionistilor-schema(pre)societari
Doua sunt reperelereglementaredin Codul civil care vor constltul
premiseleprezentuluistudiu:
-prevederile arL 2, alin.2, vin in continuarea celor cuprinse in art. 2,
alin.1, conform carora, Codul Civil
reglementeazdraporturile
patrimoniale si nepatrimonialedintre persoane,ca subiecte de drept
civil. Art. 2, alin.2 stabileste"statutul " Codului Civii , ca ansambulde
reguli reprezentand < dreptul comun > in raport cu alte regelementari
din domeniilela care se referdlitera sauspiritul dispozitiilor codului ;
-'aplicare
-prevederile art.3, alin.l, care includ expres in sfera de
a
Codului Civil, raporturile dintre profesionigti, precum qi raporturile
dintre acegtiagi orice alte subiectede drept civil, prin trimitere la art.3,
alin.2 si alin.3, aceste din urma prevederi definind notiunea de
< profesinist> si cea de < intreprindere.>
Daca profesionigtisunt toli cei care exploateazdo intreprindere,aceasta
exploatare,desemeaza< exercitareasistematicb,de cdtre una sau mai
multe persoane, a unei activitdtt. organizate ce constd in producerea,
administrarea ori instrdinarea de bunuri sau in prestarea de servicii,
indiferent dacb are sau nu un scop lucrativ. (pentru dezvoltari v. G.
Piperea,
Profesionistul
si intreprinderea
sa,CurierulJudiciar,w, ll20l2, p. 1925 Popa,C.,201l,Notiunilede comerciant
si deprofesionist
in noualegislatie
civila,http
://www.juridice.ro/
17 1500/notiunile-de-comerciant-si-deprofesionist-in-noua-legislatie-civila.html)
"Art.2
(1) Dispozi{iile
prezentului
patrimoniale
codreglementeazd
raporturile
gi nepatrimonialedintre persoane,ca subiectede dreptcivil.
(2) Prezentul cod este alcdtuit dintr-un ansamblu de reguli care
constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referd litera
sau spiritul dispozi{iilorsale.>
Drept comercial
"Art.3
(1) Dispoziliile prezentului cod se aplicd qi raporturilor dintre
profesionigti,precum si raporturilor dintre acegtiaEi orice alte subiecte
de drept civil.
(2) Sunt considera{i profesioniqti toli cei care exploateazd o
intreprindere.
(3) Constituieexploatareaunei intreprinderiexercitareasistematicd,de
citre una sau mai multe persoane,a unei activitdli organizatece constd
in producerea,administrareaori instrlinarea de bunuri sau in prestarea
de servicii, indiferent dacd are sau nu un scop lucrativ,"
Noua situatie generata,in esenta,de adoptareaarticolelor din Codul
Civil mai sus indicate a fundamentat teza unitatii dreptului privatconceptiamonista asupraacestuiasi au suscitatnenumarateinterpretarii
si opinii diverse in doctrina asupraviitorului dreptului comercial,pe
care nu le vom reitera aici. (v. acesteopinii in L Turcu, 2011,Noul Cod
civil. Pe cine incomodeaza existenta dreptului comercial?
http ://wwwj uridice.ro/1656921noul-cod-civil-pe-cine-incomodeazaexistenta-dreptului-comercial.html; V. Gheorghiu, A., Comercialitatea
in conditiile noului Cod civil, Revistade drept comercialw. Lll2}ll. p
127; G. Piperea, Concepfia monistl a noului Cod civil: intentia si
realitatea,Revista romAnd de dreptul afacerilor, nr. 612011,p. 13;G.
Piperea: Dreptul civil comercial - specie a dreptului civil, Curierul
judiciar, w, 7-812011,p. 363-368;4. Gheorghiu,Comercialitateain
condiliile noului Cod civil, Revista de drept comercial, nr. l1l20ll,
p.127-137..8.Diamant, Unificarea gi Noul Cod civil (NCC),-Revistade
Drept Comercial nr. ll20l3, pag. 25-27;5. Angheni, Dreptul comercial
- intre tradilionalism qi modernism, Curierul Judiciar, nr. 912010,p.
483-486;)
Localizarea reglementara a tipologiei alese de catre profesionisti
pentru constituirealor legala in vedereadesfdsurdriiactivitdtii poate fi
situatain stadiul/etapapresocietarasauin etapasocietara.
1.1.1 Etapa pre-societara -tipologii (forme) ale profesionistilor
persoanefizice autorizate care desfasoaraactivitati economice
Etapa (pre)societaracuprindeaceletipuri ale profesioniqtilorpersoane
fizice autorizate care desfasoaraactivitati economice reglementate de
art.4aI OUG 4412008:
a) persoana ftzica autorizataeste aceeacare desfrgoaraorice formd de
activitate economicd permisd de lege, folosind in principal forla sa de
munc6;
b) persoana frzica intreprinzator titular al unei intreprinderii
individuale, este intreprindereaeconomicd,fbrd personalitatejuridicd,
iar intreprinzdtorul este persoana ftztcd care organizeazd aceasta
intreprindere economicd; aceasta in conditiile in care intreprinderea
economicd este activitatea economicd desfEquratdin mod organizat,
permanent gi sistematic, combinAndresursefinanciare, forla de muncd
atras6, materii prime, mijloace logistice gi informalie, pe riscul
intreprinzdtorului;
c) persoanafizica membru al unei intreprinderi familiale, aceastafiind
11
Drept comercial
intreprinderea economicd, in acceptiuneaindicate la aliniatul anterior,
frrd personalitate juridicd, organizatd de un intreprinzdtor persoand
fizicd impreund cu familia sa (v .F. Rddoi, Activitdlile economicepe
care le desfrqoari persoana ftzicd. Aspecte juridice o Revista de drept
comercial,nr. 7-812010);
1.1.2 Etapa societara - tipologii societare/ asociative fara
personalitate juridica /cu personalitate juridica
Etapa societara cuprinde tipuri societare/ asociative fara personalitate
juridica si cu personalitatejuridica.
l.l.2.l Etapa societara- tipuri societare/asociativefara personalitate
juridica
Prin raportare la criteriul tipologiei ("formei" in acceptiunea
Codului Civil) societatile sunt clasificate enuntiativ de art. 1.888
din Codul Civil astfel :
"Art, 1,888,- Dupdforma lor, societdyilepotfi:
a) simple;
b) in participalie;
c) tn nume colectiv;
d) in comanditd simpld;
e) cu rdspundere limitatd;
fl pe acpiuni;
g) in comanditdpe acliuni;
h) cooperative;
i) alt tip de societateanume reglementatde lege. >
Raportat la ordinea statuatd in art,l888 din Codul Civil, vom da
prevalenta in analiza alin. (1), lit. a si b al acestuiarticol, care cuprinde
juridica :
urmatoareletipologii societarefara personalitatea
a) societatea
simpla;
b) societatea/asociatiain participatiune.
Precedataca tipologie, illo tempore, de "societateacivila" a carei
reglementareera cuprinsain Vechiul Cod Civil, (asuprasocieteliicivile
v. Carpenaru,5.,2012, Drept comercialroman, ed.3, Bucuresti:All
Beck, p. 118-119)noua tipologie societaraconstituitl de societatea
simpla, estereglementataexpresde art.1890- 1948 din Codul Civil.(v.
pe larg administrarea societatii simple in Gheorghe, C., 2013,
Societatea simpla, Intreprindere comerciala. Administrare si incetare
Revistade Drept comercial,nr. 10/2013,p.5-170)
Societateasimpla, conform prevederilor art. 1892 Cod Civil, alin.1 nu
juridica, dar art.1892 Cod Civil, alin.2 si 3 prevede
are personalitatea
ca o poate dobandi prin vointa asociatilor, care vor stabili printr-un act
modificator a contractului de societate,fara a se dispune dizolvarea
juridica pe care il
societatiisimple, tipul de societatecu personalitatea
constituie,cu respectarea
dispozitiilor legaleaplicabileacesteia.Natura
juridica contractualaa societatii simple este conscratade catre doctrina
fi
Drept comercial
(V. Piperea,G.,2012, Drept comercial.Intreprinderea,Bucuresti,CH
Beck, p.313), care retine ca aceasta((se opune cel putin aparent,
institutiei.>
Privitor la societatea/asociereain participatie, art. 1951, alin. 1 din
Codul civil prevede ca <Asocierea in participatiune nu poate dobandi
personalitatea juridica si nu constituie fata de terti o persoanq
distincta de persoana asociatilor. >>
Conform prevederilor art. I.949 din Codul Civil asocierea in
participalie este definita ca fiind < contractul prin care o persoand
acordd uneia sau mai multor persoane o participatie la beneficiilepi
pierderile uneia sau mai multor operoliuni pe care le
tntreprinde. r.Reglementarea domeniului este cuprinsa in art 19491954 Cod Civil, iar reglementareaanterioaraera cuprinsa in Codul
Comercial de la 1868, art.25l-256,in prezentabrogat.(v. acesteopinii
in I. Turcu,20Il, Noul Cod civil. Pe cine incomodeazaexistenta
dr ep tuI ui comerc i al ? http :/iwww j uridice.ro/ 165692I noul-cod-civil -pecine-incomodeaza-existenta-dreptului-comercial.html
; V. Gheorghiu,
A., Comercialitateain conditiile noului Cod civil, Revista de drept
comercial rv. Ill20ll. p 127; G. Piperea,Concepfiamonistd a noului
Cod civil: intenlia si realitatea, Revista romdnd de dreptul afacerilor,
nr. 6120ll, p. 13;G. Piperea: Dreptul civil comercial - specie a
dreptului civil, Curierul judiciar, nr. 7-812011, p. 363-368;4.
Gheorghiu,Comercialitateain condiliile noului Cod civil, Revista de
dreptcomercial,nr. lll20ll,p.l27-137;8. Diamant,Unificareagi Noul
Cod civil (NCC), Revistade Drept Comercialrtr. 112013,pag,25-27;5.
Angheni, Dreptul comercial - intre traditionalism si modernism,
CurierulJudiciar,w.912010,p. 483-486;)
Asociere in participatie se circumscrie si in Codul Civil, similar
reglementarii anterioare din Codul Comercial, prin elementele
prevazutede art. 1.951: - nu constituiefa{dde ter{i o persoanddistinctd
de persoana asociafilor;-nu poate dobdndi personalitatejuridici ;terful nu are niciun drept fa{a de asocieresi nu se obligd decdt fald de
asociatulcu carea contractat.
Deci, aceastaasociere,prin raportarela societateasimpla nu are si nu
poate dobandi personalitatejuridicd, ceea ce lipseste asociereade
componentainregistrarii in registrul comertului, astfel incat incheierea
contractului de asociere nu dobandesteopozabilitateafata de terti,
generand astfel caracterul ocult al asocierii in participatie.lncidenta
obligatiei de inregistrarea asocierii la organul fiscal, de declarare si
plata a impozitului pe profit rez;ultar din asociere, in conditiile
reglementatede Codul Fiscal, arl.28, si art.l2l, alin.9 si 10 dilueaza
caracterul ocult al asocierii in participatiune(v.incidenta normelor
fiscale asupra asocierii in partcicipatiune in C.Marinescu, A.
Comanescu, rn Tratamentul fiscal al asocierii in participatiune,
Ed.C.H.Beck,2011, ed.Z, p.47 si urm.) in conditiile in care illo
tempore, acestaera unul dintre centrii de interes in optiuneapartilor
pentru acesttip de asociere(v.avantajelesi dezavantajeleasocieriiin
Drept comercial
participatiune C,Marinescu,A, Comanescu,in Tratamentulfiscal al
asoci erii in p arti cipatiune,EdC.H.Beck, 20 | l, ed.2,p,5 I -52)
Art I1^7Cod deproceduraf scala
,,(8) In conditiile ;i in limitele prevdzute in norme, este considerat
drept grup fscal unic un grup de persoane impozabile stabilite fn
Romdnia care, independente
fiind din punct de vederejuridic, sunt in
relalii strdnse una cu alta din punct de vedere organizatoric,financiar
si economic.
(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizayiifdrd
personalitate juridicd este considerat persoand impozabild separatd
pentru acele activitdti economicecare nu sunt desfd;urateln numele
asocierii sau organizaliei respective.
(10) Asocierile tn participaliune nlt dau nastere unei persoane
impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau
alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate
juridicd;i sunt constituitetn temeiullegii, sunt trqtate drept asocieri in
participatiune. "
Coreland aspectul indicat ut supra cu obseryatiile doctrinei (v.
SauleanuV. 2012, Societatile comerciale.Studii, Bucuresti, Universul
Juridic, p. 38-39, Sauleanu, L., Regimul juridic al asocierii in
participatie in noul Cod Civil, RDC 1212011p.130) privitoare la
reglementarea in extensoa societatii simple, fata de cea restransadata
asocieriiin participatiunein Codul Civil, precum si la faptul ca ambele
pot fi utilizate atat de profesionisticat si de neprofesionisti, ceea ce
aftage riscul de confuzie asupra lor, cu atal mal mult cu cat .astfel cu
le-am clasificat si in prezentulstudiu, ambelesunt tipuri societarefara
personalitatejuridica, previziunile asuprautilizarii reduse a asocierii
in participatiein viitor, de catreprofesionistisuntjustificate.
Sub aspectul denumirii, Codul Civil introduce sinonimia de notiuni
< societate/asocierein participatie>, intalnita in art. 1888 si respectiv
art. 7949 .Aceasta sinonimie, constituind o abatere de la utilizarea
notiunii traditionale prin care era denumit" contractul de asocierein
participatie", este datatoarein opinia noastra, mai mult de confuzie
decat de noi intelesuri. Desi, denumita in Codul Civil >societatein
participatie)) aceastaare carcteristicimai mult cvasi-societare,
dar sub
aceastadenumire se inscrie in linia trasata de catre reglementarea
conexa data de Codul Civil societatii simple, care deasemeneaare
natura contractualasi nu are personalitatejuridica, dar care, spre
deosebirede asociereain participatie,o poatedobandi.
Natura asocierii este contractuala,deoarece,astfel cum releva doctrina
<<asociereanu tinde sa depaseascastadiul contractualpentru a deveni o
structura. (v. V.Sauleanu, 2012, Societatile comerciale.Studii,
Bucuresti, Universul Juridic, p.39-40) >Cu toate acestea,
reglementareadata de art. 1.949 din Codul Civil, similar vechii
reglementari, nu trimite la asocierea dintre doua sau mai multe
persoane intr-un anumit scop, ci la aceeaca ( o persoand acordd
uneia sau mai multor persoane o participalie". Dec| asociereaeste
centrata (asociatii nu sunt denumiti in Codul Civil, doctrina ii
t4
Drept comercial
denumeste ,,asociatprincipal / asociatparticipant" in C.Marinescu,A.
Comanescu, Tratamentul fiscal al asocierii in participatiune,
Ed,C.H.Beck,201I, ed.2,p.51-52 sau ,,asociatreprezentant
/ asociat
ocult" in Fl. Baias, Eugen Chelaru, R. Constantinescu,I. Macovei,
Noul cod civil, Comentariu pe articole, Editura C. H. Beck, Bucureqti,
2012, p. 1972 si in G.Piperea, Drept comercial.Intreprinderea,
Ed.C.H.Beck Bucuresti, 2012, p.362-363;< asociat aparent, activl
asociat pasiv > in R.Catana, Drept comercial in power -point,
Ed.Universul Juridic, 2013, Bucuresti
p.50-52; < asociat
administrator/asociatparticipant> in V.Sauleanu, 2012, Societatile
comerciale.Studii,Btcuresti, Universul Juridic, p.47-48) pe (acea
persoana),care va fi vizibila, cunoscutain relatiile cu tertii, ceea ce
dealtfel accetueazacaracterul ocult al asocierii in participatiune, deja
relevat, persoanacare va administra asocierea.(pentru caracterul ocult
al asocierii in participatiune, v. 2012, Societatile comerciale.Studii,
Bucuresti,
p.40-41
Universul Juridic,
G.Piperea, Drept
comercial.Intreprinderea, Ed.C.H.Beck, 20 12, p.362-363 ; R.Catana,
Drept comercil in power -point, Ed.UniversulJuridic, 2013, Bucuresti
p.50-52).
In consecinta,in etapa societara,urmatoarelesunt tipurile societare/
asociative fara personalitateajuridica in care profesionistii se pot
organiza,prevazutedealtfel de art.l888, alin. (1), lit.a si b din Codul
Civil : societateasimpla ; societatea/asociatia
in participatiune.
Aceastd etapd societard ce cuprinde tipuri asociative fdrd personalitate
juridicd este o etapahibrid, intermediara intre etapacuprinzqndtipurile
pre- societareindicate si cea societardcuprinzandtipurile societarecu
personalitatejuridic si este totodataprecursoareatipurilor societarecu
persoanalitate juridica. Deasemenea, exista anumite interferente
prevazute ex lege intre tipologiile din etapa societararasi anume dintre
juridica si cele cu personalitatea
juridica.
cele fara personalitatea
Intre societateasimpla - fara personalitatejuridica si societateacu
juridicd constituitdconform Codului Civil, art.1889,alin.
personalitatea
1-3 sunt statuateurmatoareleinterferente :
-conform prevederilorart. 1892Cod Civil, alin,2 si 3 societatea
juridica prin vointa asociatilor,care
simpla poatedobandipersonalitatea
vor stabili printr-un act modificator al contractului de societate, fara a
se dispune dizolvarea societatii simple, tipul de societate cu
personalitateajuridicape care il constituie,cu respectarea
dispozitiilor
legale aplicabile acestuia,deci societateafara personalitateajuridica
poate transcendein conditiile aratatecatre societateacu personalitate
juridica.
Raspundereaasociatilor si a societatii nou infiintate pentru datoriile
societatiinascuteinainte de dobandireapersonalitatiijuridice,in ipoteza
constituirii unei societdti cu personalitatejuridicd unnare a modificarii
actului constitutival societatiisimple,estesolidardsi indivizibila.
Observamca, privitor la asociereain participare,interdictia instituita
de art. 1951 Cod civil este expresa.deci aceastaforma societara nu
Drept comercial
poate trascendecatre o forma de societatecu personalitatejuridica,
adica nu este susceptibila de transformare/trangresarein sensul
dobandirii personalitatiij uridice.
Aplicabilitatea pentru formele societarecu personalitatejurdica, care se
afla in diverse faze in procesul de dobandirea personalitatiijuridice,
pentru anumite cantri expres reglementate,in genere intre momentul
incheierii actului constitutiv si pdnd la momentul dobdndirii
personalitdlii juridice a regulilor societatii simple, consta in aceea
cd, conform prevederilorart. 1893Cod Civil societatilesupuseconditiei
inmatricularii si ramase neinmatriculate precum si societatile de fapt
sunt asimilate societatii simple. Societatile reglementatede Legea
3lll990 sunt dintre cele supuse conditiei inmatricularii, deci pentru
aceste, in ipoteza in care raman neanmatriculatevor fi aplicabile
regulile societatiisimple;
1.1.2.2Etapa societara- tipuri societarecu personalitatejuridica
Etapa societaracuprinde gi tipuri societarecu personalitatejuridica, in
reflexia prevederilorart.1881,alin 3, <<Societateasepoate constitui cu
saufara personalitateajuridica. ( Art.l889, alin.l Cod civil prevedecd
"Prin contractul de societate sau printr-un act separat asociatii pot
conveni constituirea unei societdli cu ^ personalitate juridici cu
respectareacondiliilor prevlzute de lege." ln acestcaz rdspunderealor
pentru datoriile sociale este subsidiard,nelimitatd si solidar6dacl prin
lege nu se prevedealtfel.
Iar, daca < potrivit vointei asociatilor, societateaur
sa aiba
"u)u
personalitatejuridica indiferent de obiectul de activitate
<art.1889,
alin.2, si alin. 3 Cod civil prevdd expresca <goate.ficonstituitanumai
in forma si conditiile prevazute de legea speciala care ii confera
personalitatea juridica,Societatea dobandeste personalitate juridica
prin si de la data inmatricularii in registrul comertului daca prin lege
nu seprevede altfel. >>
Un dintre < legile speciale D care ii confera societatii personalitatea
juridica este Legea 3I11990, aceastaprevazandforma si conditiile de
indeplinit pentru dobdndirea personalitdlii juridice, respectiv
inregistrareain registrulcomertului.
In ordinea indicata in art. 1.888 din Codul Civil tipologiile societare
cuprinse la lit. d-g sunt: societateain nume colectiv, societateain
comandita simpla, societateacu rasupunderelimitata, societateape
actiuni, societateain comanditape actiuni.Art. 1.888,alin.(1), la lit. h)
prevedesocietatile cooperative,iar legeaspecialacarele reglementeaza
esteLegea ll 2005. Articolul 1.888prevedeformele in care societatile
cu personalitejuridica se pot constitui si legea specialEreglementeaza
constituirea, organizareasi functionarea acestor forme .Art.1.888,
alin.(1), prevedela lit. i) "alt tip de societateanumereglementatde lege,
"categoriein care pot fi incluse societatileregelmentatede Legea l5l
1990 si societatea europeana. "Legea speciala> o constituie
deasemeneareqlementarea data societatilor avand un obiect de
Drept comercial
activitate exclusiv (sau exclusivist),cum ar fi : activitateabancarainstitutiile de credit ; leasing- societati de leasing; asigurararisocietati de asigurare ssi reasigurare sau reglementarea proprie
societatilorlistate pe piata de capital. Relevantpentru prezentulstudiu
este cadrul general in materia dreptului societar, pe care il constituie
Legea 3I1I990, consolidatepe dreptul comun in materie de societati
reprezentatade prevederile Codului Civil, deoarecesocietatileastfel
reglementate sunt vehicole prin care se deruleaza investitiile in
Romania,inclusiv investitiile strdine.Despresocietdlilereglementatede
legi specialev, pe larg in Turcu, I., Botina, M., 2013,Dreptul afacerilor
intreprinderii.Vol.I, Praxis,Bucuresti: CH Beck, p. 10- I 6;
Legea 3lll990 prevede in art.1 dreptul de asociere in vederea
constituirii unei societatii si in art.2 de maniera limitativa/ eumerate
limiativ, urmatoareletipologiile societarecu personalitejuridica ce pot
renilta din asociere si reglementeaza constituirea, organizarea si
functionarea acestor forme si anume : societatea in nume colectiv,
societateain comandita simpla, societateape actiuni, societateain
comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. (v.critica
tipurilor societare cu personalitatejuridica reglementatede Legea 3ll
1990 si propuneride modificarea acestorain Piperea,G.,2012, Drept
comercial.Intreprinderea,Bucuresti,CH Beck, p.313)
O sintezaa tipologiilor societarein care profesionisistise pot organiza
in vederea desfasurarii activitatii lor este prezentata in < SCHEMA
(PRE) SOCIETARA > ce cuprinde toate tiplogiile societare jndicate ut
supra, in progresieprin raportarela complexitatealor.
Clasificareatipurilor societarecu personalitateajuridica prevazutede
Legea 3111.990,
estedata de catre doctrina,(v. Carpenaru,2012,Drept
comercial romdn,ed.3 Bucuresti, Universul Juridic, p.142, 145; vezi
tipologia societdfilor gi in Cadariu-Lungu, Iolanda Elena, 2014,
Contractulde societateconform noului Cod civil, Hamangiu,Bucuresti,
p.239-249) de la carenu ne vom abate,nici sub aspectulvariilor criterii
uzitate,nici sub aspectulclasificarii rezultatedin aplicareacriteriilor, cu
mentiunea ca, ceea ce este relevant, ceea ce transcende din studiul
societdfilor in cele ce urmeazi, grefat pe tipologia societatilor aici
indicatd este ,,filozofia" intinderii raspunderii asociatilor pentru
obligatiile societatii.
Clasificarea dupd intinderea rdspunderii asociatilor pentru obligatiile
societatii in acord cu doctrina antecitatdeste urmdtoarea:societdli in
care rdspundereaasociafilor/actionariloreste limitatd - societateacu
raspundere limitata si societatea pe actiuni; societdfi in care
rdspundereaasociafilorestenelimitati - asocialiidin societateain nume
colectiv si asociatiicomanditatidin societateain comanditasimpla.
1.2. Interferenta dintre tipologiile profesionistilor si domeniul de
aplicare al procedurii insolventei
Urmare a analizeitipologiilor profesionistilorsi a clasificariiacestorase
naste o intrebare leeitima: carora dintre acesteale este aolicabila
Drept comercial
reglementarea data procedurii insolventei? Rapunsul il gasim rn
prevederileart.3 al Legii 85 din2014 privind procedurilede prevenirea
insolventei si de insolventa,conform caruia profesionistii,in definitia
data de prevederileart.3, alin.Zdin Codul Civil, sunt susceptibilide a fi
supusi procedurii insolventei. Pe cale de consecinta,oricare dintre
tiplogiile societare examinate in capitolele anterioare, in ipoteza
indeplinirii conditiilor expres prevazute de lege, pot intra in domeniul
de aplicare al Legii 85 din 2014 si pot deveni subiecti ai procedurii
insolventei,cu mentiuneaexpresaprivitoare la aplicabilitateaprocedurii
insolventei si regiilor autonome, entitate care nu a fost analizata
anterior.
Exceptiile de la aceastaregula vizeaza profesionistii care exercitd
profesii liberale, precum cei cu privire la care se prevld dispozilii
specialein ceeace privegteregimul insolventeilor:
"Art.3 (1) Procedurile prevdzute de prezenta lege se aplicd
profesioni,stiloaastfel cum sunt definili la art. 3 alin. (2) din Codul civil,
cu exceplia celor care exercitd profesii liberale, precum si a celor cu
privire la care se prevdd dispozilii speciale in ceea ce prive;te regimul
insolvenlei lor.
(2) Procedura prevdzutd de prezenta lege se aplicd si regiilor
autonome.
(3) Procedura prevdzutd de prezenta lege nu este aplicabild unitdyilor;i
institutiilor de invdldmdnt preuniversitar, universitar si entitdtilor
prevdzute la art, 7 din Ordonanla Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea;tiinyifi cd si dezvoltarea tehnologicd, aprobatd cU..mo
difi cdri
prin
completdri
pi
Legea
nr.
324/2003,
cu
modificdrile
completdrile
;i
ulterioare. <
O alta
mentiune importanta se impune deasemenea si este
fundamentata pe prevederile art.38, alin,1, lit,f, conform caruia,
procedurainsoventei,ca procedura simplificatd,esteaplicabilaoricarei
persoanecare desfEsoardactivitdti specificeprofesioniqtilor,care nu a
oblinut autoizarea ceruti de lege pentru exploatareaunei intreprinderi
gi nu esteinregistratdin registrelespecialede publicitate.Teza a doua
a art. 38, alin.1, lit.f prevede ca (( aplicarea prezentei legi fa!6 de
aceste persoane nu exclude sancliunile aplicabile pentru lipsa
autorizdrii sau inregistrdrii respectivei persoane)).
Se curma in felul acestavidul de reglementareexistent in perioada de
aplicarea Legii 85 din 2006 -legeainsolventei,abrogataprin intrareain
vigoare a Legii 85 din 2014, privitor la alicabilitateaprocedurii acelor
persoane care nu s-au autorizat sau inregistrat, dar au desfasurat
activitate economica.Exemplul il constituie persoanele care au
desfasuratactivitate de constructii de imobile in scop de revanzare,asanumitii < dezvoltatatori imobiliari > privitor la care jurisprudenta,
interpretandcoroborat prevederile din Vechiul Cod Comercial si OG 44
din 1999, a concluzionatin anumite eanJn ca pot fi supusiprocedurii
de insolventa. (solutia data prin sentinta civila nr. 5102 din 12
octombrie 20lI a Tribunalului Comercial Clui, dezvoltatain Revnic.
18
Drept comercial
D., Deschidereaprocedurii de insolventa asupra debitorului persoana
fizica, comerciant neinregistrat in Registrul Comertului, Revista
Romanade Drept al Afacerilor 712012)
Deci, a desfEsura<activitdfi specifice profesioniqtilor> chiar in lipsa
autorizarii sau inregistrarii legal prevazute pentru desfasurarea
respectivei activitati atrage pentru respectivapersoanaaplicabilitatea
reglementarilor in materie de insolventa, in procedura simplificata.
Sfera de aplicare a prevederilor art.38, alin.2, lit.f poate include
societatea simpla sau asocierea in participatiune, prin intermediul
careia se desfasoarao activitate specificaprofesionistilorsau de catre
profesionisti.Ceea ce leguitorul a urmarit aici este, in estenta,
posibilitateade a inlatura restrangereaaplicabilitatii reglementarilorin
materie de insolventa,urmare a invocarii principiului < Nemo auditur
propriam turpitudinem allegans", generate de desfasurarea unei
activitati economiceneautorizatesi/sauneinregistrate.
Trimiterea pentru toate categoriile circumscrise prevederilor art.38,
alin.1, lit.f estela insoventain procedurasimplificata,definita de art.5,
pct. 47 ca fiindprocedura de insolvenld> prin care debitorul care
indeplineqte conditiile prevdzute Ia art. 38 alin. (2) intrd direct in
procedura falimentului, fre odatl cu deschidereaprocedurii insolventei,
fie dupd o perioadd de observa{iede maximum 20 de zile, perioadd in
carevor fr analizateelementeleprevdzutela art.38 alin.(2) lit. c) gi d) >.
Art.38, alin2, alaturi de domeniulde aplicareexplicitat la lit.fl cuprinde
de la a la e categoriile carora li se aplica procedurasimplificata, cu
explicitarea la lit.c, a patru conditii care ar urrna sa fie singular
indeplinitepentru aplicareaacesteiproceduri:
< Art. 38. - (1) Procedura generald prevdzutd de prezentul capitol se
aplicd debitorilor prevdzuli la art. 3, cu exceptia celor cdrora li se
aplicd pro cedura simplificatd.
(2) Procedura simplificatd prevdzutd de prezentul capitol se aplicd
debitorilor aflali in stare de insolvenydcare se incadreazdin una dintre
urmdtoarele categori i :
a) profesioni;ti persoane fizice supuse obligaliei de inregistrare in
registrul comertului, cu exceplia celor care exercitdprofesii liberqle;
b) intreprinderi fami liale, membrii intreprinderii famil ial e;
c) debitori care fac parte din categoriile prevdzute la alin. (l) ;i
indeplinesc una dintre urmdtoarele condiyii:
L nu delin niciun bun in patrimoniul lor;
2. acteleconstitutivesau documentelecontabilenu potfi gdsite;
3. administratorulnu poatefi gdsit;
4. sediul social/profesional nu mai existd saLtnu corespundeadresei din
registrul comerlului;
d) persoanejuridice dizolvate voluntar judiciar sau de drept, anterior
formuldrii cererii introductive, chiar dacd lichidatorul judiciar nu a
fost numit sau, desi numit, mentiuneaprivitoare la numireasa nu afost
inscrisd in registrul comertului;
e) debitori care ;i-au declarat prin cererea introductivd intenlia de
intrare tn faliment. >
19
Drept comercial
Conchidem ca, dintre tiplogiile societare examinate in capitolele
anterioare, in ipoteza indeplinirii conditiilor expres prevantte de lege,
unele vor intra ex lege inprocedura simplificata si anume :
- cele prevantte Ia art.38, alin 2,lit.a si b : profesionistipersoanefizicepersoana fizica autorizata si intreprinderea individuala; (cu exceptia
celor careexercitdprofesii liberale,( Art.5, pct 52.profesialiberaldeste
profesia exercitatd inbaza unei calificdri profesionale,cu titlu personal,
pe propria rispundere qi in mod independent, implicdnd activitdli de
naturd intelectuald in interesul clientului gi servind interesul public,
Caracteristice pentru acesteprofesii sunt: existen{aunui cod de eticd,
pregdtirea profesionalS continud gi confidenlialitatea relafiilor cu
clientulr)intreprinderi familiale, membrii intreprinderii familiale ;
- cele care indeplinescuna dintre conditile prevazutela art.38, alin 2,
lit.c :
1. nu de{in niciun bun in patrimoniul lor;
2. acteleconstitutivesaudocumentelecontabilenu pot fi gdsite;
3. administratorulnu poatefi gdsit;
4. sediul social/profesionalnu mai existd sau nu corespundeadreseidin
registrul comerfului;
- cele prevazvte la art.38, alin 2, lit.d-persoanelejuridice dizolvate
voluntar, judiciar sau de drept, anterior formuldrii cererii introductive,
chiar dacd lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, deqi numit,
mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisd in registrul
come4ului.
Pentru acribia studiului trimitem la cateva definitii din Legea 85 din
2074, aceeade insolventa,proceduracolectiva,procedurafalimentului,
procedura generala:
< Art.5, pct.29- insolventaeste acea stare a patrimoniului debitorului
care se caracterizeazdprin insuficienla fondurilor bdne;ti disponibile
pentru plata datoriilor certe, lichide ;i exigibile, astfel:
a) insolvenla debitorului se prezumd atunci cdnd acesta, dupd 60 de
zile de la scadentd, nu a pldtit datoria sa fayd de creditor; prezumlia
este relativd:
b) insolventa este iminentd atunci cdnd se dovedestecd debitorul nu va
putea pldti la scadenyddatoriile exigibile angajate, cufondurile bdne;ti
disponibile la data scadenlei; < <
< Art.S, pct.44- procedura colectivd esteprocedura in care creditorii
participd impreund la urmdrirea ;i recuperarea creantelor lor tn
modalitdlile prevdzute deprezenta lege;
< Art.5, pct.45- procedura falimentului este procedura de insolvenld,
concursuald, colectivd ;i egalitard, care se aplicd debitorului in
vederea lichiddrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmatd
de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
< Art.5, pct.46- procedura generald reprezintdprocedura de insolvenld
prevdzutd de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste
conditiile prevdzute la art. 38 alin. (l), fdrd a le indeplini simultan si pe
cele de la art. 38 alin. (2), intrd, dupd perioada de observalie,succesiv,
in procedura de reorganizare judiciard si in procedura falimentului
sau, separal numai in reorganizarejudiciard ori doar in procedura
falimentului;
20
Drept comercial
Procedura simplificatd este definitl in art.5, pct.47 ca reprezentdnd
"procedura de insolvenyd prevdzutd de prezenta lege, prin care
debitorul care indeplinestecondiyiileprevdzute la art. 38 alin. (2) intrd
direct in procedura falimentului, fie odatd cu deschidereaprocedurii
insolventei,fie dupd o perioadd de obsenalie de maximum 20 de zile,
perioadd in care vor fi analizate elementeleprevdzute la art. 38 qlin.
(2) lit. c) ;i d);"
< Art.5, pct 42- perioada de observalie este perioada cuprinsd intre
data deschiderii procedurii insolventei si data confirmdrii planului de
reorganizaresau, dupd caz, a intrdrii infaliment;"
Dealtfel, perioadd de observalie de maximum 20 de zile, din cadrul
procedurii simplificate de insolventa, suscepibilaa exista numai in
ipoteza in care, debitoareanu a intrat direct in procedura falimentului
odatl cu deschidereaprocedurii insolvenlei,a fost creatapentru a fi
analizateelementeleprevdzutela art, 38 alin. (2) lit. c) si d).
Deasemenea,
independentde tipologia societarain caresunt organizati,
acei debitori care qi-au declarat prin cererea introductivd- cerere de
deschiderea procedurii, intenlia de intrare in faliment, vor intra direct
in procedurasimplificata conform prevederilor la art.38, alin.2, lit.e.
(domeniu de reglementareal Legii 8512014a se vedea in Jdnddreanu,
N., 2014, Codul insoventeiadnotat,Bucureqti,Universuljuridic, p.15l8)
CONCEPTESI TERMENI DE RETINUT

Profesionist; tntreprinderel persoand fizicd autorizutd care desfiEoard activitdli
economicel persoand jizicd autorizqtd intreprindere individuald; intreprindere familiald; societatea
simpld; societatea/asocierea tn participalie; societatea tn nume colectiv; societatea tn comanditd
simpld; societateacu raspundere limitatd; societateacu raspundere limitatd unipersonalfu societateape
actiuni; societateatn comanditd pe acliuni; procedars insolvenlei; procedura simpliftcatd;
1. Cadariu-Lungu, Iolanda Elena, 2014, Defni{ia Ei caracterelejuridice ale contractului de
societate in lumina dispoziliilor generale ale noului Cod Civil prin raportare la prevederile
specialeale Legii societdyilor,RevistaDreptul nr. 112014;
2, Catana,R.,Drept comercialin power -point, Ed.UniversulJuridic, 2013,p.49-51;
3. Carpenaru,5.,2012,Dreptcomercialroman,ed.3,Bucuresti:AllBeck,p. 118-119;
4. Piperea,G.,2012, Drept comercial.Intreprinderea,Bucuresti,CH Beck;
5. Sauleanu,L,, Regimuljuridic al asocierii in participatie in noul Cod Civil, Revista de Drept
Comercial,nr. 12l20ll;
6, Sauleanu,V.2012, Societatilecomerciale.Studii,
Bucuresti,UniversulJuridic, p.l9-21 si 37-40;
7 . Turcu, L, Botina, M., 2013,Dreptul afacerilor intreprinderii.Vol.I,Praxis, Bucuresti:CH Beck,
p . 7 ,p . 1 0 - 1 6 ;
21
Drept comercial
Societdlicu personalitate
juridicd reglementate
de
Legea3Ill990
Societdlifdrdpersonalitate
juridic6,reglementatb
de
CodulCivil
Formede activitate
economicdautorizatd.
reslementate
de OG
4411999
Schema
nr.l EVOLUTIA(PRE) SOCIETARA
22
Drept comercial
TEST DE AUTOEVALUAREnr. I
Incercuili rdspunsurile corecte (tntrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

l.Profesionistiiprecumgi alte persoanefizice saujuridice, prev6zutein mod expresde lege,au obligalia
sd ceardinmatriculareain registrul comerlului :
a.inaintede incepereaactivitatii;
b. dupa incetareaactivitatii;
c.dupasuspendarea
activitatii.
2.Urmdtoarelepersoanejuridice sunt inclusein categoriaprofesionistilor:
a.organeleadministrativelocale;
b.societdlilereglementatede Legea31 11990;
c.asociatiilesi fundatiilel
( Raspuns corect l-a;2-b)
LUCRARE DE VERIFICARE nr.l
Analizati reperele notiunii ,, drept comercial" conturate in doctrina romana anterior intrarii in vigoare a
Noului Cod Civil cat si ulterior acestui momenti
Analizati interferentele dintre notiunea ,rdrept comercial" si cea de ,, drept al afacerilor" atat in doctrina
romana cat si in doctrina franceza;
Efectuati analiza pe baza studierii celor patru puncte de mai jos; Concluzionati;
LDefinirea notiunii ,,drept comercial" in doctrina romana anterioaraintrarii in vigoare a Noului Cod Civil:
,,Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor
juridice izvordtedin sdvArgirea
actelorjuridice, faptelor gi operafiunilor,consideratede lege fapte de come4, precum
gi raportnrilor juridice la care participi persoanelecare au calitateade comerciant."(V. Cdrpenaru,S. D. ,,Drept
comerctalromdn", ed. a 5-a,Ed. All Beck,Bucuresti,2004,p.3);
,,Dreptulcomercialesteacearamuri a dreptuluiprivat care cuprindeansamblulunitar al normelorjuridice ce
reglementeaza
relaliile socialepatrimonialegi personal-nepatrimoniale
din sfera activitdlii de comer!, relalii care se
nasc, de reguld, intre persoanecare au calitateade comerciant;i care se afld pe pozilie de egalitatejuridic6," (V.
Angheni,S.,Volonciu,M., Stoica,C. ,,Drcptcomerciql",edipia3, Ed, All Beck,Bucureqti,2004,p,2;)
,,Dreptul comercial poate fi definit ca reprezentdndun ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt
aplicabileraporturilorjuridice izvordtedin acteleqi opera{iunileconsideratede lege ca fiind fapte de aome(, precum
qi raporturilejuridice la care participa persoanelecare au calitateade comerciant.Dreptul comercial este format
dintr-un complex de norme, de naturd variat6, in compozilia cdruia intrd gi numeroasedispozilii de drept public,
unele derogatoriide la dreprulcivil, altele caredezvoltdnormeleacestuia,iar altelereprezentdndcreafii proprii, care,
in ansamblul1or,insd, reprezintdun tot, guvemat de principii generaleqi concepteoriginale, ce ii conferdcalitatea
unui drept special."(V. Motica, R., Popa,Y. "Drept comercialromdn pi drept bancar", Ed, Lumina Lex, Bucuresti,
1999,p.25);
relaliile socialecareau acelaqispecific,sunt
normelejuridice carereglementeazd
,,Dreptulcomercialdesemneazd
qi
din acelaqi domeniu
care folosesc aceeaqimetodl sau un complex de metode de reglementare.Obiectul de
reglementarein ramura dreptului comercial il reprezintdrelafiile socialecu confinut patrimonial sau nepatrimonial,
ZJ
Drept comercial
nAscutedin fapte de comer! sau din operafiunila careparticipdcomercianfii"(A se vedea Gdina,V. S. ,,Determindri
privind noliunea,domeniul;i definitia dreptului comercial",in R.D.C. w. 612002,p. 7-11).
2.Definireanoliunii ,,dreptal afacerilor"in doctrinaromanaanterioaraintrarii in vigoarea Noului Cod Civil:
- afacere- tranzaclie financiard comerciald sau industriall,bazatd de obicei pe speculasau speculafie;intreprindere
cu rezultatfavorabil; treabdimportantd,indeletnicire,ocupalie(<Dicyionarulexplicatival limbii romdne>,edilia a
II-a, Ed. AcademieiRomdne,Institutul de lingvisticd"Iorgu Iordan", Bucureqti,1998,p.17);
- afacere - activitatea comerciald; ac{iune din care rezulta un profrt; traruaclie economica; indeletnicire:
afacerismul- practica constdndin realizareade profituri personale;afacerist- cel care practica afacerismul(V.
Marcu, F. ,,Dicyionarulde neologisme",Ed. SaeculumL O. , Bucureqti,2002,p. 36);
- affaires (fr.) - afaceri: operafiuni, traruaclii, negocieri, piafS; operafiuni de orice naturd constitutive de gestionare
a unui patrimoniu sau de realizare a unei conven{ii; operafiuni de orice nahlrd legate de exercitareaunei activitdgi
industriale, comerciale sau financiare. Ex. Dreptul afacerilor; operaliuni de orice naturd care relevd din
exercitareaunei activitdfi industriale,comercialesauagricolesau din operafiuniasimilate,constituindcu exceplia
exonerdrii,faptul generatoral contribuliilor indirecte,numite taxe pe cifra de afaceri(V. Cornu, G. ,,Vocabulaire
juridique", ldre 6dition,Quadrige/ PressesUniversitairesde France,Paris,2000, p.34);
business- afacere, come4, fond de comert, profesiune, sarcind, misiune, cifra de afaceri (V Brudaqcu, D.
,,Dictionar englez-romdnpentrujuri;ti ", Ed. Sedan,Cluj-Napoca,p.145);
De aici, o primd concluzie,nofiuneade ,,afacere"are conotafiede trarzaclie,de operatiunecomerciald.
pentru cA materiaprivea nu numai comerlul propriu,,Denumirea,,Drept comercial" nu a fost satisfbcdtoare
zis, adici interpunereain circulatia bunurilor si valorilor ci totodatd gi activitdlile industriale (intreprinderiior
producitoarede bunuri qi cele prestatoarede servicii). De aceease apeleazdin prezentla noua denumirede Drept al
Afacerilor. Controversaterminologicdeste departede a fi incheiatd:sunt ori nu sunt sinonime cele doud denumiri?
Poate ci tocmai de aceeaunii autori le utllizeazd pe ambele, ori deodatS,ori alternativ. Potrivit opiniei dominante,
dreptul afacerilor are un domeniu mai intins decAt dreptul comercial, cuprinzdnd gi aspecte de drept public
(interven{iastatuluiin economie),de drept fiscal, de drept al muncii gi chiar de drept civil (protecfiaconsumatorilor)
deoareceproblemelecare le ridici astdzigestiuneaintreprinderilorsunt mai complexe.Indiferent de terminologia
utilizatd pentru a-l desemna,este evident c6 el joacd un rol apartein existenfafiecdruia dintre noi. Nu numai oamenii
de afaceri,care si-l insugescca pe o cunogtinf6profesionaldci qi.togiceilalli oameni care nu pot evita condilia de
consumatorsunt supuqiin hecarezi consecinfelorapliclrii nonnelor salejuridice. Totuqiacestetrasafurioriginale nu
justificd pe deplin existenlade sine stdtdtoarea DreptuluiAfacerilor in raport cu Drepful Comercial."(V.Turcu, L in
Iaqi, I992, p.5-9);
,,Dreptuldacerilor", Ed. Fundagia,,Chemarea"
,,Adeplii conceptului de ,,Drept al afacerilor" incearcd sd regrupezetoate mecanismeleorganizdrii viefii
afacerilor,neglijAnddelimitdrile intre afacerilecivile gi cele comerciale,dar incercdrilede a defini acastconceptnu
au condusla un rezultatunanim acceptatEi satisfEcdtor.
Degi, pa4ial incorporatein Dreptul afacerilor,unele ramuri
cum sunt Dreptul fiscal qi Dreptul muncii rdmdn discipline de studiujuridic distincte.In tendinla de a ingloba prea
multe materii eterogene,Dreptul afacerilor este ameninfat de primejdia de a exploda. Dar dac6 i-ar fi amputate
ramurile nefiresc absorbite,s-ar vedea redus la sfera unui drept comercial centrat pe ,,intreprindere"adicd la o
concep{ie asupra Dreptului comercial. in aceastd ipotezd alli autori preferd utilizarea termenului de Drept al
intreprinderii. Dincolo de incertitudinile terminologice, esenliali este determinareascopului acestei ramuri a
dreptului. Optica predominant,,afaceristd"riscd sd neglijezeintereseimportante,cum sunt cele ale salariatilorsau
cele ale consumatorilor.Opozilia drept economic - drept al afacerilor,exprimAndantagonismulintre dirijism qi
liberalism este nu numai nelegitimd qi ci nesincerdpentru ca aceiaqi,,oamenide afaceri" care protesteazdfagdde
controlul statuluisunt cei dintdi carepretindbeneficiilesprijinului stafului,inclusiv protecliaiegislativa.De aceeacei
mai mulli dintre autorii care publicb in acestdomeniu utilizeazd denumirea < Drept comercial" chiar dacd denumirea
sa nu evocd in mod complet domeniul sdu care cuprinde, aldturi de come4 in sensul uzual al termenului, at6t
industria cdt si servicii" (V. Turcu, I. ,,koriq si practica dreptului comerciql romdn", vol. I qi iI, Ed. Lumina Lex,
B u c u r e E t1
i ,9 9 8 ,p . 2 0 ) .
,,Sfudiereaqi aprofundareadreptului afacerilorintdmpinaunele dificultafi: - din punct de vedereterminologic,
materia care face obiectul acestei discipline este revendicatdde ramura dreptului comercial. Denumirea "drept
comercial" atribuiti tuturor afacerilor poate fi criticat6 mai cu seamApentru ca termenii ,,come4" si ,,comercial"
desemneazi,de fapt, operaliunilelegate de marfa (distribu{iaqi uneori activitateade producfie).Dreptul afacerilor
are un domeniu de reglementaremult mai vast, acoperindsi faza de produclie; - dreptul afacerilor reglementeazd
rela{iile sociale ale intreprinderii din momenful infiinldrii ei, pand la momentul desfiinfdrii (lichidarii), implicaliile
ramurilor de drept public in afaceri,concreta celor carereglementeazd
relaliile ce se stabilescintre statpe de o parte
gi comerciantpe de altd parte (dreptuladministrativ,dreptul fiscal, dreptulpenal etc.),relevdndinterven{iastatuluiin
24
Drept comercial
economie, pe cdnd dreptul comercial rdmdne o ramurd specificd dreptului privat; - dreptul afacerilor impune
aplicareaunor dispozilii de drept civil (de exemplu, acelereglementdricare au in vedereprotectia consumatorilor,
regimul juridic al bunurilor) sau a unor dispozilii de dreptul muncii (cum ar fr: angajareasalarialilor intr-o societate
comerciala,r6spundereadisciplinard,materiald,jurisdictia muncii etc.); - dificultatea studierii dreptului afacerilor
rezultd gi din faptul inexistentei unei definilii care sa fie unanim acceptatdin literatura de specialitate,atdt in privinta
dreptului afacerilor cat qi pentru dreptul comercial. Asadar, dreptul afacerilor este o gtiin!6 interdisciplinara
(pluridisciplinara), spre deosebire de dreptul comercial, care este una din ramurile dreptului privat, avdnd izvoare
proprii gi un domeniu de reglementaremult mai redusdecAtcel al dreptuluiafacerilor."(V. S, Angheni, M. Volonciu,
p.11-13).
C. Stoica,"Drept comercial",edifia3, Ed. A11Beck,Bucureqti,2004,
Pe plan european,in mod traditional materia de studiu a acesteidiscipline juridice a fost cunoscutdsub
denumirea de drept comercial (Droit commercial, Diritto commerciale,Handelsrecht,Trade Law). Chiar gi in
Romdnia,dupi unirea Principatelor,aceastdmateriea fost codificatdsub forma unei Condici de comerciu(1864) si
apoi sub forma Codului comercial (1887). Denumireade,,drept al afacerilor" ar corespundemai bine atdt sensului
juridic, cdt si complexitdlii materiei,care tinde in perioadamoderndsd inglobezediverseaspecteqi institulii aie altor
ramuri de drept: drept financiar, drept fiscal, drept bancar,drept valutar, transporturi, asigurdri, drept vamal etc. care
depdqesccadrul tradilional al raporturilor dintre comercianti. Recunosc6ndinteresul pe care acestepuncte de vedere
in reprezintd, trebuie sd remarcdm cd pdstrareadenumirii de drept comercial corespundeatdt materiei tradilionale de
studiu, cdt qi referirilor din legislalie la aceastdmaterie.Pe de altd parte, celelaltedenumiri sugerate,frrd a inova
fundamental, fie exced domeniului dreptului comercial, propundnd mai degrabd un studiu interdisciplinar al
fenomenuluicomercial(dreptulafacerilor),fie ingusteazdacestdomeniu,neghjdndaspecteprivilegiateale dreptului
comercial, cum ar fi statuful comerciantului gi organizarea qi func{ionarea societdfilor comerciale (dreptui
economic)",v. Schiau,I. ,,Curs de drept comercial", Ed. Rosetti,Bucuregti,2004, p. 8-10.
3.Definirea notiunii ,drept comerciaVdreptal afacerilor" in doctrina romanaulterioaraintrarii in vigoare a
Noului Cod Civil:
"Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor
juridice la care participd comercianlii,in calitatealor de profesioniEtiai activitdlii comerciale".(V. Cdrpenaru,S.D.,
2012, Tratatde drept comercialromdn conformnoului Cod civil, B-gcuregti,
Universul Juridic,p. l0-11,20-21).
"Dupd pdrereanoastr6,denumireatradilionald de drept comercial iEi pdstreazaactualitatea.Aga cum am
ardtat, in definirea dreptului comercial trebuie pornit de sensul juridic al nofiunii de comerf, care are in vedere
activitateacomercialdin toate formele sale (producfie,distribu{ie,executarede lucrdri gi prestarede servicii), iar nu
sensuleconomical no[iuniide come4.
Denumirea de drept comercial este mai concretA;ea sugereazdmai bine domeniul de reglementare,in
compara{iecu denumireade drept al afacerilor, care estemai abstract6.
in sfbrgit, denumirea "dreptul afacerilor" nu poate fi re{inutd qi pentru faptul ca ea cuprinde un element de
confuzie, datoritb conotalilor peiorativeale nofiunii de "afaceri". Trebuie sd recunoaqtemcd denumireade drept al
afacerilorestemai "comercial6" gi sugereazdidea de modemizare,fa{6 de denumireade drept comercial,care apare
vetustA.Dar, atribuirea unei denumirii noi unui confinut tradilional nu duce neapdratla un veritabil progres in
domeniul dreptului" (V, Cdrpenaru,S.D.,
2012, Tratatde drept comercialromdn conform noului Cod ciuii, Bucuresti,
Universul Juridic, p. l0-ll, 20-21).
"Raporturile juridice carerezultd din activitdlile de producfie, de comer! sau de prestdri servicii sunt raporturi
juridice civile, in genere,dar comerciale(de afaceri),ca specie.Dreptul civil, in noua sa haind legald,estegenul, iar
dreptul activitdfilor de producfie,comer,tEi prestdriservicii (activitd[iprofesionale,afaceri)estespecia.O speciepe
care am putea sd o denumim drept civil comercial, pentru a putea opera distinc{ia terminologic6 fald de restul
dreptului civil, carese aplica exclusivsimplilor particulari,in rela{iiledintre aceqtia.
Un drept civil care sd inglobeze tot ceeace inseamnddreptul privat ar trebui impirfit aqadar,in doud categorii:
(i) dreptul civil al simplilor particulari,in care se pot include toate raporturilejuridice de dreptul familiei, drepturile
gi obligaliile relative la persoanegi la stareacivi16,precum qi contractelecare se incheie doar intre simpli particulari
si (ii) dreprul civil comercial (dreptul activitdlilor profesionale,dreptul afacerilor) adic6 cea mai mare parte a
dreptului civil, care este dreptul pe care il practic6 profesioniqtii,dintre care cei mai importanli gi ca volum Ei ca
valoaresunt comerciantii(acei comercian{idesprecareni se vorbegtein termeniincoerenfimai suscritica]i)
Sintagma" drept civil comercial" nu acoperdinsi intregul concept traditional de "drept comercial". Pdrti
consistentedin ceea ce in mod traditional infelegem prin dreptul comercial rezidd in incd neabrogatulCod
Comercial (partea privind Dreptul maritim, de exemplu) precum si in legile specialecare reglemeteazdstatutul
25
Drept comercial
organic al profesionistului- comerciantsau obligaliile sale profesionale,"(V. Piperea,G.,2072, Drept comercial.
Intreprinderec,Bucuresti,CH Beck, p,7),
"Ca urmare a absorblieidreptului comercial,Codul civil si Legeapentru punereain aplicarea Codului Civil,
citatd in continuareLPA, opereazduneori cu o terminologienou6, alteori cu sensurinoi ale termenilor consacra{iin
dreprul civil. Principalii termeni noi utilizati in Codul Civil se referd la instituliile drepfului comercialpe care le-a
absorbit:"profesionist","activitSli economice"si"intreprindere",
Conform celor expuse anterior, un profesionist este calificat astfel prin raportare la exploatareaunei
intreprinderi. Se pare cd termenii profesionist Ei intreprindere inlocuiesc termenii folosili anterior comerl qi
comerciant. Profesionistul este persoana aare exploateazd intreprinderea, iar exploatarea se mateializeazl, in
exerciliul sistematical unei activitAli de produclie, coeme4, (in sensrestrdnsde cumparareEi revdnzarede bunuri
mobile) sauprestiri de servicii, cu sau fErd scop lucrativ.O categoriemai ampl6 in confinut era greu de imaginat.Nu
este,insd la addpostde critici, pentru cd in absenfascopului lucrativ ne situampe alte coordonatedecdt afacerilesi
concepteledevi! mai ince{ogate.Principal, profesionistuleste cel ce exerciti activitateasistematicdasumAndu-Ei
riscul pierderii. intr-o opinie care nu este fErSsuport, termenul profesionist l-a absorbit pe cel de comerciant, dar a
rdmas termenul comer; in art.Salin.(l) si (2) din Legea w.71l20l1pentru punereain aplicarea Legii w.28712009
privind Codul civil." (V. Turcu, L, Botina, M., 2013, Dreptul afacerilor intreprinderii.Vol.I,Praxis, Bucuresti: CH
Beck, P.1,4).
4.Definireanotiunii ,,dreptcomercial/drept al afacerilor"in doctrina francezd
Se centreazdin principal, pe ideea c5, fie dreptul afaceriior este fie sinonimul dreptului comercial, fie
inglobeazddreptul comercial,avdndo arie mai extinsddecdtacestadin urma.
,preptul afacerilor - termen adesea utilizat ca sinonim modern pentru dreptul comercial insd a cdrei
accepfiuneeste mai largS;ramurd a dreptului inglobAnd,pe ldngd distinclia dintre dreptul public qi dreptul privat,
reglementareadiferitelor componenteale viefii economice:cadrele sale juridice (ex. reglementareacreditului, a
concurenlei,etc.), agentii sdi, bunurile si serviciile care fac obiectul acestora,activitalile economice (produclie,
juridique", ldre 6dition,Quadrige/ PressesUniversitairesde France,
distribulie,consum),v. Cornu, G. ,,Vocctbulaire
Paris,2000,p. 34.
,,Studiul dreptului afacerilor se confruntd cu o dublS dificultate prealabild pe care nu o intdlnim in dreptul
civil. Mai int6i, o dificultate de terminologie. Timp indelungat materia a fost desemnatdprin expresia drept
comercial.Aceastd denumire nu a fost la addpostde critici deoarecedreptul numit "comercial" guverna totodatd
activitatile de distribulie (come4 in sensul obignuit al termenului) qi marea majoritate a activiEtilor de produclie
(industrii). Acfualmente se vorbeste mai degrabSde drept al afacerilor, adici de drept economic sau de dreprul
intreprinderilor. Am putea vorbi la infinit pentru a afla daci acesteexpresii sunt sau nu in totalitate sinonime. Aceste
controversesunt lipsite de interespractic, gi sunt destulde fhrd efect.Potrivit opiniei care domin6, dreptul afacerilor
are un domeniu mai vast decdt dreptul comercial, care in mod tradilional era consideratca fiind dreptul privat al
comertului. Dreptul afacerilor inglobeazd in special anumite aspecte care relevi din dreptul public (interventia
Statului in economie),dreptul fiscal, dreptul muncii (locul salariatilorin societdtileanonime)etc. Dreptul afacerilor
atrage incursiuni in domenii care vizeazd,de asemeneadreptul civil, in special protecfia consumatorilor.in final
dreptul afacerilor nu se aplica doar comercian{ilor,ci qi agricultorilor,artizanilor qi membrilor profesiilor liberale.
Aqadaracestaestecu mult mai pluridisciplinardecAtdreptul commercial,deoareceproblemelecarese pun in ziua de
azi in gestionareaintreprinderilorsunt din ce in ce mai diverse" (v. Guyon, Y. "Droit des affaires", tome 1, 9-dme
edition,Ed. Economica,Paris, 1996,p. 1-2).
,,Totuqi,"dreptul afacerilor" nu este doar aranjamenrulterminologic contemporanal unei realitSfivechi care
ar fi "dreptul comercial". Exist5 altceva in spatelealunec6rii semantice.Dreptul afacerilor inglobeazao materie
foarte probabil cu mult largd decAtaceeacare relevd din dreptul comercial.Dreptul comercial(1) fiind mai vechi si
mai exact decdtdreprulafacerilor(2), logica cere sd se ia in considerarein primul rAnddefinireasa.Trebuie totugi sd
admitem faptul cI dreptul civil, gi in specialdreprul obligafiilor, rdtndneaplicabil (cu excep[iaclauzelorcontrare)in
lipsa de reguli comercialespecialederogatorii.Rdmdneesenfial:sd se determinecum se defineste,in cadrul dreptului
privat, aceastdramuri specifica.Expresia"dreptul afacerilor" estede apariliemult mai recenti decdtaceeade "drept
comercial" care, cel pufin sub forma sa de "lege a negustorilor",ajungedin nou in Er,ul Mediu. In plus, expresiade
"drept comercial" se bazeazdpe fundamentetexfuale(pe l6ngd existen(aCodului de come(, unele texte vorbescde
tribunalelede comer!,de societalilecomercialeetc.).in schimb,"dreprul afacerilor"nu are, aproapein mod exclusiv,
decdt definilii doctrinare. Incertitudinile sunt asadar mai mari in materie: nu existd "una" ci probabil mai multe
definilii posibile ale dreptului afaceriloq potrivit autorului care prezintd materia. Totuqi merita sd mentiondm lucrarea
considerabil[frcut6 in materiede "qcoaladin Rerures"qi de cdtreprofesorul-Claude
Champaud.Se pare cd am putea
defini aceastdmaterieastfel: dreptul afacerilorcuprindedreptul comercial.Insd dreptul afaceriloresteun ansamblu
26
Drept comercial
mai vast: dreptul comercialnu constituieaqadardecdtun subansamblu.Trebuieaddugattot ceeace in toate celelalte
ramuri ale dreptului (drepturilefiscal, social,al urbanismului,penal etc.) estesusceptibilde a interesao intreprindere
privati. Dreptul afacerilor urmdreste acest demers. Deci, putem afirma faptul cd drepnrl afacerilor include dreptul
comercial precum si ansamblul regulilor imprumutate de la alte materii care pot interesa intreprinderea privatd sau
profesionistul"(v. Gu6vel,D. ,,Droit des affaires", LGDJ, Paris,p. 1l-17).
I.JNITATEADE INVATARE 2
PERSPECTIVEASUPRAPATRIMONIULUI PROFESIONISTILOR - SINTEZA
OBIBCTIVBLE UNITATII DE INVATARE 2

. Cunoastereasi intelegereanotiunilor teoriilor care guverneazdconceptul de patrimoniu
al persoanei frzice si al persoanei juridice si in special cele care govemeaza
patrimoniuluiprofesionistilor;
. L:telegerea teoriei patrimoniului de afectatiunea persoaneifizice care desfasoara
activitate economicd autoizata; a conceptului de masa patrimoniala; a teoriei segregarii
creditorilor si a ordinii de preferin{d a acestorain materia patrimoniului persoanei fizice
care desfa soara activ iatate economi ca autorizata:
CONTINUT
2.1.Teoriile care guverneazi conceptul de patrimoniu al persoanei
fizice si al persoaneijuridice. Privire specialaasupra paffimoniului
profesionistilor.
2.1.1 Despre teoria patrimoniului de afectatiune al persoanei fizice
care desfasoaraactivitate economicdautorizata;
Patrimoniul, al carui titular este orice persoanafizica sau persoana
juridica, include, in definitia data de art. 31, alin.l din Codul civil,
toate drepturilesi obligatiile ce pot fi evaluatein bani si apartinacestia,
iar diviziunea sau afectatiunea patrimoniului unic se poate realiza,
conform, prevederilor alin.2 al aceluiasarticol, numai in ipotezele si in
conditiile prevazute de lege, consfintindu-se astfel principiul diviziunii
si afectatiunii ex lege a patrimoniului unic:
,, Art. 3l. - (1) Orice persoandfizicd sau persoandjuridicd este titulard
a unui patrimoniu care include toate drepturile si dqtoriile ce pot fi
evaluatefn bani;i aparlin acesteia,
(2) Acestapoate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaliuni numai
in cazurile ;i condi1iileprevdzute de lege.
(3) Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale f.duciare,
constituite potrivit dispoziliilor titlului IV al cdrlii a III-a, cele afectate
exercitdrii unei profesii autorizate, precum .si alte patrimonii
determinatepotrivit legii. <
Drept comercial
Art.31, alin. (1) din Codul Civil prevede principiul potrivit cdruia
patrimoniului persoanei frzice esteunic-anicitatea patrimoniului- iar in
interiorul acestuiase pot constitui,conform prevederilorart.31,alin.2 si
(3) masepatrimoniale.
Conform prevederilor art. 31, alin.3 din Codul civil, patrimoniile de
afectatiunesunt grupatein urmatoarelecategorii :
a) maselepatrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozitiilor titlului
IV al cartii a III-a din Codul Civil:
b) maselepatrimoniale afectateexercitarii unei profesii autorizat;
c) alte patrimonii determinatepotrivit legii
In continuarea reglementarii diviziunii patrimoniale Codul Civil la art.
32 prevede: "(1) in caz de diviziune sau afectaliune, transferul
drepturilor qi obligaliilor dintr-o masl patrimonialS in alta, in cadrul
aceluiagi patrimoniu, se face cu respectareacondiliilor prevdzute de
lege s,i frri a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecdrei mase
patrimoniale. (2) ln toate cazurile prevdzute la alin. (1), transferul
drepturilor si obligatiilor dintr-o masdpatrimonialSin alta nu constituie
o instrdinare.>.Pentru complementaritatea diviziune -afectatiune,
distinctia dintre transfer patrimonial
transfer interpatrimonial,
(v.Stoica, V., Patrimoniul de afectatiune- continuitate si reforma,
RevistaRomanade Drept Privat, nr.21201.3);
In aceastadin urma categorie,prevazutade art.31, alin.(3), lit.c), care
include >> alte patrimonii determinate potrivit legii >, este cuprins
patrimoniul de afectatiune care poate fi constituit de catre tipurile de
persoane fizice autorizate care desfasoaraactivitati economice, si
anume, persoanafizica autorizata, persoana ftzica intreprinzator titular
al unei intrepriderii individuale, persoana fizica membru al unei
intreprinderi familiale, reglementatde OG 4412009si de Codul Civil.
(pentru oglindirea teoriei patrimoniului de afectatiune in jurisprudenta
v. jurisprudenta ICCJ cu Nota de Rizoiu: Persoand ftzicd autorizatd.
juridic.
rdspunderii.
Statut
lntinderea
http ://www. scj.ro/SE%20rezumateYo202009
I SE%20r%20I 072%20200
9.htm acesat la 25.10.2013 si analizata si in Rizoiu, R., Garantia
comuna a creditorilor in Noul Cod Civil, Revista Romana de Drept
Privat, nr. ll20l2, p.5 aldturi de alte studii de caz relevantein materia
patrimoniului de afectatiune,p.B-I 1).
Patrimoniu de afectatiune astfel cum este definit rn art.2, litj al OG
4412009 cuprinde totalitatea bunurilor, drepturilor si obligaliilor
persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau
membrilor intreprinderii familiale, afectate scopului exercitdrii unei
activitdli economice,constituite ca o fracliune distinctd de patrimoniul
propriu al persoanei ftzice, separatd de gajul general al creditorilor
personali ai acestora.Astfel cum se indica in doctrind, Piperea, G,,
2012, Drept comercial. Intreprinderea,Bucuresti, CH Beck, p.670,
patrimoniul de afectatiune cuprinde atat bunurile afectat cat si cele
dobandite de pe parcursul desfasurarii activitatii. Opozabilitatea
28
Drept comercial
patrimoniului de afectatiune constituit de catre tipurile de persoane
fizice autorizate care desfasoaraactivitati economice se poate realiza,
in acord cu Piperea, G., 2012, Drept comercial. lntreprinderea,
Bucuresti, CH Beck prin inregistrareacontabila a patrimoniului de
afectatiune, deci opozabilitateapoate decurgedin actele contabile.
Doctrina in Catana R,, 2013, Drept comercial in Power-point,
Bucuresti,Ed. Juridica p.97 retinejustificat, deasemenea,
ca " nlr este
rezolvataproblema publicitatii si implicita a opozabilitatii constituirii
patrimoniului de afectatiune" .Este evident ca sub acest aspect
reglementareaesteamorfb;
Se releva (v.Catana R., 2013, Drept comercisl in Power-point,
Bucuresti, Ed. Juridica p.97) privitor la patrimoniul de afectatiune,
urmatoareadistinctie: constituireapatrimoniului de afectatiunede catre
tipurile de persoane frzice autorizate care desfasoaraactivitati
economice,constituie < o separatieinterpatrimoniala,o diviziune sau
fractionare pentru o afectatiune speciala> a patrimoniului personal a
personaiftzice,nu (( o separatiede patrimonii >.
Din economia prevederilor OG 4412009 reztltd e&, persoana
ftzica auloizata care desfasoara activitati economice intruna din
tipologiile mai sus enumerateare dreptul de a opta/dreptde pptiune in
vedereaconstituidi sau nu a patrimoniului de afectatiune.ln practic5,
informarea persoanelor care intentionazd sd desfisoare activitate
economicd autoizatd asupm dreptului de optiune in vedereaconstituirii
patrimoniului de afectaliune raportat la obligalia de inregistrae in
registrul Comerlului prevdzutd de OG 44199este realizatd prin aceea
ca pe site-ul ONRC sunt publicate pentru fiecare dintre tipurile de
profesionigti reglementate de OG 44199 documentele necesare in
vedereainregistrdrii,intre acesteafiind indicat si "actul de constituirea
patrimoniului de afectatiune",v.www.onrc.ro;Art. 10 alin (2) din OG
4412009face trimitere la anexa 1 a ordonantei care indicd deasemenea
documentelenecesarein vederea inresistrdrii la Oficiul Resistrului
Comertului.
Dar care este ratiunea constituirii patrimoniului de afectatiunede catre
tipurile
de persoane fizice autonzate care desfasoara activitati
economice si care sunt consecinteleconstituirii pentru creditorii
profesionaliai acestora,respectivcreditorii personali?(v. . Lipcanu, E.,
2009, Actul de constituire a patrimoniului de afectatiune al
comerciantului si de ocrotire a creditorilor comerciantului, .fraudati
prin constituirea unui atare patrimoniu, Revista Dreptul rv. 112009,
p.6e).
Identificand patrimoniul de afectatiuneca o <o tehnica de organizarea
raspunderii si in acelasi timp o modalitate de limitare a raspunderii
titularului pentru obligatiile profesionale>, doctrina in Tuleasca,L.,
Patrimoniul de afectatiune - instrument in derularea afacerilor,
RevistaRomanade Drept al Afacerilor w.612014,p.3 si doctrinaacolo
citata sintetizeaza ratiunea constituirii patrimoniului de afectatiune
astfel > ,...mentinereaiustului echilibru intre activitateaeconomrcasau
29
Drept comercial
profesionalasi riscurile inerenteacestoractivitati precum si necesitatea
protejarii bunurilor personaleale intreprinzatorului si familiei sale. <
Urmare a analizei situa{iei a doua categorii de creditori- creditori ai unei
mase/ diviziuni patrimoniale, respectiv creditorii profesionali si
creditori personali ai persoanei fizice care desfasoara activitate
economicaautorizateintr-una din tiplogiile prevazutede OG4411999,
(V.
doctrina
Piperea
comercial.
G.
2012,
Drept
Intreprinderea,Bucuresti,CH Beck, p.60-7f si CatanaR., 2013, Drept
comercial in Power-point, Bucuresti, Ed. Juridica, pg.98) releva
"segtegare (separarea,izolarea) creditorilor profesionali, "segregare
fundamentatape prevederileart. 2.324,alin. 3 din Codul Civil :
"Art. 2.324 - (1) Cel care este obligat personal rdspunde cu toate
bunurile sale mobile ;i imobile, prezente ;i viitoare. Ele servesc drept
garanlie comund a creditorilor sdi.
(2) Nu pot face obiectul garantiei prevdzute la alin. (l) bunurile
insesizabile.
(3) Creditorii ale cdror creante s-au ndscut in legdturd cu o anumitd
diviziune a patrimoniului, autorizatd de lege, trebuie sd urmdreascd
mai fntdi bunurile care fac obiectul acelei masepatrimoniale. Dacd
acesteanu sunt suficientepentru satisfacereacreantelor,potfi urmdrite
si celelalte bunuri ale debitorului.
(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate
exerciliului unei profesii autorizate de lege pot -fr urmdrite numai de
creditorii ale cdror creante s-au ndscut in legdturd cu profesia
respectivd. Acesti creditori nLt yor putea urmdri celelalte bunuri ale
debitorului."
.-"
Conform acestorprevederi,in ipotezain carepatrimonialde afectatiune
a fost constituit de catre tipurile de persoanefizice care desfasoara
activitati economice autoizate, creditorii care detin un drept de creanta
rezultat din activitatea profesionala a persoanei ftzice auLorizate
debitoare,vor urmari mai intai bunurile care fac obiectul patrimoniului
de afectatiuneconstituit in acest scop. Numai daca bunurile incluse in
acest patrimoniu nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor,
creditorii care detin un drept de creanta renilat din activitatea
profesionala a personei fizice autorizale, vor putea urmari patrimoniul
personal, respectiv, celelalte bunuri ale persoanei ftztce debitoare, (
pentru autonomia relativa a patrimoniului de afectatiune v. Stoica, V.,
Patrimoniul de afectatiune - continuitate si reforma, Revista Romana
de Drept Privat,rr.2l20l3).
Pe cale de consecinta.sintetizamdin doctrina(in extensodezvoltatatein
Catana R., 2013, Drept comercial in Power-point, Bucuresti, Ed.
Juridica, pg.98), efecteleprevederilor art.2.324,alin.3 din Codul Civil
sub urmatoareleaspecte:
-intre creditori se stabilesteo "ordine de preferinta urmare a constituirii
patrimoniului de afectatiune>,adica, creditorii care detin un drept de
creanta decurgang din activitatea profesionala, vor urmari
cu
preferinta/prioritate, bunurile care fac obiectul patrimoniului de
afectatiune,dar pot urmari, in masurain care creantanu va fi acoperita
Drept comercial
ca efect al acestei prioritare urmariri, celelalte bunuri din patrimoniul
propriu al persoani frzice;
-se instituie >interdictia definitiva > a creditorilor personali de a urmari
bunurile afectate profesiunii, avand in vedere ed, constituirea
patrimoniului de afectatiuneesteseparatade gajul generalal creditorilor
personali ai persoanei fizice autoizate, care desfasaoara activitati
economiceautorizate.(v.Rizoiu, R,, Garantia comunaa creditorilor in
Noul Cod Civil, RevistaRomanade Drept Privat,nr. ll20l2, p.13-14si
Lipcanu, 8.,2009, Actul de constituirea patrimoniului de afectatiuneal
comerciantului si de ocrotire a creditorilor comerciantului, fraudati
prin constituirea unui atare patrimoniu, Revista Dreptul nr. 112009,
p.6e)
In cazul profesiilor liberale, chiar daca analiza acestora nu constituie
tema prezentului studiu, remarcam un regim juridic mai sever pentru
creditorii ale caror creante se vor fi nascut in legatura cu activitatea
profesionalarespectiva,regim atras de aplicareaprevederilorart.2.324,
alin. 4 din Codul Civil; acestia pot urmari doar bunurile afectate
exercitiului profesiei, fiind exclusede la urmarire celelaltebunuri din
patrimoniul personal al debitorului, persoana fizica care exercita
profesia liberala (Rizoiu, R., Garantia comuna a creditorilor in Noul
Cod Civil, RevistaRomanade Drept Privat, nr.112012,p13-1a).
In doctrina, critica modalitatii in care este reglementat patrimoniul de
afectatiune al persoanei ftzice care desfasoara activitate economica
attorizala vs cel al persoanelorcare exercita profesii liberale (Tuleasca,
L., Patrimoniul de afectatiune- instrument in derularea-"afacerilor,
RevistaRomanade Drept al Afacerilor, nr.6120l4,p.4), de aici provine,
de la caracterul apreciat ca fiind < inadecvat si inechitabil > al
reglementarii,care incalca < principiul egalitatii creditorilor> si de la
faptul cd, pentru obligatiile profesionale, persoana fizica care
desfasoaraactivitate economica autorizata ( ramane obligat nelimitat
fata de creditorii profesionali> si, chiar daca aceastaraspundere
nelimitata are un caractersubsidiar,persoanafizica autorizata < nu isi
poate
proteja patrimoniul personal de urmarirea creditorilor
profesionisti.> (Tuleasca,L.,Patrimoniul de afectatiune-instrumentin
derularea afacerilor,
Revista Romana de Drept al Afacerilor,
nr,612014,p.4, propunejustificat modificareasi completarearegimului
juridic al patrimoniului de afectatiuneal persoaneiftzice caredesfasoara
activitate economica autorizata in sensul < impermeabilizarii (
patrimoniului personal prin eliminarea dreptului creditorilor
profesionalide a urmari bunurile din patrimoniulpersonal)
Concluzionamastfel ca, distinctiv de persoanelecare exercitao profesie
liberala, pentru persoanafizica care desfasoaraactivitati economice
autorizate nu opereaza ex lege o limitare a raspunderii pentru
obligatiile profesionale,la patrimoniul de afectatiuneconstituit in acest
scop, patrimoniului personalnefiind pus la adapostin fata creditorilor
profesionali, iar raspunderea nelimitata este atenuata doar de
subsidiaritateasa.
Drept comercial
In zona praxis-ului teoria segregdrii creditorilor iEi gdseqte
aplicabilitatea poliforma, pe tSrdmul contestaliei la executare(finalitate
remarcat6 qi dezvoltati in doctrind de cdtre Piperea, G., Diviziunile
patrimoniale Ei confuzia de patrimonii - noi motive de contestalie la
executare,Curierul Judiciar rr. 912012),iar avand in vedere caracterul
creator al jurisprudentei, enumerarareacategoriile de contestatii ce pot
fi formulate in materie nu esteexhaustiva:
-contestatia formulata de catre persoana ftzica care desfasoara
activitatea economica autoizata sau de catre creditorul avand o creanta
profesionala,in ipotezainceperii executdriisilite de cdtre creditorul (ii)
personali impotriva patrimoniului de afectatiune constituit pentru
exercitareaprofesiei;
-contestatia formulata de catre catre persoana fi,zica care desfasoara
activitatea economica auloizata, in ipoteza inceperii executdrii silite de
cdtre creditorul avand o creanta profesionala, impotriva bunurilor din
patrimoniul personal, care nu intra in compunerea patrimoniului de
afectatiune,fara respectarearegulii subsidiaritatii urmaririi;
-contestatiaformulata de catre creditorul avand o creantaprofesionala,
in ipoteza inceperii executdrii silite de cdtre creditorul personal
impotriva patrimoniului de afectatiune constituit pentru exercitarea
profesiei - concursul intre creditori.

Patrimoniu; patrimonia de afectaliune; mase patrimoniale; segregarea creditorilor;
ordine de preferinld;
CatanaR.,2013,Dreptcomercialin Power-poinl,
Ed,Juridica,p.96-97;
Bucuresti,
Piperea,G.,2012,Dreptcomercial.
Intreprinderea,
Bucuresti,
CH Beck,p.60-71,80-88;
Piperea,G., Diviziunilepatrimoniale;i confuziadepatrimonii- noi motivede contestatie
la executare,
CurierulJudiciarw. 912012
Rizoiu, R., Garantia comunaa creditorilor in Noul Cod Civil, RevistaRomanade Drept Privat, nr.
U2012:
Stoica,V., Patrimoniul de afectatiune- continuitatesi reforma,RevistaRomanade Drept Privat, nr.
2t2013:
Tuleasca,L,,Patrimoniulde afectatiune- instrumentin derulareaafacerilor RevistaRomanade Drept al
Afacerilorw.612014
JZ
Drept comercial
Privire comparativa asupra particularitatilor formelor de desfipurare a activititii
- sinteza
de OG 4412009
economiceautorizatereglementate
Persoanlfizic[ autorizatd
(PFA)
Persoanafrzrcdattoizald
desfrgoarb
oriceformdde
1. Caracteristici
activitateeconomici
folosindin principalfor{a
sademunci.(art.2)
2. Numarulde
persoane
pentru
constituire
3. Actul de
constituire
1 persoana(art.4)
Act unilateral
Intreprindere
individuali dD
Intreprindere familiala
flF)
lntreprinz6torul persoand
persoand fizicd impreund cu membrii
Intreprinzdtorul
frzicd,organizeazd
o
familiei saleorganizeazdo
intreprindereindividuald. intreprindere economicd
(art.2)
numitd intreprindere
familiald.(art.2)
(art.a)
1 persoana
(art.280
minim2 persoane
Act unilateral
Prin acord de constituire

incheiatin formd scrisd,cu
anumite elementede
con{inut prevdzutesub
sancfiuneanulitd{ii. (art.8)
4. Momentul
solicitarii
inregistrariiin
Registrul
Comerfuluigi al
autorizdrii
functionarii
Are obligatiasasolicite
inregistrarea
in registrul
comertuluisi autorizarea
functionarii,inaintede
inceperea
activitatii
(art.1)
economice,
Are obligatiasa solicite

inregistrareain registrul
comertului si autorizarea
functionarii, inainte de
incepereaactivitatii
Are obligatiasasolicite
economice,In cazul in care
inregistrarea
in registrul
acestanu formuleaza
comertuluisi autorizarea
cerereain termen de 7 zile
functionarii,inaintede
de la incheiereaacordului
activitatii
inceperea
de constituire, oricare
(art.7)
economice,
membru al intreprinderii
familiale poatesa solicite
inregistrareain registrul
comertului si autorizarea
functionarii.(art.1)
5.Procedura
de
inregistrarela
Registrul
Comerfului
Se depunecerereaqi
documentatiadin anexaOG
4412009;se dispune
inregistrareapebaza
rezolufieimotivatea
directorului Oficiului
RegistruluiComerfului.
(art.10)
Se depunecerereagi
Se depunecerereagi
documenta{iadin anexa documentafiadin anexaOG
4412009:se dispune
OG 4412009;se dispune
pebaza
pebaza
inregistrarea
inregistrarea
rezoluliei motivate a
rezolutieimotivatea
directorului Oficiului
directoruluiOficiului
RegistruluiComerfului.
RegistruluiComer,nrlui.
(art.10)
(art.10)
JJ
Drept comercial
6. Conturarea
patrimoniul de
afectafiune(
bunuri afectate
gi bunuri
dobdndite)
7. Cumulul de
calit[{i pe care
o delin in
formele de
desfEsurarea
activititii
economice
8. Cumulul
activitetii
desfbquratein
forma specificd
de desfdqurarea
activitd!ii
economicecu
calitateade
salariat al unei
9. Angajarea ca
angajator a unor
terfe persoane
cu contract
individual de
muncd
Poatesa isi constituie

patrimoniu de afectafiune;
prin actul de constituire a
patrimoniului de
afectafiunese identifica
bunurile din patrimoniul
persoaneifizice qi prin
actelede dobAndirea
bunurilor, se identifica
bunurile dobdnditepe
parcursul desfdqurdrii
activitdtii economice.
Nu poatecumula calitatea
cu aceeade intreprinzdtor
PF titular al unei
intreprinderi
individuale( arr.l7)
Poateangaja(ari.l7)
10. Colaborarea
cu alte percoane
Poatecolaboradarnu va fi
fizice autoizatel
consideratangajat chiar
alte persoane
dacdcolaborareaeste
juridice
exclusivd(art.16
Prin acordul de constituire

se poatedetermina
patrimoniul de afectafiune
qi cotelede participarela
Poatesa isi constituie
constituirea
patrimoniului ;
patrimoniu de afectafiune;
cotele
de
participare
pot fi
prin actul de constituirea
diferite
de
cele
prevdzute
patrimoniului de
pentru participareala
afecta{iunese identifica
veniturile netesaula
pierderi,
Prin actul de
persoaneifizice;i prin
constituire
patrimoniului
a
actelede dobdndirea
de
afecta{iune
se identifica
bunurilor, se identifica
bunurile
patrimoniul
din
bunurile dobAnditepe
persoaneifizice gi prin
parcursul desfrgurdrii
actelede dob6ndirea
activitafii economice.
bunurilor,se identifica
bunurile dobdnditepe
parcursuldesfdsurdrii
activitltii economice.
Poatefi $i membru al unei
IF; (art.25)
nu poate cumula
activitateacu cea
desfhsuratain cadrul unui
PFA
Membrii unei h pot fi

simultanPFA sautitulariai
iI darpot aveadoarun
singurcertificatde
inregistrare
Poatecumula calitdtile
chiar daci terla persoanl
funcfioneazdin acelaqi
domeniu sau intr-un alt
domeniu decdt cel pentru
care este autorizat.
(art.25)
Poatecumula calitd{ile
chiar dacdterfa persoani
func;ioneazd
in acelagi
domeniu sau intr-un alt
domeniu decdt cel pentru
care este autorizaL(art. 2B)
Poateangaja(art.24)
Poateangaja(art.28)
Poatecolaboradar nu va
fi consideratangajatchiar
dacdcolaborareaesl
exclusivd(art.24
Poatecolabora (art.29)
.A
J+
Drept comercial
11.Asigurarea
in sistemulde
pensii,asigurdri
sociale,somaj
l2.Reprezentare
gi decizii privind
activitatea
curentd
Da (art.18)
Reprezentare
;i decizii
unilaterale
Rdspundecu patrimoniul de
13.Rdspunderea
afectafiunedacd a fost
pentru
constituit,qi in completare
obligatiile
cu intreg patrimoniul pdni
proprii
la stingereacreanlei(art.20)
14. Executarea
Creditorii profesionistului
creantelor
vor urmdri mai intdi
formei
bunurile din patrimoniul de
respectivede
afectafiune,dacdacestas-a
cltre creditorii
constituitsi apoi celelalte
decurgdnddin
bunuriale persoaneifrzice,
activitatea
pAndla stingereaintegralda
economicd.
creantei.
Vor urmdribunurilecarenu
15.Executarea suntcuprinsein patrimoniul
creanfelorde
de afecta{iune
dacdacesta
cdtrecreditorii
s-aconstituit;daci acesta
personali
nu s-aconstituit,pot urmdri
persoanei
fizice oricebundin patrimoniul
oersoanei
fizice.
16.Cine
dobdndegte
calitateade
profesionist
persoanifizicd
Persoanafizici
intreprinzdtor dobdndegte
calitateade comerciantde
la data inregistrdrii in
RegistrulComer;ului.
(art.23) iar conform
prevederilorarticolului 8
din Legeade punerern
aplicarea Legii 28112009
privind Codul civil este
denumit "orofesionist"
Da (art.25)
Da (art.28)
Repreyentareaeste
asiguratdde reprezentantul
desemnatprin procurd
gi decizii
Reprezentare
specialdsub semnitur[
privatd semnatdde tofi
unilaterale
membrii IF in nume propriu
sau prin reprezentant
desemnat.(art.32)
Membrii IF rdspundsolidar
gi indivizibil pentru
Rdspundecu patrimoniul
datoriile contractatede
de afectafiunedac6 a fost
reprezentantcu patrimoniul
constituit,;i in completare
de afectafiunedacda fost
cu intreg patrimoniul pdnd
constituit,qi in completare
la stingereacrean{ei.
cu intreg patrimoniul, dar
(art.26)
corespunzdtorcotelorde
participare.(art.31)
Creditorii profesionistului Creditoriiprofesioni
stului
vor urmdri mai int0i
vor urmiri mai intAi
bunuriledin patrimoniulde
de afectatiune,dacdacesta afectafiune,
dacdacestas-a
s-aconstituitsi apoi
constituitsi apoicelelalte
celelaltebunuri ale
bunurialepersoaneifrzice
persoaneifrzice, p6nd la
membriiai IF, pdndla
stingereaintegrali a
stingerea
integralda
creantei.
creantei.
Vor urmdri bunurile care
Vor urmdri bunurile care nu
nu sunt cuprinsein
sunt cuprinse in patrimoniul
patrimoniul de afecta{iune
de afectafiunedacdacesta
dacbacestas-aconstituit:
s-aconstituit:dacdacesta
dacdacestanu s-a
nu s-a constituit,pot urmbri
constituit,pot urmdri
orice bun din patrimoniul
orice bun din patrimoniul
oersoaneifizice.
oersoaneiftzice.
Persoanafizicd
Membrii iF dobander"
intreprinzdtor dobdndegte
calitateade comerciantde
calitateade comerciant de
RegistrulComerfului.
Registrul Comerfului.
prevederilorarticolului 8
prevederilor articolului 8
din Legeade punerein
din Legeade punerein
denumit "orofesionist"
denumit "nrofesionist".
35
Drept comercial
lT.Continuarea
activitetiide
cdtremogtenitori
in cantt incetdrii
activitifii prin
decesul
persoaneiftzice.
Nu esteposibild(art.Zl)
Esteposibild.activitatea
va putea fi continuatdsub
aceeagifirmi cu
mentionareacalitd{ii de
succesor;dacd sunt mai
mul{i mogtenitori acegtia
igi vor continua activitatea
ca Intreprindere
FamilialS.(art.27)
Nu esteposibild(art.27)
TEST DE AUTOEVALUARE nr. 2
incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o variantq corecta sau doua variante corecte de
rdspuns)
l.Este identica modalitatea in care este reglementatpatrimoniul de afectatiuneal persoaneifizice care
desfasoaraactivitate economica autorizata si cel al nersoanelorcare exercitaorofesii liberale?
a.nu;
b.da.
in ipoteza in care patrimonial de afectatiune a fost constituit de catre tipurile de persoane frzice care
desfasoaraactivitati economice altorizate,
2.Creditorii care detin un drept de creanta ren;Jtat din activitatea profesionala a persoanei fizice
autorizatedebitoare,vor urmari :
a. mai intai bunurile care fac obiectul patrimoniului de afepjatiuneconstituit in acestscop ;
b.numai bunurile bunurile care fac obiectul patrimoniului de afectatiuneconstituit in acest scop ;
c. vor putea urmari si patrimoniul personal numai daca bunurile incluse in acest patrimoniu nu sunt
suficiente pentru satisfacereacreanlelor lor;
(Raspuns corect 1-a;2-a si c )
2.1.2.SURSE JURISPRUDENTIALE: Patrimoniulde afectatiune- Studiude caz
LUCRARE DE VERIFICARE nT.2
Si se analizezerispunderea persoaneifizice autorizate in acord cu jurispruden{a dati.
"Prin sentin[acomercialdnr.4400din 26 martie 2008 Tribunalul Bucureqti,Sec{iaa VI-a comercialda admis

exceptialipsei calita{ii procesualeactive a reclamanteipentru motivul de nulitaterelativd qi excep{ialipsei de interes
pentru motivul de nulitate absolutd .
36
Drept comercial
in consecinlda respinscerereaformulatdde reclamantaT.A. impotriva pdrd{ilorT,E., B.P. qi B.S., constatAnd
lipsa calitdlii procesualeactive si lipsa interesului.
Instan{a de fond a apreciat lipsa interesului in promovarea ac{iunii intrucdt dacd aceastdacgiunear fi admisd,
bunul s^-arintoarce in patrimoniul persoaneifrzice autorizate,care estedistinct de cel al patrimoniului sofilor.
In ce priveqte motivul de nulitate relative a relinut lipsa calit6lii procesualeactive, intrucdt bunul nu face parte
din patrimoniul comun al solilor, astfel cd nu era necesargi consimldmdntulreclamantei la instrdinareaacesfuibun.
Impotriva acesteisentinlea declaratapel reclamantaT.A. qi prin decizia comercialEnr.308 din 26 iunie 2008
Curtea de Apel Bucuregti,SecliaV-a comercialda admis apelul, a desfiinfathotdrdreaataaatdqi a trimis aauzaspre
rejudecareaceleiasiinstante.
Pentru a hotdri astfel instanfa de apel a retinut ca in spefd nu este inl[furatd prezumtia de comercialitate,
intrucdt antecontractulin litigiu poartd asupradreptului de proprietateasupraunui spatiucomercial,ceeace exclude
caracterul civil al actului qi infimd sus{inereadespre prevederi contrare faptelor de comer!, competenta fiind a
instan{ei comerciale, respectiv a tribunalului fala de caracterulneevaluabil al cererii, conform art.2 pct,l litera a teza
a II-a Cod procedurdcivil6.
Referitor la modul de solutionare a celor doud exceptii instanla de apel a relinut c6 hotdrAreainstantei de fond
este criticabila intrucdt excepfia lipsei de interes-a fost solufionatd inainte de limurirea regimului juridic al bunului
promis, in lipsa unui probatoriu concludentqi cd instanfade fond se intemeiazdpe argumenfulcd persoanafizicd
autorizatd are statut de entitate juridica distinct de cel al persoanelor frzice, ca si pe argumentul cd persoanafizic6
autorizatdare patrimoniu propriu, lard a face trimitere la o dispozigielegald care sd consacreacesteargumente.
In ce privegte exceptia lipsei calitatii procesualeactive a apelantei- reclamante,fafa de imprejurareacd
solutia pe aceastdexcepfie a fost intemeiatape argumentulnevalid al patrimoniului distinct al persoanelorftzice
autorizate, ca gi prin raportare la o acfiune in nulitatea contractului, nu in nulitatea antecontractului de vdnzare cumpdrare,instanlaa apreciatc5 aceastdexcep{ietrebuiereexaminatdin func1iede obiecrulcererii dedusjudecdlii.
Impotriva acesteidecizii a declaratrecurspdrdtulB.P. solicitAndadmiterearecursului,modificareadeciziei in
sensulrespingeriiapeluluireclamantei.
Recurentula sus{inutcA instantaa consideratgreqitcd existdidentitatede patrimonii intre o persoandfizica qi
o persoand fizicit autorizatd, cu consecinfa cd solia pdrdtului are un drept de proprietate devdlmas asupra bunului
desprecare se ficuse dovada cE aparfineaexclusiv persoaneifrzice autorizate;cd spatiul comercial a fost dobdndit de
cdtre persoanafizicFtautorizatdin temeiul Legii nr.550/2002in calitatea acesteiade comerciant, iar nu de cdtre T.E.,
cdsdtoritcu T.A.; cd lipsa de identitateintre patrimoniul unui individ si cel al unei persoanefizice autorizatetrebuie
privitd qi prin prisma altor dispozitii legaie,respectivprin perspectivaLegii nr.85/2006,carereglementeazd
modul de
urmdrire al patrimoniului (art. I alin.2 lit.a) care statueazdci numai persoana frzicit - comerciant poate fi supusi
procedurii insolvenfei,precum gi prin perspectivadispozifiilor art.31lit.c Codul familiei; cd instanlade apel a relinut
in mod eronatcd nu s-a fEcutdovadaca acestbun a fost inclus in patrimioniul de afectaliuneal persoaneiautorizate,
neavAnd rol activ in condiliile in care recurentul a menfionat ci persoana fizrcd autorizatd gi-a deschis, dup6
construire,un punct de lucru in imobilul in discutie;cd motivareahotlr6rii con{inefraze contradictorii,iar multe din
concluziile instan{ei sunt nemotivate; cd in motivarea hotdrarii nu se reg6seqtenicio referire la extrasul de carte
funciard.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziliilor art.304pct.9 Cod procedur6civild - modificareaunei hotdrdri se poate cere cdnd este
lipsitd de temei legal ori a fost datdcu incdlcareasau aplicareagregitaa legii.
In cavzd,sunt aplicabileacestedispozigiilegalecare atrag admiterearecursuluideclaratde pArdt,modificarea
deciziei instanlei de apel in sensulrespingeriiapelului declaratde reclamantdgi menfinereahotdr6rii Tribunalului
intrucdt, instantade apel a solulionatin mod nelegalexcepfialipsei de interesqi exceptialipsei calitdlii procesuale
active a reclamantei.
Legiuitorul prin O.U.G. nr.4412008a reglementatregimuljuridic al persoanelorfizice autorizate.
Potrivit dispoziliilor ar1.2pctj din acest act normativ, bunurile, drepturile gi obligaliile persoaneifizice
autorizate,afectatescopului exercitdrii unei activitdli economice reprezintdun patrimoniu de afectafiune.
Prin art,20 se prevede cb PFA (persoanaftzicd autorizat6)rispunde pentru obligafiile sale cu patrimoniul de
afectaliune,dac6 acestaa fost constituit qi in completarecu intreg patrimoniul sdu, iar in caz de insolvent6va fi
supusi procedurii simplificate prevdzutd de Legea nr.85/2006 dacd are calitatea de comerciant, potrivit art.1 din
Codul comercial.
Din acestedispozilii legale se apreciazdcd persoanaftzicd auLorizataare un stafut de entitatejuridicd distinct
de cel al persoaneifizice qi cA persoanafrzicd autorizatd areun patrimoniu de afectaliune distinct de cel al persoanei
frztce.
in speld s-a ldmurit regimul juridic al bunului promis acestafbcdnd parte din patrimoniul de afectaliune al
a4
JI
Drept comercial
persoanei frzice avtorizate - T.E,, in condiliile in care acest bun a fost dobdndit de cdtre persoana ftzicd autorizatit
T.E. in calitateasa de comerciantprin incheiereacontractuluide vdnzare- cumpdrarein temeiul dispoziliilor Legii
w.55012002, a fost inscris in Cartea Funciard pe numele persoanei ftzice aulorizate - T.E. qi a fost foiosit pentru
desfrgurarea activitilii comerciale a persoanei fizice autorizate- T.E. Acest imobil nu a frcut niciodatd parte din
patrimoniul comun al solilor T,
PersoanaltzicdautorizatdT.E. a cumpdratimobilul in considerareacalitdlii sale de comerciantsi in scopul
desfEqurariiin acestimobil a activitdlii comerciale pentru care era inhinfat.
Ca atarespaliul nu face parte din patrimoniul comun al celor doi sogiins6 face parte din fondul de comert al
Persoaneifrzice autorizatemotiv pentru care nu este necesarconsim{dmdntulso{iei la momentul instrdindrii bunului,
astfel cd reclamantanu are calitateprocesualdactivd.(...)
Reclamanta nu justificd interes qi prin prisma dispoziliilor art.35 din Codul familiei care impun
consimldmAntulsolilor numai pentru instrainare,insd in cauzds-a incheiatnumai o promisiunebilateraldde ydtuare
- cumpdrare.
Aga fiind, inalta Curte a admis recursul, a modificat decizia recuratd in sensul respingerii apelului
reclamantei,ca nefondat"
Decizia w.1072 din 31 martie 2009, inalta Curte de Casalie gi Justilie Sec{ia comerciald accesatape
\a25.10.2013
http://www.scj.rolSEoh2}rezumateYo2}2009/SE%20r%201012%202009.htm
'rNoti: Datele prezentatein spetasunt extrem de interesanteca exemplu de scoalapentru teoria modernaa
patrimoniului. Asa cum a demonstratconferintaTeze si Antiteze de la Cluj, OUG 4412008("OUG44") pare a fi
incompatibilacu Noul Cod civil ("NCC"), Voi incerca(extremde lapidar- sub forma acestuicomentariu)sa explic
sistemulNCC si locul OUG44 in acestsistem.Desi cauzaa necesitataplicareaVechiului Cod civil (si ar fi impus si
aplicareaCodului familiei), principiile debazasunt aceleasi,doar forma lor de exprimarea fost rafinatain NCC...
O precizare prealabila: din decizie nu rezulta daca a fost efecfuata vreo analiza a modului de dobandire a
imobilului de catre PFA (persoanaftzica,starecivila: casatorit,supusaregimului legal al comunitatii de bunuri). O
asemenea analiza ar fi putut explica modul in care imobilul a intrat in patrimoniul sau si eventuala operare a
subrogatieireale... Faptul ca numai comerciantulinregistratca PFA putea achizitionaspatiul in temeiul Legii nr.
55012002nu ofera o imagine completa a regimului bunului in cavza.
Unicitateapatrimoniuluiramaneun principiu nealteratde la'scrierilelui Aubry si Rau incoace.Noul Cod civil
nu modifica acest principiu: orice persoanaeste titulara unui (singur) patrimoniu (art. 3l alin. (1) NCC) si orice
patrimoniu necesita un titular (art. 771 si art. 192 NCC). Ceea ce consacraNoul cod civil in terminis este
posibilitateade a stabili diviziuni ale patrimoniului. In treacatfie spus, aceastaposibilitate exista si sub imperiul
vechii legislatii,Codul familiei si OUG44 continandexemplein acestsens.
Diviziunile patrimoniului poarta numele generic de "mase patrimoniale" (art.31 NCC). Ele constituie
veritabile patrimonii in miniatura, alcatuite din drepturi si obligatii care au legatura intre ele si in cadrul carora
functioneazaregula subrogatiei reale cu titlu universal (art. 2324 NCC). Ele reprezintauniversalitati de drept
fiuridice) spre deosebirede universalitatile de fapt care sunt doar colectii de bunuri (art.54l NCC). Masele
patrimoniale au insa un titular unic - titularul patrimoniului in cadrul caruia au fost operate acestediviziunt (art. 32
NCC).
Anumite masepatrimonialepot constitui (in temeiul legii) patrimonii de afectatiune(art. 31 NCC). In functie
de modalitateade afectare,patrimoniul de afectatiunepoate fi (i) comercial(art. 2 pct. fi) OUG44); (ii) profesional
(art.33(1)NCC); si (iii) fiduciar(art.773NCC).
Fatade acesteclasificari,parafirlT.E. din spetaaveaun patrimoniu(unic) divizat in trei masepatrimoniale
distincte:
(a) masabunurilor comune(afectatde modalitateadevalmasieicu sotiaT.A.);
(b) masabunurilor proprii personale;
(c) masabunurilor proprii profesionaleconstituitadreptpatrimoniuafectatexercitariiactivitatilorcomerciale
avtorizate.
Dincolo de aceastadivizare, T.E. ramane o unica persoana,persoananefiind susceptibilade divizare sau
multiplicare juridica. Aici consideram ca rationamentul instantei are o mica lacuna, afunci cand afirma ca "persoana
Itzica autorizata are un stafut de entitatejuridica distinct de cel al persoaneiftzice". Persoanaesteuna singura si are
un singur statutjuridic. Patrimoniul sau insa poate fi supusunei divizari si fiecaremasapatrimonialapoate aveaun
stafutjuridic distinct. Oricat de seducatoareeste ideea unei persoanecu mai multe personalitati(juridice) si oricat
incearcaorganelefiscalesa acreditezeideeaca orice profesionistpersoanafizica esteun schizofreniccu personalitate
multipla, Noul Cod civil ne aduce cu picioarele pe pamant, explicand ca persoanaeste unica, si la fel este si
patrimoniul sau.Prin urrnare,mutareaunui drept dintr-o masapatrimonialain alta nu reprezintainstrainare(art.32),
38
Drept comercial
iar constituirea patrimoniului de afectatiunese reahzeazaprin simplul act unilateral al persoaneifizice. Dispar astfel
in negura vremii "contractele" (de comodat, de locatiune, de vanzare-cumparare)incheiate de X, persoanafizica, pe
de o parte,cu X, PFA, pe de alta parte.
Un ultim comentariu:dacaimobilul achizitionatfaceaparte din masabunurilor comune,T.E. il puteaafecta
comertuluisau doar cu acordulsotiei,T.A. (art. 345 NCC)."
(v. http:/iwww.scj.rolSE%20rezumateVo202009lSE%20r%201072%202009.htm
acesatla 25.10.2013;nota de
Rizoiu, R., Persoandfizicd autorizatd. Statutjuridic. intinderea rdspunderii. Accesat pehttp:llejuridic.manager.rolarticole/persoana-fizica-autorizata-statut-juridic-intinderea-raspunderii-3955.html
la datade
28.09.2014\
DESPREREGIMUL BTINURILOR ADUSE CA APORT / IN ASOCIERE IN CADRUL
TIPURILOR SOCIETARB/ ASOCIATIVE FARA PBRSONALITATE JURID IC A - SINTEZA
(ffi'
. Cunoastereasi intelegereanotiunilor de societatesimpla si asocierein participatiune;

si in special regimul bunurilor aduseca aport I in asocierein cadrul tipurilor societare/
juridica;
asociativefara personalitate
. lntelegereaconceptulde coproprietateaindivizd a asociafilorasuprabunurilor aduse
ca aport in asociereain cadrul societatii simple si natura distincta a celor doua
categoriide asociatiin cadrul asocieariiin participatie;asociatvizibil, asociatocult;
CONTINUT
3.1 Societateasimpld
ln ipoteza societatii fara personalitatejuridica cum este societatea
simpl a, aporturi I e devin coproprietateaasociatilor, conform prevederilor
art. 1883, alin.l, teza a II a, din Codul Civil,afara de cazul in care
acestiaau convenit,expres,ca vor trecein folosintalor comuna.
Neavand un patrimoniu propriu, deoarecenu dobandestepersonalitate
juridica, regimul juridic asuprabunurilor aduseca aport in societatea
simpla esteprevazutde art. 1883,alin.1, aporturiledevin coproprietatea
asociatilor, in afara de cazul in care au convenit xpres ca devin
proprietatealor comuna si este circumscris de catre doctrina, in ipoteza
coproprietatii, astfel : - bunurile aportateau regimul "coproprietatii in
indiviziune" - "bunul aportat iese din patrimoniul individual al
asociatuluisi intra in coproprietateaasociatilor"; - se constituie "un
patrimoniu de afectatiunecomun al asociatilor."(V.Piperea S. 2012,
Drept comercial.Intreprinderea,Bucuresti,
CH Beck, p.306- 307, 31.3,
3 4 9 - 3 51 ) .
39
Drept comercial
Cat privesteobligaliile asociatilorfa!6 de creditorii societdlii-creditorii
profesionali, ar:r l.920, alin.(1) Cod Civil prevede, in principal, ca
raspundereaeste antrenatacu bunurile aflate in coproprietateaindiviza
a asociatilor, pe care creditorii sunt obligati sa le urrnareascacu
prioritate, iar raspundereacu patrimoniul propriu al asociatului,poate fi
atrasa proporlional cu aportul sdu, numai in cazul in care creditorul
social nu a putut fi indestulat din bunurile comune ale asocia{ilor, deci
opereaza,astfel cum indica doctrina (v,pe larg, Piperea S. 2012, Drept
comercial.Intreprinderea,Bucuresti,
CH Beck, p.349-35lsi Fl. Baias,
Eugen Chelaru. R. Constantinescu,I. Macovei, Noul cod civil.
Comentariu pe articole, Editura C. H. Beck, Bucureqti, 2012),
segregarea
creditorilorprofesionali.
Caracterele raspunderii societarilor/ asociatilor fata de creditorii
societatii sunt astfel devoalate: raspundereaeste subsidiarasi limitata
la aportul adusla patrimoniul de afectatiunecomun al asociatilor.
Prevederea privitoare la segregarea creditorilor profesionali este
similara pe un anumit segment,celei privitoare la urmarirea persoanei
ftzice care desfasoaraactivitatea economica avtonzata,care a constituit
un patrimoniu de afectatiune pentru desfasurareaacestei activitati, de
catrecreditori a caror obligatii decurgdin aceastaactivitate.
Segmentulcomun ambelor ipoteze este acela ca, creditorii care detin
un drept de creanta decurgangdin activitatea profesionala, vor urmari
cu preferinta/prioritate, bunurile care fac obiectul patrimoniului de
afectatiune, fie cel constituit de persoana fizica autoriziia, fie cel
constituit de catre asociatii/ societarii din societatea simpla si
deasemenea,ca pot urmari, in subsidiar, in masura in care creantanu
va fi acoperita ca efect al acestei prioritare urmariri, celelalte bunuri
din patrimoniul propriu al persoanei frzice cares-a autorizat sau care a
constituit o societate simpla, Dar, la momentul stabilirii intinderii
raspunderii acestor din urma persoane fata de creditorii profesionali
segmentul comun se separa, reglementarea data avand valente
distincte: in timp ce persoana ftzica autorizata ramane obligata
nelimitat fata de creditorii profesionali, asociatii/societarii din
societatea simpla raspund limitat, proporlional cu aportul lor la
patrimoniul de afectatiuneal societatii simple.
Care va fi situatia creditorilor personaliai asociatiilor/societariilordin
societateasimpla? Pot acestiaurmari bunurile aflate in coproprietate
indiviza? In accord cu prevederileart.1920alin.2 Cod Civil creditorul
personal al unui asociat/ societar, in rndsura in care nu s-a putut
indestuladin bunurile proprii ale acestuia,va puteacere,dupd caz, sd se
inapoiezesau sI se despartdqi si se atribuie debitorului sdu( asociat/
societar in societateasimpla) parlea ce se cuvine acestuiadin bunurile
comune ale asocia{ilor, cu aplicarea, in mod corespunzbtor, a
dispoziliilor art.L929 privitoare la drepturilecuveniteasociatuluiin caz
de pierderea acesteicalitati.
Artl929 din Codul civil ,, Drepturile asociatuluiexclus(1) Un asociat
care i;i pierde calitatea altfel decdtprin cesiunesau executareasilitd a
Drept comercial
pdrlilor sale tn societatepoate obtine valoarea pdrlilor sale de la data
incetdrii calitdlii de ssociat, iar ceilalli asociali sunt linuli sd ii
pldteascd imediat ce aceasta a fost stabilitd, cu dobdnda legald de la
dataîncetdrii calitdlii de asociat.
(2) In cazul in care pdrlile nu convin asupra valorii pdr{ilor de interes,
aceastase va stabili de cdtre instanydin condiliile Art. I90l alin. (3)."
Contrar prevederilor art.2324,alin.4 Cod Civil privitoare la creditorii
personali ai persoanei frzice care exercuta o profesie liberala, pentru
care se instituie interdictia de a urmari bunurile aflate in patrimoniul de
afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale, creditorii
personali ai asociatului/ societarului in societatea simpla pot urmari
bunurile aflate in coproprietateindiviza, deoareceestereglementatprin
art.l920 alin.2 Cod Civil dreptul creditorului de a cere optional: fie sd
se inapoieze ; fie sd se despartdqi sb se atribuie debitorului sdu (asociat/
societarin societateasimpla) parteace i se cuvine din bunurile comune
ale asocia{ilor,in prealabilacesteiurmariri.
ln virtutea rolului creator al doctrinei, prin coroborarea prevederilor
art.1920,alin.2 cu cele ale 1908,alin.4." in lipsa unei prevederiexprese
in acestsensin Codul Civil, a concluzionatca < restituireaaportuluisau
partajul bunurilor comune nu se pot cere de catre creditorii personali
decat in cazul in care societateava fi intrat in lichidare.> (v.si Baias,
Eugen Chelaru. R. Constantinescu,I. Macovei, Noul cod civil,
Comentariupe articole, Editura C. H. Beck, Bucuresti,2012, p. 1953 ;
in acelagi sens qi Piperea,G., 2012, Drept comercial. Intqeprinderea,
Bucuresti,CH Beck,p.350).
ArLl908, alin 4 cod civil "Asociatul unei societdyi cu duratd
nedeterminatdnu poate cere, inainte de incetarea societdlii, restituirea
sau contravaloareapdrlii care i se cuvine din bunurile comune ale
societdlii, afard de cazul retragerii sau excluderii sale".
Concluzionamca, in consideratiaacestei perspectivedoctrinare,pe
durata de existentaa societatiisimple, bunurile comune ale asociatilor
ce constituieun patrimoniu de afectatiunesunt protejatede urmarirea
creditorilor personali ai asociatului/societarului,ceea ce este benefic
asocierii sub aspect temporal, dar este incomparabil cu l interdictia
definitiva > a creditorilor personali de a urmari bunurile afectate
profesiunii, interdictie reglementatapentru persoanaftzica careexercita
o profesie liberala. Daca societateasimpla se doreste a fi urmare a
reglementarii domeniului cuprinsa in Codul Civil un contract util
deopotriva neprofesionistilor si profesionistilor, acestia din urma
necesitao protectiesporitain vedereadesfasurariiactivitatii lor.
Benefica este si reglementareapotrivit careia asociatii/societariidin
societatea simpla raspund fata de creditorii profesionali limitat,
proporlional cu aportul lor la bunurile comuna, la patrimoniul de
afectatiune al societatii simple, spre deosebire de persoana fizica
aulorizata a carei raspundere,identic circumastantiataeste nelimitata.
De maniera inedita, Codul Civil regelmenreazain arL I92l si art. 1922
raspundereafata de terti a asociatilor aparenti si acelor oculti care
Drept comercial
rdspund fati de terlii de bun6- credinld intocmai ca ceilalti asociati.
in participatie
3.2 Societatea/asocierea
Uzitata in mediul de afaceri pentru asociereaentitatilor care urnareau
defasurareauneia sau mai multor activitati expres determinate,pentru
care aduceau in asociere numai anumite bunuri din patrimoniul
propriu, urmanad a imparti beneficiile si pierderile rezultate, fara a fi
necesara se constitui o persoanajuridica destinctade persoanelecare
se asociau,asociatiain participatiune,a cunoscutin perioadade dupa
1990 o larga dezvoltare.
De la asocieriilein participatiuneincheiatein parteneriatpublic- privat,
in vederea desfasurarii diverselor categorii de activitati, pana la
persoanehzice si/ sau juridice care se asociauin scopul construirii de
imobile, unul dintre asociati aducandca aport in asociereterenul, iar
altul materialelesi manoperanecesarepentru constructiaimobilelor in
scopul de a fi valorificare, asa numitii "dezvoltatori imobiliari"
vehicolul juridic pentru aceste categorie de afaceri era asocierea in
participatiune.
ln conditiile in care,contractulde asociereain participatiunese incheie
fara a fi necesar a se constitui o persoanajuridica destincta de
persoanele care se asociaza, deci nu se constituie un patrimoniu
propriu, distinct de patrimoniile persoanelor care se asociaza
(mentionamca in acord cu prevederileart. 1.950Cod civil, contractul
se probeazl numai prin inscris) regimul bunurilor aduse in asociere
cunoaste conform prevederilor arL.l952 urmatoarele ipoteze: cea
prevaztta de art. 1952, aIin.l, conform careia,cu titlu de prezumtie in
materia asocierii in participatie asociatii rdmAn proprietarii bunurilor
puse la dispozi{iaasociafiei;cea prevazutade art. 1952, ahn.2,alin,3 si
alin.4 care vizeaza doua categorii de bunuri si anume bunurile adusein
asociere,precum gi cele oblinute in urma folosirii celor dintai, asupra
caroraasociatiipot dispunedupa cum vom dezvoltain cele ce rumeaza.
Asociatii pot sa convina asupra trecerii in proprietate comuna a
asocierii a acestordoua categoriide bunuri, precum si asupratrecerii
in proprietatea unuia dintre asociali pentru reahzarea obiectului
asocierii,a bunurilor puse la dispozilia asocieriisi asupra redobdndirii
in naturd a bunurilor puse la dispozilia asocierii de catre asociati la
incetareaasocierii.Pecale de consecinta,regimul juridic al bunurilor
adusein asociere,precum si cele oblinute in urma folosirii celor dintai,
estestabilit de parti si poateimbracaipotezelemai susenuntate.
Ipoteza perfecta de asociereain participatiuneo constituie aceea in
care, in consideratiaprezumtiei prevaz.fiade arL1952,alin.1 asociatii
raman proprietarii ai bunurilor aduse in asociere si pe acest
considerentraspundereaasociatilornu are componentasubsidiaritatiisi
nici caracterlimitat, astfel cum vom dezvoltain cele ce uruneaza.
ln ipotezaconstituiriiuneiproprietaticomunea asocierii,in conditiile

respectariicerintelorde publicitate,aceasta nu poatefi urmaritade
42
Drept comercial
catre creditori, deci asociatii nu ar avea nici un interes in constituirea
ei; constituirea proprietatii comune a asocierii nu atrage urmarirea
acesteia macar limitat si in masura in care creditorul nu se poate
sa fie urmarit
indestula din proprietatea comuna a asocierii,
patrimoniul propriu al asociatului, similar societatii simple; nu are
relevanta aportul adus la constituirea asocierii in participatiune,
deoareceraspundereaestenelimitata
Trecerea in proprietatea unuia dintre asocia[i pentru realizarea
obiectului asocierii,a bunurilor puse la dispoziliaasocieriiin conditiile
respectarii cerintelor de publicitate, nu ar insemna oare din perspectiva
reglemntarii date posibilitatii de extindere a raspunderii si inspre
patrimoniul asociatului ocult o qvasi-imbogatire fara justa cauza a
asociatuluiin proprietateacaruia ar trece bunurile puse la dispozitia
asocierii?Patrimoniul propriu al acestuidin urma asociatar include si
bunurilor puse la dispozi{ia asocierii, augmentandastfel patrimoniul
acestui asociat asupra craora creditorii isi vor exercita urmarirea si
diminuand totodata patrimoniul asociatului de la care a operat
transferul de proprietate si care poate fi urmarit la randul sau de catre
creditori, daca intra in raporturi cu tertii.
Partile pot prevedea in actul de transmitere a dreptului de proprietate
asuprabunurilor fie catre proprietateacomune a asocierii, fie catre unul
dintre asociati,corelativ transmiterii acestui drept, ca transmitereasa
aiba loc sub conditia suspensivaa redobdndirii in naturd a bunurilor
puse la dispozitiaasocieriide catreasociatila incetareaasoclerii- poate
constitui un impediment si poate bloca urmarirea de catre creditori,
transmiterea dreptului de proprietate a bunului fiind afectata de o
conditie suspensiva.
Subsumandu-seaceleiasi reglementari cuprinse in art, 1.951potrivit
careia asociereain participatiune nu constituie fatd de terli o persoand
distinct[ de persoanaasocia]ilor si nu poate dobdndi personalitate
juridicd, raporturile dintre asociafiqi cele ale asociatilorcu terli sunt
cuprinse in reglementareadata de prevederile art. 1.951 si art1953
astfel :
- terlul nu are niciun drept fali de asociere,acestacontracteazacu unul
dintre asociati,cel vizibil, (pentru raporturile dintre asociali Ei fald de
terli, cu sublinierearaporturilorasociat,, reprezentant"- asociatocult si
I.
raspundereaacestora, v Fl. Baias,EugenChelaru.R. Constantinescu,
Macovei, Noul cod civil, Comentariupe articole, Editura C, H. Beck,
Bucureqti,2012,p. 1972),care intra in raporturilejuridice cu tertii in
nume propriu, fiind tinut fata de terti exclusiv, raspundereaacestui
asociateste nelimit ata, iar patrimoniul propriu al acestuiasociatva fi
urmarit de catre creditorii asociarii;
- ceilalti asociati,oculti, ignorandrolul asociatuluivizibil, pot exercita
toate drepturile decurgAnddin contracteleincheiate de oricare dintre ei,
iar in ipoteza in care se angajeazdin relatiile cu tertii, actioneazasi
contracteaza in nume propriu, raspunderea lor devine solidara cu
asociatul vizibil, pentru actele incheiate de oricare dintre ei, iar
Drept comercial
patrimoniul propriu al asociatului poate fi urmarit de creditorii socieni.
Pentru a nu lipsi de eficacitate raspundereaasociatilor fata de terti, art.
i953, alin.4 prevede ca orice clauzd din contractul de asociere de
limitare a rdspunderiiasocialilorfald de terli esteinopozabildacestora.
In concluzie, raspundereaasociatilor fata de creditori in asociereain
participatiune este in principal raspunderea in nume propriu si
nelimitata a asociatuluivizibil si in masurain care ceilalti asociatiintra
in relatii cu tertii, raspund in nume propriu, raspundereafiind solidara
cu asociatulvizibil.
generat de dobandirea
Mecanismul de limitarea raspunderii
personalitatii juridice este inaplicabil asocierii in participatie,
raspundereanefiind limitata si nici subsidiara.Ca sanctiune/ remediu
pentru asociatii care depasescgranitele caracteruluiocult al asocierii in
participatiune,dat de vizibilitatea doar a unuia dintre asociati,careintra
in relatii in nume propriu cu tertii si raspundenelimitat, raspunderease
extinde si inspre spre patrimoniul asociatului ocuit si dobandeste
caractersolidar.
Dintr-o dubla perspectiva,atat a asociatuluivizibil, cat si a asociatului
ocult, patrimoniul personal al fiecaruia poate fi afectat prin urmarirea
de catre creditorii asocierii,in conditiile dezvoltateaut supra.Creditorii
personali al asociatului, atat a celui ocult, cat si acelui vizibil, pot
urmari patrimoniul propriu al fiecaruia dintre acestia,intrand in concurs
cu creditorii rezultati din asociere conform normelor Codului de
ProceduraCivila, deoarece,in ipoteza prevantlade art.l951, alin.1 nu
se constituieaici nici o afectatiunespeciala,iar legeanu instituiepentru
acestianici o segregaresaulimitare.
Pe taramul contenciosului,s-a reliefat o jurisprudenta revlevante in
materia asocieriiin participatie,urmare a actiunilor promovatede catre
persoanelecare au incheiat un contract de asocierein participatiune,
actiuni avandca temei reglementareacuprinsain Codul Comercialde la
1868, art.25l-256, cu privire specialaasupra:nendeplinirii obligatiilor
de plata a sumelor stabilite prin contractulde asocieresi a desocotirii
intre asociati; constatarii nulitatii clauzei de stabilire a unei sume
minime garantatede catreunul dintre asociati,pe temeiul ca ar fr clauza
leonina,deoareceesteapreciataca o clauzade neparticiparela pierderi;
restituirii bunurilor aduse ca aport in asociere de catre un asociat;
delimitarea contractului de asociere in participatiune de institutii
juridice proxime, contractul de conscesiunede lucrari; contractul de
inchiriere; contractul de societate si masura in care asociereain
participatiuneeste simulatapentru a ascundeinceheiereaacestor alte
categoriide contracte.
Fiecare dintre temele reflectate in jurisprudenta indicata ut supra
desemneaza,in fine, avand conotatii pecuniare,o conditionare tot pe
personal al asociatului in asociereain
segmentul patrimoniului
participatiune.
44
Drept comercial
Un reviriment al reglementarii asocierii in participatiune aduse de
Codul Civil.
vizeaza :urn dintre temele constante relevate de
jurisprudenta in domeniu: clauza de stabilire a unei sume minime
garantatepentru unul dintre asociati, a carei nulitate se solicita pe
temeiul ca ar fi clauza leonina, deoareceeste o clauza de neparticipare
la pierderi. Aceasta clauzaa primit o noua reglementare.ln acest sens,
art.1954,alin.5 Cod Civil prevede ,,Orice clauza care stabilesteun
nivel minim garantatde benefcii pentru unul sau unii dintre asociati
este considerata nescrisa." (v.Decizia nr. 32712012din 31 ianuarie
2012, dosarw.321,3111812009,
inalta Curte de Casatiesi Justilie,Seclia
a II-a civil6, accesatala data de 25.07.2014pe http:lllegeaz.net/spetecivil-iccj -2012I decizia-327-2012)
Reglementareadatade art.1954,alin.5 Cod Civil clauzeide stabilire a
unei sume minime garantate pentru unuVunii dintre asociati se
alintzeazaremediilor introduse de Codul Civil, deci aceastaclauza este
consideratanescrisain contractulde asocierein participatiune,(pentru
clauzele consideratenescrise in Codul Civil v. Natura juridicd a
clauzelor considerate nescrise, T. Ionascu, Analele Universit5lii
"Constantin BrAncusi" din TArgu Jiu, Seria qtiin[ejuridice, nr. 4l20ll,
p.27-36) ceea ce va determina un reviriment si al jurisprudentei in
materie. Jurisprudenta a apreciat, in solutiile indicate ut supra, ca,
clauza de stabilire a unei sume minime garantate pentru unul dintre
asociati, nu constituie o clauza leonina, deoarece,acest mod de
impirlire a beneficiilor, stabilit prin contractul de asociere,nu exclude
participareala pierderi si nu nesocotestescopul qi condiliileasocierii in
participatiune.participaliunesau, mai exact, ca sunt interziseclauzele
leonine, care-i favorizeazd pe unii asociali in detrimentul
celorlalli,intrucdt s-ar incilca un principiu fundamental, privind
egalitateapdlilor in tratarea unei afaceri comerciale, dar modul de
impdrlire a beneficiilor, stabilit prin contractulde asociere,prin clauxa
prin care reclamanteinu i s-a atribuit totalitateacdqtiguluigi nici nu a
fost scutitd de participareala pierderi, ci qi-a asumat participareala
pierderi cdtd vreme a acceptatun procent minim, ,,...nu mai putin de
...", care este menit sd acoperecel pulin in parte localiuneaspa{iului,
claua ce nu excludeparticipareala pierderi si nu nesocotegte
scopul ;i
conditiile asocieriiin participatie.(Decizia nr.185l din26 martie 2003,
inalta' Curte de Casilie si Justilie, Sec{ia comerciald, accesatape
http://spete.avocatura.
1I 1I 5 la datade 02.08.2014).
com/speta.php?pid:
lntr-o alta solutiejurisprudentialas-a apreciatca, clauzade stabilire a
unei sume minime garantatepentru unul/unii dintre asociati constituie
cauza leonina,deoareceechivaleazacu neparticipareareclamantuluila
eventualelepierderiurmand ca acestasa incasezein orice situatii numai
beneficii, chiar daca intr-un cuantum mai mic decat cel preconizat. (v.
ICCJ, Decizia Il77 drn 25 martie 2004, in Sauleanu, L., 2009,
Contractulde asocierein participalie, Bucuresti:Hamangiu,p.57-61).
jurisprudentei
Revirimentul
avandca temeiprevederile
art.1954,alin.5
un nivel
Cod Civil. va constain aceeaca orice clauzacarestabileste
45
Drept comercial
minim garantal de participare la beneficii pentru unul sau unii dintre
asociati va fi consideratanescrisa,deci partile asocierii vor stabili in
temeiul principiului libertatii contractuale clauzele de participare la
beneficiile si pierderile asocierii, dar sub rezeryaprevazvtade art.l954,
alin.5 Cod Civil, va fi consideratainexistenta, clauzaastfel prevazuta.
Noua reglementare a clauzei de stabilire a unei sume minime
garantatepentru unul/unii dintre asociati va inlatura posibilitatea de a
incheia contracte de asociere in participatiune care simuleaza alte
categorii de contracte,cum ar fi , contractul de inchiriere, dar totodata,
sporeste riscul contractului, prin aceea ca, la impdrlirea beneficiilor
asocierii,unuVunii dintre asociatinu vor aveaposibilitateade a incasa,
in conditiile unei mai putin fericite functionari a asocierii o suma
minima garantata, ceea ce si-ar produce efecte tot pe segmentul
patrimoniului personal al asociatului din asociereain participatiune,
atragando posibila diminuare a acestuia.
Concluzia care se impune in atare conditii, frusta dealtfel, este aceea
ca, asociereain participatiune,raportatla conditiile actualesi cele de
perspectiva din mediul de afaceri, precum si la reglementareadatd de
cdtre Codul Civil precum qi la precum si la reglementareadata, nu are
viitor.

Aporturi; coproprietatea
indivizda asocialilorlpatrimoniude afectaliune;bunuri
comune;proprietateacomunda asocierii,asociatviaibil,asociatocult;
l. Baias,Fl.,EugenChelaru.R. Constantinescu,
pe articole,Editura
I. Macovei,Noul codcivil. Comentariu
C. H. Beck,Bucuresti,
2012;
2 . Bodu, 5., Clauzaleonina,RevistaRomanade Drept Privat, nr.5l20l3:

a
J.
A
CatanaR., 2013,Drept comercialin Power-poinl,Bucuresti,Ed. Juridica,p,49-51;

Dobrev,D., Clauza leonina in vechiulsi noul Cod civil. Pornind de la ofabula, accesalpe
http://wwwjuridice.ro/195553lclauza-leonina-in-vechiul-si-noul-cod-civil-pornind-de-la-o-fabula.html
la
datade 02.08,2014;
5. PipereaS. 2012,Dreptcomercial.
Intreprinderea,Bucuresti,
CH Beck,p.306-318;
6. Sauleanu,
V. 2012,Societatile
comereiale.
Studii,Bucuresti,
UniversulJuridic,p.37-68;
46
Drept comercial
TEST DEAUTOEVALUARE nr. 3
incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

l,Caractereleraspunderiisocietarilor/asociatilorfata de creditorii societatii simple sunt :
a. raspundereaeste subsidiarasi limitata la aportul adus la patrimoniul de afectatiunecomun al
asociatilor;
b.raspundereaeste subsidiara si nelimitata la aportul adus la patrimoniul de afectatiune comun al
asociatilor;
2.Asociatul vizibil care intra in raporturile juridice cu tertii in nume propriu si este tinut fata de terti
exclusivraspunde:
a. nelimitat, iar patrimoniul propriu al acestuiasociatva fi urmarit de catre creditorii asocierii;
b.limitat, iar patrimoniulpropriu al acestuiasociat nu va fi urmarit de catre creditorii asocierii;
(Raspuns corect l-r;2-a )
3.2.1.SURSEJ(TSPRIIDENTIALE - Asocierein participatiune
1 . Decizianr. 1849din25 aprilie2013,inaltaCurtedeCasa{iesi Justilie,Secliaa II-a civil6,accesata

la data
de 25.07.2014pe
http://www.scj.ro/SE%20reztmateYo202013lSC%20IIYo20dec%20r%201849%202013.htm
2 . Decizianr. 32712012 din 3 1 ianuarie2012,dosarw. 3213111812009
, inaltaCurtede Casatiesi Justitie,
Secliaa II-a civilS,accesata
la datade 25.07.2014pehttp:lllegeaz.netlspete-civil-iccj-20I2ldecizia-327
20r2
3 . Decrziaw. 1079din I aprilie2009,dosarnr.75121112008,
inaltaCurtede Casaliesi Justilie,Sec{ia
pe http://legeaz.net/spete-drept-comercial-iccj-2009ldecizia-L}79-2009
Comerciald,
accesata
la datade
25.07
.2014.
4 . Decizianr. 1277l20ll din24 martie2011, dosarrc. 7 16411120
10,inaltaCurtedeCasatiesi Justitie,Seclia
a II-a civil6,accesata
la datade25.07.2014
pehttp:llwwwscj.ro/cautare
decizii,asp
din 15martie2011,dosarnr.250119012007
5 . Deciziarr. 109512010
si Justilie,
,InaltaCurtedeCasalie
SecfiaComerciald,accesatape
http://legeaz.net/spete-drept-comercial-iccj-2010/decizia-1095-2010
la
datade25.07.2014.
pe
6 . Decizianr.1851din26 martie2003,inalta Curtede Casaliesi Justilie,SecliacomercialS,
accesata
http://spete.avocatura.com/speta.php?pid=
1I 1I 5 la datade 02.08.20
| 4)
LUCRARE DE VERIFICARE nr.3

- StudiudecazI
ASOCIERA
IN PARTICIPATIUNE
Care este convenfia pirfilor asupra impirfirii profitului cuprinsa in contractul de asociere in
participafiune gi cum a fost interpretati aceasti conven{iein jurisprudenfa dati?
41
Drept comercial
"Prin sentin{acomercialanr. 9837 din 08 iulie 201I , Tribunalul Bucuregti,Sectiaa VI-a comerciald,a admis
ac{iunea,astfel cum a fost precizatdde SC O.P.M. SRL, a obligat pdr6tul Municipiul B. prin Primar sd pldteascd
reclamantei suma totalb de 425,607,34 lei reprezentdndplatd nedatoratd conform contractului de asociere in
participafiunew.222511996 (298.904,19lei),TVA aferentdebirului anteriormentionat,nedatorat(56.791,79lei) gi
precums,i44.87l,l2lei cu titlu de cheltuielidejudecata.
dobdndalegalaaferente(69.911,36Iei),
Pentru a pronunta aceastAsentinfd,tribunalul a re{inut urmdtoarele:
La datade 29.03.1996a fost incheiat contracfulde asocierein participagiuneff, 222511996intre pArdt gi
reclamantd,avdndca obiect construireaqi exploatareaunei relele de stalii de carburanliamplasatepe l2 terenuri,ce
vor fi predatein maximum 60 de zile de la semnareacontractului.PdrAtula predat in cadrul contractuluidoar l0
rdmAndnddebitorul asocialieicu doud terenuri,respectivcu o valoareneaportat6in sumdde 775.000
amplasamente,
USD.
Ulterior finalizltrii investigiilor de cdtre reclamantd,s-a constatatcd pdrAtul nu mai este unicul proprietar al
terenurilorsifuatepe amplasamentele
staliilor Virfufii, Vitan, Tudor Vladimirescu,Brdncoveanu.
Din inscrisurile depuse la dosar rezultd ca pdrdtul nu qi-a indeplinit obligaliile contractuaie,incdlcdnd
dispoziliile art.5.1.2. din contractulde asocierein participa{iunereferitor la garanfiaprivind proprietateaterenurilor,
terenurile ce reprezentauaport in cadrul asocierii fiind diminuate semnificativ.
De altfel, s-a refinut cA toate aceste diminudri ale suprafelelor de teren ce formeazd obiecnrl prezentului
dosarau fost deja solutionatecu puterede lucru judecatin cadrul dosaruluirv. xx465.1312006.
In raport de diminudrile semnificative ale suprafelelor de teren aferentecelor trei stalii mentionate anterior
si in paralelcu indeplinireaobliga{iilor contractuale,in totalitate,de societateareclamantd,instanlade fond a apreciat
cd a fost probatbimprejurareacd reclamanta,prin autoareleei, a achitatin plus $i nedatorat,pe perioada25.03.2007
- 25.03.2010,sumatotalSde 101.253,43USD (conformraportuluide expertizdtehnicdintocmit in cauzd).Pe cale de
consecinld,nici cota aferentdde TVA nu a fost datoratS,raportul de expertizdcontabildstabilindcd pAr6tuldatoreazd
reclamanteisumade 56.791,79lei cu acesttitlu.
impotriva acestei sentin{e,in termen legal, a declarat apel, legal timbrat, pdrdtul, solicitdnd admitereaacesfuia,
schimbareain tot a sentin{eiapelate,iar, pe fond, respingereaac{iunii formulatdsi precizatdde intimati,
in motivarea apelului, apelantul a ardtat cd instan(a de fond a interpretat gresit acrul juridic dedus judecdtii,
schimbdnd natura ori inlelesul lSmurit gi vddit neindoielnic al acestuia,pronunfdnd o hotdrdre lipsitd de temei legal
ori dat6cu incdlcareasauaplicareagresitaa legii.
Examindnd sentinfa atacatdin raport de criticile invocate si de probele dosarului, Curtea de Apel a apreciat
ca apelul este nefondat, refindnd cd in considerenteledeciziei comercialew.337 din 13.09.2010pronunfatdde
(care a a\ut ca obiect pretenlii),
Curtea de Apel Bucureqti,Sec{iaa VI-a comerciala,in dosarul nr. xx465.1312006
menfinutdde Inalta Curte de Casalieqi Justifie,Sec{iacomercialS,prin decizianr. 1288 din24,03.2011pronuntat6in
dosarul w. xx611112010se face referire la diminudrile suprafegelorde teren ce fortneazdobiectul prezentului dosar.
Referitor la acestediminu6ri ale suprafelelorde teren, Curtea a refinut cd apelanrulnu le contestd,astfel
incdt verificareape calea unei expertizetopo-cadastralea suprafe{elorde teren care fac obiectul asocierii nu este
concludentdcavzei.
S-a apreciat c6, in cauzd,neindeplinireain totalitate a obligagiilorcontractualeqi, pe cale de consecingd,
existenlaobligaliilor de platd ale apelantuluiin cadrul asocierii este doveditd prin nepredareaa doud terenuri si
respectiv diminuarea, ulterior predarii, a altor trei suprafelede teren, fapte necontestatede cdtre apelant.
In ceeace priveqtereziliereacontractului,Curtea aratdcd aceastaestenumai o posibilitate,qi nu o obliga{ie
a pdr{ii de a solicita qi respectiva instan{eide a pronunfa aceastdsancfiune.TotodatS,imprejurareacd facturile au
fost achitatede cdtreintimatdgi cA pe4ile nu au modificat contractulnu pot justihca incasareade cdtreapelanta unor
sumede bani nedatorate.
Sus[inereaapelantuluiin sensulcd are obligalia conform art. 4 din contract de a calcula valoareape care
intimata i-o datoreazd din venitul obtinut, si nu in raport de suprafefele de teren pe care le-a pus intimatei la
dispozitie,nu poatefi primita, intrucatpotrivit clauzei aft.4.2 din contract,aceastase datoreazdpe fiecarelocatie.
De asemenea,atdt timp cdt o parte din suprafelelede teren s-a diminuat, intimata a inleles sd nu invoce
rezilierea, ci diminuarea in mod corespunzdtora obligafiilor sale de plat6, fapt rezultat din reciprocitateaqi
interdependenlaobligatiilor din contractulsinalagmatic,prin raportarela dispoziliile art.969, art. 1020 qi art. 1021
Cod Civil din 1864.
Fagdde cele refinute,Curteaa respinsapelul ca nefondatprin deciziacivilE nr. 3 14 din 3.07.2012pronuntatd
de Secfia-aVI-a civil6.
In termen legal, pdrAtaa declaratrecurs impotriva acesteidecizii, solicitAndmodificareain tot a hotdrdrii
atacatesi, pe fond, respingereaac{iunii.
Recurentaa reiterat motivele de apel, suslindnd,in esenfd,cd instanla de apel a interpretat gregit actul juridic
48
Drept comercial
dedusjudecdlii, schimbAndnatura ori infelesul lSmurit qi vldit neindoielnic al acestuia,pronunfdnd o hot6rdre lipsitd
de temei legal ori datdcu incdlcareasauaplicareagreqitda legii.
Astfel, s-a arAtat in esenfd cd debitul solicitat este reprezentat de sume calculate conform contractului
modificat prin acteleadilionaleinsuqitede pd4i gi c6, potrivit art. 4, p6rtile au convenit ca suma datoratdsa fie de 3
dolari la tona de carburantvdnduta plus procent din incasdrile oblinute.
Prin urmare, suma datoratd nu poate fi diminuatd direct proporlional cu suprafala de teren aportatI intrucat,
pe de-o parte, in contractnu existdnicio clauz6care s6 determinecalculul sumei datoratein raport de suprafalade
teren, iar pe de altd parte, calculul sumei nu poate fi efecfuat pentru o dimensiune a unor terenuri evaluate aprioric
intrucdt valoarea suprafetelornu este real determinatd,iar terenurile retrocedatesunt suprapusenumai intr-un anumit
procent peste terenurile adusein aport.
S-a mai invederat cd suma minimd prevSzutd ca obligafie anuald pentru societate nu inseamnd o tax6 de
concesiuneevaluatdpentru fiecare metru pdtrat de teren adus in aport.
Prin concluzii scrise,intimata a solicitatrespingerearecursului,
Recursul este fondat.
Astfel, obiectul cererii de chemarein judecati este reprezentatde plata pretins nedatoratdefectuatdde
reclamantdin raport de pierderea aportului in cadrul asocierii in participatiune, prin diminuarea suprafetelorde teren
predate fala de retroceddrileefectuateinbaza legilor speciale.
Conform contractului de asociereincheiat de pdrli, scopul asocierii este construireasi exploatareaunei
relele de stalii de carburan{iin Bucuregti,pe baza contribuliilor specificeale fiecdrei p6rti, precum si realizareain
comun a unor activita{i producdtoarede venitun.
propuse de
PA4ile, prin dispoziliile art. 1.4 din contract,au convenit ca,incan;J in care amplasamentele
municipalitatenu pot h atribuite destinalieipropuse,pa{ile, de comun acord, pot dispune inlocuirea terenurilor
respective,fbra a prejudiciaderulareacontractului.
In ceeace priveqteimpErtireaprofitului s-a convenit ca reclamantasd achitepdrdteisuma echivalentdin lei
a 3 dolari pe tona de carburant vdndutd ;i 2% din incas6rile obginutedin activitalile conexe, dar nu mai pulin de
30.000dolari SUA pe fiecarelocalie.
Reclamanta, in prezenta cauzd, invocd incdlcarea de cdtre pirdtd a obligafiilor de garantie privind
proprietatea asupra terenurilor, aratAnd cd acesteaau fost diminuate, fapt care rezultl din considerenteledeciziei
comerciale nr, 337 din 13.09.2010pronunlatd de Curtea de Apel Bucureqti, Secgiaa VI-a comercial6,rdmasd
irevocabild.
Examindnd obligatiile de platd ale reclamanteirezultate din prevederilecontractului de asociere,inalta
Curte refine cd acesteasunt determinateprin raportare la cantitateade carburant vAndutdsi Ia incasarile obginutedin
activitalile conexe, iar reclamanta nu a fbcut dovada c6, urmare a diminudrii suprafefelor de teren, au scAzut
veniturileincasatepentru ca cerereaacesteiade restifuirea cotei de aport sd fiejustihcatd.
in logica interdependenfei
gi reciprocitafiiobligafiilor ce rezult6din contract,nu diminuareasuprafelelorde
teren pe carepArdtas-a obligat sd le pund la dispoziliaasocieriidetermindmicsorareacotei de aport,ci imprejurarea
(neinvocatain cauzd) c6, datoritd retroceddrilorde teren, reclamantanu a mai arut acelea.siincasdri care s-au
prefiguratin momentulasocierii.
De altfel, in situalia invederatd,reclamantaputea sd solicite fie rezilierea contractului, fie inlocuirea
terenurilorrespectivesauincheiereaunui act adilionalprin cares6 fie diminuatdcota sa de aport.
Prin urmare, instanla de apel a interpretatgreqit prevederilecontracfului de asocierew. 222512006,deqi
acestea erau clare in ceea ce priveqte imparlirea profitului, asimildnd contractul de asociere unui contract de
concesiunein caresumadatoratSse raporteazdla suprafa[ade terenpusl la dispoziliede concedent.
Fatd de considerentele
redate,in temeiul art.3l2 raportatla art. 304 pct. 8 C. proc. civ., inalta Curte a admis
recursul, a modificat decizia recuratd,a admis apelul qi, schimb6ndhotdrdreaatacatl, a respins ac{iuneaca nefondatd.
Se vor aveain vederedispozitiiletranzitorii cuprinsein art. XXII din Legea nr. 20212010."
(Decizia nr. 1849din 25 aprilie 2013,Inalta Curte de Casa{iesi Justitie,Sec{iaa II-a civilS, accesatala datade
25.07.2014pe http:/lwww.scj.rolSEYo2lrezumate%o2}2}l315c%20llo/o20deco/o20r%201849%202013.htm
)
49
Drept comercial
T.INITATEA
nn INvAIARE 4
DISTINCTSI AUTONOM
DESPREPATRIMONIULPROPRIU.
- srNrpzA
AL TIpuRrLoR SocIETAREcu pERSoNALITATBJTIRJDICA
OBIECTIVELET]NITATIIDE INVATARE4
(&,
. Cunoastereasi intelegereaconceptului de patrimoniul propriu, distinct si autonom al

juridica ;
tipurilor societarecu personalitate
. lnsusirea noilor teze doctrinare privitoare la separatiade patrimonii intre patrimoniul
persoaneijuridice si patrimoniul propriu al asociatuluisocietdfii;confuzia de patrimonii
CONTINUT
4.1. Despre conceptul de patrimoniu
Conceptul de patrimoniul propriu al persoanei juridice, ca element
constituitiv sine -qua-non al personalitatiijuridice a acesteia este
2013,
dezvoltatin doctrina (in Reghini, L, Diaconescu,S.,Vasilescu,P.,
introducere in dreptul civil, Bucuresti, Hamangiu, pg. 303-305) care
releva ca, patrimoniul persoaneijuridice in genere,deci si al tipurilor
societarecu personalitatejuridica < este PROPRIU, in sensul ca exista
in mod distincta atat fata de patrimoniul oricarei alte persoane
juridice, cat si fata de patrimoniul fiecareia dintre subiectele de drept
care alcatuiesc entitatea in discutie si in acelasi timp AUTONOM,
independentfata de orice alt patrimoniu , cu cere nu exista o relatie
necesara.(
In ipotezatipurilor societarecu personalitatejuridica, aporturileintra in
patrimoniul societatii, conform prevederilor art. 1883, alin.I, teza I,
din Codul Civil, (explicitat in Baias,F.,A., Chelaru,c., Constantinovici,
R., Macovei,I.,2012, Noul Cod Civil, Comentariupe articole,art.I2664, Bucuresti: Editura CH Beck) cu mentiunea ca, ifl conformitate cu
prevederile art.1887 din Codul Civil reprezinta dreptul comun in
materiede societati.
Principiul mai sus enuntat este reiterate si in materia societatilor cu
personalitateajuridica reglementatede Legea 3ll 1990, in art.65 al
acesteilegi si anume:
<Art. 65. - (1) In lipsd de stipulatie contrard, bunurile constituite ca
aport tn societate devin proprietatea acesteia din momentul
inmatriculdrii ei in registrul comertului. <
Persoanajuridica, conform prevederilorart. 193,alin.(l) din Cod Civil
raspundecu patrimoniul propriu( cu bunurile proprii ), pentru datoriile
sale,cu exceptia cazuluiin careprin lege s-ar dispunealtfel.
< Art. 193. - (l) Persoana juridicd participd in nume propriu la
circuitul civil si rdspunde pentru obligaliile asumate cu bunurile
proprii, afard de cazul tn care prin lege s-ar dispunealtfel."
Drept comercial
Societatile cu personalitatejuridica reglemente de Legea 3Il 1990
raspund cu patrimoniul propriu (al societatii) pentru obligatiile lor,
conform prevederilorart.3, alin.l din aceastalege: < Obligatiile sociale
sunt garantatecu patrimoniul social, principiul aplicabil in materie fiind
acela ca, societatileregelementatede Legea 31 11990sunt titulare de
drepturi si obligatii in nume propriu si raspund cu patrimoniul propriru,
deci creditorii societatii pot urmari patrimoniul societatii, iar
raspundereaasociatilorestelimitata la aportul adusla capitalul social al
societatii.Dealtfel,doctrina (V, Piperea,G,, Simularea personalitatii
juridice in Noul Cod Civil, Revista Romana de Drept al Afacerilor
ll20l2.
subsolul I si doctrina acolo citata) trimite la sorsintea
persoanei juridice si o identifica ca < tehnica de limitare a
raspunderii.>>
Aplicarea principiului separatiei de patrimonii prin
constituirea
persoaneijuridice, ca tehnica de limitare a intinderii raspunderii,desi
efrcace in sine, in genere este obstaculata de garantareaobligatiilor
societatii cu personalitate juridica de catre asociatii si/sau
administratorii acesteia, in special pentru obligatiile decurgand din
contractul de credit, care sunt garantate prin avalizarea biletelor la
ordin si prin incheiereacontractelor de fideiusiune,in acest sens v.
Turcu, L, Botina, M., 2013, Dreptul afacerilor intreprinderii.Vol.I,
Praxis, Bucuresti:CH Beck.
4.2 Separatia de patrimonii vs confuzia de patrimonii; teorii
aplicabile patrimoniului tipurilor societarecu personalitatejuridica
reglementatede legea 3lll990
Fundamentatape reglementareacuprinsa in Codul civil, in art.214 si
privitoare la separatiade patrimonii, in doctrina (Baias,F.,A., Chelaru,
c., Constantinovici,R., Macovei,L,2012, Noul Cod Civil, Comentariu
pe articole, art.l-2664, Bucuresti:Editura CH Beck, 207- 213 si243246) s-au conturat abordari ale uneia dintre conceptelede esentapentru
circumscriereapersoaneijuridice- separatiade patrimonii.
Teoria separatieide patrimonii estecuprinsarn 214 Cod Civil si consta
in:- separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si patrimonul
propriu al membrilor organelorde administrareale acesteia-alin.(l) ;interdictia pentru membrii organelor de adminislrare a persoanei
juridice (nu pot) de a folosi in profitul ori in interesullor sau al unor
ter,ti, bunurile persoaneijuridice ori informatiile pe care le oblin in
virtutea functiei lor, cu exceptia cazului in care de cazul in care au fost
autoriza{iin acestscopde cdtrecei carei-au numit.
< Art. 214. - (I) Membrii organelor de administrare au obligalia sd
asigure ;i sd mentindseparatiadintre patrimoniul persoaneijuridice ;i
propriul lor patrimoniu.
(2) Ei nu pot folosi in profitul ori in interesul lor sau al unor terli, dupd
caz, bunurile persoanei juridice ori informaliile pe care le obyin in
virtuteafuncliei lor, afard de cazul fn care arfi autorizali in acest scop
de cdtre cei care i-au numit. <
Drept comercial
Teoria este prevazuta in Codul civil cu titlu de obligatie ce revine
membrilor organelor de administrare, obligatie avand doua
componente:- de a asigura separatiade patrimonii si de a mentine
aceasta separatie. Cele doua componentesunt situate in progresie
temporala:dacaprima componentatrimite la momentul ab initio, cel in
care, urrnare a constituirii legale a persoanei juridice, membrii
organelorde administrare,exercitandu-siprerogativele in deplinatatea
puterilor lor, conferiteprin actul de constituiresi/ sau prin lege,trebuie
sa asigure separatiade patrimonii ;-cea de-a doua urmareste caracterul
de continuitate,exercitiul constantal acesteiobligatii si consta in
mentinerea separatiei pe durata <<de viata ( a persoanei juridice.
(separatiade' patrimonii in jurisprudenta este refinutd astfel: < Fiind
vorba de doua patrimonii distincte-cel al societatiisi cel al asociatuluinu este posibila transferareaunor valori patrimoniale din primul in al
doilea, decat cu respectarea prevederilor legale >, v. Decizia
4021C120091R, Curtea
Apel
de
Oradea, accesata pe
wwwjurisprudenta.org la 11.09.2014),dar astfel cum se retine in
doctrinu Le droit de societesn'organisepas toujours une separation
(V. Merceron,M.,2013, p.20,)
absolutede patrimonies>
Separatia de patrimonii, ca obligatie a membrilor organelor de
administrare a persoanei juridice, se subsumeazaobligatiei generice
prevazute de art. 213 din Codul Civil, conform caruia membrii
organelorde administrarea unei persoanejuridice trebuie sa actioneze
in interesul acesteia, cu prudenta si diligenta cerute de un bun
proprietar. Aceeasi teorie a separatieide patrimonii estecontinuataprin
reglementarea conflictului de interese. Toate cele 3 comlibnente ale
reglementariicuprinse in arLLl3, 2l4 si 215 Cod Civil isi gasesc
corespondentul in Legea 3lll990 si anume'. art.3, alin 1 este
corespondent art.214 Cod Civil si reglementeaza separatia de
patrimonii: arL l44 este corespondentart.213, iar o serie de articole
sunt corespondenteale art.2l5 si reglementeazaconflictul de interese.
Legea 3111990pentru a preveni confuzia de patrimonii, respectiv
confuzia dintre patrimoniul societatii si patrimoniul propriu al
fondatorilor, actionari, asociatilor administratorilor precum si rudelor
acestora,cuprindeo seriede mijloacejuridice pnn care se instituie un
regim strict aplicabil relatiilor/ tranzactiilor dintre acestepersoanesi
societate.(Reglementaredata in respectareaprincipiilor devoltate in
OECD Principles of Corporate Governance 2004, Organisation For
Economic Co-OperationAnd Development)
1. Teoriei separatieide patrimonii (distinctade separatiainterpatrimoniala,
fiind de neconfundat cu diviziunile sau afectatiunile patrimoniale, v.
Piperea,G.,Simulareapersonalitatiijuridice in Noul Cod Civil, Revista
Romana de Drept al Afacerilor ll20l2) i se opune teoria confuziei de
patrimonii (Turcu, I., Botina, M., 2013), p.35 si Catana R., 2013,
,p.102) exprimata sintetic in doctrina ca <Inversul separatiei de
patrimonii - desprecare sepoate spuneca esterevelatorulpersonalitatii
juridice efective> (CatanaR., 2013);
O mentiune privitoare la domeniul de aplicare a prevederilor Legii
52
Drept comercial
3lll990 este aceeaca persoanacare este obligata a mentie separatiade patrimonii,
respectivtitularului
obligatiei i se da o acceptiune extinsa, incluzand nu numai administratorul,
ci si asociatii/ actionarii,
fondatorii, aspectretinut in doctrina. <Ca si in cazul in care separatiade patrimonii
este incalcatade
fondatori, membrii sau asociatii persoaneijuridice si in cazul in care membiii
organelor de administrare
incalcaseparatiade patrimonii , se ajungela o confuziede patrimonii, cu consecintla
raspunderii directesi
persoanalea celui aare a creat confuzta in detrimentul separatiei
de patrimonii , raspunderece se
angajeazapentru datoriile persoaneij uridice. >

Separalia de patrimonii lntre patrimoniul persoanei juridice si patrimoniul
propriu al
asociatului societdlii; confuzia de patrimonii tntre patiimoniul jersoanei jiridice
si patrimoniul
propriu al asociatului societdtii;
2. Baias,F,,A.,chelaru,c.,constantinovici,
R.,Macovei
,r,,2012,Noul cod civil, comentariu
pe
articole,art.1-2664,
Bucuresti:EdituraCH Beck;
3' Cdrpenaru,S.,Piperea,G.,David,S.,20l4,
Legeasocietdfilor.Comentariupearticole,Ed.5,
Bucuresti,CH Beck;
Incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot ayea o varianta corecta cle

rdspuns)
juridica raspundepentru datoriile salecu:
I .Persoana
a.patrimoniulpropriu( cu bunurileproprii );
b' patrimoniul propriu( cu bunurile proprii cu exceptia cazuluiin care prin
),
lege s-ar dispune altfel.
2'Teoria ptevazutain Codul civil cu titlu de obligatiece revine membrilor
organelorde administrare,de
a mentie separatiade patrimonii are douacomponente:
a.dea solicita separatiade patrimonii si de a mentineaceastaseoaratie.
b' de a asiguraseparatiade patrimonii si de a mentineaceastaseparatie.
(Raspunscorect 1-b;2-b)
4.3 SURSEJURISPRUDENTIALE
1. Hotdrdreacu(ii (cameraintdi) din 15 decembrie2011 in cauza C-19112010,
accesataDe
http://curia.europa.
eu/jcms/jcms/j_6/ Ia 2g.09.20I 4

Studiu de caz- Confuziade patrimonii
53
Drept comercial
Aratati ce se retine despre confuzia de patrrimonii in jurisprudenta data.
"In eavzaC-191l10,
1
Cererea de pronunfare a unei hotdrdri preliminare privegte interpretarea Regulamentului (CE)
nr.134612000al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenld (JO L 160, p. 1,
Edilie speciald,I 9/vol. l, p. 743, denumitin continuare,,regulamentul").
2
Aceastdcererea fost formulatd in cadrul unui litigiu intre Rastelli Davide e C. Snc (denumitl in
continuare,,Rastelli"),pe de o parte, gi domnul Hidoux, in calitatede lichidatorjudiciar al societdfii
Mddiasucre intemational (denumitd in continuare ,,Mddiasucre"), pe de altd parte, in legdturd cu
extindereala prima societatea proceduriide insolvenlddeschiseimpotriva celei de a doua societ6{i.
Cadruljuridic
Dreptul Uniunii
3
Conform considerentului (6) al regulamentului, acesta se limiteazd la ,,dispoziliile care
reglementeazdcompeten{ade a deschideproceduri de insolven{dgi de a pronunla hotdrAri care
derivd direct din procedurilede insolven{dqi sunt strAnslegatede acestea".
4
Articolul 3 din regulament,careprivegtecompetenfaintemafional5,prevede:
,,(1) Competenfade a deschide procedura de insolvenld revine instanfelor din statul membru pe
teritoriul cdruia se afl5 centrul intereselor principale ale unui debitor. in cazul unei societali sau
persoanejuridice, centrul intereselorprincipale este prezumata fi, p6nb la proba contrarie,locul
unde se afli sediul social.
(2)
Atunci cdnd centrul intereselorprincipale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru,
instanfele unui alt stat membru sunt competentesd deschidd o procedurd de insolvenfd impotriva
acestuidebitor numai dacd acestaare un sediupe teritoriul acestuidin urml stat membru. Efectele
acesteiproceduri se limiteazd la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat
membru.
[ ... ] "
5
Considerentul(13) al regulamentuluiaratdcd ,,[c]entrulintereselorprincipaletrebuie sd corespundd
locului in caredebitorul igi conducein mod obi;nuit intereselegi poate,prin urmare,sI fie verificat
de cdtreter{i".
6
Articolul 4 din regulament,referitor la legeaaplicabild,prevede:
,,(1) in absenla unei dispozifii contrare in prezentul regulament, legea aplicabild procedurii de
insolvenfi qi efectelor acesteiaeste legea statului membru pe al c6rui teritoriu este deschisd
procedura[...].
[ . .. ] "
Dreptul nafional
7
Procedurade lichidarejudiciard estereglementatdde articolul L. 640-I gi urmdtoareledin code de
commerce(Codul comercial francez).In ceea ce privegteinstantacompetentdpentru deschiderea
unei asemeneaproceduri, articolul L.641-1, din acest cod face trimitere la articolul L.62I-2 din
acelagi cod, care, in versiunea care reniltd din Legea nr, 2005-845 din 26 iulie 2005 privind
salvgardareaintreprinderilor (loi n" 2005-845 du 26 juillet 2005 de sauvegardedes entreprises),
54
Drept comercial
prevedea:
,,lnstanfa competentd este tribunal de commerce fTribunalul Comercial] in cazul in care debitorul este
comerciant sau este inmatriculat in registrul profesiilor. Tribunal de grande instance [Tribunalul de
Mare Instanfd] estecompetentin celelalte cazui.
Proceduradeschisdpoate fi extinsd la una sau la mai multe persoanein cazul confuziunii patrimoniului lor
cu acela al debitorului sau in cazul fictivitalii persoaneijuridice. in acest scop, tribunalul care a
deschisprocedurainifiali rdmAnecompetent."
Acfiunea principald gi intrebdrile preliminare
8
Prin hotdrdreadin 7 mai 2007, tribunal de cornmercede Marseille [Tribunalul Comercial Marsilia
(Franfa)l a deschisproceduralichiddrii judiciare a M6diasuire, al cdrei sediu social era la Marsilia,
Ei l-a numit pe domnul Hidoux in calitatede lichidatorjudiciar.
9
In urma acestei hotdrAri, domnul Hidoux a solicitat citarea in fafa aceluiagi tribunal a societd{ii
Rastelli, al cdrei sediu social era la Robbio (Italia). lnvocAndconfuziuneapatrimoniilor celor doud
societdfi,a solicitat extindereala societateaRastelli a procedurii de lichidare deschiseimpotriva
Mddiasucre.
10 Prin hotdrdreadin 19 mai 2008, tribunal de commercede Marseille s-a declarat necompetentin
raport cu articolul 3 din regulament,pentru motivul cd Rastelli aveasediul socialin Italia qi nu avea
niciun sediuin Franfa.
1l
Pronun{dndu-seasupra cdii de atac referitoarela competenfdformulatd de domnul Hidoux, prin
hotirAreadin 12 februarie2009, cour d'appel d'Aix-en-Provence(Curteade Apel Aix-en-Provence)
a schimbataceasti hotlrAre qi a declaratcompetenttribunal de commercede Marseille. in aceastd
privinfd, cour d'appel a relinut cd cererealichidatoruluijudiciar nu viza deschidereaunei proceduri
de insolvenldimpotriva Rastelli, ci extindereala aceastdsocietatea procedurii lichiddrii judiciare
deja deschiseimpotriva Mddiasucre,si cd, in temeiul articolului L.621-2 din Codul comercial,
instanfa competentdsi statuezecu privire la o asemeneacerere de extindere este cea a deschiderii
proceduriiiniliale.
12
Sesizatdcu un recurs formulat impotriva acesteihotfiari, Cour de cassation(Curtea de Casa{ie)a
hotdrdt sd suspendejudecarea cauzeiqi sd adresezeCu(ii urmdtoareleintrebiri preliminare:
,,1) Atunci cdnd o instan{i dintr-un stat membru deschide procedura principald de insolven!5 a unui
debitor,refinAndcd centrulintereselorsaleprincipalese afld pe teritoriul acestuistat,[r]egulamentul
[...] se opune aplicdrii de cdtre aceastdinstanfi, doar pe temeiul constatdriiunei confuziuni intre
patrimoniul debitorului Ei cel al acesteisocietdfi,a unei norrne din dreptul na{ional care ii acordd
competen{ade a extinde procedurala o societateal cdrei sediu social este situat intr-un alt stat
membru?
2)
ln cazul in care acliunea pentru extinderea procedurii trebuie sd fie analizatd ca o acliune vizAnd
deschidereaunei noi proceduri de insolvenfi, subordonat5,pentru ca instanfadin statul membru
sesizatdinitial se fie competentdsd o solufioneze,demonstrdriifaptului cd societateavizatd,de
extindereare in aceststat centrul intereselorsale principale, aceastddemonstrarepoate sd rezulte
doar din constatareaconfuziunii patrimoniilor?"
Cu privire la intrebdrile preliminare
Cu privire la prima intrebare
IJ
t4
Prin intermediulprimei intrebdri,instanfade trimitere solicitd,in esenld,sd se stabileascddacd regulamentul

trebuie interpretat in sensul cd o instan{d a unui stat membru care a deschis o procedurd principala de
insolven!5impotriva unei societdfi,relindnd cd centrul intereselorprincipale ale acesteiase afl5 pe teritoriul
acelui stat,poate extinde,in temeiul unei norme din dreptul nalional,procedurala o a doua societate,al cdrei
sediu social este situat intr-un alt stat membruodoar pe temeiul unei confuziuni a patrimoniilor celor dou6
societ6!i.
Cu titlu introductiv, trebuie subliniat cd regulamentulnu con{ineo normd de competen{d,jurisdic{ionaldsau
legislativd,care sd se refere expresla extinderea,pentru motilul confuziunii patrimoniilor, a unei proceduri
de insolven{ddeschiseintr-un statmembru la o societateal cdrei sediusocial se afl6 intr-un alt statmembru.
))
Drept comercial
l5
lb
t7
t8
10
20
21
22
1A
25
Astfel, in ceea ce privegte competenlajurisdiclionald, la articolul 3, regulamentulnu prevede decAt doud

criterii, care corespundcelor doud tipuri de proceduri diferite. Conform alineatului (1) al acestui articol,
centrul intereselorprincipale ale unui debitor, prezumata fi locul sediului social pentru o societate,acordl
competen{dinstan{elordin statul membru pe teritoriul cdruia se afl6 acestapentru a deschideo procedurd
denumitd ,,principal6",care produce efecte universale,in sensul cd aceastase aplicd bunurilor debitorului
situatein toate statelemembre in care regulamentulesteaplicabil.In temeiul alinearului(2) al acestuiarticol,
prezenta unui sediu al debitorului permite instanfelor statului membru pe teritoriul cdruia se afl6 respectivul
sediu sd deschid[ o procedurd denumiti ,,secundar6"sau ,,teritoriald", ale cdrei efecte sunt limitate la bunurile
debitorului situate pe teritoriul acesfui din urmd stat (a se vedea in acest sens Hotdrdrea din 2 mai 2006,
Eurofood IFSC, C-341l04,Rec., p. i-3813, punctul 28, gi HotdrAreadin 17 noiembrie2017, Zaza Retail,
C-112110,nepublicati inci in Repertoriu,puncful 17).
In ceeace privegtelegea aplicabild,in temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulament,aceastadepindede
stabilireainstanlei competentedin punct de vedere internalional.Astfel, in ceea ce priveqte atAt procedura
principald de insolven{d,cdt Ei procedurasecundardsau teritorialdde insolven{6,legeastatului membru pe al
cdrui teritoriu este deschisdproceduraesteaplicabildrespectiveiproceduride insolvent6gi efecteloracesteia
(a se vedeain acestsensHotdrdreaEurofood IFSC, citatd anterior,punctul 33, Ei Hotdrdreadin 21 ianuarie
2010,MG ProbudGdynia,C-444101,
Rep.,p. I-417,punctul25).
Jindnd seamade rolul care revine criteriului competen(eijurisdic{ionale,trebuie,agadar,sd se cercetezecare
estecriteriul susceptibil a fi aplicat in catza principalS.
In aceastdprivinta, nu rezultd ci s-ar fi suslinut cd Rastelli are in Fran{a un sediu in sensul jurisprudenlei
Cu(ii, Ei anume o structurd care sd cuprindd un minim de organizare gi o anumita stabilitate in vederea
desfrEurariiunei activitdfi economice (a se vedea Hotdrdreadin 20 octombrie 2011, Interedl, C-396109,
nepublicatdinca in Repertoriu,puncful 64), In acestecondi(ii, articolul 3 alineaful(2) din regulamentnu poate
sd iEi gdseascdaplicarea.
Prin urmare, trebuie sd se limiteze cercetareala aspectuldacd o competenldjurisdic[ionaldpentrujudecarea
unei acliuni avdndca obiect extindereaunei proceduride insolvenfdse poateintemeiape articolul 3 alineatul
(1) din regulament.
In acest context, trebuie amintit cd Curtea a stafuat cd articolul 3 alineatul ( I ) din regulament trebuie
interpretatin sensul cd atribuie de asemeneao competen{5internafionaldinstan{elorstatului membru pe
teritoriul cdruia a fost deschisdo procedurd de insolven{d pentru judecarea unei ac{iuni care rezultd in mod
direct din procedurade insolvenfi iniliald $i careestestrdnslegatdde aceasta,in sensulconsiderentului(6) al
regulamentului(a se vedeaHotdrdreadin 12 februarie2009, Seagon,C-339107,
Rep., p. I-767, punctele 1921). Agadar,trebuie sE se examinezedacdo cererede extinderea unei proceduri de insolven[6motivatd de o
confuziunede patrimonii,precumcea in discu{iein catza principald,poatefi consideratdo asemeneaac{iune.
Domnul Hidoux gi guvernul francez suslin cd o acfiune avdnd ca obiect extinderea unei proceduri de
insolven{dpentru motilul confuziunii patrimoniilor trebuie consideratdo ac{iunecare rezulti in mod direct
din procedurade insolven{ainifialS qi careestestrAnslegatdde aceasta.in sprrjinul tezei lor, acegtiasuslin cd,
astfel cum se prevede in dreptul francez, care constituie legea aplicabila procedurii iniliale in temeiul
articolului 4 alineatul(l) din regulament,o asemeneaextinderenu are drept consecin[ddeschidereaunei noi
proceduri,care ar fi autonomdin raport cu proceduradeschisdini1ial,ci are drept consecin{dnumai extinderea
efectelor procedurii iniliale la o alt6 entitate.Ei deduc din aceastacd o instan{6francezdcare a deschiso
procedurdprincipald de insolven{din privinfa unei societd{istabilitein Fran{aestecompetent6de asemenea
pentruextindereaproceduriila o altd societate,careigi are sediulsocialintr-un alt stat membru.
In consecinfd,aceastl tezd se bazeaz6,in esenfd,pe argumentulpotrivit c6ruia,in dreptul francez,extinderea
unei proceduriprincipalede insolven{dnu instituieo noud procedurd,ci se limiteazds6 integrezein procedura
deschisi deja un debitor suplimentaral c6rui patrimoniuesteinseparabilde cel al primului debitor.
Aceastdunicitate de procedurdnu poate mascatotugi faptul, reievat de guverneleolandezgi austriac,precum
gi de Comisia Europeand,c6 extindereaprocedurii iniliale la un debitor suplimentar,distinct din punct de
vederejuridic de cel vizat de aceasti procedurd,produce in privinla acestuiadin urmd aceleaqiefecte ca
decizia de deschiderea unei oroceduri de insolventd.
in fond, aceastd arralizitse coroboreazAcu imprejurarea, ardtatdde instan(a de trimitere, cd, deEi unicitatea
procedurii estejustificatd de constatareacd cei doi debitori formeazl, dtn cauzaconfuziunii patrimoniilor lor,
o unitatede fapt, aceastAconstatarenu are inciden{dasuprapersonalitdliijuridicea celor doi debitori.
Or, Curteaa stafuatc5, in cadrul sistemuluide stabilirea competenteistatelormembre instituit de regulament,
care se bazeazi,pe centrul intereselorprincipale ale debitorului, existd o competen!6jurisdiclionald proprie
56
Drept comercial
26
27
28
29
pentru fiecare debitor care constituie o entitate distinctd din punct de vederejuridic (HotdrdreaEurofood
IFSC, citatd anterior,punctul 30).
EstenecesarsI se deducddin aceastacd o deciziecareproducein privinla unei entitalijuridice aceleagiefecte
ca decizia de deschiderea unei proceduri principale de insolvenld nu poate fi luata decdt de instanlele statului
membru aarear fi comoetenteoentru deschidereaunei asemeneaproceduri.
in aceastbprivinfi, trebuie amintit cd articolul 3 alinearul(1) di; regulamentconferd,in vedereadeschiderii
unei asemeneaproceduri,o competen{i exclusivdinstanlelordin staful membru pe teritoriul cdruia debitorul
are centrul intereselorsale principale.
Prin urmare, posibilitatea ca o instanfd desemnatdcompetent6,in conformitate cu aceastadispozilie, in
privin{a unui debitor sd supund, in temeiul legii sale na{ionale, o altd entitate juridici unei proceduri de
insolven{d numai pentru motivul unei confuziuni de patrimonii, fird sb cerceteze unde se afld centrul
intereselorprincipale ale acestei entitdfi, ar constitui o eludare a sistemului instituit de regulament.Din
aceastaar rezvlta in special un risc de conflict pozitiv de competenldintre instanlele diferitor state membre,
conflicte pe care regulamentula intenfionat tocmai s6 le evite pentru a asigura o unitate de tratamental
procedurilor de insolvenld in cadrul Uniunii.
Prin urmare, trebuie sI se rdspundl la prima intrebare adresatdcI regulamentul trebuie interpretat in sensul cd
o instan{da unui stat membru care a deschiso proceduraprincipald de insolven{dimpotriva unei societdfi,
re{inAndcd centrul intereselorprincipale ale acesteiase aflI pe teritoriul acelui stat, nu poate extinde, in
temeiul unei norme din dreptul na{ional, aceastdprocedurdla o a doua societate,al cirei sediu social este
situatintr-un alt stat membru,decdtcu conditriade a se demonstraci centrul intereselorprincipaleale acesteia
din urm6 se afld in primul stat membru.
Cu privire lq a doua tntrebqre
JU
3l
)z
JJ
J+
35
Prin intermediul celei de a doua intreblri, instan{ade trimitere solicit6, in esen}5,sd se stabileasc6dacd
regulamentultrebuie interpretatin sensulcd, in ipotezain care o societate,al cirei sediu social estesituat pe
teritoriul unui stat membru,estevizatd de o ac(iuneprin care se incearci si se extindbin privinfa sa efectele
unei proceduri de insolvenld deschiseintr-un alt stat membru impotriva unei alte societdli, stabilite pe
teritoriul acestuidin urmd stat, simpla constatarea confuztunii patrimoniilor acestorsocietblieste sufrcientd
pentru a demonstracd centrul intereselorprincipale ale societdlii vizate de ac{iunearespectivdse afld de
asemeneain acestdin urmd stat.
Cu titlu introductiv, trebuie amintit cd no{iunea ,,centrul intereselorprincipale" ale debitorului, in sensul
articolului 3 alineatul(1) din regulament,esteo nofiuneproprie acesruiadin urm6, care, in consecint6,are o
semnificalie autonomd si, prin urrnare, trebuie interpretatd in mod uniform Ei independent de legisla{iile
nalionale(HotdrdrileEurofood IFSC, punctul 31, qi Interedil, punctul 43,citate anterior).Deqi regulamentul
nu prevede o dehnilie a acesteinoliuni, totugi sfera sa de aplicare este clarificat6 de considerentul(13) al
regulamenfului, conform cdruia ,,[c]entrul intereselor principale trebuie sd corespund6locului in care
debitorul iqi conducein mod obiEnuitintereselegi poate,prin urmare,sd fie verificat de cdtreterli" (Hotardrile
Furofood IFSC, puncful 32, Ei Interedil,punctul47, citateanterior).
In cazul societdlilor,centrul intereselorprincipale este prezumat,conform articolului 3 alineatul (1) a doua
teza din regulament,a fi locul in care se afl6 sediul social. Aceastd prezum[ie gi referirea din cuprinsul
considerentului(13) al regulamenfului la locul in care debitorul igi conduce intereseleexprimd voinla
legiuitorului Uniunii de a da prioritate locului unde se afld administra{iacentralEa societdlii drept criteriu de
stabilirea competentei(HotdrdreaInteredil,citatdanterior,punctul48).
Referitor la acelaqi considerent,Curtea a stafuat cd centrul intereselorprincipale ale debitorului trebuie
identificat in func{ie de criterii obiective 9i totodatd verificabile de cdtre terli, pentru a garantasecuritatea
juridicd qi predictibilitateain legdturd cu determinareainstan{ei competentepentru a deschideprocedura
principaldde insolvenfd(HotarArileEurofoodIFSC, punctul 33, gi Interedil,puncful49, citate anterior).
Cu privire la o societate,Curtea a precizat c6, in ipoteza in care organele sale de conducere gi de control se
afld.la locul sediului social, iar deciziile de administrarea societdfii sunt luate in acest loc, intr-un mod
verificabil de cdtre terfi, prezum{iaprevdzuti la articolul 3 alineatul (1) a doua tezd din regulamentestepe
deplin aplicabila(HotdrdreaInteredil,citatdanterior,punctul 50).
O rdsturnarea acesteiprezumtii esteposibila atunci cAnd,din punctul de vedereal te4ilor, locul administraliei
centralea unei societdli nu se afl5 la sediul social. In acestcaz, prezumlia simpld prevdzutdde legiuitorul
Uniunii in favoareasediuluisocial al acesteisocietd{ipoatefi inldturatddaci elementeobiectiveEi venficabile
de cdtre te4i permit stabilirea existen{ei unei situa{ii reale diferite de cea pe care localizarea la respectilul
\/
Drept comercial
36
JI
38
39
sediu social se presupunecE o demonstreazl(HotdrdrileEurofood IFSC, punctul 34, qi Interedil,punctul 51,

citate anterior).
Aceste elementetrebuie apreciateglobal, linAnd seamade imprejurdrile specificefiec6rei situalii (Hotardrea
Interedil,citatd anterior,punctul 52),
Cu privire la ipoteza, vizatd in a doua intrebare, a unei confuziuni a patrimoniilor a dou6 societdli, din
explicafiile oferite de guvernul francez reiese faptul cA, pentru a caracterizao asemeneasitua{ie, instanla
na{ionala se sprijina pe criterii alternative, intemeiatepe existenla unei confuziuni de conturi Ei, respectiv, pe
existen{a unor relalii financiare anormale intre acestesocieti{i, precum organizareadeliberat6 de transferuri
de active frri contrapresta{ie.
Dupd cum au susfinutatdt guvernelefrancez,olandezgi austriac,cAt gi Comisia, asemeneaelementesunt in
generaldifrcil de verificat de cdtre terfi. In plus, o confuziunea patrimoniilor nu implicd in mod necesarun
centru unic de interese.Nu se poate exclude astfel ca o asemeneaconfuziune sd fie organizatdde la doud
centre de conducereEi de control, situatein dou6 statemembre diferite.
Prin urmare, trebuie sd se rdspundi Ia intrebarea adresatdcd regulamentul trebuie interpretat in sensul c6, in
ipoteza in care o societate, al cdrei sediu social este situat pe teritoriul unui stat membru, este vizatd de o
acliuneprin care se incearcdsd se extinddin privinla sa efecteleunei proceduride insolven{ddeschiseintr-un
alt stat membru impotriva unei alte societS{i,stabilitepe teritoriul acestuidin urmd stat, simpla constatarea
confuziunii patrimoniilor acestor societEli nu este suficientS pentru a demonstra cd centrul intereselor
principale ale societd{ii vizate de ac{iunea respectivd se afld de asemeneain acest din urma stat. Pentru
rdsturnareaprezumfieipotrivit cdreiaacestcentru se afl6 la locul sediului social, estenecesarca o apreciere
globala a ansambluluielementelorrelevantesa permitd si se stabileascdfaptul cd, intr-un mod verificabil de
cdtre ter{i, centrul efectiv de conducereqi de control al societa}ii vizate de actiunea aare arc ca obiect
extindereaproceduriise situeazdin statulmembru in carea fost deschisdprocedurade insolvenldini[iald.
Pentruacestemotive, Curtea(Cameraintdi) declard:
r)
z)
Regulamentul(CE) w. 134612000al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenfE

trebuie interpretatin sensulcd o instanfda unui staf'membrucare a deschiso procedurdprincipala de
insolvenld impotriva unei societdli,refindnd cd centrul intereselorprincipale ale acesteiase afld pe
teritoriul acelui stat,nu poate extinde,in temeiul unei norme din dreptul nalional,aceastdprocedurdla
o a doua societate,al cdrei sediu social este sifuat intr-un alt stat membru, decdt cu condilia de a se
demonstrac6 centrul intereselorprincipaleale acesteiadin urmd se afl6 in primul statmembru.
Regulamentulnr. 134612000trebuieinterpretatin sensulcd, in ipotezain care o societate,al cdrei sediu
social este situat pe teritoriul unui stat membru, este vizatd de o acliune prin care se incearc6si se
extindd in privinla sa efectele unei proceduri de insolvenla deschiseintr-un alt stat membru impotriva
unei alte societ6{i, stabilite pe teritoriul acestui din urm6 stat, simpla constatarea confuziunii
patrimoniilor acestorsocietdlinu estesuficient6pentrua demonstracd centrulintereselorprincipaleale
societdlii vizate de ac{iunearespectivd se afl6 de asemeneain acest din urmd stat. Pentru rdstumarea
prezum{iei potrivit cdreia acest centru se afl6 la locul sediului social, este necesarca o apreciere
globald a ansamblului elementelorrelevante sd permita sd se stabileascafaprul c6, intr-un mod
verificabil de cdtre terti, centrul efectiv de conducereqi de control al societdliivizate de acliuneacare
are ca obiect extindereaprocedurii se situeaz6in staful membru in care a fost deschisdprocedurade
insolventdinitiala."
(Hotdrdrea curlii (Camera intdi) din 15 decembrie 2011 in

http ://curia.europa.eu/jcmsI lcmslj _6I la 28.09.2014)
cavza C-19112010, accesata pe
58
Drept comercial
nn TNvAIARE5
r.rNrrATEA
DBSPREELONGARJA RASPUNDERII PENTRU OBLIGATIILE SOCIETATII
DE LA PATRIMONIUL SOCIETATIILA PATRIMONIULASOCIATILOR IN CAZUL
ANUMTToR TIpoLocII SoCIETARE - srnrnzA
OBIECTIVELE IINITATII DE INVATARE 5

. insusirea tezei elongariiraspunderiipentruobligatiilesocietatii de la patrimoniul
in cazulanumitortipologiisocietaresi a infrdngerea
societatiila patrimoniulasociatilor
tezei rdspunderiilimitate a asocialilorpentru obligaliile societilii qi precum si
juridiceale acesteia
pentrupatrimoniulpersoanei
fizice casrearecalitatea
consecinfele
coNTTNUT
5.1 infrf,ngerea tezei rispunderii limitate
obliga{iile societi{ii qi consecinfeleacesteia
a asociafilor pentru
Asociatii anumitor tipologii societarecu personalitatejuridica, prevantte

de Legea 3Ill990 si anume cei ai societatii in nume colectiv precum si
asociatii comanditati din societatea in comandita simpla si cei din
societatea in comandita pe actiuni prin efectul legit/ex lege, raspund
pentru obligatiile societatii,nelimitat si solidar- art.3, alin.2.(V. doctrina
Raspunderea
in numecolecfiv,subsolul2 si
Sauleanu,L.,
asocicttilor
in societatile
si
doctrina
acolo
citata
trimite
la
din
3
demersurile oerioadaxix - xx de evitarea
a ,,raspunderii
in infrnitum").
Prin abaterede la principiul stabilit de art,3, alin.l din Legea 31.11990,
conform caruia obligatiile sociale sunt garantatecu patrimoniul social,
raspundereaasociatilor in societateain nume colectiv si a asociatilor
comanditatiin societateain comanditasimpla si in comanditape actiuni
pentru obligatiile societatii se caracterizeazapirn intinderea nelimitata la
aportul adus la capitalul social al societatii si prin solidaritateaintre
asociati.
O componentaesentialacare se adaugaraspunderiireglementatede art.3,
alin,2 din Legea 3111990estesubsidiaritatea
raspunderiiasociatilorfata de
raspundereasocietatii,subsidiaritatereglementatade afi3, alin.2,teza aII
a din Legea 3111990.Creditorii societatiiin nume colectiv si ai societatii
in comanditasimpla si in comanditape actiuni se vor indreptamai intii
impotriva acesteia,pentru obligatiile societaresi numai daca societateanu
le platestein termende cel mult 15 zile de la datapunerii in intdrziere.
5.2 Pozifionarea creditorilor socie{i{ii in raport cu patrimoniul

propriu al asociatului
ln esenta,pozitionareacreditorilorsocietatiiin nume colectiv si ai
societatiiin comanditasimplasi in comanditape actiuni in raportde cu
59
Drept comercial
patrimoniul propriu al asociatului este urmatoarea: acestia pot urmari,
intemeiat pe prevederile art.3, alin.2 din Legea 3l I 1990, patnmoniul
propriu al asociatului, raspunderea acestuia pentru obligatiile societatii
fiind nelimitata si solidara sub rezerva, indeplinirii conditiei corelative
si anume subsidiaritatea fata de raspunderea societatii. (V. doctrina
Sauleanu,L.,Raspundereaasociatilor in societatile in nume colectiv,Revista
Romana de Drept al Afacerilor 112014, apreciaza ca, ipoteza conditionarii
creditorilor de a trece mai intai la executareasilita a societatii dilueaza
raspundereanelimitata si solidara a asociatilor, dar totodata ca, legiutorul nu
face distinctie intre obligatiile societatii, nici in privinta obiectului nici a
naturii, pentru care poate fi atrasaraspundereaasociatilor).
Practica ne releva si aici, din perspectiva potentialului litigiului,

ipoleza constestatieila executareformulata de catre asociat sau de catre
creditorul personal al acestuia,pentru a se contestaexecutareasilita
pomita de catre creditorul societatii impotriva asociatului,fara a se fi
adresatin prealabil societatii,adica raportatla nendeplinirea cerintei
subsidiaritatiiraspunderiiasociatului.(v. ;i doctrina in acelagi sens in
Carpenaru,S.,
2072,Dreptcomercialroman).
Remarcam aici, spre deosebirede concluziile analizei patrimoniului
efectuate ut supra pentru persoana fizica autorizata si societatea
simpla, din perspectiva urmaririi de catre creditori a patrimoniului
propriu a persoaneifizice autorizate,respectiva asociatilor societatii
simple urmatoarele:
- creditorii profesionali ai persoaneifizice urrnarescbunurile afectate
profesiei din patrimoniul de af.ectatiune,diviziune interpatrimonialaa
patrimoniului propriu al acestei persoane, respectiv creditorii
profesionaliai societatiisimpleurrnarescbunurile comueale asocierii;
- creditorii care detin un drept de creantadecurgangdin activitatea
profesionala- creditorii societatii, de aceastadata, vor urmari cu
preferinta/prioritate, bunurile care fac obiectul patrimoniului societatii
si pot urmari, in subsidiar,in masurain care creantanu va fi platita in
termende 15 zile, bunurile din patrimoniulpropriu al asociatului.
lntinderea raspunderii asociatilor fata de creditorii societatii este
nelimitata, similar celei a persoaneifizice autorizatefata de creditorii
profesionali, in timp ce asociatii/societarii din societatea simpla
raspund limitat, proportional cu aportul lor la patrimoniul de
afectatiuneal societatiisimple.
In concluzie,persoanajuridica este titulara de drepturi si obligatii in
nume propriu, iar raspundereapentru obligatiile societatiicunoaste,in
cazuri espresdeterminate,raportat la prevederiieart.3, alin.2 ale Legii
3111990,ipoteze ex lege de elongarea raspunderiipentru obligatiile
societatiiinsprepatrimoniul altor persoanesi anumeinsprepatrimoniul
asociatilor.
Aceasta elongare opereazadejure, esteexceptia,cantl in care <<legea
dispune altfel l prevazut de art.193, alin.l, teza finala, adica, in
concreto, priveste raspundereaasociatilorpentru obligatiile societatii,
60
Drept comercial
cuprinsa in Legea 3ll1'990 pentru asociatii din societateain nume
colectiv si asociatiicomanditati din societateain comanditasimpla si
in comanditape actiuni.
Legea 3l/1990 prevede,in art.3, alin.2 in scopul protejarii creditorilor
societatii aproprierea de catre acestia unui alt patrimoniu, care se
alatura patrimoniului societatii, este vorba despre patrimoniului
personal al asociatilor societatii in nume colectiv si ai societatii in
comandita simpla si in comandita pe actiuni, daca si numai in masura
in care societateanu le platestein termende cel mult 15 zile de la data
punerii in intarziere.
Pe cale de conscinta,constituirii persoaneijuridice-societate in aceste
ipoteze determinate nu ii este sortita menirea de tehnica juridica de
limitarea a raspunderii, pentru asociatii in societateain nume colectiv,
precum si pentru asociatii comanditati in societatea in comandita
simpla. Pentru categoriile de asociati indicate ut supra limitarea
intinderii raspunderii nu mai estementinuta, fiind inlaturata ex lege, pe
ratiuni tinand de protejarea creditorilor creditorilor societatii in nume
colectiv si ai societatiiin comanditasimpla si in comanditape actiuni ,
deci are caracter protectiv pentru acestiadin urma.
5.3 Interferen{e cu procedura insolven{ei
O prevedere avand consecintesmilare art.3, alin.2 din Legea 3ll1990
era cuprinsasi in materia insolventei,in arl. 126 din Legea 85/2006qi
este prevdzuIdin art.164din Legea 85/2014 si a a fost calificata ca
reprezentand "o extindere automata a procedurii, de la averea
debitorului Ia averea personala a asociatului raspunzator nelimitat
pentru pasiwl societatii.>(Turcu, I., Botina, M., 2013, p. aI7)
atragand posibilitatea de executareasilita a categoriilor de asociati
nominalizati ut supra, de catre creditori , aplicabila in cazul in care
bunurile care alcituiesc averea unei societ[li in nume colectiv ori in
comanditd( precum si a unui grup de interes economic) nu sunt
suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv
consolidat de creanle.Intr-o atare ipoteza, judecitorul-sindic va
autoriza executareasilit6, in condiliile legii, impotriva asociatilor cu
rdspundere nelimitatd pronunldnd o sentinld definitivd si executorie,
care va fi pusdin executarede lichidator,prin executorjudecitoresc.
"Art. 68. - 0) in cazul unei cereri introdusede o societatein nume
colectiv sau tn comanditd, acea cerere nu va fi consideratd ca fiind
fdcutd;i de asociatii cu rdspunderenelimitatd ori, in condi;iile art. 70,
si impotriva lor.
(2) O cerere introdusd de un asociat cu rdspundere nelimitatd ori
impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fdrd efectejuridice cu
privire la societatea in nume colectiv sau in comanditd din care face
parte.
(3) Prevederile alin. (t) ;i (2) se aplicd, in mod corespunzdtor,in
privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de
membrii acestora."
61
Drept comercial
"Art. 164. - in cazul in care bunurile care alcdtuiesc ayerea unui grup
de interes economic ori a trnei societdyi tn nume colectiv sau in
comanditd nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in
tabelul definitiv consolidat de creanle, impotriva grupului sau a
societdlii judecdtorul-sindic va autoriza executareasilitd, in condiliile
legii, impotriva asociatilor cu rdspundere nelimitatd sau, dupd caz, a
membrilor pronuntand o sentintd executorie, care vq fi pusd in
executarede lichidatorul judiciar, prin executorjudecdtoresc."
5.4. Tezr rispunderii limitate a asociafilor pentru obligatiile
societi{ii qi consecin{eleacestora
Prevederile art.3, alin.3 al Legii 3lll990 reglemenleazasituatia
raspunderiipentru obligatiile societatiipentru actionariiin societateape
actiuni, asociati comanditari in societateain comandita simpla si pe
actiuni, precum si pentru asociatii in societateacu raspunderelimitata
care raspund numai pana la concurentacapitalului social subscris,pe
cale de consecinta,alta va fi pozitionareacreditorilor acestortipologii
societare(creditorilor social) fata de constitutorii acestora.Avand ca
fundamenta teza raspunderii limitate enuntata ut supra creditorii
societd{ii nu vor urmari patrimoniul asociatului, deoareceraspunderea
asociatului/lorpentru obligatiile societatiieste limitata la aportul adus
la capitalulsocial al societatii,
O alta categorie de creditori, creditorii personali ai actionariilor in
societatea pe actiuni, ai asociatilor comanditari in sobietatea in
comanditasimpla si pe actiuni, precum si ai asociatilorin societateacu
raspunderelimitata, in acordcu prevederllearL66,alin.1 si 2 din Legea
3111990,pot s6-gi exercite drepturile lor, pe durata societatii, numai
asuprape4ii din beneficiile cuveniteasociatuluidupd bilan{ul contabil,
iar dupd dizolvarea societdfii, asupra pdrlii ce i s-ar cuveni prin
lichidare. Creditorii personaliai asociatuluipot totuqi popri, in timpul
duratei societdtii,in temeiul prevederilor arL.66,alin. 2, pe4ile ce s-ar
cuveni asociatilorprin lichidare (asupra caracterului inadmisibil al
infiintarii popririi asupra partilor sociale detinute de catre
asociatul -debitorul, fiind admisibila poprirea doar pentru pdrlile
ce s-ar cuveni asocialilor prin lichidare, v.E.Oprina, I.Garbulet,
2013,p.29I; asupra naturii asiguratorii a popririi, reglementata de
art.969 si urmatoarele Cod de Procedura Civila, v. I.Adam,
C.N.Savu, 2070, p 217) sau pot sechestra gi vinde acliunile
debitorului lor. prevederile art.66 nu au fost scutite de interpretari
doctrinare din perspectiva campului lor de aplicare, in sensul ca,
sechestrarea si vinderea
acliunilor debitorului
astfel
reglementata vizeaza numai actionarii din societatile pe actiuni
sau in comandita pe actiuni.In acest sens v. Carpenaru,St.,D,
Piperea, David., 2014, p.241, Y. Sauleanu, 2012, Societatile
comerciale.Studii, Bucuresti, Universul Juridic, p.72 si I.Adam,
C.N.Savu,
20i0,p 217)
62
Drept comercial
Deci, pe durata societatii,creditorii personaliai actionarilorin societatea
pe actiuni, ai asociatilorcomanditariin societateain comanditasimpla si
pe actiuni, precum si ai asociatilorin societateacu raspunderelimitata nu
isi pot execitadrepturile asuprabunurilor adusede catre asociatca aport
in societate,deoareceacesteas-au transferat, in acord cu prevederile
art.65 din Legea 3Ill990 in patrimoniul societatii,(in conditiile in care
partile nu au prevanfi altfel, respectiv un aport in folosinta) devenind
bunurile proprii ale societatii, iar patrimoniul societatii este eminamente
distinct de patrimoniul propriu al fiecarui asociat.
Creditorii personali ai constitutorilorsocietatilormai mai sus enumerati
isi pot exercita drepturile doar asupra pdrlii din beneficii- dividendele
cuvenite asociatuluidupl bilanpl contabil, iar dupd dizolvareasocietdlii,
asuprapdrlii ce i s-ar cuveni asociatuluiprin lichidare, deoareceacestea
vor intra in patrimoniul propriu al asociatului, la momentul ditribuirii lor.
Aceastaprevederediferd de ceaprivitoare la statutulcreditorilorpersonali
ai asociatului/ societaruluiin societateasimpla, deoarecesi acestia au
dreptul de a cere sd se inapoieze sau sd se despartd ,si sd se atribuie
debitorului sdu (asociat/societarin societateasimpla) parteace se cuvine
acestuiadin bunurile comune ale asocialilor, dar de asemeneanumai dupa
dizolvarea,respectivlichidareasocietatiisimple.
Corelativ prevederilor art.66 din Legea 3111990,art. 206, alin.l din
aceeasilege, prevede dreptul creditorilor personalai asociatuluidintr-o
societatein nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspuiiderelimitata
de a face opozitie impotriva hotararii adunarii asociatilorde prelungire a
duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite
printr-un titlu executoriu anterior hotararii. (argumentul pentru care
creditorii personali ai actionarilor din societatile pe actiuni si in
comandita pe actiuni nu au dreptul de opozitie este ca, acestia pot
exercita dreptul prevazut de art.66, alin.2 pe durata societatii,v.

Carpenaru,St.,D, Piperea, David., 2014, Legea societatilor
comerciale. Comentariu pe articole, ed.5, Bucuresti, Editura
C.H.Beck, p.720 si in LAdam, C.N.Savu, Legea societatilor
comerciale;Comentarii si explicatii, Ed.CHBeck, Bucuresti,2070,
p33$. Admitereaopozitiei, obligaasociatiisa decida, in termende o
luna de la data la carehotarareaa devenitirevocabila,dacaintelegsa
renuntela prelungiresausa excludadin societate
pe asociatuldebitoral
oponentului.
CONCEPTE SI TERMENI DE RETINUT

Rdspunderea asocialilor; creditorii societdlii; creditorii asociatului; elongare a
raspunderii obligaliile societdlii;
63
Drept comercial
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
l. Adam, I., Sal'u, C.N, Legea societatilor comerciale;Comentariisi explicatii, Ed.CHBeck, Bucuresti,
20r0;
2. Carpenaru,St.,D,
Piperea,David.,2014,Legeasocietqtilorcomerciale.
pe articole,ed.5,
Comentariu
Bucuresti,EdituraC.H.BecK;
3. Carpenaru,S.,
2012 ,Dreptcomercialroman,Bucuresti:
All Beck;
4. Sauleanu,L.,
Raspunderea
asociatilorin societatilein numecolectiv,RevistaRomanade Drept al
Afacerilorll20l4;
5. Sauleanu,L2012,Societatilecomerciale.Studii,
Btctresti, UniversulJuridic;
6. Turcu,L, Botina,M., 2013,Dreptulafacerilorintreprinderii.Vol.I,
Praxis,Bucuresti:CH Beck,p.34?'7.
TEST DE AUTOEVALUAREnr. 5
lncercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

1.ln cadrul societatii asociatii rdspund nelimitat, solidar si subsidiar dupa cum :urmeaza'.
a.asociafiicomanditari in societateain comanditd simplS;
b.actionarii in societateain comanditdpe acliuni;
c.asocialiiin societateain nume colectiv;
2.Dacd in actul constitutiv nu se prevedealtfel, bunurile aportatein naturd la capitalul social al
societatii trec in proprietateasocietdtii in momentul:
a.inmatriculdrii societdtii in Registrul Comerfului;
b.publicdrii in Monitorul Oficial a actului constitutiv al societd{ii:
c.preddrii efective a bunului care face obiectul aportului;
3.Asociafiicomanditalirdspundpentruobligaliile societdlii:
a.subsidiar,solidar,nelimitat
b.solidarsi nelimitat.
(Raspuns corect l-c;2-a, 3-t. )
5.5 SURSEJURISPRUDENTIALE
1. Sentinfanr. 624612008,
dosarw.354128812008accesatpe htto://jurisprudentacedo.com/Contestatie-laexecutareNerespectarea-prevederilor-Leeii-nr.85/2006.html
la datade 20.10.2014
64
Drept comercial
Studiude caz
Arata{i ce se re{ine despre executareaasupra patrimoniului asociatului in societateain nume colectiv,in
jurispruden{a dati.
"Prin actiuneaformulatd si inregistratdpe rolul acesteiinstanlecu nr. 3541288i2008contestatoarea

SC N.NS
SPRL a formulat contestatie,in contradictoriucu intimatul B. E. J., impotriva opera{iuniide distribuirea preplui de
230.000 lei, incasat de intimat, in urma adjudecdrii imobilelor din Rm.VAlcea,:teren 600 m.p. qi constructie
P+1+mansarddproprietateasofilor S. la licrtatiadin 19.12.2007cdtreadjudecdtorC. A. din Rm.V6lcea.
in motivare se sustinec6 in baza SentinteiTribunalului Vdlcea nr, 1768/13,11.2003au fost atrasela masa
credalda falitei SC S.&C. SNC, bunurile proprietateapersonalda asociafilordebitori S. E. gi S. C. din Rm.Vdlcea,.
Ca urmare a anuldrii licitaliei bunurilor qi adjudecariiacestorade cdtre BEJ V. I. din 30.12.2005,prin Decizia
Tribunalului Vilcea nr.347108.03.2007,
pronunfatdin dosarul nr.89519012007,
pe considerentulatribuirii imobilelor
unui creditor din afaratabloului creditorilor,P. M, din Rm.Vdlcea,s-aprocedatla efecfuareaunei nou executdrisilite
a bunurilor, respectivprin BEJ R. M. din circumscriptiaJudecitoriei Brezoi, constifuindu-sedosarul de executare
w.6312007.
Aratd contestatoareacd in data de 14.01.2008intimatul-a procedat la distribuirea prefului adjudecat de
230.000 lei, incheind procesul verbal nr.63114.01.2007,astfel: pentru creditorul P. M., neinscris in tabloul
creditorilor - suma de 121.070,96 lei, pentru executorjudecdtoresc- suma de 16.564 lei reprezentAndonorariu
executare,pentru lichidatorjudiciar - suma de 161 lei reprezentAnd
chelfuieli lichidare,pentru restul creditorilor qi
onorariulichidator- 86.204.04lrei.
Avdnd in vedereacestprocesverbal, contestatoarea
infeiegesd contestedistribuireasumei de 127.070,96lei
cdtre creditorul P, M., deoarece titlul executoriu privind dreptul de retenlie al acesfuia, respectiv Sentinla
w.97114.01.2004,
pronun{atdde JudecatoriaRm.VAlcea,in dosarw.936112003,atestdun drept de reten{iein sumdde
8 1. 6 1 4 l e i .
Analizdnd dispoziliile art.36 si 41 din Legea falimentului 85/2006, rentltd cd diferenla de 39.456,96 lei
reprezentAnddobdnzi de actuahzarea,este calculatd fbrd un temei legal, intrucAt SC S&C SNC a intrat in procedura
falimentului in decembrie2000 si nu a avut un plan de reorganizareconfirmatde creditori.
Susfinecontestatoarea
ci distribuireasumei de 7864 lei cdtre BEJ R. M. s-a frcut cu incblcareadispoziliilor
OUG 144119,12.2007
de modificare a art.37 din Legea 188/2000.De asemeneadistribuireapretului s-a fecut cu
incdlcareaprevederilor art.142 alin.(2) din Legea 8512006,nelindndu-seseamade tabloul definitiv consolidat al
creditorilorpus la dispoziliade cdtre lichidatoruljudiciar, distribuindcea mai mare parte din pret creditoruluiP. M.,
neinscrispe tabloul creditorilor.
Aprectazdci Sentinfaw.97114.01.2004este nu16,fiind pronunfatdfrrd respectareaprevederilor art.42 din
Legea 6411995qi art.36din Legea 8512006.
In drept se invocd prevederileart. 36,41, 1.21,122, 123, 126, 142(2)din Legea 8512006,ale art.570C.pr.civ.
qi ale Deciziei Tribunalului Vdlcea 357108.03.2007
irevocabila.
Prin intdmpinareaformulatd de executorjudecitoresc R. M., se invocd exceplia lipsei calitdlii procesuale
pasive a acesfuia,intrucAtexecutoruljudecdtorescpoate aveacalitateprocesualSpasivd doar in cazul in care refuzd
nejustificat sd efecfuezeun act de executare,dreptul de a cere executareasilita este doar al creditorului, in cadrul
executdrii silite, interesul obiectiv este al statului, iar interesul subiectiv este al creditorului, nu al executorului
judecdtoresc,executoruljudecdtorescnu are interesinrealizareaobligatiilor stabiliteprintr-un titlu executoriu.
Pe fond executoruljudecf,torescsolicita respingereacontesta{iei.
65
Drept comercial
Apreciazd executorul judecdtoresc cd distribu{ia sumei s-a ficut cu respectareadispoziliilor prev6zute de
art.562-569C.pr.civ.,astfelcd motirul invocat de cdtrelichidatoruljudiciar la litera d) esteneintemeiat.
Cu privire la motivul de la litera a) s-a procedatla distribuireasumei de cdtre intervenientulP. M., intrucdt
acestanu estecreditorulfalitului, ci al debitorilor S. C. qi S. E., inbaza Sentin{eicivile nr.97l14,01.2004.
'l
in ceeace privestemotirul de la litera b), in sensulcd lichidatoruljudiciar contestdsuma de .864 lei cu titlu
de cheltuieli de executare,aratdexecutoruljudecatoresccd suma stabilitacu titlu de chelruielide executare,respecti
.
cuantumulstabilit de art.37alin.l din OUG 144121.12.2007
Referitor la motivul de la litera c), subliniazdexecutoruljudecdtorescfaptul cd oxecutareasilita a a\ut ca
temei art.126si nu art,138din Legeanr.85/2006,pentrua fi aplicabiledispoziflileprev6zutede art.l42 alin.2.
In datade 03.03.2008numitul P. M. a formulat cererede intervenfie,prin.caresolicitd respingereacontestafiei
la executaresilit6.
in motivarea cererii de interven(ie se susfine cd intervenientul este creditorul persoanei fizice S. E. care este
proprietara imobilului executat qi care nu este debitoarein vreo procedurd de faliment, imprejurari care relevd faptul
cd executareasilitd pornita impotriva acesteiase supunedispoziliilor dreptuluicomun qi nu potrivit Legii 85/2006.
Avdnd in vedere cd in spe{d nu este vorba de o executare silitd pornitd ca urnare a angajdrii rdspunderii
personale a membrilor conducerii unei societdfi, ci doar de urmdrirea silitd a averii unor asociali, debitoarea
executatdsilit nu face parte din persoaneleprevdzutela art.138 din Legea 8512006,iar art142 din aceeaqilege nu
esteaplicabil it cauzd.
In sedinfapublicd din data de 05,05.2008,s-a dispus,in temeiul arL.164C.pr.civ.,conexareaprezenteicauzei
la dosarulw.413128812008.
DGFP
Prin ac{iuneaformulatd si inregistratdpe rolul acesteiinstanle cu w. 4131288/2008,aontestatoarea
Vdlcea a chemat in judecatd intimata SC S &C SNC, solicitdndinstan{eica, prin sentinlace se va pronun(a,sd se
dispuna anularea procesului verbal de distribufie din data de 14.01.2007 qi distribulia sumelor realizate din
executareasiliti inceput6in dosarulw.6312007,sd se efectuezede cbtre lichidatoruljudiciar in condiliile prevdzute
de Legeanr.85/2006.
esteinscrisdla masacredalda societAtiiintimate cu
In fapt se aratdci, in calitatede creditoare,contestatoarea
suma de 28332 potrivit Tabloului definitiv consolidat al creditorilor intocmit de lichidatorul judiciar desemnat in
cauzd,respectivSC N. NS SPRL.
Susfinecontestatoarea
c6, in cadrul executdriisilite, s-a valorificat prin licitatie publicd, imobilul compusdin
qi
construcfie terensituatin Rm.VAlcea,oblindndu-sesumade 230.000lei.
Astfel executoruljudecatoresca convocat creditorii in vedereadistribuirii sumelor rezultate din executare
silitS,distribuirepe carecontestatoarea
o apreciazdca fiind nelegald.
Mai aratdcontestatoarea
cd, degiin procesulverbal din data de 14.01.2001
, se re{inecd nu poate beneficiade
distribulia vreunei sume de bani, intrucdt nu s-a depus titlul de crean(d,acestesustinerinu sunt fondate,titlul s6u
fiind verificat de cdtre lichidatoruljudiciar desemnatin cavzdqi admis de c6tre instantdpotrivit dispoziliilor Legii
w.6411995rep.
Considerd,de asemenea,cd fa{d de prevederileLegii 85/2006,executoruljudecitoresc nu avea competenta
legald de a realiza distributia sumei, intrucdt executareasilitd s-a inceput la cerereacreditorilor in dosarul de
insolvengd,cu autorizareajudecdtoruluisindic.
In drept se invocl dispoziliile art.570alin.2 C.pr.civ.
Prin cerereade intervenfieformulatd de numita C. A., se solicitd admitereacererii qi dispunereasuspendarii
distribuirii pretului rezultatdin vdnzareaimobilelor la licitagiadin data de 19 noiembrre2007,pdnd la solulionarea
irevocabilSa contesta{ieila executareformulatede numilii S.C.qiS.E.
In fapt se aratAcd la data de 19.1| .2007, intervenientaa participat in data de I 9. I | .2007 la licita(ia publicd
derulatdde executoruljudecdtorescR.M., licitalie prin care au fost vdndutebunurile debitorilor S.C. qi S.E. cdrorali
pentru fapteleprevdzutede art.138din Legeaw.8512006.
s-a angajatrdspunderea
Astfel in urma licitaliei, intervenienta a fost declaratd adjudecatard,sens in care a achitat intregul pre{ al
imobilelor.
Susfineintervenientacd impotriva actelor de executaredebitorii S.C. si S.E. au formulat contestatiece are
termende iudecatdla datade 14.02.2008.
in dr"pt se invocd dispoziliile art.4g-56C.pr.civ.
In dovedire s-au depus la dosarul cauzei inscrisuri.
Analizdnd probatoriul administrat in cauz6,instan{areline urmdtoarele:
Referitor la excep{ialipsei calit6tii procesualepasive,invocatdde BEJ R.M., instan{ao va respingeca fiind
judecdtoresc
neintemeiatd,apreciind cd prin distribuirea sumelor, se include qi onorariul de executare,executorul
avdndun interespersonalqi deci, calitateprocesualApasiv6.
66
Drept comercial
au fost atrasela masa credald a falitei SC S.&.C
inbaza SentinleiTribunalului Vdlcea nr.1768113.11.2003
SNC, bunurile proprietatepersonalda asocialilordebitori S,E. qi S.C., conform disp.art.112din Legea falimenrului
6411995,in vigoarela aceadatd gi ulterior art.l26 din Legeanr.S5/2006.
Potrivit disp.art.112din Legea falimentului 6411995,in vigoare la data pronun(ariiSentinlei nr.17681C12003,
dispozilii care se regdsescsi in reglement6rileLegii 8512006privind procedurainsolvenfei,prin art.126: in cazul in
care bunurile care alcdtuiess averea unui grup de interes economic ori a unei societdfi in nume colectiv sau in
comanditd, nu sunt sufrcientepentru plata creanfelorinregistrate in Tabelul dehnitiv consolidat de crean{e,impotriva
grupului sau a societdtiijudec6torul sindic va autoriza executareasilita, in conditiile legii impotriva asocialilor cu
rdspunderenelimitatd sau, dupd caz, a membrilor, pronun{Ando sentinlddefinitiva gi executorie,care va fi pus6 in
executarede lichidator,prin executorjudecdtoresc.
Urmare a anuldrii licitaliei bunurilor S.E. gi S.C, asociali ai societdfii debitoare,dispusdconform Deciziei
pe considerentulatribuirii
civile nr.3471N02.03.2007,pronun{atdde Tribunalul VAlcea,in dosarulw.89519012007,
imobilelor unui creditor in afara Tabloului creditorilor, respectivintervenientuluiP.M., s-a procedatla efectuarea
unei executdrisilite a bunurilor, prin BEJ R. M., constituindu-sedosarulde executarew.6312007.Cu aceastdocazie
s-a procedatla o noud licitalie privind vdnzareabunurilor asocia(ilor,imobilul fiind adjudecatla datade 19.72.2007,
de intervenientaC.A..
La data de 14.01.2008,urmare a adjudecdriibunurilor, BEi R.M.a procedatla distribuireaprefului adjudecat
de 230,000 lei, incheindu-seastfel procesulverbal nr.63l14.01.2008:pentru creditorul intervenientP.M.neinscrispe
tabloul creditorilor, suma de 127070,96lei, pentru BEJR.M., suma de 16564,00 lei, onorariu executare,pentru
lichidatorjudiciar, suma de 161,00 lei, cheltuieli lichidare,pentru restul creditorilor qi onorariu lichidator, suma de
86.204,04lei.
Se observdcE prin aceastdmodalitatedistribuirea preplui, BEJ R.M. nu a respectatprevederileart.l2l-123
din Legea 8512006,referitoarela ordineain carese pldtesccreantelerezultatedin vdnzareabunurilor debitoruluifalit
si din executareasilitd a bunurilor persoanelorae av aa:uzatstareade insolven{da debitorului, prevederi speciale,
derogatoriide la cele de drept comun cuprinsein Codul de procedurdcivild.
Cd este aqa o statueazdchiar ahn.2 al art.142 din Legea 8512006ce stipuleazd ca reguld generald ca dupa
inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silitd vor fi repartizate de c6tre executorul
judecdtoresc,in conformitatecu prevederileprezenteilegi, in temeiul tabeluluidefinitiv consolidatde creanle,pus la
dispozitiasa de cdtrelichidator.
In conformitatecu dispoziliile legalemai sus enuntate,executoruljudecdtorescera obligat, ca la distribuirea
prefului, sa aiba in vederetabloul definitiv consolidatal creditorilor,pus la dispozifiasa de cdtrelichidatoruljudiciar
SC N.NS SPRL.
Susfinerileintimatului BEJ R,M., potrivit cbroradispozillile art.142alin.2 din Legea85/2006,s-ar aplica doar
in cazul rdspunderiimembrilor organelorde conducere,au o argumenta{iespeculativd,intrucdt alin.I al aceluiaqi
prevddnu numai angajareardspunderii
articol, face trimiterela dispozitiileart.138 alin.1 din Legea8512006,eare
membrilor organelor de conducere,ci qi angajareardspunderii oricdrei alte persoanecare a cauzat starea de
insolven{da debitorului,in spe(dasocialiiS.E. qi S.C.
Pentru oonsiderentele
mai sus expusese constatAcd procesulverbal incheiat la data de 14.01.2008,de cdtre
BEJ R.M., preaum si distribuireacdtre creditori a sumelor rezultatedin executareasilitd a imobilelor asociatilor
debitoareiSC S& C. SNC, sunt nelegale,intrucdt incalcd prevederilespecialeale Legii 8512006privind procedura
insolven{ei,respectivl2l-123, dispozilii in conformitatecu care trebuiaurepartizatesumelerezultatedin executarea
silit6.
in consecinldurmeazi a se admite contestafiala executareformulati de SC N.NS SPRL, lichidatorjudiciar
AL SC S&C SNC, precum si contestatiaformulatdde creditoareaDGFP V6lcea si anulatprocesulverbal incheiatde
BEJ R.M., la data de 14.01.2008,in cadrul dosaruluide executarew.6312001, in ceeace priveqtedistribuireasumei
de 230.000lei rezultatddin vdnzareaprin licitalie a bunurilor asociafilordebitoarei.
Referitor la cererile de interventieformulate de PM qi CA, acesteavrmeazda fi respinsepentru urmitoarele
considerente:
Intervenientul PM este creditorul asociatei SE, in baza sentinlei civile w.97114101
.2004, pronun{atdde
JudecdtoriaRm.Vdlceain dosarul936112003.
Prin aceastdsentinfd s-a constituit in favoarea intervenientului un drept de reten{ie asupra imobilului situat in
Rm.Vilcea,, pdnd la achitareade cdtreSE a diferenteide prel achitatdde intervenientdup6 adjudecare,a chelruielilor
de conservaresi imbunitatire a imobilului.
Dupa obtinerea titlului executoriu,creditorul-intervenient
PM avea posibilitateainscrierii la masa credala
pentru recuperareacreantei,intrucdtrdspundereadebitoareisale qi executareaasuprabunurilor acesteias-a dispus la
datade l3 . I I .2003,conformsentinleiTribunalului V6lcea.nr.17 681c12003
, anteriorob$nerii titlului sduexecutoriu.
67
Drept comercial
Nu pot fi refinute sus[inerile intervenientului potrivit cdrora executareasilitd impotriva debitoarei sale se
desfdqoardpe calea dreptului comun, intrucdt de la data pronunldrii sentinlei nr. 1768/13.11.2003,sunt incidente
dispoziliile specialeale Legii 6411995qi respectiv 8512006,asupratufuror creditorilor.
In aceastd situalie, executorul judecdtoresc era obligat si procedeze la distribuirea sumelor in ordinea
prevdztttide arll2l qi 123 din Legea8512006.
Cerereade intervenfie formulatd de intervenienta CA prin care a solicitat suspendareaexecutdrii, respectiv a
distribuirii prefului ren:Jtat din vAnzareaimobilelor in urma licitaliei din data de 19.11.2007,a rdmas fhrd obiect,
intrucdt prin sentin{a civil| w.2670 din 24 aprilie 2008, pronunfatd de Judecdtoria Rm.Vdlcea in dosarul
w,.9423/28812007,
sentin!6rdmasi irevocabildprin deciziacivild nr,10811N02,.102008
a Tribunalului V6lcea a fost
respinsdcontestatiala executare,formulata de contestatoriiSE,SC gi SC S&C Rm.V6lcea,prin lichidator SC N.NS
SPRL, ce a avut ca obiect anulareaactului de adjudecaresi a procesului verbal de licitalie.
Pentru considerentele aratate instanfa a hotardt: respingerea excepfiei lipsei calitdtii procesuale
pasive,admiterea contestatiilor,anularea procesului verbal de distribufie a prefului qi respingerea cererilor de
interven{ie. >
(Sentinla nr. 624612008, dosar w. 354128812008accesat pe http://jurisprudentacedo.com/Contestatie-laexecutareNerespectarea-prevederilor-Legii-nr.85/2006.html
la data de 20.10.2014)
68
Drept comercial
UNITATEAoB TNvATARE 6
AspEcrEpATor,ocrcEALEpERSoNALrrATrr
JITRTDICE
a socrprATu COMERCIALE;
vArulur coRpoRATIST
rN c oNDrrrrLE pREVA
ztJTE DE ART. 2371N.
srnApuNGEREA
LEGrI3u lggo- srNrnzA
OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE 6
. Cunoastereasi intelegereaaspectelorpatologiceale personalitdliijuridice a societafii
comerciale; analiza unuia dintre cazurile de strdpungerea vdlului corporatist -frauda
creditorilor cazul in care asociatul abuzeazdde caracterullimitat al rdspunderii sale si de
juridicd distinctda societdlii;
personalitatea
. Intelegereamecanismelor-remediuaplicabilunor astfelde situatii
CONTINUT
6.1 Stripungerea vilului
Reglementareal
corporatist indreptul
societarl
Daca persoanajuridica, conform prevederilor art.193,alin.(1) din Cod

Civil raspunde cu patrimoniul propriu (cu bunurile proprii), pentru
datoriile sale,cu exceptia cazului in care prin lege s-ar dispunealtfel,
conform prevederilor art.l93,alin. (2) ,,Nimeni nu poiite invoca
tmpotriva unei persoane de bund-credinydcalitatea de subiect de drept
a unei persoane juridice, dacd prin aceasta se urmdre;te ascunderea
unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii
publice. "
Doctrina, in Cdrpenaru,Piperea, David, ( 2014, p72-78, 80,82) gi
Catana (2013, p.102) indica faptul ca, prevederile art.l93, ahn.2
(pentru o interpretare extensiva a prevederilor art.l93, aIin.Z, eare ar
perimite acoperirea tuturor ipotezelor de strapungere a valului
corporatist conturate in docrina straina si reunite de autoare si pentru
sanctiunea inopozabilitatii persoaneijuridice fata de tertii de bunacredinta v, Butusina, Piercing the corporate veil, Revista Romana de
Drept al Afacerilor 812013) se subsumeaza teoriei ,, piercing the
corporate veil" aeeaslainsemnand ,, a strapunge valul corporatist", a
trece dincolo de limita responsbilitatii sociale pentru obligatiile
societatii" (regula dezvoltata si in Adam, Sa\,'n,2010, p. 866, in
subsolulnr,3 si doctrina acolo citata si in Butusina,2013, care indica
ca, teoria piercing the corporateveil a fost extinsain dreptul national
urrnare a cuprinderii sale in art. 193, alin.2 din Codul civil la orice
persoanajuridica, acestatricol devenind dreptul comun in materie).
Matricea teoriei ,piercing/ liftind the corporate veif' este sintetizata in:
,,When a corporate form is used as an essentiallyunfair device- when it
is used as-a sham- courts may act in eguity to disregard the usual rules
Drept comercial
of law in order to avoid
an inequitable result" (ln Mancorp,
lnc.v.Culpepper,802 S.W.2d 226(Tex.l990) citat in E.Miller,

Governingpersons and owners in action:liabilityprotection and
piercing the veil of texasbusinessentities,Essentialsof businesslaw,
p.50,
pe
201.4,
Houston,
Texas,
accesat
http://www.texasbarcle.com/Materials/Events/
I 27 | 4l | 6475 Lpdf
la
data de 11.09.2014,)si este complinita cu doctrina ,,alter ego-ulului",
constandin aceeeca, persoanaspre care se extinde raspundereaeste
alter-ego-ul primului debitor, iar intre asociat/administrator/subsidiara
societatii si societateeste o asemeneaunitate incat separarealor este
imposibila. (Doctrina indicata in E.Miller, Governing persons and
owners in action:liability protection and piercing the veil of texas
business entities, Essentials of business law, march 6-7, 2014,
Houston,
p.8,
pe
Texas
chapter
7.2,
accesat
http://www.texasbarcle,com/Materials/Events/
I 27 | 4116475 l.pdf
la
datade 11.09.2014).
Dreptul societarsi din cel al insolventeicuprind aplicatii propriu - zise
si qvasi- aplicatii ale teoriei strdpungeriivdlului corporatistsi anume
aplicatiile propriu-zisesunt date de prevedereacuprinsdin art.237ll a
Legii 3lll990 privind societdtile,prevedereacuprins6 in art. 168 a
Legii 8512014privind procedurile de prevenire a insolventei si de
insolventa,prevedereacuprinsdin art.27si 28 din Codul de procedurd
fiscald privitoare la raspundereasolidari, acesteadin urmd fiind mai
jos reiterate:
Art 27 Cod de procedurafiscala
"(1) Rdspundsolidar cu debitorul urmdtoarelepersoane;
a) asocialii din asocierilefdrd personalitatejuridicd, inclusiv membrii
intreprinderilor familiale, pentru obligaliile fiscale datorate de
acestea, in conditiile prevdzute la art. 20, aldturi de reprezentanlii
legali care, cu rea-credinld, au determinat nedeclararea pi/sau
neachitarea obligaliilor fiscale la scadenld;
b) teryii poprili, in situaliile prevdzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) ;i
(15),
in
limita
sumelor
sustrase
indisponibilizdrii.
c) reprezentantul legal al contribuabilului csre, cu reacredinld,
declard bdncii, potrivit art. 149 alin. (12) lit. a), cd nu detine alte
disponibilitdti
bdnesti.
(2) Pentru obligaliile de platd restante ale debitorului declarat
insolvabil, in condiliile prezentului cod, rdspund solidar cu qcesta
urmdtoarelepersoane:
a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declardrii
insolvabilitdtii, cu rea-credinld, au dobandit in orice mod active de la
debitorii care si-au provocat astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociayii, aclionarii ;i orice alte persoane care au
provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin
instrdinarea sau ascunderea, cu rea-credinld, sub orice .formd, a
activ elor debitorului ;
c) administratorii care, in perioada exercitdrii mandatului, cu reacredinld, nu si-au tndeplinit obligalia legald de a cere instantei
competente deschiderea procedurii insolvenlei, pentru obligaliile
fiscale aferente perioadei respective si rdmase neachitate la data
70
Drept comercial
declardrii stdrii de insolvabilitate;
d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinld, au
determinat nedeclararea ;i/sau neachitarea la scadenyda obligaliilor
fiscale;
e) administratorii sau orice alte persoane care, cLt rea-credinld, au
determinat restituirea sau ramburserea unor sumede bani de la bugetul
general consolidatfdrd cq ocesteasdfie cuvenitedebitorului.
(3) Persoanajuridicd rdspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil
in conditiile prezentului cod sau declarat insolvent dacd, direct ori
indirect, controleazd,estecontrolatd sau se afld sub control comun cu
debitorul ;i dacd este indeplinitd cel pulin una dintre urmdtoarele
condipii:
a) dobdnde;te, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active
corporale de la debitor iar valoarea contabild q acestor active
reprezintd cel pulin jumdtate din valoarea contabild a tuturor activelor
corporale ale dobdnditorului;
b) are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienlii ;i/sau cu
furnizorii, allii decdt cei de utilitdli, care eu avut sau au raporturi
contractuale cu debitorul in proporlie de cel pulin jumdtate din totalul
valoric al tranzacliilor;
c) are sau a avut raporturi de muncd sau civile de prestdri de senicii
cu cel pulin jumdtate dintre angajalii sau prestatorii de servicii ai
debitorului.
4) in inyetesulalin. (3), termenii si expresiile de mai jos au urmdtoarele
semnificatii:
a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie in adunareagenerald a
asocialilor unei societdti comerciale ori a unei asocialii sau fundalii,
fie in consiliul de administratie al unei societdli comerciale ori consiliul
director al unei asocialii saufundalii,'
b) control indirect - activitatea prin care o persoand exercitd controlul
prin una sau mai multepersoane.))
Art 28 Cod de proceduraftscala
< (1) Rdspundereapersoanelor prevdzute la art. 27 se va stabili potrivit
dispoziliilor prezentului articol.
(2) In scopul prevdzut la alin. (l) organul fiscal vq lntocmi o decizie in
care vor fi ardtate motivele defapt ;i de drept pentru care este angajatd
rdspundereapersoanei fn cauzd. Decizia se va supune spre aprobare
conducerii organului fi scal.
(3) Decizia aprobatdpotrivit alin. (2) constituie titlu de creanld privind
obligaPia la platd a persoanei rdspunzdtoare potrivit art. 27 ;i va
cuprinde, pe ldngd elementele prevdzute la art. 43 alin. (2), ,sl
urmdtoarele:
a) codul de identificare fiscald a persoanei rdspunzdtoare,obligatd la
plata obligaliei debitorului principal, precum si orice alte date de
identificare;
b) numele si prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de
identfficarefiscald; domiciliul sau sediul acestuia,precum ;i orice alte
date de identificare;
c) cuantumul ;i natura sumelor datorate;
d) termenul fn care persoana rdspunzdtoare ftebuie sd pldteascd
11
tl
Drept comercial
obli gati a debitorului prin cipal ;
e) temeiul legal ;i motivele infapt ale angajdrii rdspunderii.
(4) Rdspundereava fi stabilitd atat pentru obligalia Jiscald principald,
cdt ;i pentru accesoriile acesteia.
(5) Titlul de creanld prevdzut la alin. (3) se comunicd persoanei
obligate la platd. Dispoziliile art. Ill alin. (2) sunt aplicabile in mod
corespunzdtor.
(6) Titlul de creanld comunicqt potrivit alin. (5) poate fi atacat tn
conditiile legii. "
Primele doui dintre aplicaliile teoriei strdpungerii vdlului corporatist
vor constitui obiecful analizei in continuare, dar nimic nu impiedica
persoaneleindreptatite ca, independentde incadrareain vreuna dintre
aplicatiile teoriei piercing the corporate veil expres prevazute in
dreptul national societar si al insolventei, ce urmeazasa fie dezvoltate,
sa promoveze o actiune in justitie in temeiul prevederilor art.l93,
alin.2 Cod Civil, care comstituie dreptul comun in materie (pentru o
pledoarie in sprijinul acesteiactiuni v. Butusina, 2013, cu mentiunea
ca, tot aici se retine solutia din doctrina canadiana conform careia,
tertii isi fundamenteazaactiuneape alte texe legale cum ar fi actiunea
pauliana( revocatorie), actiune in angajarea raspunderii civile
delictuale,etc) si sa solicitateinstanteiridicareavdlului corporatist,in
ipoteza
indeplinirii
prevazute
conditiilor
de
acest
articol."Intreprinderea,,este inedita in jurisprudenta nationala si
apreciemca se va dovedi a fi deosebitde dificila, deoareceelementele
care circumscriuaplicareaprevederiloracestuiarticol sunt calate, in
special,pe a se urmdrii ascundereauneifraude, a unui abi) de drept
sau a unei atingeri aduse ordinii publice prin invocarea calitatii de
subiect de drept a persoaneijuridice, respectiva elementelorsocietatii
fictive. (v.Piperea,2012, Imitatia si simulatiapersoanei in Noul Cod
Civi I;
http://wwwj uridice.ro/I 88334limitatia-si-simulatia-persoaneiin-noul-cod-civil.html,accesatin I 6.06.2014 si Piperea,G.,Simularea
personalitatii juridice in Noul Cod Civil, Revista Romana de Drept al
Afacerilor ll20l2)
6.2. Stripungerea vilului corporatist in conditiile prevazute de
art.237tal legii 31/ 1990; Reglementareal
Aspectepatologiceale persoaneijuridice ca subiectde drept constituie
fundamentul abaterii de la regula raspunderii limitate a asociatilor
pentru obligatiile societatii.
ln dreptul societar teoia piercing the corporate veil a fost preluata in
anul 2007, anteriorintrarii in vogoarea noului Cod Civil, ca urrnarea
introduceriiin Legea 31/ 1990 a art.237' in forma in vigoare al acesta
data:
< Art. -2371 - (1) Atunci cancl un asociat rdspuntlenelimitat pentru
obligaliile societdlii pe durata.funcliondrii acesteia, rdspunderea sa
pentru acesteobligalii vafi nelimitatd;i tn.faza dizolvdrii ;i, dacd este
cazul, a lichiddrii societdyii.
(2) Atunci cdnd, pe durata.funcliondrii societdlii, un asociat rdspunde
Drept comercial
pentru obligaliile acesteia in limitele aportului la capitalul social,
rdspundereasa va fi limitatd la acest aport il in situalia dizolvdrii si,
dacd estecazul, a lichiddrii societdtii.
(3) Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeazdde caracterul limitat
al rdspunderii sale pi de personalitatea juridicd distinctd a societdtii
rdspunde nelimitat pentru obligatiile neachitateale societdlii dizolvate,
respectiv lichidate.
(4) Rdspundereaasociatului devine nelimitatd in condiliile alin. (3), in
special atunci cand acestadispune de bunurile societdlii ca si cum arfi
bunurile sale proprii sau dacd diminueazd activul societdlii in
beneficiul personal ori al unor terti, cunoscdnd sau trebuind sd
cunoascdfaptul cd in acest mod societateanu va mai.fi in mdsurd sd isi
executeobligayiile.<
In principal, arl.237t,alin. 1 si 2, reitereazapnnmecanismulsimetriei,
principiul intinderii raspunderiiasociatilorpentru obligatiile societatii,
raspunderelimitata pentru anumite tipologii societaredeja identificate
si respectiv nelimitata pentru alte tiplogii, aplicabila pe durata
functiondrii acesteia,ca fiind aplicabila si in faza dizolvlrii qi/saudaci
esteca21. a lichiddrii societdtii.
Alin.3 si 4 al art.237tdin Legea 3lll990 revede,pentru asociatulin
societateacu raspunderelimitata, prin abatere de la mecanismul
simetriei intinderii raspunderii, ceea ce ar fi insemnat raspundere
limitata a asociatuluipentru obligatiile societatii,raspunderedealtfel
consfintita prin lege, rpoLezaasociatului care, in frauda creditorilor,
abuzeazdde caracterul limitat al r6spunderii sale si de peiionalitatea
juridicd distinctd a societd{ii(Pentru aspectecare intrunescelementele
societatiifictive v.Piperea,G.,2012, Imitatia si simulatiapersoanei in
Noul Cod Civil; http://www..iuridice.ro/I88334/imitatia-si-simulatiapersoanei-in-noul-cod-civil.html,
accesatin 16.06.2014si Piperea,G.,
juridice
personalitatii
Simularea
in Noul Cod Civil, Revista Romana de
Drept al Afacerilor ll20l2). Asociatul va rdspundein aceastaipoteza,
nelimitat pentru obligafiile neachitateale societdliidizolvate,respectiv
lichidate.
Alin.3 si 4 al ar1-237tprevede ca,ipoleza de metamorfozarea intinderii
raspunderiiasociatilorpentru obligatiile societatii,de raspunderecare
isi modifica intinderea, din raspunderelimitata la aportul asociatului la
capitalul social, in raspunderenelimitata la acestaport, survine, atunci
cand, in frauda creditorilor, asociatul abuzeazdde caracterul limitat al
rdspunderiisale gi de personalitateajuridicd distinctd a societitiir, iar
cu titlu de exemplu, in special, atunci c6nd, asociatul dispune de
bunurile societdlii ca gi cum ar fi bunurile sale proprii sau dacd
diminueazd actiwl societd{ii in beneficiul personal ori al unor terli,
cunoscdndsau trebuind sd cunoascdfaptul cd in acestmod societatea
nu va mai fi in mdsurdsd isi executeobligatiile fata de creditori
Cele doua situatii prevazutede alin.3 al art,237t, exemplificativ si nu
/J
Drept comercial
limitativ (caracterindicat in doctrina Adam, Saw, 2010, p.869) sub
rezerva expusain teza finala a aceluiasiarticol, cunoscAnd(asociatul)
sau trebuind sd cunoascdfaptul cd in acestmod societateanu va mai fi
in mdsurd sd igi execute obligaliile, pot fi urmarea, in majoritatea
cazurilor, expresie a ( tentaculelor> intinse de catre asociat catre
patrimoniul societatii si consacra patologia tandemului asociatsocietatein daunacreditorilor.
Metamorfozarea intinderii raspunderii asociatilor pentru obligatiile
societatii,constandin aceeaca, raspunderease transformaisi modifica
intinderea, din raspundere limitata devine, in anumite conditii
determinateraspunderenelimitata, esteprevazuta in ratiunea protejdrii
creditorilor, deoarece,societatea,urrnare a faptelor savarsitede asociat
nu va mai fi in misurd sd igi execute obligaliile fata de creditori cu
patrimoniul propriu al societatii,aspect care,dealtfel era cunoscutsau
trebuia sd fie cunoscut de catre asociat. Metamorfozarea este generata
de savarsireaunei dintre faptele prevazute de art. 237t, alin.3 si 4 si
are" caracter protectiv pentru creditori si finalitati sanctionatoarepentru
asociat".(v in acestsensAdam,Saw,2010).
Are loc si de aceastadaIa,dar din cu totul alte ratiuni decat cele de la
punctul anterior o aproprierede catre creditorii societatii a unui alt
patrimoniu, care se alatura patrimoniului societatii, este vorba despre
patrimoniului personalal asociatilor,care va fi aservit creditorilor, ca
urrnarea anumitor fapte savarsitede catreasociat.
6.3 Despre frauda in dauna creditorilor
Ipoteza prevantta de alin.3 al art.237t consta in ,, a strapunge valul
corporatist," adica a trece dincolo de acest val si urmare a analizei
faptelor a antrenaraspundereaasociatilor in societateacu raspundere
limitata, in scopul acoperirii pasivului, daca, in frauda creditorilor,
asociatul/ii abuzeazd de caracterul limitat al rlspunderii sale si de
personalitatea juridicd distincti a societd{ii. ,,Abuzul in frauda
creditorilor" estesintagmadeterminantaa acestuimecanismjuridic si se
circumscrieaici prin doua componentecriptice ca si conceptejuridice si
careau fost devoalate de catredoctrinanationala,dar care lipsesctotal
din jurisprudenta: -abuz de caracterullimitat al raspunderii;-abuz de
juridica distinctaa societatii.
personalitatea
Caracterul exemplificativ al prevederilor alin.4, a art.237t , vine
categoric in sprijinul celor carora vor solicita aplicarea sa, unnarea
promovarii actiunii in justitie, deoarece,se face trecerea de la notiunile
abstracte de ,,abuz" si ,,frauda ,,la doua situatii concrete, ale caror
elemente, intrunite fiind, au ca si consecinta" abuzul in frauda
creditorilor" : -asociatul dispunede bunurile societdtiica qi cum ar fi
bunurile sale proprii ;-asociatul diminueazd actiwl societalii in
beneficiul personalori al unor terli, deci coabitareanociva,toxica dintre
patrimoniul societatii si asociati este astfel sanclionatdutilizAndu-se
totodatdmijloace de reintregirea partrimoniului societetiiprin anularea
transferurilorpatrimonialefrauduloaseoe calea actiunii revocatorii sau
1A
Drept comercial
a acliunilor in anularea transferurilor patrimoniale reglementatede
Legea procedurii insolvenlei. ( Ionescu, 2012, Buta, 2012. Pricope,
20r4)
Pratica,realitateaeconomicala nivel nationala fost si este ilustrata cu
nenumarate cantri de frauda in dauna creditorilor care ar fi necesitat
promovarea unei actiuni in ridicarea valului corporatist si chiar daca
abundacu exemple ale ipotezelor indicate exemplificativin art.237t,
acesteanu sunt centratepe domeniu de aplicarerestranscare vizeaza
numai etapa dizolvarii, respectiv a lichidarii societatii cu raspundere
limitata (opinia potrivit careiaprevederileart.237tse aplica si societatii
cu raspunderelimitata unipersonala,a se vedeain Cdrpenaru,Piperea,
David, 2014, p 72. Dealtfel societateade acesttip esteperceputade
catre majoritatea persoanelorcare o constituie ca o modalitatea de
,,dedublare a personalitatii" iar separatia de patrimonii, intre
patrimoniul propriu al personeifizice si cel al societatiicu raspundere
limitata unipersoalaca inexistentd.Dealtfel o persoanapoate fi asociat
unic doar intr-o singura societatae cu raspundere limitatd,
unipersoanala,conform prevederilor legii 3 111990),ipoLeza jui'dicizata
astfelcum am indicatdin 2007(v.Danisor,2011).
Pe acestconsiderent,o jurisprudentaprivitoare la notiuneade ,, frauda
,, nu s-a nascutsi dezvoltatpe acestrestranspalier si de asemeneanici
doctrina privitoare la aceastanotiune nu s-a localizat aici, ci in zona
reglementata
de arL222,alin.1,lit d,din Legea3111990,
avandcaracter
prevazute
ipotezei
conex
de art. 237' alin.2 sr3.
In ipoteza in care asociatul-administratorsavarsestefrauda in dauna
societatii, calitatea fiind detinuta in societateacu raspunderelimitata
sau in societateain nume colectiv,sanctiuneaaplicabilaeste excluderea
asociatului-administratordin societate:
,, Art. 222(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in
comanditd simpld sau cu rdspundere limitatd: d) asociatul
administrator care comitefraudd in dauna societdtii sau se servestede
semndturasociald sau de canitalul social in folosul lui sau al altora. "
Mentionam aici, cerinta dublei calitati pe care trebuie sa o detina
persoanapentru aplicabilitate prevederilorart. 222(I), lit.d, aceeade
asociatsi totodataadministrator,in lipsa acesteiduble calitati neavand
calitateprocedualapasiva in actiuneade excludere,precum si limitarea
sferei de aplicare a prevederilor antecitate la societateain nume
colectiv,in comanditdsimpld saucu rdspunderelimitatd.
Sesizamtotodatadintru inceput distinctiaintre centrii de interes,dintre
'
finalitatea legii in ipotezaregelementatade art.237 si cea reglementata
de art. 222 alin.l lit.d din Legea 31 11990;daca prima ipoteza se
aentreazape protectia creditorilor, aplicabilitatea sa fiind atrasa de
savarsireaacelorfapte care constauin ,, fraudain daunacreditorilor,, si
derulandu-seintr-o etapain care societateanu mai desfasoaraactivitate
si incheie doar actele necesarelichidarii ce-a de-a doua, este derulata
pe durata de functionare a societatii si se centreazape protectia
Drept comercial
interesului societar,aplicabilitateasa fiind atrasade savarsireaacelor
fapte care constauin ,,fraudain dauna societatii".De asemenea,daca
|
titularul actiunii in ipotezaregelementatade art.237 este lichidatorul
sau creditorii, in cea reglementatade art. 222 alin.I lit.d titulari ai
actiunii suntasociatii.
Notiunea de ,,frauda in dauna creditorilor "se circumscrie prin trei
elemente:latura obiectiva-actiune/omisiune;latura subiectiva:existenta
intentiei si prejudiciul produs creditorilor, iar notiunea de ,, frauda in
daunasocietatii",se circumscrieprin aceleasiprime doua elemente,dar
se disting de prima notiune prin cel de-al treilea element,prejudiciul,
care va fi produs in daunasocietatii.
In corelatiesi cu cu trimitere la textul de lege antecitat- art.222 alin.l
lit.d din Legea 31112990,tipologia fraudei este ilustrata de catre
jurisprudenta, deci trimitem la acest reper pentru a complini lipsa
definirii notiunii de ,, frauda,, prin raportarela prevederile art.237t'
alin.3 si 4.
Pentru a intregi imaginea asupra dimensiunii si totodata a specificului
fraudei, util este apelul la jurisprudenta lnaltei Curte de Casatie si
Justitie, care releva urmatoarele perspective jurisprudentiale asupra
notiunii de,, frauda":
- "Legea nu distinge nici cu privire la dimensiuneafraudei, nici la
multitudinea de acte frauduloase ;i nici cu privire la comportamentul
administratorului in culpd dupd comitereafraudei in sensul-suslinutde
recurentd, cd a acoperit paguba produsd.in lipsa oricdrei Concliliondri
legale, critica recurentei in sensul necircumstanlierii foptei de cdtre
instantd estefdrd suport normativ si, totodatd,contravineelementului
de incredere pe care se intemeiazd societdyile de persoane, societatea
cu rdspundere limitatd, precum societatea tn speld, fiind atdt o
societate de persoane cdt ;i de capital. Aceea;i incredere este inerentd
si relatiei dintre asociatul administrator ;i societateaadministratd pe
care o caracterizeazd ;i a cdrei afectare nu presupune un raport de
proportionalitate cu dimensiuneafraudei sau cu actele subsecvente
atenuanteale administratoruluiin culpd.",'
- " in cauzd, renuntarea de cdtre asociatul administrator la tnsusi
dreptul de creanld pe care societateail aveafatd de debitoareaSC 5.7.,
renunlare de care s-a luat act, ln litigiul pendinte dintre cele doud
societdyi.finalizat prin sentinta civild nr,6733 din 17 august 2005 a
Judecdtoriei Secliei 3 Bucuresti, constituie o conduitd care nu respectd
coordonatele;i rigorile interesului societar si aceastadeoarecela data
renun{drii la dreptul pretins nu se realizase nici o compensare a
eventualelor datorii reciproce dintre cele doud societdyi";.
-,,Frauddpoatefi consideratd,in principiu, orice acliune sau inacliune
intenlionald sdvar;itd de asociatul administrator. Sancliuneaexcluderii
poate fi aplicatd asociatului administrator pentru acliunile sau
inacliunile frauduloase in dauna societdlii, deci pentru un delict
intentionatsdvdrsit.Elementulsubiectivrezultd din formularea textului
;i din natura faptelor sanclionatesi anume intenlia, autorul faptelor
delictuale urmdrind sau acceptdnd un profit din activitatea sa
Drept comercial
delictuald. In spepd,nu a fost doveditd intenlia in sdvar;irea celor doud
fapte cu privire la care s-a invocat frauda. Neglijenpa;i inabilitatea in
fficeri nu pot fi considerate fraudd atdt timp cat scestor fapte le
lipse;te elementul volitional care sd permitd calificarea lor cafiind acte
de inseldciune.De asemenea,nu a fost dovedit^nici prejudiciul adus
societdtii.>(Deciziaw.320 din 1 februarie2008.lnalta Curte de Casatie
pe
gi
Justilie,
Sectia
Comerciald,
accesata
http :I I www.scj .roI SEVo2}r entmateo/o202008
I SBo/o20ro/o20320%o20200
8.
htm, la datade 03.07.2014)
In cadrul dat de durata normala de funclionare a societatii, "sanctiunea
- remediu" pentru protejareainteresului societar, in ipoteza in care,
asociatul administrator savarseste frauda in dauna societatii, in
societateacu raspunderelimitata si in societateain nume colectiv este
excludereaasociatuluiadministratordin societate,competentain abest
sensrevenindexclusiv instanteide judecata,conform Legii 31.11990,
cu
mentiuneaca, elementeledistinctiveale acesteiactiuni precumsi cadrul
procesual privitor la actiunea in excludere nu se subsumeazatemei
prezenteicercetdri si nu vor constitui subiect de analiza aici.
Totodata asociatul -administrator care a savarsit frauda in dauna
societatii poate fi obligat, urnare a formularii unui petit in acest sensin
cadrul actiunii in excludere, la reparareaprejudiciului cauzat societatii
prin fapta sa, prejudiciu care va fi recuperat din patrimoniul propriu al
personei fizice ce detine dubla calitate, ce de asociat/ administrator,
deoarece nu ne aflam aici intr-un caz de elonsare a intinderii
raspunderii.
Pe cale de consecinta, raspunderealimitata a asociatului pentru
obligatile societatii se metamorfozeazain raspunderenelimitata, pentru
societateacu raspunderelimitata aflata in etapa de dizolvarel lichidare
sau insolventa (sub rezewele indicate), in ipoteza reglementata de
art.237', alin.3 si 4, pe cand in tpotezareglementatade art. 222 alin.l
lit.d, pentru asociatul / administrator din societateacu raspundere
limitata, societateain nume colectiv si societateain comanditasimpla,
aflate in etata de desfasurararea activitatii. asociatul- administrator
poatefi exclusdin societatesi obligat la plata prejudiciului catzaL
Analiza consecintelor metamorfozei intinderii raspunderii asociatului
pentru obligatiile societatii, prevazuta de art.237', alin.3 si 4, din
perspectiva beneficiului pe care ar fi trebuit sa il aduca asanarii
mediului de afaceri, nu este una favolabila. Ferparul acestei
metamorfrze este scris de aplicabilitatea sa limitata, dintr-o dubla
perspectiva:
-aplicabilitatea numai in
etapa dizolvarii urmatata de lichidarea
societati,fiind inadmisibilape durata funclionarii acesteia;
- aplicabila numai pentru societatea cu raspundere limitata, fiind
exceptate de la aplicare pentru alte tipuri de societati din cele
reglementatede Legea 31/ 1990,cum ar fr societatiilepe actiuni, aspect
criticatjustificat de catredoctrina.
77
Drept comercial
Pozitionareacreditorilor pentru obligaliile societdliidizolvate,respectiv
lichidate catre patrimoniul personalal asociatului, operpazapentru
cazurilecand acestaa savarsitfapteleprevazutede art.237t,alin.3 si 4
si va consta in promovarea unei actiuni in vederea strapungerii valului
corporatist.
6.4 Perspective doctrinare inedite ,si interferenfe cu procedura
insolven{ei
Doctrina acorda o privire speciala asupra unei actiuni inedite- actiune
in constatarearaspulderii nelimitate a asociatului care a savarsit faptele
prevazutela art.237talin 3 si 4, adtcao actiune subsumata,ca specie,
celei prin care sa tinde la ridicarea valului corporatist,care reprezinta
genul.
Competentain acest sens, in acord cu doctrina antecitata,ii revine
exclusiv instanteide judecata si anume judecatoruluide drept comunin cadrul procedurii de dizolvare urmata de lichidare si judecatorului
sindic- in cadrul procedurii faliment, (exclusa fiind in acord cu
Cdrpenaru,Piperea,David, 2014, perioada de observatiesi perioada
reorganizarii judiciare) actiune avand ca obiect de a constata
raspundereanelimitata a asociatului care a savarsitfaptele prevazutede
art.23lt alin 3 si 4'.
O astfel de actiune in cadrul procedurii de lichidare urmanta de
dizolvare admisa fiind, este remediul care poate atrage extinderea
raspunderii de la societate catre asociat, urmand a se trece la
executareasilita a patrimoniului asociatului.Ii revinejurisprudentei,in
virtutea rolului saucreatorsa oglindeascao astfelde ipotezadoctinara.
Remarcam aici, ca fundamentul legal dat de art. arI.237t ,alin 3 si 4,
poate constitui temeiul pentru promovarea actiunii numai in etapa
dizolvarii/ lichidarii societatiicu raspunderelimitata.
ln conditiile in care procedurainsolventeiare, astfel cum vom constata
in cele ce ur1rrcaz4 propriul mecanism pentru extinderea, elongarea
raspunderii pentru obligatiile societatii catre patrimoniul asociatilor,
deci propriile mecanismede strapungerea valului corporatist si anume,
atragerearaspunderii persoanelorcare au generat stareade insolventaart.138din Legea8512006,
corespondent
aI art.l69 din Legea8512014,
care abrogd Legea 8512006,ar fr rar de intalnit ipoteza in care, pe
durata procedurii de insolventa, sub, rezervelemai sus indicate, s-ar
apela la remediul prevazut de art 237' si anume promovareaunei
actiuni in constatarearaspunderii nelimitate a asociatului care a savarsit
faptele prevazutela alin 3 al articolul idicat ut supra.
Dar in cadrul procedurii de dizolvare urmata de lichidare aceasta
actiune isi va dovedi cu prisosintaeficienta, in masurain care va fi
uzitata sub rezerva ca, reiteram observatiaprivitoare la aplicabilitatea
sa limitativa numai pentru societateacu raspunderelimitata si cu atata
mai mult cu cat, in aceastaetapa avand in vedere ca este numit un
lichidator. accesul la actele societatii si cunoastereaoperatiunilor
Drept comercial
societatii urnare a strapungerii valului corporatist este realizabila (pe durata de desfasurarea activitatii
societatii, a proba o astfel de actiune ar insemnapentru creditoi probatio diabolica).
De facto, aceastaactiune ar fi structuratainspre dovada savarsirii unei dintre faptele prevazvte de art
alin.3 si 4 al art.237t sau a altei fapte avand consecintesimilare, fraudareacreditorilor; ori jurisprudenta a
demonstratca actiunile/ inactiunile asociatuluiavand consecinte fraudareasocietatii. care ne servesc
drept exemplu, sunt diverse si se diversifica constant,

A strdpunge vdlul corporatist; metamorfola tntinderii
p ers on alitate a j u ridic d distin ctd a societdlii ; fr au dar ea credito ril or ;
raspunderii;
BILBLIOGRAFIB OBLIGATORIE
1. Adam, I, C.N.Saw, Legeasocietatilorcomerciale;Comentarii
si explicatii,Ed.CHBeck, Bucuresti,
2 0 1 0p, . 8 6 5 - 8 6 9 ;
2. Butusina,L.,
Piercingthecorporateveil,RevistaRomanadeDreptal Afacerilor812013;
pe articole,ed.5,
Piperea,David,,2014,Legeasocietatilorcomerciale.
3. Carpenaru,St.,D,
Comentariu
Bucuresti,EdituraC.H.Beck;
4. CatanaR., 2013,Dreptcomercialin Power-point,
Bucuresti,
Ed,Juridica,p.90-107;
5. Piperea, G., 2012,
Imitatia si simulatia persoanei in Noul Cod Civil;
http://wwwjuridice.ro/188334/imitatia-si-simulatia-persoanei-in-noul-cod-civil.html,
accesat in
t6.06.20r4
juridice in Noul CodCivil,RevistaRomanade Dreptal Afacerilor
personalitatii
6. Piperea,G
., Simularea
U2012;
7. Sauleanu
V.2012,Societatile
Bucuresti,
UniversulJuridic,p.147-152;
comerciale.Studii,
Praxis,Bucuresti:CHBeck.;
8. Turcu,I., Botina,M., 2013,Dreptulafacerilorintreprinderii.Vol.I,

LIn ipotezain care, in fraudacreditorilor,asociatul-administratorin societateain nume colectiv,in
comanditd simpld sau cu rdspunderelimitatd abuzeazdde caracterul limitat al rispunderii sale Ei de
personalitateajuridicddistinctda societSliisanctiuneaaplicabiiaeste:
a.excludereaasociatuluidin societate;
b.obligareaasociatuluisa se retraga din societate.
(Raspuns corect 1-a. )
79
Drept comercial
6.5 SURSEJIIRISPRT]DENTIALB
Studii de caz - Fraudarea creditorilor

pe
t . Decizianr.3883din l2 noiembrie2013,inaltaCurtedeCasa{ieqi JustilieSecliaa II-a civila,accesata
htp://www.scj.ro/SE%20rezumateoh2}2013lSC%20II%20dec%20r%203883%202013.htm
la datade
20.03.2014.
2 . Decizianr.320din I februarie2008,inaltaCurtede Casalieqi JustilieSecfiacomerciald,
pe
accesata
http://www.scj.rolSEYo20reatmateoh20200SlsE%20r%20320%202008.htm,
la datade03.07.2014;
J.
Decizianr.173din 25 ianuarie2008,inaltaCurtede Casaliegi JustifieSecfiacomerciald,
pe
accesata
htp :i/www.scj.rolcautare_decizii.asp
la datade 03.07.20
I 4;
4. Decizianr. 935/2013din 7 martie2013,Dosarnr.2319012008,
InaltaCurtede Casafiesl Justitie,Sec{iaa II-a
pe http://www.iccj.rolcautare.php?id:9
Civil6,accesata
1082la datade 03,07,2014
LUCRARE DE VERIFICARE nT.6

Studiu de caz I - Fraudarea creditorilor
Dezvoltafi componenta "inten{iei"

jurisprudenfa dati.
in
sivarqirea
faptelor
frauduloase identificate in
"Prin sentinta w. 3212012,Tribunalul specializat Argeq a admis in parte acfiunea precizatd formulat6 de
reclamantaP.M. in contradictoriucu pdrdteleC.G. qi SC A.S.C. SRL qi, in consecinta,a fost obligatapdrAtala plata
sumei de 5.838 lei reprezentdnddividendepentruanul 2006 cu dobdndalegaldde 1.806lei precumqi la comunicarea
datelor de identifrcare ale persoanei care a finut evidenfa contabil6, cu imputernicirea datd acesteiasi cu restifuirea
documentelor hnanciar-fiscale pentru anii 2007 -20| | .
Prin aceeagisentin!5s-a dispusexcludereap6rAteidin societate,retrdgAndu-i-se
gi calitateade administrator,
urmdndca reclamantas6 participecu 100% din capitalulsocial,S-a respinscerereade aplicarea unei amenzicivile.
Tribunalul a re{inut cd cercetdrilepenaledemaratela pldngereareclamanteiau relevat cdpdrdtain calitatede
reprezentantal societaliia achizitionattAmpldriePVC pentru a o monta la locuinta sa, fapt care dovedeqtefraudain
dauna societa|i gi cA dividendele existentela finele anului 2006 au fost ridicate de pdrdtd frrd a lt atribuite gi
reclamantei.
Sentin{aa fost atacatdcu apel atdt de reclamantdcdt qi de pdrdte.Reclamantaa criticat sentinfasub aspectul
respingeriiaplicdrii amenziicivile, iar pArAtelepentruneregularitSliproceduralein admitereaprobatoriuluisi emiterii
citaliilor catre mafiora gi de cdtre expert, expertizacontabila fiind efectuatdin lipsa ambelor pdrdte, aspectecare, in
opinia pdrdtelor,atrag desfiinlareasentinfei.Au mai arltat cd reclamantaeste cea care a prejudiciat societatea,cd
pdrdtaa intocmit cu regularitate evidentelecerute de lege adoptdndhotdrArileAGA necesare.
Curtea de Apel Pite;ti, Seclia a II-a civild, prin decizia nr. 66/A-C din 28 noiembrie 2012, a admis apelul
declaratde pdrdta C.G., a schimbatsentintain sensulcd a respinscapetelede cerereprivind obligareasa la plata
dividendelor qi a dobdnzii aferente lor, comunicarea datelor de identificare ale persoanei care a finut evidenta
contabil6 a intreprinderii, a imputernicirii datd acesteipersoanegi a documentelorfinanciar contabile pentru anii
2007-2009,men|nand restul dispozitiilor sentintei.Apelul declaratde reclamantda fost respinsca nefondat.
80
Drept comercial
S-a refinut in considerentecd prin decizia nr. 55lACl2012 instanfaa anulat apelul persoaneijuridice SC
A.S.C. SRL relindnd cd societateanu poate fi reprezentat6de pdrdtaC.G. in condiliile in care acesteiaprin hotdrdre
executoriei-a fost retrasa calitatea de administrator,context in care instanfa de apel a examinat numai criticile
privind dreprurilegi interesulpdrdteipersoandfizicd.
Instanla de apel a respins critica apelantei cu privire la necitareasa de c6tre expert in raport de dispoziliile
art. 208 C. proc. civ. cAt gi faf6 de faptul ca expertizaa fost depus6Ia 6 octombrie 2011, instanfaacorddndtermen
pentru ca pa4ile sd ia cunoqtinlade con{inutulei; fap qi de lipsa de procedur6cu pdrAtacare la 31 octombrie2011 a
adusla cunoqtinldadresa,s-a re{inutcd pricina a mai suferitdoud amdndri.
Refine instanfa ci profitul societAfii se distribuie asociatilor, iar neefecfuareaacestei pl6ti dA dreptul
asociatului sd le solicite, nefiind doveditd in spe!6 insu,sireasumei cuvenitb cu acest titlu de cdtre pdrAt6. Suma
pretinsd de reclamantdcu titlu de dividende pentru anul 2006 a rdmasin patrimoniul persoaneijuridice iar nu insuqitd
de C.G. in folos propriu.
Aceste elementeau condusla concluziainciden{eiexceptieilipsei legitimdrii procesualea pirdtei C.G. in
raport cu solicitareareclamanteide obligare la plata dividendelor,motiv pentru care critica cu acest obiect s-a
apreciatintemeiatd,fiind inldturataobligafiade platd a dividendelorcStrereclamantdpentru anul 2006.
Critica privind gregita excludere a pArdtei-apelantedin societate si privind retragerea calitagii de
administrators-auapreciatca neintemeiatein raport de dispoziliile art.222 alin. (l) lit. d) din Legeanr. 31/1990care
nu distinge dupd numdrul fraudlor de fraudd, concluzie intemeiatdpe rezultatul cercet6rilor penale din care rezultl cd
in calitate de administratora contractattamplarie PVC pentru uz personalin
la 8 noiembrie 2007 apelanta-pdrdtd
fraudasociet6lii.
Apelul reclamantei constdnd in critica aplicdrii unor amenzi civile pentru nepredareadocumentelor
contabile, fa(a de re{inereatemeiniciei criticii apelantei-pdrdteprivind obligarea acesteiala comunicareacdtre
reclamantd a datelor de identificare ale persoanei care (ine eviden{a contabild, actul de imputernicire a acesteiagi
restituireadocumentelorjudiciarfiscaledin an|i2007 - 2011,s-a respinsca nefondat.
Instanla de apel a mentinut sentinta, prin admiterea apelului declarat de pArdtS, numai sub aspectul
dispoziliei de excluderea acesteiadin societate.
In contra deciziei a declarat recurspdrdta C.G., solicitdnd modificareain parte a acesteiain sensulde a
respingepe fond gi cerereade excluderedin societategi retragerea calitdtii salede administrator.
Recurentacriticd greqitaaplicarea prevederilorarl. 227 alin. (1) lit. d) din Legeanr. 3 i/1990 susfinAndcd
frauda in daunasocietdtiipresupuneo daund,un prejudiciu in patrimoniul societalii,iar instantade apel a retinut c6
prejudiciul pretinsprin achizilionareatdmpldrieiPVC, de 4.669,10lei, a fost acoperitanteriorcererii de excludere.
Susfine,de asemenea,cd mdsuraexcluderii nu a fost circumstan{iatiin raport de celelalteinscrisuri gi in
raport de probatoriul administratfiind o mdsurddispropor{ionatdqi excesivde gravd,reclamantaavAndea insSgio
participareproprie la agravareaneinlelegerilordintre asocia!i.
Instan{aa acordatceeace nu s-a cerut qi a aplicat greqit prevederileart. 223 altn. (3), art. 229 alin. (1)-(2)
din Legeanr. 31/1990 in sensulcd textul obliga sd decidaasupraparticipdrii la capitalul social, iar in situagiain care
urnare a excluderiirdmdneun singur asociat,situagiain spe!6,consecinlaestedizolvareasocietd[ii.
Aratd recurentac6, in spetd,reclamantanu a investit instantacu o cererede continuarea societdtii cu asociat
unic, operareacontinudriisocietafiide citre instan{dfiind nelegald.
Recurentagi-a incadratglobal criticile in prevederileart. 304 pct. 6, 8 si 9 C. proc. civ.
Recursulnu estefondat.
Prealabilexamindriipe fond a criticilor de nelegalitatese impune observafiacu privire la incadrareain drept
a acestora,cd motivul intemeiatpe dispoziliile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. esteformal invocat,deoarecedezvoltarea
criticilor nu permite o atareincadrare,care,de altfel, fald de obiectul cererii de investire a instan{eiprin care nu s-a
dedusjudecdfii un act juridic a carui naturd gi inleles lamurit qi vddit neindoielnic sd h fost schimbat de instan16,nici
nu ar fi posibild; prin obiectul cererii de chemarein judecatd s-a solicitat aplicareaunei sancfiuni specifice la o
activitate de gestiune a societdlii contrard intereselor acesteia, ipotezd care se circumscrie unei situalii de fapt ce
urmeazda fi dovedit5, iar nu unui raport de drept.
Nici incadrareacererii de recursin art. 304 pct. 6 C. proc. civ. nu are corespondentin dezvoltareacriticilor
formulate.
Este de observat sub acest aspect cd pdrAta-recurentdnu a invocat ;i nici dezvoltat o critici a sentinlei cu
acest obiect in apelul analizat prin decizia recuratd, fiind o invocare omisso medio contrara logicii reglementdrii
cailor de atac, deoarecein recurs se verific6 decizia instan(ei de apel care a analizat sentinla apelatdnumai in limita
criticilor formulatein apel,conform principiului tantumdevollutumquantumapellatum.
De altfel, critica este lipsita qi de obiect juridic, deoarece,din perspectivaart.229 din Legea nr. 31/1990,
hotdrdreade a continua existentasocieEtii sub forma societ6tii cu rdspunderelimitatd cu asociat unic apar{ine
81
Drept comercial
asociatului r6mas, ca act unilateral de voinfS, nefiind necesardo cerere de incuviinfare distrnctd cu acest obiect fafd
de cerereade excludere a coasociatului din societateacu rdspunderelimitatS. Instanfa nu a fost in situalia de a acorda
ceeace nu s-a cerut, cum gregit susline recurenta,sub aspectulcontinudrii societb|i cu asociat unic, ci a frcut numai
o corecti aplicarea dispozifiilor art.229 din Legeanr. 3 l/1990.
In ce privegte critica aplicdrii si interpretarii art. 221 alin. (l) lit. d), aceasta,parlial, se incadreazbin motilul
de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., exceptdnd aspectele care privesc temeinicia hotdrdrii
atacate.
Critica de nelegalitatenu poate fi insd primitd fald de reglementareaprevederilor art.222 alin. (1) lit. d) din
Legeanr. 31/1990a ipotezeide excludere.
Potrivit textului de lege men{ionat poate fi exclus din societateasociatul.administrator care comite frauda in
dauna societdfii.
Legea nu distinge nici cu privire la dimensiuneafraudei, nici la multirudinea de acte frauduloasesi nici cu
privire la comportamentul administratorului in culpa dupd comiterea fraudei in sensul suslinut de recurentd, cd a
acoperit pagubaprodusd.
In lipsa oricdrei condiliondri legale, critica recurentei in sensul necircumstan{ierii faptei de cdtre instanfd
este fErd suport normativ si, totodat6, contravine elementului de incredere pe care se intemeiazi societdtile de
persoane,societateacu rdspunderelimitatd, precum societateain spet6, fiind atdt o societatede persoanecdt gi de
capital. Aceeaqi incredere este inerent6 qi relaliei dintre asociatul administrator si societateaadministratd pe care o
caracterizeazagi a carei afectare nu presupuneun raport de propo4ionalitate cu dimensiunea fraudei sau cu actele
subsecventeatenuanteale administratorului in culnd.
Drept urmare, inalta Curte, pentru considerentelecare preced, a respins recursul declarat ca nefondat, cu
observareaprevederilorart.274 alin. (1) C. proc. civ., falI de cererearecurenteide obligarela cheltuielidejudecatd,
ca parte cdzutdin pretenfii."
(Decizia nr. 3883 din l2 noiembrie2013, inalta Curte de Justiliegi Casalie,Secliaa II-a civilS,Accesatala datade
14.07.2014pe http://www.scj.rolSE%2Orezumateo/o2\2}l3lsc%20lI%20dec%20ro/o203883%20201
3.htm)
82
Drept comercial
UNTTATEA
rn INvATARE7
ASrECTEpAToLocIcEALEpERsoNAlrrATuJrJRrDrcE
A socrETAgr corvtERCIALE;
srnApuNGERrIvArulur coRpoRATrsrrN coNDrrrrlE pREVAZUTEDE
ART.r6sra,L'
LEGrI Bsr2004
A soclETArrr,on- srNrnzA
OBIECTIVELE I.TNITATIIDE INVATARE 7

. Cunoastereasi intelegereaaspectelorpatologiceale personalitS{iijuridice a societ[fii
comerciale; analiza unuia dintre cantrlle de strdpungerea vilului corporatist, in etapa
insolventeisocietatii;
. Analiza si insusireaelementelorprivitoare la dreptul de a solicita ridicarea vilulului
corporatistsi conditiile de exercitareaa acesfuiain scopulatrageriiraspunderiicelor care
av cauzat starea de insolventa si pe cale de consecinta, urmaririi pentru acoperirea
pasiwlui debitoareiinsolventea patrimoniuluipropriu a acestora.
coNTTNUT
7.1. Stripungerea vilului corporatist in conditiile prevazute de
art.l69 al Legii 8512014a insolventei; Reglementare
Art.138 si urmatoarele din Legea 8412006a insolventei,abrogataprin
Legea 8512014 prevedea raspunderea membrilor organelor de
conducereqi/sausupraveghere
din cadrul societ6tii,precum si a oricarei
persoane
alte
care a cartzatstareade insolventd a debitorului:
,,Art.138 (l) In cazul in care in raportul intocmit in conformitatecu
dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar.fi
imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea
administratoruluijudiciar sau a lichidatorului,.judecatorulsindicpoate
dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana.juridica, ajuns in
stare de insolventa,safie suportatq de membrii organelor de conducere
si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta
persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una
dintre urmatoarelefapte :
a) aufolosit bunurile sau creditelepersoaneijuridice infolosul propriu
sau ln cel al unei alte persoane,'
b) au fdcut acte de comert in interes personal, sub acoperirea
persoaneijuridice;
c) au dispus, in interespersonal, continuarea unei activitdti care ducea,
tn mod vddit, persoanajuridicd la incetarea de pldyi;
d) au linut o contabilitatefictivd, au fdcut sd dispard unele documente
contabilesau nu au linut contabilitateatn conformitatecu legea;
e) au deturnat sau au ascLtnso parte din activul persoaneijuridice ori
au mdrit in modfictiv pasivul acesteia;
fl au folosit mijloace ruindtoare pentru a procura persoaneijuridice
fonduri, in scopul tntdrzierii incetdrii de pldyi;
g) in luna precedentd incetdrii pldlilor, au pldtit sau au dispus sd se
pldteascd cu preferinld unui creditor, in dauna celorlalyi creditori. <
Drept comercial
Reglementarea acestei categorii de raspunderi speciale in cadrul
procedurii de insolventa, avand natura civila delictuala, constituie,
astfel cum retine doctrina,o aplicatiea teoriei ,, piercing the corporate
veil" , in etapa insolventei societatii. Dreptul de a solicita ridicarea
vilulului corporatist si conditiile de exercitarea a acestuia sunt
reglementatein scopul atragerii raspunderii celor care au cauzat starea
de insolventa si pe cale de consecinta, urmaririi pentru acoperirea
pasivului debitoarei insolvente a patrimoniului propriu a acestora. (v.
Turcu,L,2009,p.661-716,672; Cdrpenaru,2012, p.773-780,775-777;
Hajjar.Al. 2012,p. 46-57)
Prin intrarea in vigoare a Legii 85 din 2014 privind procedurile de
prevenire a insolventei si de insolventa, raspunderea membrilor
organelor de conducereEi/sausupravegheredin cadrul societdlii, precum
9i de orice alte persoanecare au contribuit la stareade insolventi a
debitorului este de asemeneareglementata,in acord cu prevederile
art.169,alin (l):
,,Art.l69 La cererea administratoruluijudiciar sau a lichidatorului
judiciar, judecdtorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv
al debitorului, persoand juridicd, ajuns in stare de insolventd,fird sd
depd;eascd prejudiciul aJlat in legdturd de cauzalitate cu fapta
respectivd, sd fie suportatd de membrii organelor de conducere si/sau
supraveghere din cadrul societdlii, precum ;i de orice alte persoane
care eu contribuit la starea de insolvenld a debitorului, prin una dintre
urmdtoarelefapte:
a) au folosit bunurile sau creditelepersoaneijuridice in folo,sulpropriu
squ in cel al unei alte persoane,'
b) au fdcut activitdli de productie, comer! sau prestdri de sertticii in
interespersonal, sub acoperireapersoaneijuridice,'
c) au dispus, in interespersonal, continuarea unei activitdli care ducea,
in mod vddit, persoanajuridicd la tncetarea de pldyi;
d) au linut o contabilitate fictivd, au fdcut sd dispard unele documente
contabile sau nu au linut contabilitatea in conformitate cu legea. in
cazul nepreddrii documentelor contabile cdtre administratorul judiciar
sau lichidatorul judiciar, atdt culpa, cat si legdtura de cauzalitate intre
faptd ;i prejudiciu seprezumd. Prezumlia esterelativd;
e) au deturnat sau au ascunso psrte din activul persoaneijuridice ori
au mdrit in modfictiv pasivul acesteia;
fl au folosit mijloace ruindtoare pentru a procura persoanei juridice
fonduri, in scopul intdrzierii incetdrii de pldli;
g) in luna precedentd incetdrii pldlilor, au pldtit sau au dispus sd se
pldteascd cu preferinld unui creditor, tn dauna celorlalli creditori;
h) orice altd faptd sdvarsitd cu intentie, care a contribuit la starea de
insolventd a debitorului, constatatd potrivit prevederilor prezentului
titlu."
7.2. Titularii calitlfii procesualeactive gi a celei pasive
Sfera titularilor care pot detine calitatea procesualapasiva in acesta
actiunea ramas aceeasidin acceptiuneatezeiintai a art. 138 "membrii
Drept comercial
organelor de conducere qi/sau supravegheredin cadrul societd1ii",cu o
sensibila dar importanta nuantare a tezet a doua legata de ,,orice alte
persoane" inafara celor indicate ut supra, care pot detine aceasta
calitate.Astfel, dacain acceptiuneaart.138din Legea 8412006titular al
calitatii procesualeera orice alte persoanecare au cauzat starea de
insolvenld a debitorului, in acceptiunea art. 769, alin (1), titularul
acesteicalitati o au orice alte persoanecare au contribuil la stareade
insolventd a debitorului. Prin aceasta nuantare se extinde sfera
persoanelor a caror raspundere poate fi atrasa pentru starea de
insolventda debitorului.,de la ,, alte persoanecare au cavzatstareade
insolventa" catre ,, alte persoane care au contribuit"la starea de
insolventa.
Fapteleprin care acestepersoaneau atras stareade insolventanu mai
sunt prevazute limitativ, astfel cum erau prevazutein acord cu art.138
din Legea 85 din 2006, deoareceart. 169, alin (1), lit. h) prevedeca
raspundereapoatefi atmsapentru ,,oricealtd faptl sdvdrqitdcu inten{ie,
care a contribuit la stareade insolven{da debitorului.",deci ne intrebam
retori careva fi tipologia faptelor in conditiile unei astfel de formuldri a
textului de lege.
Doctrina, in Hajjar.Al. (2012, p, 46-57) si jurisprudenta (V.
Pivniceru,2009, p,353-393, Gavrila, 2013, p.370-399; Florescu,
Negura, Zamftache,2009) au determinat natura juridica a raspunderii
persoanei care a cauzal starea de insolventa ca fiind raspunderecivila
delictuala si au detaliat si analizat elementeleacesteia:fapta ilicitaaceastaera una dintre cele prevaute limitativ la art.138; ]rejudiciul;
legaturade cauzalitatedintre fapt ilicita si prejudiciu.
In jurisprudenta s-a dispus ca membrii organelorde conduceresi/sau
supraveghereai debitoarei,precum si de orice alte persoanecare au
cauzatstareade insolventasa fie obligati la plata pasilului debitorului,
persoandjuridica numai in ipoteza in care se dovedea legatura de
cauzalitateintre fapta ilicita si prejudiciu, acest element de analiza in
admitereaactiunii fiind preluat din structura institutiei raspunderii civile
delictuale, deoarece raspunderea analizatd se subsumeazd acestei
categorii de rdspunderi.De aici, de la aceastasubsumare,isi are
sorgintea mentiuneacuprinsdin art.l69 din Legea 8512014,privitoare
la obligarea la o parte sau la intreg pasir,'ul debitorului, ,,fird sd
depdqeasc5 prejudiciul aflat in legdturd de cauzalitate cu fapta
respectivi", in intentia leguitorului ca intreg scheletulraspunderiicivile
delictuale sa se regaseascaexpresin cadrul reglementaral raspunderii
conturatde Legea85 din 2014.
Momentul reglementar introdus prin intrarea in vigoare a Legii 85 din
2014 este sinonim deschiderii cutiei Pandorei, alat sub aspectul
titularilor calitatii procesuale pasive, cat si sub aspectul faptelor
savarsitede catre acesteasi care pot atrage sau au contribuit la stareade
insolventa, deoarece,ambele categorii sunt susceptibile de nebanuite
elongari asupra carora instanla urmeazd sd se pronunle in virtutea
rolului creator al jurisprudentei .
6J
Drept comercial
7.3 Tipologia faptelor. Consecin{ele - executarea siliti asupra
patrimoniului persoaneifizice
Tipologia faptelor, astfel cum au fost reglementatede art. 138, alin.l,
lit, a- g si cum sunt reglementatede art.l69, alin.l, lit. a-g, este
similara, cu nuantari minimale ceea ce insemna ca, pe acest palier
jurisprudentarelevantadin perioadade aplicarea Legii 85/1996 , desi
nu constituie izvor de drept, poate fi reper pentrudeterminarea
elementelor de continuitate a noilor reglementiri raportat la
reglemetareaanterioard.
Cat priveste fapta prevazutala art. 161 lit a) au folosit bunurile sau
creditele persoanei juridice tn folosul propriu sau in cel al unei alte
persoane,se instituie prezumtiarelativa de utilizare in interespersonal
a bunurilor, prezumlie care poate fi rasturnatdde cltre p1rr?tlp6,rd],i.
Constatamca, primele doua fapte, cea prevazvtala art.138, alin.1,
lit,a) si b) si reiteratein prevederileart. 169, lit a si b al Legii 85 din
2004 si anumea) aufolosit bunurile sau creditelepersoaneijuridice in
folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
b) au fdcut activitdti de produclie, comert sau prestdri de servicii in
interes personal, sub acoperirea persoanei juridice, se apropie de
ipotezareglementatade art. 237' alin.3si 4 din Legea3ll 1990.
Chiar daca nu ne surprinde prin rigoare, intentia leguitorului a fost
aceea de a asigura elongarea raspunderii si strapungerea valului
corporatistin doua etapedistincte ,,de viata,,a profesionistilorsupu;i
procedurii insolventei,pentrufapte de naturd apropiatd.Spre deosebire
de prevederileart,237'alin.3 si 4, caresunt de aplicabilitaterestransa,
prevederile art.138 s-au ,, bucurat" de o larga aplicare, atat prin
raportare la determinarealargd a titularilor calitatii procesualeactive,
cat si la tipologia extinsd a profesionistilor supusi procedurii, dand
nastere unei jurisprudente constante in a dispune ca ,,orice persoana
care a cauzat starea de insolventa" sa fie obligata la plata pasivului
debitorului,persoanijuridicd.
Celelalte fapte prev6zute de art. 169 sunt localizate in amonte sau in
aval de momentul insolventei.
Art.I72, - (l) Odatd cu cerereaformulatd potrivit prevederilor art.
169 alin. (1) sau ale alin. (2), administratorul judiciar sau lichidatorul
judiciar ori, dupd caz, comitetul creditorilor va putea cere
judecdtorului-sindic sd instituie mdsuri asigurdtorii asupra bunurilor
din avereapersoanelor urmdrite potrivit prevederilor art. I69. Fixarea
unei cautiuni depdnd la 10% din valoareapreten{iilor esteobligatorie.
(2) Cererea de mdsuri asigurdtorii poate fi formulatd ;i ulterior
introducerii acliunii prevdzute la art. I69. "
in concluzie, strdpungereavdlului corporatistcunoasteprevederi mai
eficace in cadrul procedurii de insolvenlddeoarecenu este limitata gi
include toate tipologiile societareprevazutede Legea 31/1990, sfera
titularilor este de asemeneaextinsa spre orice persoane care au
contribuit la starea de insolventa a debitoarei, probatiunea este mai
86
Drept comercial
facild deoarecedocumentele in ipoteza in care au fost predate sunt la
dispozitia lichidatorului pentru a fi, analizate.
Titularul calitatii procesuale active este lichidatorul judiciar sau
aclionarul majoritar, care raportat la stareade insolvenfd poate formula
actiunepentruridicareavdlului corporatist.
"Art.I69 (2) Dacd administratorul judiciar ori, dupd caz, lichidatorul
judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventd a
debitorului ;i/sau a hotdrdt cd nu este cazul sd introducd actiunea
prevdzutd la alin. (l), aceasta poate fi introdusd de pre;edintele
comitetului creditorilor tn urma hotdrdrii adundrii creditorilor ori.
dacd nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnatde
adunarea creditorilor. De asemenea,poate introduce aceastd acliune,
in acelea;i condilii, creditorul care detine mai mult de 50% din
valoarea creanlelor inscrise la masa credald.
(3) Cererea introdusd in temeiul alin. (l) sau, dupd caz, alin. (2) se va
judega separat,formdndu-se un dosar asociat.
(4) In caz de pluralitate, rdspundereapersoanelor prevdzute la alin. (l)
este solidard, cu condilia ca aparilia stdrii de insolvenld sd fie
contemporand sau anterioard perioadei de timp fn care ;i-au exercitat
mandatul ori tn care au detinutpozilia in care au contribuit la starea de
insolvenld.
(5) Rdspundereapersoanelor tn cauzd nu va puteafi angajatd dacd, tn
organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la
actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolvenld sau au
lipsit de la luarea deciziilor cere au contribuit la starea de ir-tsolvenld;i
au fdcut sd se consemneze,ulterior ludrii deciziei, opozilia lor la aceste
decizii.
(6) Rdspunderea nu va putea fi angajatd dacd, in luna precedentd
incetdrii pldyilor, s-au efectuat, cu bund-credinld, pldyi in executarea
unui acord cu creditorii, incheiat ca Ltrmere a unor negocieri
extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu condilia
ca acordul sd fi fost de naturd a conduce la redresareafinanciard a
debitorului ;i sd nu f avut ca scop prejudicierea ;i/sau discriminarea
unor creditori. Aceste prevederi se vor aplica ;i in cazul acordurilor
realizate in cadrul procedurii concordatuluipreventiv.
(8) Aplicarea dispoziliilor alin. (1) nu inldturd aplicarea legii penale
pentru faptele care constituie infracliuni. "
Urmare a admiterii actiunii de cdtre judecltorul sindic, creditorii
societatii falite, avand in vedere ca s-a cesionat in favoareaacestora
drepturile
de executare silitd asupra patrimoniului propriu al
persoanelor fizice respective, pot urmari patrimoniul propriu al
persoanei care a aavzat stareade insolventa ,iar persoana fizica va fi
cea care va suportadin acest patrimoniu, in totalitateasau in parte
pasiwlui nacoperit al debitoarei falite. Executareasilitd impotriva
acestor persoane se efectueazd de cdtre executorul judecdtoresc,
conform Codului de procedurdcivil6.
"Art,169 (9) Dacd s-a pronunlat o sentinld prin carejudecdtorul-sindic
a dispus atragerea rdspunderii patrimoniale a administratorului
Drept comercial
statutar, aceasta va fi comunicatd cdtre Oficiul National al Registrului
Comeryului,din oficiu.
(10) Persoana impotriva cdreia s-a pronunlat o hotdrdre definitivd de
atrqgere a rdspunderii nu mai poate fi desemnatdadministrator sau,
dacd este administrator in alte societdyi,vafi decdzutddin acest drept
timp de l0 ani de la data rdmdnerii definitive a hotdrdrii.
ArLl7l. - Sumeledepusepotrivit dispoziliilor art. 169 alin. (I) vor
intra in everea debitorului ;i vor fi destinate, in caz de reorganizare,
pld\ii creanyelorpotrivit programului de pldyi, completdrii fondurilor
necesare continudrii activitdlii debitorului, iar tn caz de faliment,
acoperirii pasivului,
Dupi inchiderea procedurii falimentului, sumele reztltate din
executareasilitd vor ft repaftizate de cdtre executoruljudecdtoresc,in
conformitate cu prevederileprezentei legi, in temeiul tabelului definitiv
consolidatde creantepus la dispozitiasa de cdtrelichidator.
"Art.l73. - (l) Executarea silitd impotriva persoanelor prevdzute la
art.l69 alin. (l) se efectueazd de cdtre executorul judecdtoresc,
potrivit Codului deprocedurd civild.
(2) Dupd tnchiderea procedurii .falimentului, sumele rezultate din
executarea silitd vor .fi repartizate de cdtre executorul judecdtoresc
potrivit prevederilor prezentului titlu, in temeiul tabelului definitiv
consolidat de creanle pus la dispozitia sa de cdtre lichidatorul
judiciar.
Procedurade insolventa cunoaste deasemenea
mijloace de reantregire
a partrimoniului debitoarei falite prin anularea transferurilor
patrimoniale prevazute de art.1l7-122 din Legea 85 din 2014, si
reglementatede art.79-82drnLegea85 din 2006.(V. Buta,2012).
CONCEPTB SI TERMENI DE RETINUT

Persoana care a cauzat starea de insolvenld; persoand care a contribuit la atragerea
stdrii de insolvenld; rdspundere civild delictuald; suportarea pasivului debitoarei;
atragereardspunderii;
1. Cdrpenaru,S.,
2012,Dreptcomercial,ed.3 Bucuresti,p.773-780;
2. Gavrila,S.P.,
2013, Legeam 85/2006privind procedurainsolventei.
Practicajudiciara, Bucuresti:
Hamangiu;
3. Pivniceru,M.M.,2009,
Procedurainsolventei.
PracticaJudiciara2006-2009,
Bucuresti:Hamangiu;
4. Jdnddreanu,
N., 2014,Codulinsoventei
adnotat,Bucuregti,
Universuljuidic,p.26l-269;
5. Turcu,I., Botina,M., 2013,Dreptulafacerilorintreprinderii.Vol.I,
Praxis,Bucuresti:CH Beck,p. 398407:
6. Turcu,I.,2009Legeaproceduriiinsolvenlei.Comentariu
pe articole,ed.3,Ed.CHBeck,p.398-407;
88
Drept comercial
TEST DE AUTOEVALUAREnr. 7
Incercuili rdspunsurile corecte (fntrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

1.Pentru aa av cauzatinsolventaunei societaticu personalitatejuridica poate fr atrasaraspunderea
si sa fie obligati la plata pasiwlui debitorului,persoanbjuridica urmatoarelepersoane
a. membrii organelorde conduceresi/sausupraveghere
ai debitoarei
b.membrii organelorde conduceresi/sausupraveghere
ai debitoarei,precum si de orice alte persoane
care au cauzal stareade insolventa;
c.membrii organelorde conducere.
(Raspuns corect 1-b. )
7.4. SIIRSE JURISPRUDENTIALE

Studii de caz- Rispundereamembrilororganelorde conducere
pentru insolventasocietifii
si de supraveghere
Decizia nr. 11301din 22 noiembrie2013, Curteade Apel Cluj, Seclia a II a civi16,de contenciosadministrativgi
f i s c a l a, c c e s a t ap e h t t p : / / w w w . c u r t e a d e a p e l c l u j . r o / j u r i s p r u d e n t a . h tlm
a ld a t a d e l 4 . 0 8 . 2 0 1 4
2 . Decizranr. 9383 din 4 octombrie 2013,Curteade Apel Cluj, SecJiaa II a civil6, de contenciosadministrativgi
fiscal, accesatape http://www.curteadeapelcluj.roljurisprudenta.hnnl
J.
Decizia w . 8246 din 2 septembrie20 13, Curteade Apel Cluj, Secfiaa II-a civi16,de contenciosadministrativsi
fiscal, accesatape http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html
A
Deciziaw.7962 din l0 iulie 2013, Curteade Apel Cluj, Secliaa II-a civild, de contenciosadministrativ,sifiscal,
accesatape http://www.curteadeapelcluj.ro/junsprudenta.htrnlla
datade 14.08.2014
5 . Decizia8566 din 16 septembrie2013, Curteade Apel Cluj, Sectiaa II-a civil6, de contenciosadministrativsi fiscal,
accesatpe h@ :/iwww. curteadeapelcluj.ro/j
urisprudenta.
htrnl la data de | 4,08.2014
6. Decizia civila nr. 150 din 19 februarie2008, Curteade Apel TimisoaraSectiacomerciala,Buletinul Curtilor de
Apel nr. 212008,Editura C.H.Beck,accesatape http://www.administrarelichidare.ro/2008i08iexecutareahotararii-de-atragere-a-raspunderii/
la datade 0 I .09.20 I 4 ;
7 . Decizia nr. 11010din l5 noiembrie2013, Curteade Apel Cluj, SecJia a II a civil6, de contenciosadministrativqi
fiscal, accesatapehttp://www.curteadeapelcluj.roijurisprudenta.htrnl
8 . Decizia w.372 din 14 ianuarie2013,Curteade Apel Cluj, Sec{iaa II-a de contenciosAdministrativqi fiscal,
accesatpe http://www.curteadeapelcluj.roljurisprudenta.html
9 . Decizia nr. 370 din 14 ianuarie2013,Curteade Apel Cluj, Secliaa II-a de contenciosadministrativsi fiscal,
accesatape http:/iwww.curteadeapelcluj.roljurisprudenta.htrnl
t0. Decizia nr. 3l 13 din 29 noiembrie2010, Curteade Apel Cluj, Sectiacomerciald s i de contenciosadministrativ,
accesatapeDecuia civila nr. 150din 19 februarie2008,C.A. Timisoara,Sectiacomerciala,comentatain
judiciara 2006-2009,
Pivniceru,M.,M.,Susanu,C.,A.,Susanu,M.. 2009, Procedurainsolventei.Practica
p.390
Bucuresti,Hamangiu,
http://www.curteadeapelcluj.
rolj urisprudenta.
html la datade 14.08.20 I 4
89
Drept comercial

Studiude caz1
Care este cerinfa neindepliniti relevati de jurisprudenfa datd privitor la natura faptelor ilicite care
pot atrage raspunderea administratorului pentru starea de insolvenfi a societlfii?
"Prin sentinfacivild rv.320'7din 20.06.2013a Tribunalului Sdlaj irbaza art.l3S alin.l lit. a din Legea
nr.85/2006privind procedurainsolvenlei, s-a admis cererea formulatdde creditorulDGFP Salaj Ei a fost obligat
pdrAtul P.A.C. sd suporte pasivul social al debitoarei SC C.P. SRL in sumd totali de 49.669 lei, care va fi
pldtitd creditorilor men{iona{iin tabelui definitiv consolidatintocmit de lichidatorul judiciar gi predatexecutorului
judecdtoresc.
Pentru a pronunla aceastdhotdrdre, instanla defond a retinut urmdtoarele:
Administratorulstatutar,potrivit dispoziliilor Legii nr.3ll1990 are obligatiaprivind indeplinireaoperatiunilor
de gestiunesi reprezentarepe care le reclamdrcalizareaobiectului de activitatein condiliile qi limitele legii Ei al
actului consdrutiv.
Utilizarea bunurilor mobile sau imobile, corporalesau incorporalesau al creditelor acordatedebitorului in
interesul propriu sau al altei persoane constituie fapta ilicit6 prevdzutit de art. 138 lit. a cu consecinta
micq ordrii masei credale s i fraudarea creditorilor.
Administratorul statutar a retinut la sursd suma de 352 lei, reprezentdnd impozite qi contribulii din salanile
angajafilor nevirate la bugetul general consolidat al statului. Acesta se face vinovat pentru ca nu a luat
misurile necesare,inclusiv acfiuni in justitie pentrurecuperarea
sumeide 193.500lei, af,rrmAnd
cd aceastdsumd a
fost imprumutatdunor persoaneftzice, iar in prezents-aprescris termenul pentru ac{ionareainjustitie.
Creanlele reprezintd obligalii financiare ale unei persoane cdtre o alti persoand, ndscute ca unnare a
deruldrii unor raDorturi oblieationale .
in spe15,societateai"bi our" a vdndut la clienti persoanefizice bunuri, materialede construcgie,care nu au
plStit pregul.Administratorul statutar,in gedinlapublica din 27 mai 2013 a ardtat cit societateaa imprumutat cu sume
mari de bani diferite persoanefizice, impotriva cdrora nu a promovat acfiuni in justi{ie pentru recuperare,iar in
prezentacesteasuntprescrise.
Acesteobligalii, sume de bani, sunt certe,astfelcd se constituieintr-un bun in sensulart.l din protocolul nr.L
^
In acest sens s-a pronun{at Curtea Europeand in cauza SovtrassavtoHolding C. Ucrainei, constatdnd ac{iunile ce
constifuieparte din capitalul social are valoareeconomicdfiind evaluabilin bani, deci constituieun bun. Cu atAtmai
mult se incadreazdin noliunea de bun o sumd de bani certa, lichida, scadentS,necontestatdde p6(i.
Din perspectivaacestorinterpretdri,suma de 193.950lei constituie indubitabil un bun in sensul art.l din
Protocolulnr.1Eiel apartinede drept societaliidebitoare.
Faptailicit6 nu trebuieneapdratsd consteaintr o ac{iune,ea poateconstagi in omisiunea,in acliuneailicitd, in
neindeplinireaunei activitdfi sauneluareaunei mdsuri c6nd,aceastdactivitatetrebuia,potrivit legii sd fie intreprins6.
Or, administratorulstatutarnu a luat mdsurilenecesare,inclusiv acfiunijudiciare in vederearecuperdriisumei
de 193.950lei, fapt ce ar f,rconstiruito cregterea activului patrimonial qi concretizareaposibilitdlilor de dezvoltare
economicbde reduceresauchiar inldturarea datoriilor sociale.
Legitura cauzalddintre fapta ilicitd, astfel cum a fost descrisd gi cauzareastdrii de insolven{d derivd printre
altele,din modul de influenfarein concreta activitdtii economicespecificede cdtrevaloareacreanfeide recuperat.
90
Drept comercial
InsuEi administratorulstatutar a consideratcd recuperareacrean{elorar fi condus la stingereadatoriilor,
inclusiv a propriei creanlc fala de debitoare,situalie in care, neavdnddatorii, societateanu ar lt ajuns in stare de
insolven{d.
Prin urmare,omisiuneade a lua mdsuri in vederearecuperdriicreanfeide 193.950lei a determinatstareade
insolven{dqi pasiwl socialprivind debitoarea.
Este adevdratcd in doctrind s-a emis punctul de vedere cd omisiuneade a ini{ia demersurilenecesarein
vederea recuperdrii crean{elor pe care debitorul persoandjuridicd le are fa{6 de anumili parteneri contractuali
determin4m6rirea fictiv6 a pasir,uluidebitoareipersoanejuridice, astfel cd ar fi aplicabiledisp. art. 138 alin.I lit.e
din Legea nr.85/2006privind procedurainsolvenlei,ins6, in contrastcu aceastdopinie, practicajudiciard asimilAnd
sumelede bani reprezentdndcreantecu noliuneade bun in sensulart. I din Protocolulnr.1, a constatataplicabilitatea
disp. art. 138 alin.l lit.a. Explica{ia constd cd atdta vreme cdt administratorulstafutar a omis cu bun6 gtiinfd
recuperareacrean{ei,a acceptatca acestebunuri (sume de bani) sd fre folosite fie de el insugisau de alte persoane,
respectiv persoanelein favoareacdrora s-a scurs termenul de prescripfie, beneficiare ale imprumufurilor.
Bunurile ar fi putut acoperipasirul debitoareidacd s-ar fi depusdiligen{elenecesarein vedereavalorific6rii
sau depozitdriicorespunzdtoare.
Folosirea acestor bunuri cu rea credin{d Ei in scop contrar intereselor societatii constituie fapta ilicitd
prevdzutd de art.138 alin.l lit.a care a catrzat ajungerea socieEtii in insolven{d Ei au determinat angajarea
rispunderii administratorului statutar.
Avdnd in vedere faptul cd potrivit art.71 din legea nr. 3111990,obliga{iile gi rdspundereaadministratorului
sunt reglementate de dispozi{iile referitoare la mandat, instanfa a awt in vedere Ei dispoziliile art.2009 2012 Cod
civil, potrivit cdruia mandatarul este rdspunzdtornu numai pentru dol, dar gi de culpa comisd in executarea
mandarului.
Faptailicitd nu trebuieneap6ratsd consteaintr o ac{iune,dar poateconstaEiin omisiunea,inacliuneailicit6, in
neindeplinireaunei activitdli ori neluareaunei mdsuricdnd aceastdactivitatetrebuia,potrivit legii sd fie intreprinsd.
O societatecomercialdnu poate func{iona viabil in condiliile in care administratorulstatutarmanifestdun
dezinterestotal in ceeace prive te condiliile minime pentrufunc{ionaresocietdtii.
Acestaesteraporful de cauzalitateintre fapta culpabili a administratoruluistatutar,constdndin nerespectarea
gi neaplicarealegii, qi prejudiciul creatcreditorilorprin intrareain faliment a societd{ii.
Rdspundereareglementatdde prevederileart.138 din Lege presupuneexisten{aunui prejudiciu in patrimoniul
creditorilor debitoruluiinsolvent.
Prejudiciul creditorilor rezidd in imposibilitateaacesteiade a-gi realizacreanlelescadentedin cauzafaptuiui
cd administratorul statutar sau altd persoandav cauzatstareade insolvenfE, astfel cd debitorul nu a mai pufut achita
datoriile exigibile cu fondurile bane ti disponibile. O parte din pasivul societa{iiva fi suportatde administratorii
statuaripentrucA datoritdfaptelorsivArgitede cdtreei, debitorula ajunsin starede insolven{6.
Prejudiciulestecauzatdirect debitoruluipersoandjuridicd qi numai indirect creditorilor.
Prin urmare, dovada legaturii dintre fapta ilicitd, culpabila a administratoruluisocietatii debitoare este
doveditd,astfelcd cerereaformulatdin condiliile art.13 8 alin.I lit.a din Legeainsolvenfeia fost admisd.
Impotriva acestei hotdrAri a declarat recurs pdrdtul P.A.C. solicitdnd admiterea recursului, casareain
intregime a sentin{eicivile nr.3207120.06.2013
si respectivrejudecAndcauzape fond respingereaca netemeinicdsi
nelegalda cererii de angajarea rdspunderiiadministratoruluiformulatd de Direc{ia GeneralSa Finan{elorPublice a
JudeguluiSalajimpotriva pdrAtului,cu obligareaintimatei la plata cheltuielilorde judecatS.
In motivarea recursului pdrdtul a ardtaturm6toarele:
Astfel, criticd sentinlarecuratddeoareceinstanfade fond a dat o hotdrdrecu incdlcareasau aplicareagreEitaa
legii, fiind cdt se poate de clar cd, in cauzd,nu s-a dovedit de cdtre intimata creditoarec5 ar fi intrunits elementele
rdspunderiicivile delicrualeaplicatein concretla motivele de angajarea rdspunderiiadministratoruluiprevizute de
art.138alin.l lit.a Eic din Legeanr.85/2006,
Situa{ia de fapt relinutd de cdtre judecdtorul sindic este una complet eronati; se aratd, astfel, la pagina 2
ahn.12 gi, respectiv,pagina 3 alin. 1 ca pdrdtul ar fi afirmat cd a "imprumutat" suma de 193.500lei unor persoane
fizice, respectivcd "societateaa imprumutatcu sumemari de bani diferite persoaneftzice".
De fapt, aga aum a ardtat gi in intdmpinarea depusi la dosarul instanlei de fond, pdrdtul a imprumutat
societateacu suma de 159.825lei (imprumut pe care societateanu i-a mai putut restirui pArdtului!!)gi nu s-au dat
bani cu imprumut unor persoaneftzice, agacum greEita relinutjudecatorulsindic!
Modul in carea in{elesinstan{ade fond sd isi motivezesolu[ianu estesprijinit de nici un fel de probe si nu are
nici suport legal. Se arat6,astfel cd "Folosireaacestorbunuri (sumelede bani nerecuperatede la debitorii persoane
fizice) cu rea credin!6 si in scop contrar intereselorsocietd(iiconstituiefapta ilicitd prevdzuti de art.138 alin.l lit.a
aare a aauzatajungereasocietd{ii in insolvent6 si au determinatangajareardspunderii administratorului stafutar."
9I
Drept comercial
Nu s-a frcut dovadavinovdliei pdrAtuluicu privire la fapteleprevdzutein art.138 alin, I lit.a si c, or, agacum
sunt acesteastabilitede cltre legiuitor,sdvdrgirealor presupuneintenlia ca formd de vinovSlie,9i nu doar culpa!
Nici codul civil qi nici legea w.8512006nu instituie o prezum(iede culpd in sarcinaadministratoruluiqi, cu
atdt mai mult, atunci cdnd sivdrEireafaptei ilicite se sancfioneazddoar dacd s-a fbcut cu intenfie, aceastdintenlie
trebuie doveditd de c6tre cel care o invoc6. In spe{ade fa{6, creditoareanu a fbcut dovada cd ar fi sdvdrgitvreuna din
fapteleenumeratein art.138 alin.l lit.a gi nu cu intenlia de a aducesocietateain incapacitatede platd.
Mai mult, prevederile noului cod civil nu sunt incidente it prezenla cauza.
Astfel, in temeiul art.103 din Legea w.7ll20ll, r6spundereapentru fapteleilicite cavzatoarede prejudicii
(rdspundereacivild delictuali) esteguvernat6de legeain vigoare in momentul sivdrqirii faptei ilicite.
Prin urmare, admifAndexistentaunor fapte ilicite, trebuie fbcutd distinc{ie intre faptele sdvdrqitesub incidenfa
codului civil anterior si cele sdvArgitesub inciden{acodului civil actual. De asemenea,art.3 din Legeanr.7112011
prevedec5: "Acteleqi faptele juridice incheiate ori, dupd caz, slvdrEitesauproduseinaintede intrareain vigoarea
Codului civil nu pot generaalte efectejuridice decAtcele prevdzutede legeain vigoare la data incheierii sau, dupd
caz, a sdvdrqiriiori producerii lor." Prin urnare, mandatuladministratoruluisocietd{iieste guvernatde prevederile
legii in vigoare la data la care acestaa fost numit administrator,respectivCodul civil anterior!
Prin reglementdriledin art.138din Legeanr.85/2006legiuitorul nu a inleles sa instituie o prezumlie legalade
vinovd{ie si de rdspundere,ci a prevdzut doar posibilitatea atragerii acestei rdspunderi, dar dupa administrarea de
dovezi care sa conducdla concluziaca, prin fapteleenumeratede lege, s-a contribuit la ajungereasocietdtiiin stare
de insolventa.
Ca atare, in lipsa unor dovezi concrete din care sa rezulte in concret ce bunuri au fost folosite de
administratorulstafutarin interes propriu sau in cel al unei alte persoane,modalitateain care s-a realizat aceastd
fapta, perioada de timp, si nu in ultimul rind faptul ca aceastafapta ar fi produs starea de insolventa, nu poate fi
re{inutaca fiind doveditafapta ilicita.
Naturajuridica a rdspunderiiadministratoruluifata de te4i (creditorii din tabelul definitiv), esteaceeaa unei
rdspunderidistincte/speciale
care imprumutacaracteristicilerdspunderiidelictuale,rdspundereacontractualaoperAnd
in raporhrrileadministratoruluinumai cu societatea.
In acestecondilii, culpa pdrdtei intimate nu este prezumataconform art.1082 Cod civil ca la rdspunderea
contractuala,ci trebuie dovedita impreuna cu indeplinirea celorlalte condilii cerute pentru antrenareardspunderii
delictuale.
Solicitd instanfei de recurs si aibd in vedere faptul c5, pdna la declan area crizei, a achitat in intregime toate
datoriile fati de DGFPS, dovada stdnd in acestsensFiga sinteticatotald pe care a depus o in proba{iunedin care
rezultd cd a achitat fa{6 de creditoareo sumd totald de 51.82I iei, mai mare decdt cea restantdla data deschiderii
procedurii falimentului.
CAt prive te clienlii societdtii, marea majoritate au fost persoaneftzice, care, in urma sciderii drastice a
veniturilor dupd declangareacrizei, nu au mai puhrt sd igi achite datoriile fa!6 de S.C. C.P. S.R.L. Fiind vorba de
clien{i vechi gi sperdndc6 vor continuarelafiile comerciale,nu i-a ac{ionatin instanfd,mizdnd totodati pe fapnrl ca
se va terminacriza Ei igi vor achitadatoriile.in acelagitimp, tiind cd li s-audiminuat veniturile si in contextulin care
litigiile nu ii garantaurecuperarêacreanfelor, a preferat sd evite cheltuialape care o presupuneauproceselede
recuperarea datoriilor restante.In condi{iile in care societateanu avea angajatun consilierjuridic, ar fi trebuit sd
apelezela un avocat,cheltuialape care,in lipsa veniturilor din parteasocietdtii,nu qi-apermis o.
in condiliile in care pdrAtul a imprumutat societateacu suma de 159.825lei, sumd eviden{iatdin raportul
lichidatorului, ca reprezentdnddatoria societd{ii cdtre asociafi), este evident c6 ar fi fost direct interesat in
recuperareacrean{elor dac6,ar fi awt posibilitalile financiare necesare.
Subliniazdfaptul cd a accesato linie de credit bancar pentru societate in valoarede 15.800lei dar aceastaa
fost pldtitd integral,dupd cum se poateobservadin actelecontabile.
Avdnd in vedere situalia de mai sus, considerdca este evident cd nu este vinovat de nici una din faptele
indicate in art.138 alin.l lit.a si lit.c, cerereacreditoareiDGFPS fiind cAt se poate de vagd Ei nedovedrtd.Sarcina
probei, potrivit art.129(l)ultima teza Cod proceduracivila si art.1l69 Cod civil, incumba celui care face o afirmaiie
in fatajudecalii, nefiind instituitao prezum{ielegalade vinovd{iesi de rdspunderein sarcinapdrdtuluici, prin art.138
din lege prevazdndu-sedoar posibilitateaatragerii acesteirdspunderi,si numai dupa administrareade dovezi in
acestsens.Cu toate c6 creditoareacaraa formulat cerereanu a adusnici un fel de dovezi in acestsens,judecdtorul,
depdgindlimitele rolului activ al instan(ei,a admistotuqicerereavddit nedoveditd!
Analizdnd sentinfa atacatdprin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constat6urmdtoarele:
in fapt, procedura falimentului privind S.C. C.P. S.R.L. s-a deschis prin incheiereacivila nr.5l7lC din
06.12.2012a Tribunalului SAlaj.Prin cerereade angajarea rdspunderii administratorilor formulatd in prezentul dosar,
creditoareaDGFP SAlaj a solicitat angajareardspunderii pAr6tului, fost administrator starutar,pentru suma de 49.669
92
Drept comercial
lei, in temeiul art.l38 alin. 1 lit.aqic din Legeanr.85/2006.
in suslinerea cererii, s-a ardtat cd pdrdtul a re{inut la surs6 suma de 352 lei, reprezentdnd impozite Ei
contribu{ii din salariile angajalilor nevirate la bugetui general consolidat al statului. Totodatd, acestase face vinovat
pentru ci nu a luat mdsurilenecesare,inclusiv ac{iuniin justifie pentrurecuperareasumei de 193.500lei, constAndin
creanfede recuperatde la diverse persoanefizice, in prezerfiprescrise.
Tribunalul a achiesatacesteipozilii, admildnd cerereagi apreciind cd faptele imputate se circumscriu prev. art.
138alin. I lit. a din LPI
Prin recursul declarat, pdrdtul aratd cd in cauzd nu sunt intrunite elementele constifutive ale textelor legale
invocatein susfinereacererii.
Curtea refine, cu titlu preliminar, cd nu au fost demontate prin probafiunea administrat6 suslinerile
recurenfului in sensul in care societateaa fost infiinfatd in anul 2006, avAnd ca obiect principal de activitate
"amenajdriinterioare".in anul 2008, debitoareaa deschisun magazinde prezentarein incinta S.C. M. S.R.L. Zalau,
pentru a promova produse destinate amenajdrilor interioare exclusiviste, respectiv marmur6, granit, vopsele
decorative,tapet, cu intenfia de a se remarcape pia{a 1ocal6,in contexful existenleiEi altor societ6{icomercialecu
acelagiobiect de activitateiar, pentru amenajareaspa{iuluirespectiv,a fost investitdsumade cca 100.000lei.
Se mai aratd cd magazinul a func{ionat doar 6 luni de zlle, in perioada iulie decembrie 2008, vdnzdrlle
scdzdndconsiderabildupd declan area crizei economicein toamna anului 2008. Datd fiind amploareainvestiliei
frcute in sp{iul respectiv gi sperdndcd se va termina criza economicS,s-a p6strat magazinul in continuare,fiind
pl5titl chiria pentnr cei aproximativ 100 m2 inc6 un an de zile. Odatdcu plecareaa doi din cei trei asocialicare au
constituit societatea,au plecat gi angaja{ii cu care se prestau lucrdrile de amenajiri interioare, situalie in care
activitatea societd{ii s-a restrdnsla viruarea de produse.
PlecAnd de la acestepremise factuale, Curtea ia act de faptul cd, degi nu se contestdde cdtre recurent
imprejurareacd nu a fost viratd sumade 352Iet ce reprezentaobligalii cu relinerela surs6,nu a fost relevatcare ar fi
raportul de cauzalitatedintre aceastdfapt6 Ei stareade insolvenfd.Dat fiind cuanfumulmic in discu{ie,precum Ei
faptul cd este vorba despre o situalie izolatd",recurentul relevd cu temei cd nu a cauzat un prejudiciu considerabil
bugeruluide stat,sau cel pu{in nu unul caresi poatdfi pus in legdturddirectdcu stareade insolvenld.
Mai mult, ca o dovad6 a bunei credinle a recurenfului,in momentul in care acesta a aflat prin lecturarea
cererii de angajare a rdspunderii administratorilor de aceastdobligalie de plata, a achitato de urgen!6,dovadd
stdndchitanladepus6la fila 16 din dosarulde fond.
In ceeace privegtecelelaltesuslineriale creditoareireclamante,se aratdde c6tre pdrAtcd stocurilede marfE
inregistratein contabilitateasociet6{ii, respectivmostre ale produselorpromovatein magazin,depreciatefizic, |arit
valoare economicS,pot fi vdzute qi acum in incinta SC M. SRL, deci nu se poate sus{inecd gi le ar fi insu it in
scopuripersonalesaua altor persoanefiziceljuridice.
De asemenea,sumelede bani identificatede cdtre lichidator in contul "cas6",respectiv2.144,82lei Ei au fost
predateâcestuia,
fapt confirmat prin raportul final depusla dosar.
In plus, un element cu incidenfi decisivd asupra cauzeirezultd din cuprinsul aceluia si raport, conform cdruia,
lichidatorulrelevd cd, in urma studierii actelorcontabile,care-i au fost predate,a concluzionatc5 nu existdelemente
care sd fundamentezeformulareaunei cereri de angajarea r6spunderiipatrimonialea administratoruluisocietalii.
Un alt aspectce trebuie subliniatde cdtreinstantaestecel legat de faptul ca, deqi cerereaa fost intemeiatdpe
prev. art, 138 alin. I lit. a gi c din LPI, judecdtorulsindic a validat doar suslinerileprivind incidenlaprimului dintre
gi Curtea.
acestetestelegale,solulie la careachieseazd
Aceasta intrucAt, a a cum s-a stafuatin doctrind, afirmaliile generice referitoare la faptul cd pdrdtul a dispus,
in interespersonal,continuareaunei activitdli care ducea,in mod vddit, persoanajuridicdla incetareade p161i,fErda
indica, in concret,elementecare sd ducd la concluziaindeplinirii condi{iei previzute de art. 138 lit. c) din lege, nu
pot sta labaza pronunldriiunei hotdrdride angajarea rdspunderii,
Nedepunereadiligentelor pentru recuperareaunor creantepoate constitui suf,rcienttemei pentru a se refine o
atare faptd numai dacb, in mod inten{ionat, pdrdtul a urmdrit impiedicarea recuperdrii acestorsume, ceea ce in cauzd
nu s-a dovedit.
Ca atare,singurul aspectcare rdmdnein discufieestecel legat de legalitateasolu{iei de la fond, referitoarela
obligareapdrdtului la plata pasirului, in contexful specific al prev. art. 138 lit. a din LPI qi in care i se imputl
nerecuperarea
crean{elorpe carele aveadebitoareafald de terfi, in acordcu inregistrdriledin contabilitate.
In acestcontext,in mod corect aratarecurentulcd situaliade fapt re{inutdde cdtrejudecdtorulsindic esteuna
eronat6; astfel, se susline cd pdritul ar fi afirmat cd a "imprumutat" suma de 193.500 lei unor persoanefizice,
respectivcd "societateaa imprumutatcu sumemari de bani diferite persoanefrzice".
De fapt, a$acum rezultddin acteledosarului,precum gi din chiar cerereade chemarein judecata,ceeace i se
imputa pdrdtului nu este faptul cd societateaar fi imprumutat unor persoanefizice suma indicat6, ci ci nu s-au
93
Drept comercial
efecfuat demersurile pentru recuperareaunor creantedatoratede te(i, in favoareacdrora debitoareaa prestat servicii.
Totodatd,recurentui subliniazd cd a imprumutat societateacu suma de 159.825 lei, pe care nu gi-a mai
recuperat-o,nefrind vorba, in nici un caz, despreimprumufuri date unor persoanefrzice, a a cum a relinut judec6torul
sindic.
Plecdnd de la acestepremise, Curtea constatdcd raportat la stareade fapt dedusdjudec6{ii, it cauzd nu erau
indeplinitecerin{eleimpusede textul art. 138 alin. I lit. a din LPI.
Astfel, doctrina esteunanimdin a apreciacd aceastdfapta ilicitd trebuie sd fie expresiaunor acliuni pozitive,
ce imbracdforma unor acte de dispoziliematerialdsaujuridicd, Ei nu omisive, a organului executiv. In acest
context, nedepunereadiligentelor pentru recuperareaunor creanfe nu poate constitui suficient temei pentru a se
re{ineo atarefapt6 in limitele art.l38 alin.l lit.a din lege.
Chiar daca insolventaiqi are originile in neurmdrireaincasdrii creanfelordebitoarei,acestfapt nu justihcl
apelareala prevederile invocate de creditoare, fiind unanim acceptatateza caraatervlui limitativ al enumerdrii din
art.138,precumgi faptul cb abuzulde bunuri socialenu poatefi sdvdrgitprin inac{iune.
In plus, aga cum corect relevd recurentul,practica instanfelorde judecatd a fost constantdin a stabili cd
omisiunea de a intreprinde demersuri pentru recuperareacreanfelor de la clien{i nu se incadreazd in dispoziliile
art.138 alin.l lit. a din legea w.8512006,intrucdt fapta este conditionatdde existen{ainten{iei de a favoriza o altd
persoandprin folosirea bunurilor falitei. Or, raportat la situalia dedusdjudecd{ii, nu s-a dovedit inten}ia de a favoriza
debitorii societbfii sau folosul pe care l-ar fi ob{inut pdrAtul prin nerecuperareade la debitori a creanfelor datorate
societS{ii.
Este adevdrat cb existd gi solulii in care rdspundereapdrdtului este angajati pentru aceast6faptd gi pe acest
temei, dar numai in cazul in care ea este dublatd de nepredareadocumentelor contabile, singurele care fac posibild
identificarea debitorilor. Astfel, numai intr o astfel situalie Ei utilizdnd mecanismul prezumtiilor simple, se poate
deduceci pasivitateapdrdtuluipoatefi sanclionatdpe temeiulprev. art. 138 alin.I lit. a.
in cazul de fafd ins6, documentelecontabileau fost predate,practicianulin insolvenldnerelevdndexistenla
unor legdturi sau elementepe baza cdrora sd se poata apreciaexistenlafolosului propriu, al pdrAtului,direct sau
indirect.
in concluzie, managemenrul defectuos al unei societdti nu este motiv de antrenare a rdspunderii
administratorului,rdspundereaacestuiafiind limitatd la situaliile expresEi limitativ prevdzutein art.138 din legea
nr.85/2006,in cazul de fa!6, simpla indicarea faptei prevdzutede textul de lege nefiind suficientd,in lipsa unor probe
din care sa rezulte cum au fost folosite bunurile/creditele societdtii in fapt, pentru a se putea determina scopul
utilizdrii lor.
Ca atare, neexistdndfaptd ilicit6, nu se poate discuta despre intrunirea celorlalte elementeale rispunderii
pdrdtului, recursul acestuiaurmAnd a fi admis, in acord cu prev. art.304 cpt. 9, art. 312 C.pr.civ.,sentinla fiind
modificatd,in sensulrespingeriiac{iunii.
Conform prev, art. 274 aIin. 1 C.pr.civ. de la 1865, va fi obligata intimata DIRECTIA GENERALA A
FINANTELOR PUBLICE SALAJ sd pldteascdrecurentuluisuma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat6,
constAndin onorariuavoca{ial."
(Decizianr. 11301din 22 noiembrie2013, Curteade Apel Cluj, SecJia a II a civil6, de contenciosadministrativgi
la datade 14.08.2014la 15.07.2014)
fiscal, accesatape http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html
94
Drept comercial
IJNITATEADE INVATARE 8
PERSPECTIVEJURTDICEASUPRA
oBLTcATTEI rRoFESToNI$TILoRDE pT,ATAAUNBTsuME DE BANI - srNrBzA
OBIBCTIVELE I.II{ITATII DE INVATARE 8

. cunoastereasi intelegereaconceptului de obligatie a profesionistilor, a aspectelor
legatede particulatitileobliga(ieiprofesionigtilorde platd a unei sumede bani, sorgintea
acesteiobligatii si consecintelesale, cu privire specialasupraobligaliilor profesionistilor
in ipoteza pl61ilor in numerar; stabilirea de corelatii cu dreptul civil si cu procedura
insolventei;
G%,
cONTTNUT
8.1. Perspectivejuridice asupra obliga{iilor profesionistilor in

ipoteza plifilor in numerar
Ne centrdm asupra pld1ilor, fEr6 elemente de extraneitate,efectuatein
numerar, adicd prin moneda fiduciara (bancnote qi monede) qi nu in
moneda scripturalS sau instrumente de plata in incercarea de a
configura elementelejuridice care circumscriu de obligatia de plata,
precum si sorgintea gi ratiunea economicd a instituirii anumitor
interdiclii gi limitari ln domeniul plSlilor in numerar.
ln doctrina comercialistd de referintd (Carpenaru, 2012, p.400) se
lanseazasintagma,,contracteprivind activitatea comerciala" si se retine
ca ,,...trebuie sa admitem existenta contractelor privind activitatea
comerciala.Aceste contracte au un regim juridic partial diferit de
regimul juridic al actelorincheiatede simpli particulari,care le asigura
un anumit specific". Totodata, sunt enuntate regulile executarii
contractelor privind activitatea comerciala, in cadrul carora sunt
enumerateprincipliile executarii obligatiilor contractuale,conscarate
de art. 1.516,alin.l, art.1480si de art. 1.492al Coduluicivi caresunt:
principiul executarii in natura, cel al executarii intocmai si cel al
colaborarii la executareaobligatiilor/ al solidarismului contractual
(dezvoltatpe larg in Pop,2006,p.55-78).
8.1.1.Plata: reperele defini{iei
Sedesmateriae estesituat in principal in Codul Civil, prevederile aici
localizate, constituind dreptul comun in materie de plata, si fiind
compusedin prevederileCap.I al Titlului V ,,Executareaobligatiilor",
avand in cuprindere6 sectiuni,de la art. 1469la art.15l5 inclusiv,dupa
cum unneaza: Dispozifii generale;Subiectelepldlii; Condiliile p15!ii;
Dovada platii, Imputatia platii. Ab initio, vom reitera definireanotiunii
de ,,plata,,cuprinsain Codul civil, art. 1.469 si ar1.1470:
"Art. 1469 - (l) Obligalia se stinge prin platd atunci cand prestalia
datoratd este executqtdde bundvoie, (2) Platq constd tn remiterea unei
Drept comercial
sume de bani sau, dupd caz, tn executareaoricdrei alte prestalii care
constituieobiectul tnsu;i al obligaliei.
Art. 1.470.- Oriceplatd presupuneo datorie."
In explicitarea notiunii de ,,plata", doctrina (Pop,Popa,Vidu,2012, p.
708, nota de subsol nr. 4) opinaza ca, o calificare distributiva a
aceasteia,de faptjuridic si de act juridic, pare a fi cea mai rezonabila.
Consecintele calificarii platii sunt relevante practic sub aspectul
probatoriu, astfel cum evoca doctrina (Vasilescu,2012,p.70, p.76-78)
aspectasupracaruia, dealtfel, vom reveni in cele ceurrneaza.
lntelesul dual al notiunii de plata si consecinteledin punct de vedere
practic, le gasim in doctrina (Pop,Popa,Vdu,2012, p. 707) gi anume
mijloc de executarevoluntaraa unei obligatii si act juridic, iar, plata ca
mijloc de executarevoluntara unei obligatii, in senslarg desemneaza,
executareavoluntara a oricarei obligatii pozitive sau negative,de a da,
de a face sau de a nu face, iar in sens restrans,acesteafiind sensul
evocat in prezentulstudiu, desemneazaexecutareaobligatiei de a da o
sumade bani.
Obliga{iade a da o sumdde bani, in consideratiaprincipliilor executarii
obligatiilor contractualeindicateut supra estereglementatade art. 1488
si art.1489al Coduluicivil:
,,A.rt. 1.488. - (1) Debitorul unei sume de bani este liberat prin
remiterea cdtre creditor a sumei nominale datorate. (2) Plata se poate
face prin orice mijloc folosit in mod obi;nuit tn locul unde aceasta
trebuie efectuatd.
8.1.2.Moneda platii
Prevederile art. 1488 din Codul civil, re-instituie principiul
nominalismuhi monetar in obligcttiilede a cla o suma de bani, adica in
obligatiile pecuniare/banesti.
In acord cu acest principiu, dezvoltat de
doctrina(V. Pop, 2006, p.191), debitorul obligatiei de plata a unei sume
de bani, va plati sumastabilita,in monedastabilita,prin remiterea catre
creditor a instrumentelormonetare,independentde fluctuatiile valorice
survenitedupamomentulnasteriiobligatiei.
Moneda de plata a pretului poate fi monedanationalasau straina.Doua
aspecterelevanteprivitoare la monedade plata a pretului sunt indicate
in doctrina(V. Carpenara,2007,
p.a18):"cursul de schimbal leului se
deternima zilnic pe piata interbancara"conform reglementarilor BNR; platile incasarile, transferurile se opereazain moneda nationala, cu
anumiteexceptii.
8.1.3.Locul plitii
Locul platii estereglementatde arI. 1494 si art.1489al Codului civil:
,,{rt. L494. - (l) In lipsa unei stipulalii contrqreori dacd locul pldyii nu
se poate stabili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractului,al
practicilor statornicite intre pdrli ori al uzanlelor:
a) obligaliile bdne;ti trebuie executate la domiciliul sau, dupd caz,
Drept comercial
sediul creditorului de la data pldlii;
b) obligayia de a preda un lucru individual determinqt trebuie executatd
in locul in care bunul se afla la data incheierii contractului;
c) celelalte obligayii se executd la domiciliul sau, dupd caz, sediul
debitorului la data incheierii contractului.
(2) Partea care, dupd fncheierea contractului, i;i schimbd domiciliul
sau, dupd caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (l), ca loc
al pldyii, suportd cheltuielile suplimentarepe care aceastdschimbare le
cauzeazd.
Este evident ca partile raportuluijuridic pot stabili locul platii, regulile
consacratede prevederile art. |.494 urmand sa se aplice, numai in
ipotezain carelocul platii, nu a fost convenitde parti printr-o stipulatie
contraraacestorreguli.
Cat priveste aici denumitele obligafii banesti, adica obligatiile
pecuniare,acestea trebuie executate,in lipsa de stipulatiecontrara,la
locul platii, ori dacd locul p161iinu se poate stabili potrivit naturii
prestaliei sau in temeiul contractului, al practicilor statomicite intre
pdrli ori al uzantelor,conform prevederilor art. 1.494,(l), lit.a, locul
plSfii este la domiciliul sau, dupd caz, sediul creditorului de la data
pld!ii.
Deci, concluzionam in sensul celor observate de doctrina (V.
Pop,Popa,Vidu,2012,
p.716gi Vasilescu,2012,p.75)ca, prin abaterede
regimul
la
traditional prevazut de art.59 Cod Comercial, explicitat in
doctrina (V. Carpenaru,2007, p.al9) conform carora, plata obligatiei
banesti era cherabila,in sistemulmonist instituit de Codul civil, plata
este conform prevederilor art.\.494, alin.1, lit.4 portabila, adica,
trebuie executatala domiciliul/ sediul creditorului de la data pldlii.
Aceasta,in conditile in care, regula instituita de art.1.494,alin.1, lit.c,
pentru
obligalii",
pentru
adica
obligatiile
,,celelalte
nepecuniare.determinacaracterulcherabilal platii, adica, plata trebuie
executatala sediul/domiciliul debitorului.
Desi portabilitateaplatii tinde sa asigure protectia creditorului, avand
in vederecd platile obligatiilor banesti/pecuniareintre profesionisti,se
realizeazd prin utilizarea viramentului bancar si a instrumentelor de
plata, situatie generataatat de normele legal instituite in materie de
plati, care constau in limitarea pldlilor in numerar cat si de regulile
stabilite prin conventia partilor in contractele asumate in exercitiul
activitdtii unei intreprinderi, este evident ca, in practica, aplicarea
principiului estemult diluata.
8.1.4.Data plifii
Data pldlii este reglementatade art.l495, art.l496 si 1497 din Codul
civil:
,,Art. L495. - (l) in lipsa unui termenstipulat ctepdrli sau determinat
in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre acestea ori al
97
Drept comercial
uzantelor,obligalia trebuie executatdde indatd.
(2) Instanla poate stabili un termen atunci cdnd natura prestaliei sau
locul unde urmeazdsd sefacd plata o impune.
Art. 1,496. - (l) Debitorul este liber sd execute obligalia chiar
fnaintea scadenlei dacd pdrlile nu au convenit contrariul ori dacd
aceasta nu rezultd din natura contractului sau din imprejurdrile in
care afost incheiaL
(2) Cu toate acestea, creditorul poate refuza executarea anticipatd
dacd are un interes legitim ca plata sdfiefdcutd la scadenld.
(3) in toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzatecreditorului de
faptul executdrii anticipate a obligatiei sunt in sarcina debitorului.
Data platii este data la care creanta dobandestecaracter exigibil;
aceastadata poate fi stabilita conventionalde parti si va fi data la
care obligatia de plata a unei sume de bani devine scadenta,fiind
denumitasi,,data scqdenteiobligatiei".
Data platii prezinta relevanta deoarece in raport cu aceasta se
determina indeplinirea sau nedeplinirea la termen a obligatiei de plata
si de la aceastadata, in ipoLezanedeplinirii obligatiei, curg dobanzile
penalizatoare,moratorii, adica acelea care sanctioneazaintarziere in
indeplinireala termena obligatiei de plata a unei sumede bani.
In lipsa unui termen de plata stipulat de pdrfi sau determinatin temeiul
contractului, al practicilor statornicite intre acesteaori al uzanlelor,
obligalia de plata,trebuie executatd de tndatd, conform^.art.1,495,
alin.l Codul civil.
Prevederile art.l .495, alin. 1 inlatura orice dubiu privit or la celeritatea
executarii obligatiei de plata, in sistemul monist al Codului civil,
pentru orice categori de obligatii, in ipoteza in care partile nu au
stabilit un termenin acestsens.
Regula supletivaprivitoare la dataplatii, astfel instituita de alin.l, al
art.I495 este denumita in doctrina (Baias, Chelaru, Constantinovici,
Macovei,2013,p.1588-1589)"regula exigibilitatiiobligatieide platd
la momentulcontractarii, adicq a exigibilitatii la momentulincheierii
contrctului".
Mai mult, instanla poate stabili un termen atunci cdnd anumite
prestalieisau locul unde urmeazdsd se facd plata
circumstante:natura
o impune, dar instanta,in acord cu cele indicate in doctrina (Baias,
Chelaru,Constantinovici,
Macovei,2013,p.1589) nu estechematasa
se pronunte decat in cazul in care, partile sunt in divergenta asupra
termenuluide executareaa obligatiei de plata.
Data platii, ca dala a scadenteiobligatiei de plata estedata de la care
creanta devine exigibila atragandcurgerea daunelor moratorii;
acesta dataeste lasata inital de catre legiuitor la latitudineapartilor,
urmand sa fie stabilita prin acordul lor.
Drept comercial
In ipoteza in care nu a fost stabilit un termen de plata de catre pd(i prin
contract, avand ca punct terminus data platii sau acest termen nu a fost
determinat in temeiul practicilor statomicite intre parti ori al uzanfelor,
unneaza a se aplica regula exigibilitatii obligatiei la momentul incheierii
contrctuluicontractarii, conform arLl.495, alin.I Codul civil.
Astfel cum am, indicat ut supra instan{apoate stabili un termen atunci
cAnd anumite circumstante:naturaprestaliei sau locul unde urmeazd sd
se faci plata o impune, dar instanta, nu este chemata sa se pronunta
decat in cazul in care, partile sunt in divergenta asupra termenului de
executareaa obligatiei de plata.Deci, acesttermende plata unnezaa nu
se confunda cu termen suplimentar si/ sau termen rezonabil de executare
a obligatiilor de catredebitor.
Pe cale de consecinta,obligatia fiind exigibila la momentul incheierii
contractului, daunele moratorii vor curge de la aceasta data, a
exigibilitatii obligatiei,concordantadatei incheieriicontractului.
ln practica, apreciem ca aceasta din urma ipoteza in care nu a fost
stabilit un termen de plata de catre pir{i, avand ca punct terminus data
platii sau acest termen nu a fost determinat in temeiul contractului, al
practicilor statomicite intre acesteaori al uzanlelor, este rar intalnita in
raporturile contractuale dintre profesionisti care se caracterrzeazdprin
celeritate.
8.1.5.Dovada platii
Conform prevederilor Codului civil, Art. 1.503. - ,,(l) Remiterea
voluntard a inscrisului original constatator al creanlei, fdcutd de
creditor cdtre debitoq unul din codebitori saufideiuso4 na;te prezumlia
stingerii obligaliei prin platd. Proba contrard revine celui interesat sd
dovedeascdstingereaobligaliei pe altd cale." Principiile aplicabile in
materie de dovada platii sunt dezvoltatede doctrina(Vasilescu,2012,
p.76- 78) in raport de distinctiadacaplata esteun act juridic sauun fapt
juridic cu titlul de principiu, dovada platii se face cu orice mijloc de
proba dacaprin lege nu seprevedealtfel.
Analiza regulilor aplicabile in materie de dovada platii, necesitaab
initio reiterarea distinctiei dintre proba raportului juridic
din
continutul caruiaface parte datoria si proba platii respeclive,cuprinsa
in doctrina.
In dezvoltarea acestei distinctii, constatam ca proba platii este
subordonatamijlocului de plata stabilit de parti in contract,in ipoteza
in care o astfel de clauzase afla in compunereacontractului, un exemplu
in acest sens fiind plata prin viramentul bancar, ipotezd in care dovada
pl61iise face prin ordinul de platd vizat de banci.
in ipoteza pldlilor in numerar intre profesioniqti pentru obligafiile
asumatein exerci{iul activitd}ii unei intreprinderi, dovada plifii se face
prin eliberareachitafeide cltre creditoruldebitoruluiobligafieide platd.
Drept comercial
Conform prevederilor art.1503 se instituie o prezumtie de stingere a
obligaliei prin plat6, prin remiterea voluntard a inscrisului original
constatator al creanlei de catre creditor catre debitor , catre unul
dintre codebitori saufideiusor.
Pe cale de consecin{I, obligafia de platd a unei sume de bani va fi
guvernatl de principiul nominalismului monetar. Plata este portabilS,
adica trebuie executatdla domiciliul/sediul creditorului, la data pl6tii.
Data pldtii va fi convenitd de pdrfi, sau in lipsa acesteiconventii se
aplic6 regula exigibilitdfii obliga{iei la momentul incheierii contractului.
Dovada pldfii este subordonatdmijloacului de platd stabilit de pd(i in
contract.Acesteasunt elementelejuridice care circumscriuobligalia de
platd a unei sume de bani, fundal pe care se greveazi limitirile gi
interdicliile in domeniul pld1ilor in numerar efectuate de cdtre
profesionigti pentru obliga{ii asumate in exerciliul activiti{ii unei
intreprinderi.
Pldlile in numerar sunt reglementate in prezent prin Ordonanla
Guvernului nr. 1511996privind intdrireadisciplinei financiar- valutare,
cu modificirile gi completdrileulterioare.Conform acesteia,plafoanele
zilnice privind pldlile in numerarsunt stabiliteastfel:
- 10 000 leilzi - plafonul de plali in numerarcdtrepersoanejuridice;
- 5 000 leilzi - plafonul de platd in numerarcdtreacelasifurnizor;
- 10 000 leilzi - plafonul de platd in numerar in cazul pld{ilor cdtre
retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate gi
functioneazdin bazalegisla{ieiin vigoare.
Acelagi act normativ stabilegteamenzicontraventionalede la 5 000 la
l0 000 lei in cazul in care o persoandjuridicd pldtestein numeraraltei
persoanejuridice sume ce depdqescplafonul de 5 000 leilzi, sau
plafonul total de pldli zilnice cdtrepersoanejuridicede 10 000
depdgegte
lei. Propunereade act normativ in materie prevede:
- extinderea limitdrii pldlilor in numerar qi la alti operatori economici
decAt persoane juridice, cum sunt: persoane frztce attorizate,
intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesioniqti,
persoaneftzice caredesfEqoardactivitdti in mod independent,asocieri qi
alte entit5li cu sauflrd personalitatejuridicd la plafonul zilnic maxim de
5.000 lei/persoand,dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 de
leilzi.
- limitarea incasdrilor pldlilor zilnice in numerarla 5.000 lei/persoand
;i
in cazul:
- operafiunilor de pl6ti in numerar efectuate de operatorii
economici cdtre persoane fizice, reprezentdndplata contravalorii unor
livrdri de bunuri, sau a unor prestdri de servicii, dividende, cesiuni de
creantesau alte drepturi gi restituirile de imprumuturi sau alte finantdri;
- operafiunilor de incasarein numerar efectuatede operatorii economici
de la persoanefizice, reprezentAndcesiuni de creanle sau alte drepturi,
acordareade imprumuturi sau alte finanldri;
Drept comercial
- limitarea operaliunilor de incasare in numerar efectuate de operatorii
economici de la persoane frzice, reprezentdnd contravaloarea unor
livrdri de bunuri sau a unor prestdri de servicii la plafonul zilnic de
10.000lei/persoan6;
- limitarea incasdrilor gi pldlilor in numerar efectuate intre persoane
ftzice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000leiltranzaclie,
Nerespectareaacestorprevederi este sanc{ionatdcu amenddde 25oh din
suma incasata/pldtitd care depdqeqteplafonul stabilit pentru fiecare tip
de operafiune,dar nu mai putin de 100 lei.
Plafonareapld1ilor in numerar are ca qi obiectiv intdrirea disciplinei
fiscale,transparenldin afaceriqi deci reducereaevaziuniifiscale.
8.2. Interferenta a doui categorii de proceduri, a celei de drept
comun reglementata de Codul de Procedura Civila si a celei de
insolventa generata de aceeasi creanfa
Prezenta analiza isi propune sd identifice qi sd analizeze impactul si
interferenta celor doud categorii de proceduri, a celei de drept comun
reglementata de Codul de Procedura Civila gi a celei de insolventa
utilizate in scopulrecuperdriiaceleiasicreante.
lnteresul cercetarii acestei interferente rezidd din interesul..generalal
afacerilor, respectiv al creditorilor pentru recuperareacreanlelor lor.
Ceea ce este particular aici, fa{d de alte cercetari din domeniu, este
circumscriereala situafia creditorului care a iniliat o acliunejudiciard in
pretenlii fald de debitor, pentru recuperarea creanlei sale, anterior
deschiderii procedurii de insolventa, pe calea dreptului comun si
urmareste recuperarea acestei creante in cadrul acestei din urma
procedure,a insolventei.
ln consecinld,sunt supuseanalizei mijloacele juridice puse la dispozitie,
initial de catre dreptul comun si, ulterior de reglementareadatd
procedurii insolventei,prin intermediul cdrora este asiguratdprotectia
creditorului, aflat in ipoteza indicatd si este centrat si identifice gi sd
analizeze impactul si interferenta celor doud categorii de proceduri,
precum si situalia creditorului care, cu toate c6, a iniliat recuperarea
creantei sale in procedurade drept comun, o urmdreste in fiecare dintre
etapeledesfEquririiproceduriide insolventa
Jurisprudentaa relevat cd se afl6 intr-o situatie specialdcreditorul care a
ini{iat o actiunejudiciari in pretenlii fald de debitor, pentru recuperarea
creanlei sale, anterior deschideriiprocedurii de insolvenfdsi urmdreste
recuperarea acestei creante in cadrul procedurii de insolven{d, aspect
aflat la interferenfa dintre procedura de insolvenld gi procedura de drept
comun reglementatdde Codul de ProcedurdCivild. Cercetareava fi
circumscrisdacesteiteme prin raportarela prevederile Legii 85 din
2006, cu trimiterile adecvatela reglementareaacum in vigoare Legea 85
Drept comercial
din2014.
Sub aspectul naturii creantei pe care o detine creditorul impotriva
profesionistului, cele doua proceduri, cea de drept comun si cea a
insolventei pot interfera, numai in ipoteza in care creanta rezulta din
activitatea profesionaladesfasuratade catre profesionistul -debitor si
poate avea natura comerciala, bugetara, salariala, deoarece natura
juridica a creantei" nu intereseaza"(Carpenaru2012,p.694).
Totodata,o mentiune esentiala,se alaturaacesteia:creantasusceptibila
de a declansaprocedura insolventei va fi o creanta monetare/baneasca,
obligatia de plata unei sume de bani, iar "Pentru neexecutareade catre
debitor a obligatiilor avand un alt obiect decatplata unei sumede bani
se aplica regulile dreptului comun, iar nu procedura insolventei",
aspecteretinute de catre doctrina (Carpenaru2012, p.693) cu referire la
prevederileLegii 8512006si care se mentin si sub imperiul Legii 85 din
2014.
Pe cale de consecinta,numai pe acestpalier, al obligatiei de plata a unei
sumede bani de catreprofesionistuldebitor,cele douaproceduri,cea de
drept comun si cea de insolventapot interfera, iar pentru obligatiile
care nu au ca obiect plata unei sumede bani, aplicabilaeste procedura
de drept comun, exclua fiind aplicareaproceduriiinsolventei.
Aceasta caracteristicaa creantei se impune, subzista,independentde
tipologia persoaneifata de care se cerere deschidereaplocedurii de
insolventa, adica atat fata de tipologiile presocietarecare desfsoara
activitatii economice autorizate, cat si fata de tipologiile societare
indicatein schema(pre)-societara.
Fara a ignora celelelte caracteristiciale creanteicare pot fundamenta
formularea unei cereri de deschiderea procedurii insolventei: cerinta
certitudinii, a exigibilitatii de mai mult de 60 zile si cuantumulacesteia,
localizat peste valoarea prag de 40.000 lei, caracteristicistabilite in
conformitatecu prevederileLegeii 85 din 2014, o prima concluzieeste
cea privitoare la caracteristica creantei: de a fi monetara, de a
reprezentaobligatia de plata a unei sume de bani.
<<Art.5,pct.20. creditor indreptdyit sd solicite deschidereaprocedurii
insolvenlei este creditorul a cdrui creanld asupra patrimoniului
debitorului este certd, lichidd ;i exigibild de mai mult de 60 de zile.
Prin creanld certd, in sensulprezentei legi, se inyelegeacea creantd a
cdrei existenydrezultd din insusi actul de creanld sau;i din alte acte,
chiar neautentice,emanatede la debitor sau recunoscutede ddnsul.
Creditorii vor putea solicita deschidereaprocedurii insolvenlei doar in
cazul in care, dupd compensareadatoriilor reciproce, de orice naturd,
suma datoratd acestora va depd;i sumaprevdzutd la pct. 72,'
Art.5, pct .72. valoarea-pragreprezintdcuantumul minim al creanlei,
pentru a putea fi introdusd cerereo de deschidere a procedurii de
insolvenyd.Valoarea-prageste de 40.000 lei atdt pentru creditori, cdt ;i
pentru debitor inclusivpentru cererile.formulatede lichidatorul numit
in procedura de lichidare prevdzutd de Legea nr. 31/1990, republicatd,
r02
Drept comercial
cu modificdrile ;i completdrile ulterioare, pentru creante de altd
naturd decdt cele salariale, iar pentru salariali este de 6 salarii medii
brutepe economie/salariat.y
8.2.1. Un prim efect al interferen{ei procedurii de drept comun
reglementatl de Codul de Proceduri Civili si a celei de insolven{dsuspendareaacfiunii in pretenfii urmare a deschiderii procedurii
de insolvenfi a debitorului;
Legea nr. 85 din 2006 in art,36 prevede mijlocul juridic incident
aplicabil interferenlei dintre cele doud categorii de proceduri, a celei de
drept comun prevazutd de Codul de Procedurd Civild qi a celei de
insolven{d - suspendareade drept a judecdlii acliunilor judiciare,
extrajudiciare sau a mdsurilor de executare silitd pentru realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Nu se suspenddin
temeiul prevederilor art.36 acliunile pornite de cdtre creditori impotriva
averii garan{ilor fideiusori qi a celor ipotecari care au garantat
indeplinirea obligaliilor pentru debitorul fafd de care s-a deschis
procedurade insolvenld.
"Art. 36. - De la data deschideriiprocedurii se suspenddde drept toate
acliunile judiciare, extrajudiciare sau mdsurile de executare silitd
pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu
exceplia acliunilor exercitate in cadrul unui procespenal. "
Se dddea astfel prevalenld procedurii concursuale,colective, egalitare
Ei unice a insolvenfei care se aplicl debitorului in vedereg.lichidirii
averii acestuia pentru acoperirea pasiwlui, raportat la procedura
individualdde drept comun.
Norma prevazutdde art.36era apreciataca fiind nonna "imperativd,de
ordine publicd, si urmareqteconcentrareatuturor litigiilor avdnd ca
obiect averea debitorului, in competenfaexclusivd a judecdtoruluisindic desemnatin procedurainsolvenfeidebitorului" qi are "ca scop
men{inerea averii debitorului in starea existentd la deschiderea
(V.Decizia
procedurii."
nr.I34 din 22 martie 1999, BJ 1999, Editura
Lumina Lex,2000, p.391, in Manualul de bune practici in insolventS,
2002, p.I7 2, http://www.inm-lex.rolfisiere/pag_3
4l deL_5
5I 1288,pdfl
Constatdm anterioritate datei deschiderii procedurii de insolvenfd fata
de cea a suspenddriide drept a ac{iunilorjudiciare,extrajudiciaresau a
mdsurilor de executaresilitS, ca efect al caracterului executoriu al
hotdrdrilorjudecdtorului-sindicdin momentulpronunldrii.
Suspendareaprevazutd de art.36, in sistemul Legii 85 din 2016
opereaza de drept, ope legis, de la data deschiderii procedurii de
insolvenldsi estedoar constatatddefacto de cdtre instantdde judecatd
sau organul de executare,in fiecare cauzdin parte, Efectul suspenddrii
judecdlii in acliunea de drept comun, conform prevederilor art.36 este
acela cd, pe durata procedurii, in cauzd nu se mai infdptuiegtenici un
act, dosarulfiind trimis sprepdstrarela arhiva instantei.
103
Drept comercial
Deasemenea,conform prevederilorart.40 din aceeasilege, deschiderea
procedurii suspenddorice termene de prescripfie a acliunilor prevdzute
la art. 36, complinindu-seastfel mdsurasuspendariide drept a judeca{ii
ac{iunilor cu cea a suspenddriitermenului de prescriplie a acfiunilor.
" Art. 40. - Deschiderea procedurii suspendd orice termene de
prescriplie a acliunilor prevdzute la art. 36,"
Conform prevederilor arI. 37 din Legea 85 din 2006, in vederea
aplicdrii prevederilor art. 36 privitoare la suspendare,prin sentinia de
deschidere a procedurii, judecdtorul-sindic va dispune comunicarea
acesteiacdtre instanfelejudecdtoregti
in a cdrorjurisdiclie se afl6 sediul
debitorului declarat la registrul comerfului gi tuturor b6ncilor unde
debitorul are deschiseconturi. Se dd eficienfdprevederilorart. 36 prin
comunicarea sentintei de deschidere a procedurii cdtre instan{a de
judecatd competentda judeca ac{iunile indreptate impotriva debitorului
intrat in insolven!6, instanf5 care va purcede la constatareasuspenddrii
acliunilor.
,, Art. 37. - In vederea aplicdrii prevederilor art. 36, prin sentinta de
deschidere a procedurii judecdtorul-sindic va dispune comunicarea
acesteia cdtre instanlele judecdtore;ti in a cdror jurisdiclie se afld
sediul debitorului declarat la registrul comerlului ;i tuturor bdncilor
unde debitorul are deschisecontLri. ,,
O analizaa prevederilor art.36,37 si 40 din Legea 85 din 2006
reconsideratein continutul reglementariidate de Legea 85 din 2006 si
cuprinse in prevederile articolelor 75, 76,79, prevederi ca.revizeaza
aceleasiinstitutii, au urmatoarelerepere:
-de la data deschiderii procedurii se suspendd de drept, aceleasi
categorii de actiuni care erau supusesuspendariisi in conformitatecu
prevederileart.36 si anume toate actiunilejudiciare, extrajudiciaresau
mdsurile de executare siliti pentru realizarea creanlelor asupra averii
debitorului
- art.75,alin.1, teza 1;Elementulde continuitateestedat de operarea,de
drepl-ope legis, a suspendariiactiunilor sau masurilor de executarede la
data deschiderii procedurii de insolven{d , urmand a fi constatatdde
facto de citre instan!6 de judecatd sau organul de executare,in fiecare
caz in parte, prevalenta procedurii concursuale,colective, egalitare gi
unice a insolvenfei, raportat la procedura individuald de drept comun
fiind reconfirmata;
- binevenite si necesareprecizai - elementede noutate-sunt cuprinse
in tezeleurmatoarea art.75,alin.1 :
- valorificareadrepturilordecurganddin acesteactiuni acestorase poate
face numai in cadrul procedurii insolventei, prin depunereacererilor de
admitere a creantelor.Prevalentaprocedurii insolventei asupraprocdurii
de drept comun esteastfel expres prevazvta;
-localizarea repunerii pe rol sau a reluarii a acestoractiuni si masuri de
executaresilita in raport de situatia deschiderii , a nedeschiderii sau a
inchiderii procedurii insolventei,un vid de reglementarein Legea 85
din 2006 este de asemeneaacoperit,expressi limitativ fiind prevazuta
repunerea pe rol:in cazl.tl :desfiintdrii hotlrdrii de deschidere a
procedurii, a revoclrii incheierii de deschiderea procedurii, a inchiderii
Drept comercial
proceduriiin condiliile arl.178.
-deschiderea procedurii suspendd orice termene de prescriplie a
acliunilor prevdzutela art.75 alin. (l), conform prevederilorart.79 din
Legea85 din 2014 similat prevederilorart .40 din Legea85 din 2006 ;
- exceptia de la regula suspendarii de drept, aplicabila conform
prevederilor art.36, ahn 2 din Legea 85 din 2006 limitativ numai
ac{iunilor exercitate in cadrul unui proces penal, este extinsa prin
prevederile art.75, alin.l si 2, incluzand dupa cum vrmeaza : art,75,
alin.2,lit. a) cdile de atac promovate de debitor impotriva acfiunilor
unui/unor creditor/creditori incepute inaintea deschiderii procedurii gi
acliunile civile din procesele penale indreptate impotriva
debitorului.Nuantarea survenita prin noua reglementare este aceea
acliuntle civile
exercitate in cadrul unui proces penal nu sunt
susceptibilede suspendare.
- art.15, alin.Z,lit. b) din Legea 85 din 2014 prevedeca nu sunt supuse
suspendarii de drept acliunile judiciare indreptate impotriva
codebitorilorpi/sauter{ilor garanti;
- art.75, alin.3 prevedesuplimentarprevederilorLegii 85 din 2006 ca
nu sunt supuse suspenddrii de drept acliunile judiciare pentru
determinarea existentei si/sau cuantumului unor creanle asupra
debitorului, ndscute dupd data deschiderii procedurii.Deci, pentru
aceastacategorie de actiuni, determinatein raport de data la care
creanta se naste, data localizata imperativ ulterior datei deschiderii
procedurii, se va putea formula, pe parcursulperioadeide observatiesi
de reorganizare, cerere de platd ce va fi anahzatd de cdtre
administratoruljudiciar cu respectareaprevederilorart. 106 alin. (1),
frrd ca acestecreanle si fie inscrise in tabelul de creante."impotriva
mdsurii dispusede cdtre administratoruljudiciar se va putea formula
contestatiecu respectareaart.59alin. (5), (6) qi (7) ;
- aplicareaprevederilorart.75,necesitaca, prin hotdrdreade deschidere
a proceduriijudecitorul-sindic sa dispuna comunicareaacesteiacdtre
instantelejudecdtorestiin a cdror jurisdictie se afld sediul debitorului
declarat la registrul corespunzdtorsi tuturor bdncilor unde debitorul are
deschiseconturi - prevederea in acest sens cuprinsa in art. 37 din
Legea85 din 2016 fiind reiteratainart.76 din Legea85 din 2014.
,lrt. 75. - (1) De la data deschiderii procedurii se suspenddde drept
toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau mdsurile de executaresilitd
pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului. Valorificarea
drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii
insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creanlelor.
Repunereape rol a acestora este posibild doar in cazul desfiinydrii
hotdrarii de deschidere a procedurii, a revocdrii incheierii de
deschidereâprocedurii sau in cazul inchiderii procedurii in conditiile
art. 178. In cazul in care hotdrarea de deschidere a procedurii este
desfiintatd sau, dupd caz, revocatd, acliunile judiciare sau
extrajudiciare pentru realizarea creanlelor asupra averii debitorului
pot fi repusepe rol, iar mdsurile de executaresilitd pot fi reluate. La
data rdmdnerii definitive a hotdrdrii de deschiderea procedurii, atdt
actiunea judiciard sau extrajudiciard, cat si executdrile silite
suspendateinceteazd.
(2) Nu sunt supusesuspenddrii de drept prevdzute la alin. (l):
105
Drept comercial
a) cdile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor
creditor/creditori incepute tnaintea deschiderii procedurii si nici
acliunile civile din proceselepenale indreptate impotriva debitorului;
b) acliunile judiciare indreptate impotriva codebitorilor ;i/sau terpilor
garanpi.
(3) Nu sunt supuse suspenddrii prevdzute la alin. (l) acliunile
judiciare pentru determinarea existenlei pi/sau cuantumului unor
creante asupra debitorului, ndscute dupd data deschiderii procedurii.
Pentru astfel de acliuni se va puteaformula, pe parcursul perioadei de
observalie ;i de reorganizare, cerere de platd ce va fi analizatd de
cdtre administratorul judiciar cu respectareaprevederilor art. 106
alin. (l), cqre se aplicd in mod corespunzdtorfdrd ca aceste creanle
sd fie inscrise in tabelul de creanle. Impotriva mdsurii dispuse de
cdtre administratorul iudiciar se va putea formula contestalie cu
respectareaart. 59 alin. (5), (6) ;i (7)."
In peisajul edulcorat oferit de jurisprudenld in general cdt 9i de cea a
judecdlii unei ac{iuni in pretenlii,
Curtii Constitulionalesuspendarea
promovatd de cStre reclamant, urnare a deschiderii procedurii de
insolven{d a debitorului si revalorificareadrepturilor reclamantuluicreditor in cadrul procedurii de insolvenfi erau si raman relativ
departede coerenfa,deci vom acorda o privire special[ urmdtoarelor
aspecte:
comunicarii hotararii de deschidere L
8.2.1.1 Realizarea
procedurii prevazuti de art.37 din Legea 85 din 2006, respectiv de
rt.76 din Legea 85 din 2014 ;
In practicatribunaleloranteriorintrarii in vigoare a Legii 85 din 2014,
comunicareaprevazvtdde art.37nu constituieo constantS.Mai mult,
cu exceptia dispoziliilor din cuprinsul art.37 nici o prevedere sau
procedurdadministrativdnu detaliazdprivitor al aceasti comunicare,
lacundcare apreciemcE era necesara fi completatd.Necesitateaunei
proceduri administrative exprese este data de faptul cd, dacd
comunicareacdtre instanfelejudecdtoreqtiin a cdrorjurisdiclie se afld
sediul debitorului de cdtre grefier ar parea lesnicioasd, nu este
indiferent care este soarta acestei comunicdri dupd ce a ajuns la
instanla de judecatd respectivd.Suslinem aceasta,deoarece,aceastd
comunicare are in compunereasa denumireagi sediul debitorului, fard
a identifica numarul dosarelor de pe rolul acelor instanle in care
debitorul are calitatea de pdrdt, deci o operaliune materiald de
identificare a dosarelor este necesard si abia apoi comunicarea
sentintei in fiecare dosar.
AtAta vreme cAt, hotdrdrile judecdtorului-sindicsunt executorii din
momentul pronun{drii, conform prevederilor art.l2 in Legea 85 din
2006 reluate in art. 46 din Legea 85 din 2014, iar prin hotarareade
deschidere a procedurii judecdtorul-sindic dispune comunicarea
hotararii, nerespectarea acestor prevederi inseamnd nerespectarea
dispozitir,ului hotdrAriijudecatoregti.
106
Drept comercial
Totodatd, pot fi urmatoarele situalii in care, comunicarea sd nu iqi
producd efectul scontat, cum ar fi acliunile judiciare care au fost
promovatela o altd instanldgi nu la cea de la sediul pArAtului,adicl al
debitorul fald de care s-a deschis procedura de insolven!6,raport la
normele de competenld alternativd. Deasemenea,ramAne neacoperitd
de practica, norrna privitoare la comunicareahotararii in ipoteza in
care au fost promovate impotriva debitorului acfiuni extrajudiciare sau
mdsuri de executaresilitd avand in vederespre exempluprocedurilede
arbitraj si numarul de birouri de executori judecatoresti din
circumscriptia unei curti de apel, care ar trebui incunostiintati asupra
deschiderii procedurii pentru ca suspendare de drept sa devin
functionala. Deci, evident este ed, dispozitiile privitoare la
comunicarea hotararii de deschidere a procedurii nu sunt
indestulatoare, nici in veche nici in noua reglementare pentru a se
constata suspendareatuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a
mdsurilorde executaresilita si necesitaa fi comolinitd,
8.2.1.2 in ce modalitate ,i d. lu ce data opereaza suspendarea
judecatii ac{iunii de drept comun;
Administratorul judiciar gi/saulichidatorul judiciar va formula cereri de
suspendarea ac{iunilor existentepe rolul instanlelor de drept comun
avdnd ca obiect realizarea creantelor fald de averea debitorului este
sintagmape care o intalnim in Manualul de bune practici in insolvenld,
aceasta fiind dealtfel o practicd incetdleniti. Dar, pentru a formula
cererea de suspendare, administratorului judiciar qi/sau lichidatorului
judiciar trebuie sa i se puna la dispozilie de cdtre debitor dgcumentele
din care sd rezulte existenfa creanlei litigioase, Aceeaqi condilie se
cerere a fi indeplinita gi pentru ca administratoruljudiciar gVsau
lichidatorul judiciar sd fie in masurdsd depuni cerereade suspendare
intr-un litigiu extrajudiciar sau raportat la o masurd de executare
silitd.Pe cale de consecin[d, in lipsa documentelor de la debitor,
administratorul judiciar si/sau lichidatorul judiciar va fi in
imposibilitatede a depunecerereade suspendare.
Dar din perspectivaprocedurala,fiind vorba despreo suspendarecare
opereaza de drept, prin efectul legii, fiind constatata doar de catre
instanta de judecata, opinam ca o astfel de cerere nu este necesara,
deoarece efectul suspensiv se produce de la pronunlarea hotdrArii de
deschiderea procedurii, iar suspendareaeste constata de cdtre
instanta sau organul de executare,la cerereapersoaneiinteresateori din
oficiu, in masura in care a fost efectuata comunicarea hotararii de
deschiderea a procedurii, comunicare fata de care ne-am exprimat
motivat rezervelepe caredealtfelle vom dezvolta.
Constatareasuspendariiactiunii este necesar a fi facuta la primul
termen de judecata stabilit in cauza ulterior datei deschiderii
procedurii.Deaici si importantacomunicarii hotararii de deschiderea
procedurii, deoarece,orice termen de judecatain care se administreaza
probe, se ridica exceptii procedurale,in conditiile in care suspendarea
opereazade drept si este contemporana datei hotararii de deschiderea
r07
Drept comercial
procedurii infrange efecteleacesteia.
8.2.1.3 Data de la care opereaza suspendarea termenului de
prescriptie a acfiunii de drept comun;
Constatim cd suspendareajudecitii acliunilor de drept comun
prevantld opereazade drept concomitent cu suspendareatermenului de
prescriplie a ac{iunii, ambele suspendari constituind efecte ale
deschiderii procedurii Curtea Constitulionald reline cd dreptul la
ac{iune al creditorilor, suspendatfiind, nu dispare, este conseryat prin
art. 40, in Decizia nr, \07512007qi reiteratein Decizia rc. 58412011,.
Urmare a suspenddrii termenului de prescriplie al acliunii pe durata
procedurii un nou termen incepe sd curgd la data desfiinldrii hotdr6rii
de deschidere a procedurii, a revocdrii incheierii de deschidere a
procedurii,precumsi la cea a inchiderii procedurii.Deci, la aceastedate
creditorul ar trebui, sa formuleze cerere de repunerepe rol a cauzei in
vederea recuperdrii creanfei sale, in caz contrar, sincopa acfiunii in
pretenlii, frind desavarqitd.Dacd va ramAnein nelucrare,cerereade
chemare in judecata formulatd impotriva debitorului, cerere a cdrei
judecatd a fost suspendatd va fi sanctionat6cu perimarea, conform
prevederilor Codului de Procedurd Civild. Suspendarea in
reglementareadatd de Vechiul Cod de procedurdcivild, a se vedea in
DeleanuIon, Tratat de procedurdcivild Ed. CH Beck, Bucuregti,2005,
p.637-646;
Concomitent sau anterior incheierii procedurii, daca crea4lele au fost
complet acoperiteprin distribuire,prin sentinlade inchidere se dispune
si de radiereadebitoruluidin registrulin careesteinmatriculat,conform
prevederilor art.l32 si 133 din Legea 85 din 2006, preluatein aft 176
din Legea 85 din 2014, Deci, avand in vedereca se suspenddtermenul
de prescrip{iea acliunii, daca creantelenu au fost complet acoperite
prin distribuire, debitorul nu este radiat din registrul in care este
inmatriculat,astfel incat, creditorulisi poatevalorifica drepturilor sale,
ramase nevalorificate in cadrul procedurii insolventei, in cadrul
procedurii de drept comun.
8.2,2. Cadrul procesual dat de procedura insolvenfei in scopul
realizirii drepturilor creditorului a cirui ac(iune de drept comun a
fost suspendati de drept urmare a deschiderii acesteiproceduri
ConstatAndu-se
de cdtre instanlainvestitd cu judecareaunei acfiuni de
drept comun suspendareacavzei, este necesar totodatd sd se confere
creditorului un cadru procesualin care sd isi realizezedreoturile asuora
averii debitorului.
(Turcrr,
2006, p.382-383) qi jurisprudenla constitu{ionald

Curlii Constitutionaletrimit expres la faptul cd " in cadrul
procedurii insolventei,creditorii pot folosi toate mijloaceleprocedurale
puse la dispozilie de lege pentru realizareadrepturilor 1or" in Decizia nr.
107512007si reiteratein Decizia w. 58412011)relevd anteriorintrarii
in vigoare a Legii 85 din 2014 neindoioscd acestcadru procesualeste
Doctrina
(Deciziile
Drept comercial
dat de procedurainsolventei deschisdasupraaverii debitorului.Conform
prevederilor art.75, alin.1 din Legea 85 din 2014, cadrulprocedualde
urmat de catre creditor este expres prevanfi si anume valorificarea
drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii
insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creantelor. Deci,
creditorii a cdror actiune sau misurd de executare sili6 a fost
suspendatdpot depune cerere de admitere a creantei pentru a participa
la procedurainsolventei, in vederearecuperdrii creantelorlor.
lntr-o incercarede pledoarie a status qou - lui particular al creditorului
care a formulat o acliune in pretentii anterior deschiderii procedurii de
insolvenfd a debitorului gi care urmdreqterealizareaaceleiagicrean{ein
cadrul acestei proceduri, pledoarie fundamentatd pe
analiza
prevederilor comparative ale Legii 85 din 2006 si ale Legii 85 din
2014 'cu trimitere la jurisprudenta Curlii Europeane a Drepturilor
Omului, din perspectiva incdlcdrii prevederilor arL6, alin.l din
Convenlia pentru apdrarea drepturilor omului gi a libertSlilor
fundamentale privind accesul la instantd si durata procedurii 'uCauza
SC Concept Ltd SRL qi Manloe impotriva Romaniei, cererea
publicatin Monitorul Oficial, nr. 470 din05107l20ll; Catza
42.907102,
SC Aprond Dynamics SRL impotriva Romaniei, cererea 21.199103,
publicatd in Monitorul Oficial, nr. 567 din 10/08/201),in situalii de
interferentl a celor doud proceduri, a celei de drept comun prevazutdde
Codul de Procedurd Civild Ei a celei de insolvenld se constata o
trangresarea drepturile participanlilor la actul de justilie, ori, rolul
justiliei este de a facilita apelul la diverse categorii de proceduri qi nu
de a le suprapunesaumultiplica, coerentaprocedurilorEi a interferen{ei
acestora,fiind definitoriepentrubuna desflqurarea actului dejustitie.

obligalie de platd, pldli in numerer, data pldlii, moneda pldlit, locul pldpii, dovada
pldlit, plafon de pldli tn numerar, procedura de insolvenld, faliment, suspendarea
j udecdlii, proteclia creditorului, recuperarea crean{ei
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
1. Apan, R.D. Sabou,S., 2074, Legal and economic perspectives on the legal penalty interest,
ht tp://wvwv.cmj.bx b.ro/A r ti cIe/CMJ _5_1.p df la data de 25.09.20| 4
2. Apan, R.D., 2012, About the interferenceof the judicial ordinary proceedingswith the insolvency
proceedings in debt recovery, p.795-806, accesatpe http://www.gbv.de/dmslzbwl722355955.pdf
la
datade 25.09.20f4
3. CarpenaruS.D.,2012, Tratatde drept comercialromdn, ed. III, Ed. Universul Juridic, Bucuregti;
4. Pop,Popa,Vidu,Tratat elementarde drept civil. Obligatiile,Ed. Universul Juridic,Bucuresti,2012.
5. Vasilescu,P.,Drept civil. Obligatii, Ed.Hamangiu,Bucur esti,20 12.
6. Jdnddreanu,N., 2014, Codul insoventeiadnotat,Bucureqti,Universuljuridic, p.153-156;
109
Drept comercial

I .Principiul nominalismului monetar inseamna:
a.debitorul obligatiei de plata a unei sume de bani, va plati suma stabilita,in monedastabilita,prin
remiterea catre creditor a instrumentelor monetare, independent de fluctuatiile valorice survenite
dupa momentul nasterii obligatiei ;
b.debitorul obligatiei de plata a unei sume de bani, va plati suma stabilita, in moneda stabilita, prin
remiterea catre creditor a instrumentelor monetare. in raport de de fluctuatiile valorice survenite
dupa momentul nasterii obligatiei ;
Z.DaIa platii este datala carecreanta:
a. . dobandestecaractercert;
b. . dobandestecaracterlichid ;
c. dobandestecaracterexigibil;
(Raspuns corect l-a, 2-c )
8.3 SURSEJURISPRI]DENTIALE
Obligatia de plata a unei sume de bani - Studii de caz
1. Decizianr.3135din 12iunie2}l2,inalta Curtede Casatig-si
pe
Justitie,Sectiaa II-a civilS,accesata
http://www.scj.ro/SE%20rerumateo/o2020l2lsc%20II%20dec%20r%203135%202012.htm,
la datade
r3.08.2013
2, Decizianr. 1406din 31 martie201l, dosarw. 42311112010,
InaltaCurtede Casatiesi Justitie,Sectia
pe htp://legeaz.neVspete-drept-comercial-iccj-20l
Comerciala,accesata
lldecizia-1406-2011,Ia
datade04.08,2014
Suspendareaac{iunii de drept comun in temeiul procedurii insolven{ei- Studiude caz
pe
3. Decizianr.1119din l9 martie2008,inaltaCurtede Casalieqi JustifieSecliacomerciald,
accesata
http://www.scj.rolSE%o2}reztmate%o2l2008/SE%20r%20lll9%202008.htm,
la 5.10.2014
110
Drept comercial

Studiu de caz 1 - Obligatia de plata a unei sume de bani
Lucrare de verificare: Care estespecificul cererii de plati din jurisprudenfa dati?
" Prin sentintaw. 10963122noiembrie2010, Tribunalul BucureEti,Secfiaa VI-a comerciald,a admis cererea
de chemarein judecatd, astfel cum a fost completatd,formulatd de reclamantaSC O.C. SRL prin administrator
judiciar G.i. SRL in contradictoriucu pdrAteleSC WC. SRL si SC C.E. Bank (RomAnia)SA, precum si cerereade
intervenlieaccesorieformulatdde intervenientulK.T.K.B. A.S. gi a constatatcd drepturilegi obligafiile care incumbd
pdrlilor sunt cele izvordte din contractul de antreprizdin construclii w. 11212008modificat prin act adilional.
Judecdtorulfondului a retinut cd reclamantaitbaza contractuluide antreprizdqi-a asumatobligafiaexecutArii
lucrdrilor mentionatela art.2 din contract,pe riscul siu, obligafie a c6rei indeplinirea fost garantatdcu scrisoarede
garanliebancardemisdde C. Bank in favoareapdrdteiSC W.C. SRL .S-a mai retinut ca prin actul adigionalw. 3122
iulie 2009, p64ile au convenit la renuntareaefectudrii anumitor lucrdri cu a cdror valoare preful a fost redus
corespunzdtor,
fiind reduse,in consecinfd,qi sumeleprev6zutein scrisorilede garan]ie.
Apreciind cererilede platb privind executareascrisorilorde garanfiedrept actejuridice $i inlbfurandapdrdrile
pdrdtei SC W.C. SRL cu privire la inadmisibilitateaconstatariinufitalii absolutea acesteia,tribunalul a apreciatcd
reclamanta,in contextul acceptdrii de cdtre p?rdtd a reducerii garan{iilor, si-a executat obliga{ia de executarea
lucrdrilor contractateprin contractul de antreprizddin 2008, modificat prin actul adilional nr.312009, constatdnd
nulitateacererilorde plati intemeiatepe scrisorilede garanlie.
Curtea de Apel Bucuresti, Seclictct VI-a civild, prin decizia nr. 486 din 3 noiembrie 2011, a respins ca
nefondat apelul declarat de pdrdta SC W.C. SRL.
Cu privire la critica lipsei interesuluireclamanteiin promovareaactiunii, determinatde faptul ca
scrisorilede garantieau fost executatepartial ca urrnarea deschideriiproceduriiinsolventeiimpotriva reclamanteicu
data de I octombrie2009 urmdnd ca diferentelesd fie pldtite de intervenientdin baza contragarantiei,aceastaa fost
inlEfuratdde instantade apel care a refinut cd interesulreclamanteiin promovareaprimului capdtde cererenu a fost
contestat.Cu privire la constatarea
nulitdtii absolutea cererilorde plat6 s-a retinut c6 in ce privesteo creantdndscutd
dupS data deschideriiprocedurii, in perioada de observa{iesau in procedurareorganizdriijudiciare va fi pldtitd
conform documentelordin care aceastarezult6,fbr6 sd fie necesardinscriereala masa credal6,conform art. 64 alin.
(6) din Legeanr. 8512006,Pe de altd parto,eventualitateainscrierii in procedurafalimentului nefiind exclusd,exist6
posibilitateainscrierii creanfeiin tabelul suplimentaral creangelor
ndscutedupa datadeschideriiprocedurii,
Relindnd si cd interesul se apreciazdin concret,la spe{d,a constatatcd ac{iuneardspundescopului
urmdrit de reclamantd,de a apdrasau conservaun drept patrimonial.
Cu privire la critica gregitei calificdri a cererilor de plati ca fiind acte juridice, instanla de apel
retinAndcd nu se poate face o confuzie intre cererilede platd a scrisorilorde garantiebancardsi acesteadin urm6,
aceastadistinctienu inldturdcaracterulde actejuridice al cererilorde platd cdt timp acesteaau fost ficute cu intenlia
de a produceefectejuridice.
Nici critica cu privire la neperfectareaactului adilional intrucdt anexeleca parte integrantda actului nu
au fost semnate,nu a fost primitd invocdndu-seprevedereaart. 13 prin care pdr{ile, expres,au agreat reducerea
sumelorprev6zutein scrisorilede garanfie.
In fine, critica neindicirii motivelor de nulitate absolutd a fost si ea inldturatd. Instanla de apel,
refin6nd neindicareaexpresd a motilului de nulitate, fafd de succesiuneaactelor intreprinse,a concluzionatcd
atitudineade rea-credintda reclamanteiare o cauzdnelicitl constdndin neexercitareadrepturilor cu bund-credintasi
111
Drept comercial
in limita in careacesteaau fost recunoscute.
in contra acestei decizii a declarat recurs pdrdta SC W.C. SkL solicititnd modificarea ei cu
consecintarespingeriicererii de chemareinjudecatd gi a cererii de intervenfieaccesorie.
Situaliile de nelegalitateinvocatein dezvoltareacriticilor de nelegalitatesunt cele reglementatede art.
pct.
qi
8
9 C. proc. civ., recurentarelevdnd:
304
7,
A.1. gregitaaplicarea prevederilorart.64 alin. (6) din Legeanr. 85/2006privind procedurainsolventei
deoarece creanta entitdlii care a efectuat plata scrisorilor de garan{ie bancard nu este o creantd ndscutd dupi data
deschideriiprocedurii,ci anterioracestuimoment,in anul 2008 ca unnare a cererii de emitereformulatdde ordonator
SC O.C. SRL, emitereacontragaranliilorde c6treintervenient6nefiind de natur6sd schimbesituatia.
2. instantade apel a confundatsituatiacreanfelorcondilionatecu.cea a creanlelorn6scutedupd data
deschideriiprocedurii,incidentefiind prevederileart. 76 coroboratecu art. 64 alin. (4) din Legeanr. 85/2006,iar nu
prevederileart. 64 alin. (6) din aceastdlege,
3. executareascrisorilor de garanlienu are ca efect diminuareapatrimoniului reclamantei,indiferent
de faza procedurii insolvenfei, tabelul suplimentar despre care face vorbire instanfa nu ar putea cuprinde decdt
creanlendscutedupd data deschiderii procedurii;
4.5. instanfade apel nu aratd motivele pe care se sprijina constatareacd este indeplinitd conditia
justificarii interesului cdtd vreme executareascrisorilor de garan{ie nu va duce la diminuarea patrimoniului
reclamantei,ci la diminuareapatrimoniului emitentului garanliilor; gregit instanla a relinut cd nu a fost contestat
interesul reclamantei cu privire la primul capdt al cererii de chemarein judecat6,
B. Gresita calificare a cererilor de executareca fiind actejuridice (art. 304 pct. 8 qi 9 C. proc. civ.)
cererile de executarenu reprezintdacte juridice susceptibilede nulitate, in acest sens fiind qi decizia w. 3361119
octombrie2010 a inaltei Cu4i de Casaliegi Justilie,ale cdrei considerentesunt aplicabilegi cauzeide fafd.
C. Gregit a fost calificat actul adilional nr. 3 ca fiind un act juridic valabil, acordul de vointd asupra
anexelor nefi ind intrunit.
D. Motivarea decizieis-a fbcut cu incdlcareaart. 304 pct. 7 qi 9 C. proc. civ. sub aspectulinvoc6rii,
existen{eisi identificarii cauzelorde nulitate aarear afectacererilede platd.
Deqi retine cd prima instanfdnu a indicat motivul de nulitate,instantade apel completeazdmotivarea
sentinfei frrd a trimite spre rejudecare,fbrd a ardtaclar in ce constd motiwl de nulitate, amalgamAndreaua-credin1d
cu atitudinea frauduloasd.
Chiar, ipotetic, dacd ar exista un motiv de nulitate nu ar putea afecta decdt cererile care depiqesc valorile
reduse,iar nu intregul act. Oricum, solulia conform decizierw.3361119 octombrie 2010 a inaltei Cu4i de Casalieqi
Justitiear fi fost respingereacererii de plat6, iar nu anulareaei. in spe16nu existd,ins6,nici un motiv de nulitate.
Intimatq-intewenientd accesorie K,T a depus lntdmpinare la dosar prin care a solicitat respingerect
recursului ca nefondat.
Rdspunzdndcriticilor formulate de recurenta-intimatd,a arltat cd decizia din apel este corecta urmind a fi
menfinutd.Inbaza celor doui scrisori de garanlie a pldtit pdrdtei-recurente
suma de 2.494.146euro, platd care a
intervenitdupd datade 1 octombrie2009 - datadeschideriiproceduriiinsolventeireclamantei.
Cererea reclamantei nu este lipsita de interes deoarecepatrimoniul reclamantei este direct afectat de
incdlcareasumelor deja platite, precum qi de orice sume care ar putea fi achitatein temeiul celor doud garanfii
bancare.
Piatagarantiilordupd datadeschideriiproceduriia determinatexistenlacreanleiintervenienteice urmeazda fi
plItitd de reclamantipotrivit art. 64 alin. (6) din Legeanr. 8512006inbaza documentelorcareexistd.
Interesul reclamantei este atat de ordin material cAt gi de nafuri morald avdndu-se in vedere distrugerea
reputa{iei reclamanteiprin exercitareaabuzivd a drepturilor contractualede cdtre recurentd.
De asemenea,
corectinstantade apel a calificat cererilede platd ca fiind actejuridice, ele exprimdndo
manifestarede voin16gi corecta apreciatcd actul adilional estevalabil incheiatin condiliile art. 948 C. civ.
A mai ardtat intimata cd atdt sentinla cdt gi decizia sunt motivate sub aspectui cauzelor de nulitate, iar
decizia nr. 3361 a inaltei Cur{i de Casafie gi Justilie a fost pronunfatd intr-un alt context de fapt si juridic ce nu are
legatura cu spetade fa!d.
Recursulestefondatpentru considerentele
care urmeazd'
Prin actiunea formulatS, astfel cum a fost precizatd qi completatd,reclamanta a investit instanta cu o
actiunein constatare,in sensul: 1. cd drepturileqi obligafiile care incumbdpd4ilor sunt cele izvordte din contractul
de antreprizi nr. 112 din datade l8 iunie 2008, astfelcum a fost modificat prin acful adilional w.3122 iulie 2009; 2)
nulitAfii absolutea cererii de plat6 w. 102124iulie 2000, prin care pdrdta I solicitd executareascrisorii de garanlie
bancard.. .043 din 17 iunie 2008 de cdtreemitenfulSC C.E. Bank (RomAnia)SA; nulitateaabsolutda cererii de platd
w. 105124iulie 2009 prin care se solicitd executareascrisorii de garanfie ...044 din 27 iurne 2009;3) nulit6tii
n2
Drept comercial
absolutea cererii de plat6 w. 122114august 2009 gi 124114august2009, a aceloragiscrisori de garanfiea cdror
executarea fost suspendatlprin sentinla nr. 1068914august 2009 de Tribunalul Bucureqti pdni la solutionarea
prezentei cauze.
Din motivarea in fapt a ac{iunii rezultd ca obiectul principal al cererii de chemare in judecatd este
constatareanulitdtii cererilor de executarea doud scrisori de garan{iein temeiul art. 968 C. civ., cauza ilicitd qi
imorala constdnd in formularea cererilor cu rea-credinfddeoarecereclamanta qi-a indeplinit obligaliile contractuale
intocmai, pArdta acceptdndreducerea cu 50%oa garan{iilor, cererile de executare a scrisorilor de garanlie nefiind
determinatede incdlcareaobliga{iilor contractualede cdtre reclamantaantreprenor.
in plus, reclamantaa susfinut cd reaua-credinfdin formularea cererilor de executareeste evidenta prin
faptul cd pdrdta a solicitat plata valorii initiale, iar nu redusd conform acordului p64ilor, in realitate executareafrind
motivat6de nevoiade lichiditdli a pdr6tei.
cd drepturilegi obligafiile care incumbdpd4ilor
Ca atarc,capdtulde cerereavdndca obiect constatarea
sunt cele izvordtedin contractulde antreprizanr. 112l18iunie 2008 modificat prin actul adilional w. 3122iulie 2009
este un capit de cerere secundarsi avdnd in vedere temeiul de drept, art. lll C. proc. civ., admisibil in virfutea
caracterului sdu accesoriu fafd de cererea principali, in constatareanulitdlii absolute a cererilor de executare a
scrisorilor de garanfie, acesta se constituie in argument gi justificare a cererii in nulitate. Aceastd clarificare este
necesarlpentru evitareaoricirei confuzii, deoarece,estede principiu cd drepturileqi obligagiileizvordtedin contract
nu pot ft analizatesub aspectul existenfei qi executdrii lor decdt pe calea unei acliuni in realizare, actiune pe care, de
10 al TribunaluluiBucuresti.
altfel, reclamantaa promovat-o,ea fEc6ndobiectuldosaruluiw. xx'76113120
Cu privire la interesul acliunii in raport de faptul cd reclamanta,dupd promovareaacesteia,a intrat sub
incidenla Legii nr. 8512006privind procedura insolvenfei, se constati c6, fald de obiectul principal ai acliunii:
constatareanulit6lii qi temeiul de drept al acesteia,art. 968 C. civ., condilia existenleiinteresuluia fost indeplinitd
atAtla momentulpromovdrii acliunii, cdt pi pe parcursulprocesului,independentde intrareareclamanteiin procedura
insolvenlei, deoareceinstanla a fost investitd cu o cererede drept comun, in constatare,iar aceastdcerere a fost
insuqitdde administratoruljudiciar carea qi statin judecat4.
Drept urmare, criticile de nelegalitateale recurenteivizdnd greqitasolulionarea excepliei lipsei de
interes fiind fdrS obiect, ele nu pot fi primite.
Cu privire la criticile carevizeazdcererilede executarea scrisorilorde garan{ieacestease grupeazdin
doud categorii.
O primd categorie vizeazd,admisibilitatea constatdrii nulitSlii, intrucAt aceastd sancliune afecteazd
numai actelejuridice, iar cererilede plata a scrisorilorde garanlienu constituieactejuridice, iar o a doua categorie
vizeazdinexistenfacauzelorde nulitate,reaua-credin1d
neconstituindun motiv de nulitate,motivareadeciziei in apel
fiind qi deficitar6sub acestaspect.Tot cu privire la acestaspectrecurentaa invocat gresitainterpretarea dispoziliilor
contractualede citre instanfade apel sub aspectulsituatiilorreglementatede art. 304 pct. 8 gi 9 C. proc. civ.
Este evident c6, in func1iede apreciereagi motivareainstan(eide apel asupraadmisibilit5lii nditafi
cererilorde platd se vor lua in examinarecriticile din prima categoriemai susevocatd.
Prealabil analizeinafurii cererii de plat6 sub aspectulincadr6riiacesteiain categoriaactelorjuridice se
impun c6tevaaprecieriasupraobiectuluipldlii: scrisorilede garanlie.
"Scrisoarede garantieeste angajamenfulirevocabil 9i necondilionat,prin care o persoand,denumitd
emitent, se obligd, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, in considerareaunui raport obligalionai
preexistent, dar independentde acesta sd pldteascdo sum6 de bani unei persoane, denumitd beneficiar, in
conformitate cu termenii angajamentuluiasumat", conform definiliei datd de art.232l C. civ.
Conform termenilor scrisorilor de garanlie,emitentul, C.E. Bank (Romdnia) SA, paragraf 3 "...Ia
solicitareaAntreprenoruluisi Garantuluiemitem aceastdscrisoarede garantiebancardirevocabildsi neconditionata,
pril carenoi... ne angajdmirevocabil qi necondilionatsi vd pldtim orice sumdpdna la concurentasumei de ... euro,
la prima ;i simpla dumneavoastrd cerere scrisci" ("cerere de platd") insolite de o simpld declaratie privind
neindeplinireade citre AntreprenorgilsauGaranta obligaliilor ce le revin potrivit contractului".
Ca atare, "cererea de platd" este integratdin cuprinsul scrisorii de garan{ie,act juridic unilateral,
producdtorde efectejuridice constAndin angajamentulirevocabil si neconditionatde platd, ca simpld formalitate
scripticdprestabiliti careconline opfiuneabeneficiaruluide a pune in executaregaranfia.
In acestcontext,cererii de platd nu i se pot atribui caractereleactuluijuridic in sensde negotiumiuris,
care sd producdaceleefectejuridice conformecu legeainbazacdreiaa fost incheiatqi carein cazul incdlcdrii legii la
momenful incheierii lui pentru producereaunor efectecontrareacesteiasd fie susceptibilde sanc{ionarecu nulitate
absolutd,cerereade plat6 fiind un instrumentum,caractereleactuluijuridic fiind insa pe deplin aplicabilescrisorii de
garanfiein care aaeastaeste integratd.Un argumentin acestsenseste qi faptul cd ceeace reclamantainvocd drept
cauzede nulitate: executareaobligafiilor, diminuareasumelorgarantateconform acfului adilional vizeazdconfinurul
113
Drept comercial
scrisorilor de garanliepe care reclamanta-intimatdordonator,chiar gi dupn modificareacontactului le-a ldsat in
posesiabeneficiarului,ele nu vizeaz6,deci,cerereade platda cdreiexistenlda fost reglementatiprin acestescrisori
derivat6gi neautonomS.
drept o formalitatesubsecvenlE,
Prin urmare,Inalta Curte constatdca fondatecriticile privind inadmisibilitateaconstatirii nulit6$i
absolutea cererilorde platda scrisorilorde garanlielntemeiatepe dispoziliileart.304pct. 8 qi 9 C. proc. civ., motiv
pentru care recwsul a fost admis, deciziamodificat6in sensuladmiteriiapelului,schimbdriiin tot a sentinleigi
a
respingeriiacfiuniiformulateat6tsubaspeotulcoreriiprincipalemai susdeterminate,
cat ,i, pe calede conseoinld,
cererii accesoriiin constatare.
ln ceeace priveqtecerereade interven{ieformulatii in interesulreolamantei,in raport de solu{iaasupra
ac{iunii reclamanteiseconstatdcaducitateaacesteia,cu consecinlaneexamindriiei.
Criticile recurenteivizdnd fondul cererii principale,cauzelede nulitate,structuratede recurenti in pct.
A,C qi D in evocareamotivelorde recurs,de asemenea,
nu vor mai fi examinatein raportde solupiaadoptatdasupra
criticilor privind excepfiade inadmsibilitate,
fa15de dispoziliileart. 137C. proc.civ."
(Decizianr. 3135 din 12 iunie 2012,inalta Curtede Casatiesi Justitie,Secfiaa II-a civild, accesata
pe
http:i/www.scj.rolSEo/o20rezumateo/o2020I2lsc%2011%20dec%20f/o203135%202012.hfrn,
la datade 13.08.2013)
IT4
Drept comercial
pRrvrRE SrEcTALAASUrRA rlApr pRrN VIRAMENf n,q.NcAR $J ASUIRA
REGLEMENTARII SERVICILOR DE PLATA- SINTEZA
OBIECTIVELE T]NITATII DB INVATARE 9
. Cunoasterea
legatede particulatitile
obliga{ieiprofesioniqtilor
si intelegerea
aspectelor
sale, cu privire
de platda unei sumede bani,sorginteaacesteiobligatiisi consecintele
specialasupraobligaliilorprofesionistilorin ipolezapldlilor prin viramentbancar;
. insusirealimbajuluijuridic specificdreptuluicomercial,care includenotiunilede:
viramentbancar,ordinde plata,directdebit,serviciide plata,serviciide platd,institutii
de plata,prestatoride servicii de plata,utilizatoride servicii de plata si intelegerea
insolventei;stabilireade
acestora;
stabilireade corelatiicu dreptulcivil si cu procedura
corelatiicu dreptulcivil si cu procedura
insolventeil
coNTTNUT
9.1 Plata prin virament bancar
Obligatiile pecuniarecunoscmijloace de plata proprii: remiterea sumei
datorate-platacash;viramentul bancarprin tehnicaordinului de plata sau
a debitarii directe;plata prin instrumente de plata- cambie,bilet la ordin
si cec,plata prin mijloace de plata electronice-card.
Moneda scripturala este,, nu o moneda de plata propriu -zisa, ci soldul
disponibil al conturilor din bancaale debitoruluiplatii, care poatecircula
doar prin intermediul instrumentelorde plata," (v. Vartolomei,R., 2008,
p.66 si doctrina citatala subsolulnr.l)
Astfel cum se retin in doctrina, (v. Pop, 2006, p. 192) "Plata prin moneda
scripturala este practicata mai ales
in raporturile obligationale
comerciale.Ea este insa tot mai frecvant folosita si in cazul obligatiilor
pecuniare civile. ,,Se observd deasemeneaca, odata cu multiplicarea
procedeelor moderne de plata:plata prin virament bancar, debitarea
contului curent,plata prin utilizarea cartii de credit, rolul vointei partilor
raportului obligational in efectuareaplatii se diminueaza dar ca ,,un lucru
este insa sigur;viitorul va aduce nendoielnic schimbari importante si in
materia mijloacelor de plata a datoriilor pecuniare."(V. Pop, L,, 2006,
Tratat de drept civil. Obligatiile. Regimul juridic general,,Bucuregti,CH
Beck, p.480.Schimbarilesurvenitela caretrimite doctrinasunt indubitabil
cele legate de plata prin instrumentede plata electronica,care devin tot
mai numeroase, fiind reglementate de Regulamentul BNR nr. 6 din
11.10.2006 privind emiterea gi utilizarea instrumentelor de platd
electronicd si relatiile dintre participanlii la traruacliile cu aceste
instrumente)
Drept comercial
Viramentul bancar este definit de catre doctrina (v, Turcu, I. 2011,
p.189-218) ca "o opera{iune bancard constdnd in debitarea contului
curent al unei persoane cu o anumitd sum5, pentru a se credita cu
aceeaEisumf,contul unei alte persoane" .., "Din caracterulabstractal
opera{iunii viramentului decurgeconsecin{acd validitatea ei nu depinde
de scopul operaliunii ci exclusiv de regularitatea ei ca operaliune
tehnicd, inadmisibil legatd de moneda scripturald" (v. Critica
dispozitiilor din Codul Civil privitoare la virament in Stefanescu,B.,
Observatii critice privind reglementarileplatii prin virament bancar din
Codul Civil, RevistaRomanade Drept Privat, nr.2l20l2)
Regulamentul BNR nr. 2 din 23.02.2005 reglementeaza ordinul de
plati utilizat in operaliuni de transfer-creditsi se aplicd ordinelor de
platd pentru pldlile efectuate in monedd nationalS pe teritoriul
RomAniei, cu exceplia ordinelor de platd pentru pld{ile efectuateinbaza
instrucfiunilor de transfer-credit intre diferite unitdli ale Trezoreriei
Statului. Ordinul de platd
este definit ca aceea instructiune
necondilionatd, datd in orice forma de emitent instituliei receptoare,in
mod direct sau prin intermediul unui sistemde plbti, in scopul punerii
la dispozilia unui beneficiar a sumei de platd indicate in ordinul de
plat6, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institulia
destinatardsau, dupd caz, prin eliberarea sumei respectivein numerar,
in condiliile in care: - institufia receptoare dispune de fondurile
corespunzdtoaresumei de bani prevdzute in ordinul de platd fie prin
debitareaunui cont al emitentului, fie prin incasareain numerar a sumei
respectivede la emitent;- instrucfiuneanu prevedeci plata--trebuiesd
fie efectuatdla cerereabeneficiarului.
Conceptul de ,Jransfer-credit" cuprinde o serie de opera{iuni care
incepe prin emiterea de citre pldtitor a unui ordin de platd dat unei
institulii de a pune la dispoziliaunui beneficiaro anumitdsumdde bani
si care se finalizeazd pt'rn acceptarearespectivului ordin de platd de
cdtre institufiadestinatard.
Regulamentul BNR nr. 3 din 23.02.2005reglementeaza
operatiunilede
debitareadirectdexecutatdprin casade compensareautomatd.Debitare
directd este o modalitate de platd a unei sume de bani convenite intre
pldtitor si beneficiar,care constdin debitareapreautorizatda contului
pldtitorului de cdtre institutia pldtitoare inbaza prevederilor mandatului
de debitare directd, la solicitarea beneficiarului, gi creditarea
corespunzdtoare
a contuiui beneficiaruluide cdtre institulia colectoare
inbaza angajamentuluiprivind debitareadirect5;aceastdmodalitatede
platd nu necesitd auloizarea prealabild de cdtre plStitor a fiecdrei
instrucliuni de debitare directd trasd asupracontului sdu.
RegulamentulBNR nr.6 din 11.10.2006privind emitereasi utilizarea
instrumentelorde platd electronicd si relaliile dintre participanlii la
tranzacliile cu acesteinstrumente defineste cardul emis de o institulie
de credit ca fiind un instrument de platd electronicd,respectiv un
suport de informalie standardizat, securizat qi individualizat, care
permite de{inatoruluisdu sd foloseascddisponibilitdlilebdnegtiproprii
116
Drept comercial
dintr-un cont deschis pe numele sdu la emitentul cardului gi/sau sI
utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil,
deschisd de emitent in favoarea detinitorului cardului, in vederea
efectudrii uneia sau mai multora dintre urmdtoarele operafiuni:
retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum
de la ghigeele
distribuitoarele de numerar qi/sau AIM,
emitentului/institulieiacceptantesaude la sediulunei institulii, obligatd
prin contract sd accepte instrumentul de platd electronicd,respectiv
incdrcarea Ei descdrcarea unitdlilor valorice in cantl monedei
electronice;-plata bunurilor achizilionategi/sauserviciilor prestatede
comercianlii acceptanli qi/sau emitenti (de exemplu, plata serviciilor
prestatede companii in domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de
date, servicii de televiziune qi internet sau de cdtre alli furnizori de
utilit6li), precum si plata obligaliilor cdtre autoritdlile administratiei
publice, reprezentAnd impozite, taxe, amenzi, penalitili etc., prin
intermediul imprinterelor, terminalelor POS, AIM sau prin alte medii
electronice:-transferurile de fonduri,
Avand in vedere tendinta de generalizarc a platilor prin virtament
bancar prin tehnica ordinului de plata, in obligatiile profesionistilor
decurgand din exploatarea unei intreprinderi, ne vom opri asupra
principiilor aplicabile probei platii efectuateprin acestmijloc de plata
prevazute in sistemul unificator al Codului Civil, independent daca,
obligati de plata decurge din exploatarea activitatii unei intreprinderi
saunu:
9.1.1.Proba plifii efectuateprin virament bancar
Conform prevederilor art. 1504, alin.l din Codul civil se instituie o
prezumtierelativade efectuarea platii, in ipotezaobligatiilor pecuniare,
a caror modalitateade plata este viramentul bancar, prin prezentarea
ordinului de platd semnat de debitor gi vizat de institulia de credit
pldtitoare,panala proba contrara.
Dovada indubitabila a platii prin viramant bancar este data de
confrrmarea, in scris, a efectudrii pldlii, eliberata la solicitarea
debitorului, de catre institutia de credit a creditorului. conform
prevederilorart. 1504, alin.2;
,,Art. 1.504.-,, (l) Dacd plata seface prin viramentbancar,ordinul de
platd semnat de debitor ;i vizat de institulia de credit pldtitoare
prezumd efectuareapldlii, pAnd h proba contrard,
(2) Debitorul are oricand dreptul sd solicite instituliei de credit a
creditorului o confirmare, in scris, a efectudrii pldyii prin virament.
Aceastd confirmareface dovadapldtii.,,
9,l,2Datr pli{ii prin virament bancar
In ipoteza in care, modalitatea de plata a obligatiei pecuniare este
viramentul bancar, data pldtii este aceea la care contul creditorului a
fost alimentat cu suma de bani care a frcut obiectul pld1ii, conform
orevederilorar|. 1.497Cod Civil.
t1a
lll
Drept comercial
,lrt. 1.497.- Dacd plata seface prin virament bancar,data pldyii este
aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care
a fdcut obiectul pldlii. "
9.2. Serviciile de plata
In vederea instituirii piefei interne a Uniunii Europene, buna
funcfionare a pie{ei unice a serviciilor de plata este de o importanfd
capitald, fiind necesar un cadru juridic modern gi coerent pentru
serviciile de plati. Acest cadru il constituie Directiva 20071641C8a
ParlamentuluiEuropeanqi a Consiliulul din 13 noiembrie2007privind
serviciile de platd in cadrul piefei inteme, de modificare a Directivelor
97l7lCE, 20021651CF,20051601CEqi 2006/48lCE gi de abrogare a
Directivei 97lslcE, publicata in Jumalul Oficial L 043 , I4/02/1997 P.
0025 - 0030,numita in continuareDirectiva 97lSlCE.
Sedes materiae al serviciillor de plata il constituie Directiva
(publicatdin Jurnalul Oficial L 319 ,0511212007
p, 0001 200716418C,
0036, versiune consolidatd din 7.12.2009. numita in continuare
Directiva 20071641C8)a ParlamentuluiEuropeangi a Consiliului din
13 noiembrie2007 privind serviciile de platd in cadrul piefei interne,de
modificare a Directivelor 9711lCE, 20021651CE,20051601C8 qi
gi de abrogarea Directivei 97lSlCE.Directiva 20071641C8
20061481CE
fost transpusa in legislatianationalaprin OUG 11312009publicati in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr, 685 din 12 octombrie,
2009, modificatd qi adoptatd prin Legea nr, 19712010,-numitdin
continuareOUG I 1312009:.
In sinteza, ca rezultat al transpunerii Directivei 20071641EC,OUG
11312009cuprinde un corpus legis de reglementariprin care se instituie
conditii si cerinte de transparentepentru informarea utilizatorilor de
catre prestatori privitor la serviciile de plata si si instituie conditiile
pentru creareaunui sistem unic de plati electronicela nivelul UE in care
reglementarileprivitoare la platile electronice si cele fara numerar- ex.
plata cu card de debit sau transferul de bani - sunt aceleasiin 30 de
tari europene,adica in cele 27 StateleMembre ale Uniunii Europene,
precum si Islanda,Norvegia si Liechtenstein.SepaMigration Report
(2013, p.6) retine ca ,,O piata integratapentru platile electronicein
Euro este necesarapentru buna functionare a pietei inteme in beneficiul
cetatenilorsi al companiilor. Inlocuind actualelesisteme nationalede
plati cu cele 10 sisteme de plati practicatein UE ce ce bazeazape
standardedeschise si pe reglementari comune, SEPA a pus bazele
eficientei lantului de plati, SEPA nu este doar o societatecomerciala,
acestafiind deasemeniin stransalegaturacu agendapolitica pentru o
Europamai integrata,competitivasi inovativa.
Prin intermediul acestui cadru legal, prestareaserviciilor de plata este
supusaaceloraEireguli si condi{ii in Uniunea Europeana,garantandu-se
astfel condilii concurenfiale egale pentru prestatorii de servicii de
plata, asigurandu-setotodatasiguranla, eficienla, lower costsof the
Davmentservicestransaction.
Drept comercial
Directiva 2007l64lcEa fost transpusain legislatianationalaprin OUG
privind serviciile de platd
11312009(Ordonanldde urgenld rv. 11312009
(publicata in MonitorulOficial, Partea I nr. 685 din 1211012009,
aprobataprin Legea 19712010,modificata si completatasi in versiune
consolidatade la 29.06.2012),numita in continuare OUGll3l2009).
Tehnica utilizata de Directiva 20071641CEeste aceea a armonizarii
totale, dar Statele Membre pot reglementadispozitii mai favorabile
pentru utilizatorii serviciilor de plata. A se vedeadespredirectivelor si
efectul acestora..Craig.BurcaDreptul Uniunii Europenep 166, 348Directivei 20071641F'C
in Romaniaa se vedeain ,,
355, iar transpunerea
Conformity Assessmentof Directive 200716418C",final raport, july
2011, Tipik CommunicationAgency SA, www.tipik.eu accesatla data
de 30 martie2013.
OUG 11312009are un obiect larg de reglementarecare se centreazape
trei piloni, aflati in conexiune:(i) instituirea unei noi categorii de
prestatori de servicii financiare si anume institutiile de plata,
reglementareacondiliilor de acces pentru desfasurareaactivitatii de
prestare a serviciilor de plata pe teritoriul Romdniei, precum si a
cerintelor de supraveghereprudentiald a instituliilor de plata;(ii)
instituirea de conditii si cerinte transparentepentru informarea
utilizatorilor de catre prestatori privitor la serviciile de plata;
(iii)reglementarea drepturilor si obligatiilor utilizatorilor gi ale
prestatorilorde servicii de plat6.
Pe considerentulca, consumatoriinecesitaun nivel mai inalt de
protectie, o protectie sporita fata de intreprinderi,regulile cuprinsein
OUG 11312009 privitoare la drepturile gi obligafiile utilizatorilor si
ale prestatorilorde servicii de plata sunt aplicabilein ipotezaln care
utilizatorul ac\ioneazd in calitate de consumator, dar, conform
prevederilor art.ll4, pArtile pot conveni sd le aplice sau nu, total sau
parlial, in cazul in care utilizatorul nu actioneazdin calitate de
consumator.Tehica utrlizata de Directiva 20071641CEeste aceea a
armonizarii totale, dar StateleMembre pot reglementadispozitii mai
favorabile pentru utilizatorii serviciilor de plata. Transpunerea
Directivei 20071641F.Cin Romania a se vedea in ,,Conformity
Assessmentof Directive 2007l64lEC". raport final. iulie 20 I I .
Anumite norne din componeta reglementarii cuprinse in OUG
11312009fac parte ex lege din contractul incheiat intre utilizatorul si
prestatrul de servicii de plata, aspect relevat de catre doctrina
(Stefanescu,2012, p.29) unde se retine ca "ne permite sa evidentiem
pentru virtualii partenerila astfel de contracteposibilitateade a negocia
unele dintre clauzecontractului,alaturi de clauzeleincluseex lege."
Raporturile juridice se stabilescintre prestatorulde servicii de platd,
care presteaza servicii de platb cu titlu profesional si utilizatorul al
serviciului de plata, carefoloseqteun serviciude plati atat in calitatede
platitor, adica de titular al unui cont de pl61icat si in cea de beneficiar,
adica de destinatarpreconizatal fondurilor care au frcut obiectul unei
Drept comercial
opera{iuni de plat6. De aici, prestatorul de servicii de plata, poate
prestaserviciilede plata pentruplatitor saupentrubeneficiar.
Subliniam ab initio, ca unul dintre beneficiile adusede reglementarea
serviciilor de plata la nivelul
Uniunii Europene, il constituie
prevederilevizand celeritateaderularii operatiunilorde plata. Astfel,
termenul de executare a operatiunii de plata de catre prestator,
calculat din momentul primirii ordinului de plati, va fi cel mai tArziu
pdnd la sfdrsitul urmdtoarei zile lucrdtoare pentru toate ordinele de
platd initiate de pldtitor si efectuate in euro sau in moneda oficiald a
unui stat membru care nu apartine zonei euro, termen pana la care
suma operatiunii de plata este creditatd in contulprestatorului
beneficiaruluip15!ii.
Una dintre obligatiile pe care prestatorul serviciilor de plata le are
in raporturile cu utilizatorul este obligatia de informare a acestuiain
diferite etape, precontractual si pe durata executarii contractului ,
obligatia avand un contintut diferit raportat la fiecare dintre aceste
etape.
9.2.1 Prestatorii de servicii de plata
Calitatea de prestatorde servicii de plata o pot avea: -institu[iile de
credit;- institutile emitentede moneddelectronic6;-institulii de plat6; banca centrala nationala, atunci cdnd nu actioneazdin calitate de
autoritate monetara.OUG 11312009instituie o noua categoriede
prestatoride servicii financiaresi anumeinstitutiile de plata generand
o deschiderea pietei payment servicescare permite ca prestatorilor
de sevicii de plata traditionali, e.g. institutiile de credit sa li se alature
alte noi organismecare sa prestezeastfel de servicii.
Sunt de asemeneareglementateprin OUG 11312009condiliile de
accespentru desfasurareaactivitatii de prestarea serviciilor de plata pe
teritoriul RomSniei, precum si cerintele de supraveghereprudenliald a
activitatii acestoraproporlionalecu riscurile operalionaleqi financiare
cu care acesteorganismese confruntd in cursul activitSlii lor.
Cerinlele minime de acces la activitate pentru orice entitate care
intentioneazd sd prestezeservicii de platd pe teritoriul RomAniei sunt
cele de autonzare prealabila inceperii activitatii, autorizatie care se
acorda de catre Banca Na{ionald a Rom6niei pentru persoanele
juridice romAne, numai in conditiile in care informaliile 9i
documentele care inso{esc cererea respectd toate cerinlele 9i
reglementdrilein domeniu. Procedurade notificare pentru desfbgurarea
activitd{ii pe teritoriul Romdniei de cdtre instituliile de plati din alte
state membre si procedura de notificare pentru desfbsurareaactivitilii
in afara teritoriului Romdniei de citre institutii de platd persoane
juridice romdne este in acord cu conform principiului ,, pasaportului
european".
9.2.2 Operrtiunile care constituie servicii de plati
r20
Drept comercial
Operatiunile care, in conformitate cu prevederile art.8 al OUG 11312009
constituieservicii de platd si care determina,in acord cu acest criteriu,
al naturii operatiunii, domeniul de aplicare al reglementarii sunt
urmatoarele :- servicii care permit depunerea,retragereade numerar si
cele pentru functionarea contului de pldli; - efectuarea urmdtoarelor
opera{iuni de platd in cazul in care fondurile nu sunt/ sunt acoperite
printr-o linie de credit, deschisa pentru un utilizator al serviciilor:
operafiuni de transfer-credit, inclusiv operaliuni cu ordine de plati
programatS, debitiri directe, inclusiv debitdri directe singulare,
operaliuni de platd printr-un card de plati sau un dispozitiv similar; emitereaqi/sauacceptarealaplatd a instrumentelorde platd;- remiterea
de bani (plata facturilor); - emitereagi/sauacceptareala platd a anumitor
instrumentelorde plata( e.g. card ); - efectuareaoperaliunilorde platd in
care consimfdmdntul pldtitorului pentru realizarea unei operatiuni de
platd este dat prin intermediul oricdror mijloace de telecomunicafie,
digitale sau informatice, Ei plata este efectuatd cdtre operatorul
sistemului sau refelei informatice ori de telecomunicatii care ac\ioneazd
exclusiv ca intermediarintre utilizatorul serviciilor de plati si prestatorul
bunurilor 9i serviciilor.
Excluderile din domeniul de aplicare, raportatela activitatile care dupa
criteriul naturii lor, sunt cuprinse in notiunea de servicii de plata , astfel
cum a fost mai sus indicata, fara ca enumerarea excluderilor sa fie
exhaustiva sunt: -operatiunile de platd efectuate in numerar direct de
pldtitor cdtre beneficiarul pl61ii, frrd intervenfia unui intermediar; operaliunile de schimb valutar, in situalia in care fondurile nu sunt
pdstrate intr-un cont de pldli; - operaliunile de platd ini{iate prin
instrumentede plata si card emise pe suport de hartie cum ar fi cecuri,
cambii si biletele la ordin, vouchere , cecuri de cdldtorie; mandate
pogtale;- opera{iunilede platd din cadrul unui sistemde pl51isau sistem
de decontare a opera{iunilor cu instrumente financiare sau legate de
administrareaactivelorde tipul instrumentelorfinanciare.
9.2.3 Raportul contractual dintre prestator si utilizator
Raportul contractualdintre prestatorulsi utilizatorul serviciilor de plata
poate imbraca forma
operatiunii de platd singulara sau cea a
contractului-cadru,care cuprinde mai multe operaliuni de plata.
Contractul-cadru este definit in OUG 11312009,ca fiind acel contract
de servicii de platd care reglementeazd executarea,in viitor, a unor
operaliuni de plata singulare care poate con{ineobligalia de a constitui
un cont de pl51i,precum qi condiliile privind constituireaacestuia
Operaliuneade platd esteactiuneainiliatd de pldtitor sau de beneficiarul
plelii cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri,
indiferent de orice obligalii subsecventeintre pldtitor qi beneficiarul
pldlii. Deci, mai multe operatiuni de plata se vor executain temeiul
contractului- cadru, de aici si
importanta economica sporita a
contractului cadru fata de operatiunile de plata singulare, care au
caracterocazional, si nu vor intra sub incidenta unui contract- cadru.
l2l
Drept comercial
9.2.4 Elementelor cheie ale raportului dintre prestator si utilizator
Elementele cheie ale raportului dintre prestatorul si utilizatorul
serviciilor de plata pe care le vom dezvolta in cele ce urmeaza sunt
relevante si aplicabile pentru oricare dintre ipotezele contractuale
utilizate pentru formarea contractului de servicii de plata.
Elementele cheie ale raporturilor dintre prestatorul si utilizatorul
serviciilor de plata, intr-o emumerareenuntiativa sunt urmatoarele:
(i).Celeritatea efectuarii operatiunilor de plata reabzata prin
reglementareamomentul primirii ordinului de plata si cel al termenului
de executare a operatiunii de plata de catre prestatorul de servicii de
plata;
(ii).Siguranta in cadrul raporturilor dintre utilizatorul si prestatorul de
servicii de plata reabzataprin reglementarearaspunderii prestatorilor de
servicii de plata pentru operatiunilede plata neautorizatesi pentru cele
incorect executate;
(iii)Dezvoltarea mediului concurential dintre prestatorii de servicii de
plata realizata prin reglementarea transferului de catre prestator a
intregii sume a operafiunii de plati fArd a percepe vreun comison din
suma transferatasi a modului de impartire a comisioanelor intre pldtitor
gi beneficiarul pld{ii in cazul in care opera{iuneade platd-.nu implicd
conversia valutara.
Se poateconstataab initio, ca elementelecheie se constituiein veritabile
obligatii pentru prestatoriide servicii de plata in raporturile acestoracu
utilizatorii. Inca din 2009 am enuntat noua paradigma privitoare la
regimul juridic al raspunderiiprofesionistilorreglementatde legislatia
privitoare la protectia consumatorului.Aceasta consta in instituirea ex
lege de obligatii si raspunderispecificepentruprofesionisti, in relatiile
dintre acesta si consumatori, in diverse domenii in care protectia
consumatoriloresteasigurata,printre caresi cel al serviciilor de plata.
Obligatiile prestatorilorde servicii de plata in raporturile acestoracu
utilizatorii sunt instituite in considerantiacaracteruluiprofesional al
activitatii desfasuratede catreprestatoriide servicii de plata.
Acestea(prestatorii)sunt institutiile de plata care desfasoaraactivitatii
de prestare a serviciilor de plata pe teritoriul Rom6niei fiind
reglementate condiliile de acces pentru desfasurarea activitatii de
prestare a serviciilor de plata, precum si cerintele de supraveghere
prudenfialaa acestora.
9.2,4.1Celeritatea efectuarii operatiunilor de plata
Drepturile gi obliga{iile partilor isi produc efecte,conform art.I4l din
OUG 11312009 din momentul in care orestatorulde servicii de olatd
122
Drept comercial
primegteordinul de plat[.Acestapoate fi initiat de catreplatitor sau de
catre beneficiarul platii, in ipoteza operatiunilor de debitaredirecta,
Determinarea momentului primirii ordinului de plata este reglementata
de prevederileart.141,alin.(l) si reprezinta momentul in care ordinul
de plata, transmis direct de catre platitor ori indirect de catre sau prin
intermediul unui beneficiar al platii este primit de catre prestatorul de
servicii de plata al platitorului.
Conform prevederilor art. l4l, alin(2) daca primirea ordinului are loc
intrun moment care nu este considerat zi ltcratoare pentru prestatorul
de servicii de plata al platitorului, ordinul se va considera primit in
urmatoareazi lucratoare.
Prin norma din cuprinsul art.l41, alin. (3) se prevede dreptul
prestatorului de servicii de plata de a stabili o ora limita, aproape de
sfarsitul zilei lucratoare,iar orice ordin primit ulterior acesteiore se se
consideraprimit in urmatoareazi lucratoare.
Partile, prin conventia lor pot stabili ca executareaordinului de plata sa
inceapa la o anumita data, acea data fiind considerata momentul
primirii ordinului de plata, moment de la care curge termenul de
executare a operatiunii de plata, prevantt la art.I54, pe care il vom
dezvolta in cele ce unneaza.
Pe cale de consecinta,executareacontractului poate incepe_dela data
incheierii contractului- cadru sau de la cea a incheierii contractului
pentru derulareaunei operatiuni de plata singulara, numai in ipoteza in
care concomitent acestui moment prestatorulde servicii de plata al
platitorului primeste si ordinul de plata transmisde catre platitor sau
prin intermediul unui beneficiar la platii, sau daca data incheierii
contractului este data la care partile au convenit ca reprezinta
momentul primirii ordinului de plata.
O alta ipoteza esteaceeain care, momentul incheierii contractului si cel
al primirii ordinului de plata de catre prestatorul de servicii de plata al
platitorului sau data stabilita ca reprezentandacestmoment sunt diferit
localizate in timp.
Raportatla definitia data contractului-cadru, de catre OUG 11312009,
indicata ut supra, precum si la notiunea si caracterelejuridice ale
contractului - cadru evidentiatede catre doctrina (Stefanescu,2012,
pg.15-15,19 si doctrinala caretrimite nota 17 de susbsol)apreciemca
si cea de-adoua ipotezaseva intalni in executareaacestuicontract.
Pe cale de consecinta, raportat la momentul in care prestatorul de
servicii de platd a platitorului va primi ordinul de platl pentru fiecare
dintre operatiunile de plata susbsumate contractului - cadru
sau
raportat Ia data stabilita de parti ca reprezentandacest moment se va
determina momentul de la care curse termenul de executare a
operatiuniide plata.
TZJ
Drept comercial
Prestatorul de servicii de plata al platitorului, va efectua operatiunea,
ulterior primirii ordinului de plata, conform prevederilor art.154, cel
mai tdrziu pAnd la sfdrgitul urmatoarei zile lucrdtoare, termen pana Ia
care suma opera{iunii de platd este creditatl in contul prestatorului de
servicii de plata al
beneficiarului plnlii. (Conform prevederilor
art.I54, alin(2), pana la data de lianuarie 2012, un platitor avea
posibilitatea de a conveni cu prestatorulsau de servicii de plata o
perioada care sa nu depaseasca3zlle lucratoare,perioada care poate fi
prelungita la randul sau cu o zi lucratoare suplimentara pentru
operatiunile de plata initiata pe suport de hartie, prevedere care era
inaplicabilaoperatiunilorde plata nationale.)
Deci, din momentul primirii ordinului de platd, curge pentru prestatorul
de servicii de plata al platitorului termenul de executare al operatiunii
de plata. Acest termen este aplicabil pentru operatiunile de plata
efectuate in euro si pentru cele nationale efectuate in lei, pentru
operatiunile de plata transfrontaliere, in care transferul transfrontalier
este in euro; pentru operatiunile de plata care implica o singura
conversie monetara intre euro si lei,daca aceastaeste realizata tn
Romania.
ln ipoteza operatiunilor de plata transfrontaliereefectuatepe teritoriul
UE sau in Spatiul Economic European,conform prevederilorart.153,
alin.(3) partile pot conveni un termen mai lung decat cel prevazut de
art.I54, dar aceastanu poate depasi4 zile lucratoaredin_momentul
primirii ordinului de plata de catre prestatorul de servicii de plata al
platitorului.
Conform prevederilor art. 155, prestatorul de servicii de plata al
beneficiarului platii, dupa ce va primi fondurile, va atribui ,dala a
valutei,, si va pune la dispozitie suma in contul de plati al
beneficiarului.
Data valutei este definita ca fiind data de referinta stabilita de un
prestator de servicii de plata pentru a calcula dobanda aferenta
fondurilor debitate din sau creditate in contul de plati." Prevederile art.
159, alin.(l) si a art.160 cuprind reguli complementare in vederea
riguroasei atriburii a datei valutei de catre prestatorul de servicii de
plata al beneficiarului:
-data valutei la care se face creditareacontului de plati al platitorului
nu poate fi anterioara momentului in care suma care constituie
obiectul operatiuniide plata estedebitatadin contul respectiv;
-datavalutei la care se face creditareacontului de plati al beneficiarului
platii nu poatefi ulterioara zilei lucratoarein care sumacareconstituie
obiectul operatiunii de plata este creditata in contul de plati al
beneficiaruluiplatii;
Art. 159 alin.(2) stabilesteobligatia prestatoruluide servicii de plati al
beneficiaruluip15!iide a se asiguracd sumaoperaliuniide plata se afld
la dispozilia beneficiarului plalii imediat dupd ce aceastdsumd este
Drept comercial
creditatd in contul sau.
O masura de protectie a intereselor utilizatorilor este instituita prin
prevederile art. 158, alin.(l) conform carora, in cazul in care un
utilizator plaseazdnumerar intr-un cont de p151ideschisla prestatorulde
servicii de platd in moneda respectiwlui cont de pllti, prestatorulde
servicii de platl se asigurdcd sumaestedisponibildqi ci i se atribuie o
datd a valutei imediat dupd momentul primirii fondurilor. in cazul in
care utilizatorul serviciilor de platd nu este consumator, suma este
disponibilizatd cu o datd a valutei care este cel tArziu urmitoarea zi
lucrdtoaredupd primirea fondurilor.
9.2.4.2.Siguranta
Operatiunea de plata autonzata de catre utilizator este , conform
art.120, acea operatiune pentru a carui executare utilizatorul si-a
manifestat consimtamantul, in absentaconsimtamantului utilizatorului,
operatiunea de plata este neautorizata.Forma de exprimare a
consimtamantului utilizatorului estecea convenita de parti in contractul
cadru.in absenta consimt[mdntului manifestat in forma convenita de
parti, operatiuneade platd esteconsideratdca fiind neautorizatd.
In vederea manifestarii consimtamatului utilizatorului privitoare la o
operatiunede plata sau la o seriede operatiunide plata,conform art.I2l
este necesaraexistentaunei conventii a partilor cu privire la: forma de
manifestare a consimtamantului; procedura de exprimare a
consimtamantului.
De asemenea, partile pot conveni asupra momentului autorizarii
operafiunii de plat6, de catre platitor, in sensul ca, auloizarea poate fi
data fie inainte, fie dupd executarea operatiunii. Pldtitorul isi poate
retrageconsimtdmAntulin orice moment, dar nu mai tArziu de momentul
irevocabilititii, stabilit in conformitate cu prevederile art. 146-149,
adica, ca principiu, dupa data primirii ordinului de plata de catre
utilizator, de la acest principiu fiind stabilite prin reglementarile
invocatesi anumiteexceptii.
Prestatorul de servicii de plata al platitorului nu poate refuza
executareaunui ordin de plata autorizat, daca sunt indeplinite conditiile
stabilite in contractul-cadru incheiat intre parti.In cazltl unui refuz
intemeiat, prestatorulde servicii de plata al platitorului are obligatiade
a notifica utilizatorul refuzul, motivele refuzului si procedura de
remediere a erorilor care au dus la refuz, iar ordinul de plata a carei
executarea fost refuzatase consideraca nu a fost orimit.
Obligatia prestatorului de a corecta o operatiune de plata este
corelativa obligatiei utilizatorului de a anunta prestatorul asupra
caracterului neautorizat sau incorect al operatiunii, intr-un termen care
nu poate depasi 13 luni de la data debitarii contului utilizatorlui.
Respectareatermenului de 13 luni de catre utilizator subzistanumai
dacaprestatorulde servicii de plata si-a indeplinit obligatia de a furniza
125
Drept comercial
informatiile
legate de aceasta operatiune de plata, adica daca
prestatorul si-a indeplinit obligatia de informare a utilizatorului asupra
operatunii efectuate.
Per a contrario,in cazul comunicarii catre prestator,formulata de catre
utilizator, survenita ulterior implinirii termenului de 13 luni, asupra
caracterului neautorizat sau asupraexecutarii incorecte a operatiunii de
plata,prestatorulnu are obligatiade a corectaoperatiuneade plata.
in cazul in care un utilizator al serviciilor de plat[ neagdfaptul cd a
attoizat o operaliune de platl executatS, este
inversata sarcina
probei, aceastarevenindu-i prestatorului, care :urmeazaa dovedi faptul
ca operatiunea de plati a fost autentificatd, inregistratd corect,
introdusd in conturi si nu a fost afectatdde nicio defectiunetehnicd ori
de alte deficiente.
Obligatiile fata de platitor al prestatorului de servicii de plata al
acestuie (platitorului) decurgand din efectuarea unei operatiuni de
plata neautorizate sunt urmatoarele: sd rambursezepldtitorului suma
aferentd operaliunii de platd respective; sd readucd contul de pldli
debitat, in situatia in care s-ar fi aflat dacd operaliunea de plat[
neautorizatd nu s-ar fi efectuat, dacd este cazul; sa plateasca o
copensatiesuplimentaradaca partile au stabilit astfelin contract.
Obligatia prestatoruluide servicii de plata al platitorului de a rambursa
acestuia suma pentru operafiuni de plati initiate de -.sau prin
intermediul beneficiarului p151ii,adica pentru operatiunile de debitare
directa executate, este conditionata de urmatoarele, conform
prevederilorart.136:-autoizalianu specificasuma exactaa operatiunii
de plata;- suma operatiunii de plata a depasit suma la care s-ar fi putut
astepta in mod rezonabilplatitorul luand in calcul profilul cheltuielilor
sale anterioare, conditiile din contractul cadru si circumstantele
relevanteale platii respective.
Prestatorul de servicii de plata al platitorului are obligatia sd
rambursezeacestuia suma totala a operaliunii de platd executate,in
conditiile in care platitorul solicita rambursareapentruo opera{iunede
plat6,autorizatdin termen de 8 siptdmdni de la data la care fondurile au
fost debitate.
in termen de 10 zile lucrdtoare de la primirea cererii de rambursare,
prestatorul de servicii de platd fie ramburseazd inffeaga sumd a
operatiunii de platd, fie justificd refuzul de a rambursa suma, indicdnd
organismele pe care pldtitorul le poate sesiza in cazul in care nu
accept5j ustificareaoferitd.
Per a contrario, in cazul comunicarii de catre prestator,formulata de
catreutihzator, survenita ulterior implinirii termenului de 8 saptamani,
de la data la care fondurile au fost debitate,asupra unei operaliuni de
plata iniliate de sau prin intermediul unui beneficiar al pldlii care a fost
deja executatd,prestatorulnu are obligatia rambursarii.
t26
Drept comercial
ln contractul-cadru dintre pldtitor qi prestatorul sdu de servicii de platl
se poate conveni ca pl6titorul sa aiba dreptul la rambursarechiar daca
nu sunt intrunite condiliile prevazutede art.l36, mai sus indicate. In
acest caz, prestatorul de servicii de platd nu are dreptul de a refuza
rambursarea,dupd implinirea termenului de 8 sdpt[mAni de la data la
care fondurile au fost debitate.
Principiul aplicabil in materia raspunderii, in conformitate cu
prevederile art.l64(1), prestatorulde servicii de platd al platitorului
raspundefala de pldtitor, daca acestaa initiat un ordin de plata, pentru
executarea corectd a operatiunii de platd, Unul dintre cazurile
exoneratoarede raspundereale prestatorului de servicii de platd pentru
neexecutarea sau executarea defectuoasd a operaliunii de plati este
cazul in care codul unic de identificare fumizat de utilizatorul
serviciilor de platd esteincorect- art.162.
Ca o consecintaa atrageriiraspunderiiprestatorulde servicii de platd al
platitorului pentru operatiunea de plata incorect executata acestava
restabili contul de plati debitat, adica contul de plati al platitorului la
stareain care s-ar fi aflat daca operatiunea incorecta nu ar fi al'ut loc,
conform prevederilorart.I 65.
Exceptia de la aplicarea principiului raspunderii prestatorului de
servicii de plata al platitorului fala de pldtitor, pentru executarea
corectd a operatiunii de platd, o constituie ipoteza prevazuta la art.
164(2) in care, prestatorul de servicii de platd al platitorului face
dovada,catre platitor si eventualcatre prestatorulde servicii de plata a
beneficiarului platii, cd acesta din urma a primit suma care face
obiectul operatiunii de plat5, ipoteza in care, raspundereafata de
beneficiarul platii, pentru corecta executarea operatiunii de plata, ii
revine prestatorulde servicii de plata al beneficiarului.
Ca o consecintaa atragerii raspunderii prestatorul de servicii de platd al
beneficiarului acestava credita imediat suma corespunzatoarein contul
beneficiarului, conform prevederilor art.166. Suplimentar acestor
prevederi,prestatorulde servicii de plata al platitorului are obligatiaca,
la cerereaplatitorului, sa identifice si sa urmareascaoperatiuneade
plata, pentru a-l notifica pe platitor privitor la rezultateleoperatiunii
incorect executate,
independent daca este sau nu antrenata
raspundereasa.
In ipoteza debitarii directe, daca ordinul de plata a fost initiat de sau
prin intermediul beneficiarului platii, principiul aplicabil in materia
raspunderii este acela ca, in conformitate cu prevederile art.168,
prestatorulde servicii de plata al beneficiaruluiesteresponsabilfata de
acesta pentru:- transmiterea ordinului de plata catre prestatorul
serviciilor de plata al platitorului; - efectuareaoperatiunii de plata.
Atragerearaspunderiiprestatorulde servicii de plata al beneficiarului
va include de asemeneadoua componente:-retrasmitereaordinului de
plata catre prestatorul serviciilor de plata al platitorului;punereala
r27
Drept comercial
dispozitiea beneficiarului platii a sumei care face obiectul operatiunii
de plata, imediat dupa ce aceastasuma este creditata in contul de plati
al prestatorului de servicii de plata al beneficiarului platii.
In cazrl debitarii directe, pentru operatiunile de plata incorect
executate, daca prestatorulde servicii de plata al beneficiaruluisi-a
indeplinit cele doua obligatii, prevazute la art.168 prestatorul de
servicii de plata al platitorului va raspundefata de platitor, raspundere
care include si obligatia de a rambursaplatitorului suma ce afacut
obiectul operatiunii de plata. Si in acest caz, de data aceasta
prestatorulde servicii de plata al beneficiarului are obligatia ca, Ia
cerereaplatitorului, sa identifice si sa urmareascaoperatiuneade plata,
pentru a-l notifica pe platitor privitor la rezultatele operatiunii incorect
executate, independentdaca estesau nu antrenata raspundereasa.
Ambele categorii de prestatori de servicii de plata sunt raspunzatori
fata de utilizatori in conditiile indicate ut supra pentru toate pierderile
cauzale, inclusiv pentru eventualele dobanzi aplicate utilizatorilor de
servicii de plata.
De asemenea,sunt reglementateraporturile dintre prestatori sau dintre
intermediari in ipoteza in care raspundereanu ii revine prestatorului de
servicii de plata al platitorului, ci ii revine unui alt prestatorsau unui
intermediar; acestiadin urma, vor compensape primul prestatorpentru
toatepierderilecauzate.
9.2.4.3 Dezvoltarea mediului concurential dintre prestatorii de
servicii de plata
Prestatorul de servicii de platd al pldtitorului, prestatorul de servicii de
plati al beneficiarului plitii, precum gi toli intermediarii prestatorilor
de servicii de platd vor transferd intreaga sumd a operaliunii de platd
fErha percepevreun comisondin sumatransferata-art.150-152;
Se reglementeaza prin articolele indicate ut suprq obligatia pentru
prestatorii de servicii de plata de a nu face deduceri din suma
transferatd prin operatiuneade plata, astfel ca, in contul beneficiarul
platii sa fie creditata suma totali a operatiuniide plat5, comisionul(
OUG 11312009ulilizeaza notiunea de ,, pret" pe care o apreciem ca
fiind inadecvatasi pentru a desemnasuma perceputade prestatorul de
serviciu de plata pentru serviciul prestat vom utiliza notiunea de
comsion) prestatorului urmand sa fie perceput distinct de suma
transferata.
Conform prevederilorart. 151, beneficiarulpldlii Ei prestatorulsdu de
servicii de platd pot conveni ca prestatorul de servicii de platd sd
perceapd comisionul din suma transferatd inainte de a credita
beneficiarul pl61ii cu suma respectivd(adica cu suma transferata).in
acest caz, valoarea totald a operaliunii de plati ;i comisionului
perceput sunt specificate in mod separat in informa[iile transmrse
beneficiaruluipldtii.
t28
Drept comercial
Daca din sumatransferatdesteperceputvreun comision,altul decdtcel
prevSzutla art. 151 se instituie obligatia pentru prestatoriide servicii
de plata, atar pentru cel al platitorului, cat si pentru cel al
beneficiarului, atat pentru operatiunile de plata cat si pentru cele de
debitaredirectasa se asigurecd beneficiarulpl61iiprimeqtesumatotald
a operatiunii de platd initiate de pldtitor sau de catre beneficiarul platiiart.l52.
Principiul impartirii comisionelor intre platitor gi beneficiarulpldfii in
cazul in care opera{iuneade platd nu implicd conversia valutaraeste
urmatorul:impdrlireacomisionelor intre pldtitor gi beneficiarulpldtii
presupune ca, beneficiarul pldlii suportd comisionul perceput de
prestatorulsiu de servicii de platd, iar pldtitorul suportd comisionul
perceputde prestatorulsdu de servicii de platd, conform prevederilor
an.1l6.
ln consideratia celor doua reguli mai sus enuntate in materie de
comsioane peceputede catre prestatorii de servicii de plata, costul
serviciului de plata devine transparent,creandu-seposibilitatea efectiva
pentru consumatorde arcaliza o comparatiea acestorasi de a alegeun
anume prestator in cunostinta de cauza. Evident ca pentru realizarea
acestui scop, prezentelereguli se complinesc cu cele privitoare la
obligatia de informare precontractualaa utilizatorului de serviciu de
plata de catreprestator.
La nivel national,doctrina traseazareperele
notiunii de contract- cadru
de servicii bancaresi arataca, obiectul acestuia" constarn precizarea
tipurilor si categoriilor de servicii atasate contului deschis.Aceste
servicii se concretizeaza in primirea de depozite de fonduri
rambursabile,plati si incasari, emitere de cecuri, elibereade carduri
bancare,deschidereade credite." Turcu 2009,pg.476-477, rehefeaza
cele trei aspecte ale stabilirii relatiilor dintre client si banca, care
formeaza impreuna ,, contractul
cadru de
servicii
bancare":"inregistrarea tehnica a contului in contabilitatea bancii
destinat sa gazduiascaoperatiunile ce vor urma, deschidereacontului
ce permite reglementareacreantelorreciproce care se vor nasteintre
banca si client prin mecanismul contului curent, acelasi cont va fi
destinat si ansambluluide servicii bancarepe care le va prestabanca
pentru client."
Modalitatea de focto in care a fost concretizata de catre institutiile de
credit notiunea de ,, contract-cadru de servicii de plat6" reglementata
de OUG 11312009,ne demonstreazaca acestanotiune a dobandit la
nivel national o arhitectura sallgeneris.
Constatarile se fundamenteza pe analizade data recenta a site-urilor
proprii a zece institutii de credit care presteazaservicii de plata in
Romania, care, privitor la serviciile de plata, au postate pe site-urile
proprii urmatoarele: - ,, contractulcadrul de servicii de bancare"-un
caz ; - ,, contract cadru general privind serviciile bancare - conditii
129
Drept comercial
generalede afaceri"- doua cazuri ; -,,conditiile generalede afaceri"opt cazuri.
Fiecare dintre contractele si conditiile mai sus indicate sunt redactate
intro versiune noua, actualizata, incluzand si reglementarea data prin
OUG 11312009serviciilor de plata.
Analiza modalitatilor concrete in care prestatorii au inteles sa aplice
prevederile OUG 11312009ne releva urmatoarele:-,,contractul- cadru
de servicii de bancare" are o compunerecomplexa, reglementand mai
multe categorii de servicii bancare,produse de economisire,operatiuni
de creditare, etc un capitol distinct este destinat operatiunilor in
conturi bancare si reglementariiprivitoare la serviciile de plata;" ,,contractul- cadru si conditii generalede afaceri" are in compunere
doar clauze privitoare la prestareade servicii legate de operatiunile de
plati si functionarea conturilor;-,,conditii generaledeafaceri" cuprind
clatze privitoare la mai multe categorii de servicii bancareprecum si
la serviciile de plata.
Raportat la acestesolutiieterogeneadoptatain practica, in aplicarea
OUG 11312009,de catreprestatorii de servicii de plata, ne propunem
de
sa analizam daca acesteasunt in acord cu reglementareaobligatiei
informarea utilizatorilor de catre prestatori, prelabil incheierii
contractului, reglementarepe care o vom vom prezentain cele ce
urrneaza.
9.2.5 Obligatia de informare precontractuala
Obligatia de informare a utilizatorului de catre prestator in etapa
prealabila incheierii contractului-cadru(astfel cum am indicat la caplV
raportul contractual dintre prestatorul si utilizatorul serviciilor de plata
poate imbraca forma operaliunii de plata singulara sau cea a
contractului-cadru,carecuprinde mai multe operaliuni de platd,deci,o
obligatie de informare vom cunoaste, prealabil incheierii contractului
pentru o operatiunede plata singulara,prealabil incheierii contractuluicadru si prealabil fiecarei operatiuni de plata incheiate in executarea
progesiva a contractului cadru.Continutul obligatiei de informare
imbraca elemente specifice in aceste ipoteze.Numai obligatia de
informare prealabila incheierii contractului- cadru este aici studiata)
este conceputa avand ca finalitate, posibilitatea utilizatorul de a
compara serviciile oferite de catre prestatorii de servicii de plat6,
condifiile si costurile acestora,astfel incatsa aleaga prestatorul de
servicii de plata in cunostintade cauza.
Titular al obligatiei de informare a utilizatorului, carepoate fi in acest
caz exclusiv platitorul, prealabil incheierii contractului cadru, este
prestatorul platitorului, obligatiile de informare prealabila incheierii
contractului si cea de informare pe durata executarii contractului sunt
divizate intre prestatorul platitorului si prestatorul utilizatorului,
cadru se
Obligatia de informare prealabila contractului
130
Drept comercial
circumstantiaza -detaliazasitotodata imbraca elemente caracteristice
raportat la aspectele asupra carora prestatorul va informa utilizatorul,
prevazutein arI.99 al OUG 11312009.
Importanta obligatiei de informare rezida in aceea ca aceasta poarta
asupra intregului esafodaj al contractului - cadru, astfel cum se poate
constata din
elementele obligatorii ale continutului sau: datele
prestatoruluiserviciilor de platd, datelede identifrcareale autoritdfii de
supraveghere qi ale registrului public de autorizare;serviciul de platd si
caracteristicile acestuia, termenul maxim de executare a serviciului;
costul total; rata dobdnzii si cursul de schimb care unneazd sd fie
aplicate sau daca urmeazd sd fie utilizale rala dob6nzii de referin{d si
cursul de schimb de referintd ; mijloacele de comunicare dintre pdrli;
cerinlele de securitate, conditiile in care prestatorul de servicii de platd
iqi rezervd dreptul de a bloca un instrument de plata si cele in care
utilizator este obligat sa notifice prestatorulde servicii de plata in
legdturd cu orice operaliune neautorizatl sau incorect executatd;
regimul juridic al rdspunderii utilizatorului si a prestatorului;conditiile
de modificarea qi incetare a contractului-cadru,dreptulutilizatorului
serviciilor de plata de a denunla unilateral contractul-cadru;
solutionarea eventualelor litigii; procedurile extrajudiciare de
solulionare a disputelor si autoritdtile competentela care utilizatorul
serviciilor de platd poateapela.
Obligalia de informare poate fi indeplinita de catre prestator gi prin
remiterea catre utilizator a unui exemplar al proiectului de. contractcadru.Este reglementatde asemenea,dreptul utilizatorului de a solicita
prestatorului, prelabil incheierii contractual, remitere unui exemplar al
contractului cadru, drept care corespunde obligatiei corelative a
prestatorului de a-i furnizautilizatorului informatia solicitata. Este
obligatoriu ca prestatorulsa remita utilizatorului un document pe
hartie sau alt suport durabil, prin intermediul caruia, isi indeplineste
obligatiade informareprealabilaincheieriicontractuluicadru.
Termenul in care obligatia de informare prelabila incheierii contractului
- cadru se va indeplini de catre prestator, respectiv termenul in care
informatiile vor fi puse la dispozitia utilizatorului, estecu nu mai pufin
de 15 zile inainte ca utilizatorul sd devind parte a unui contract-cadru.
Perioadade 15 zile sepoatereducecu acordulexpresa1utilizatorului.
Privitor la forma in care se va realiza informarea utilizatorului de catre
prestatator,prealabil incheierii contractului- cadru, art.97,alin.3 al
OUG 11312009prevede,regula comunicarii inforrnatie catre utilizator
pe suport de hdrtie sau alt suport durabil.
Alte cerinte al informarii prevazutede actul normativ sunt: limbaj usor
de infeles, formd clard,completi ,siprecisd,informatiilevor h transmise
in limba romdnd sau in orice altd limbd stabilitd de comun acord intre
p54i.
Sarcina probei privitoare la indeplinire a obligatiei de informare de
131
Drept comercial
catre prestator este inversata si ii revine prestatorului de servicii de
plata; informarea are caracter gratuit, dar prestatorul Ei utilizatorul pot
conveni, costuri pentru informatiile suplimentarefumizate la cererea
utilizatorului.
Coroborand modalitatea de facto in care a fost concretizata de catre
prestatoriide servicii de plata aplicareaprevederilorOUG cu privire la
notiunea de ,, contract-cadru de servicii de platd",cu reglementarile
privitoare la informarea utilizatorului de catre prestator prealabil
incheierii contractului - cadru, concluzionamurmatoarele:
Primul aspectsupus analizei esteprivitor la tehnica juridca utilizata de
catre prestatori, retoric intrebandu-necare dintre cele trei mijloace
utilizate sunt
in acord cu reglementarea, ratiunea si scopul
- cadru de servicii de
reglemntarii din OUG 11312009:,,contractul
bancare" ;,,contractul-cadru si conditii generale de afaceri" sau
,,conditii generalede afaceri" ?
Stricto-sensu, utilizarea de catre prestatori a ,,contractului- cadru de
servicii bancare" se prezinta aa cea mai apropiata solutie raportat la
prevederile OUG I 1312009,dar este evident ca prrmeaza continutul
acestoracu mentiunea ca amenajarea drepturilor si obligatiilor partilor
privitoare la serviciile de plata intr un contract privitoare la alte
serviciilebancare,este in principiu o solutie viabila.
Astfel cum am remarcatmai sus, OUG 11312009nu prevede.obligatia
pentru prestator de a remite proiectul contractului - cadru utilizatorului.
Pentru a fi in acord cu prevederile legale privitoare la obligatia de
informare a utilizatorului de catre prestator, in conditiile in care
prestatorul nu remite, deoarecenu este obligat prin lege, pe suport
hdrtie sau pe alt suport durabil proiectul contractului- cadru
utilizatorului, acesta din urrna va informa printr-o comunicare
dinstincta de proiectul contractului - cadru, remisa prestatorului pe
suport de hartie sau alt suport durabil.
Pe cale de consecinta.in caztil in careutilizatorul isi manifesta intentia
de a incheia un contract- cadru, obligatia de informare prealabila va fi
indeplinita de catre prestator,in acord cu prevederilelegale, numai
prin remiterea catre utilizator, pe suport de hartie sau pe alt suport
durabil, fie a proiectului de contract- cadru, fie a unei comunicar
distinct de acesta.Acesta
comunicare ar urrna sa aiba cuprinsulindicat
la art.99al OUG ll3l2009dar in opinia noastrao maxima eficacitatear
aftage aceasta comunicare daca ar avea o denumire si un model
prestabilit.
Atat denumireacat si modelul comunicarii mai sus indicat la vedem
dealtfel incluse intr un Codex de bune practici al derularii raporturilor
dintre prestatorii si utilizatorii serviciilor de plata.Acesta ar urrna sa
aduca cuvenitele punctari acolo unde, reglementareadata prin OUG
11312009lasalibertateade manevranrestatorilorde servicii de olata.
tJz
Drept comercial
Prestatorii de servicii de plata analizati a:uprevazutin contract/conditii
ca acesteavor fi la dispozitia utilizatorilor permanent,la toate,
unitatile teritoriale sau pe pagina sa de internet sau ca vor fi comunicate
la cerere. Informare prealabila incheierii contractui -cadru, prin
postareacontractului/ conditiilor de afaceri pe siteu-ul prestatorului,
desi utila, o apreciemca frind neindestulatoare,insuficienta,ca solutie
singularapentru a atinge scopul prevazut in OUG 11312009.
ln conditiile in care OUG1l3l2009 prevede ca forma in care se va
realiza informarea utilizatorului prealabi incheierii contractului- cadru,
va fi pe suport de hartie sau alt suport durabil, remiterea unui
comunicari sau a proiectului contractului - cadru este necesara si
obligatorie pentru o informare efectiva a utilizatorului.
Daca prestatorula apelatpentru a aplica prevederileOUG 11312009la
tehnica "conditiilor generale de afaceri", se creaza posibilitatea ca
stabilirea drepturilor si obligatiilor perestatorilorsi utilizatorilor in
domeniul serviciilor de plata, sa devina un apendix a unui alt servciu
bancar si sa nu fie definitorii prin ele insele.
Stiut este ca in practicabancara, conditiile generalede afaceri nu se
comunica singular, ci se comunica, concomitent cu incheierea unui
contract privitor la un serviciu bancar, iar OUGl1312009 nu prevede
obligatia de comunicareade catre prestatorcatreutilizator a conditiilor
generalede afaceri.
Avand in vederecaracteruleterogenal solutiilor adoptatein piactica,la
nivel national, de catre institutiile de credit, in aplicareaprevederilor
OUG 11312009,pledoaria noastraestepentru edictareaunui Codexde
bine practici in domeniu care va constitui totodata un instrument de
lucru at0t pentruprestatoriide servicii de plata cdt si pentruutilizatori,
Apreciem acest Codex cu atat mai necesarcu cat, deschiderea pietei
serviciilor de platd permite ca prestatorilor de sevicii de plata
traditionali, e,g. institutiile de credit sa li se alature celelalteenti6ti
care fumizeazd astfel de servicii, venindu-seastfel in sprijinul activitatii
desfasuratede acestia.dar totodatasi in in cel al utilizatorilor.

virament bancar, ordin de plata, direct debit, servicii de plata, servicii de platd,
institutii de plata, prestatori de servicii de plata, utilizatori de servicii de plata;
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
l. Pop, L'2006,Tratat de drept civil. Obligatiile.Regimuljuridic general.,Bucureqti,CH Beck;

2. Stefanescu,B,,Obserttatiicritice privind reglementarileplatii prin virament bancar din Codul Civil,
RevistaRomanade Drept Privat, nr.212012;
3. Stefanescu,B. 2012, Contractul cadru de prestqre de servicii de plata, in Revista romana de drept
133
Drept comercial
privat,nr.612012,
4.Turcu,I., Contractelebancare fn Noul cod civil, art.2lB4-2194,art.2279-2294,Comentariisi
expli catii, p. 189-218;
5. Turcu, L 20fl, Noul Cod Civil. Legea nr.287/2009.Cartea V Despreobligatiiart.I I 64-I 649.
Comentariisi explicatii,Bucuresti,
EdituraC.H.Beck,p.396-402;'
6. Vartolomei,R., 2008, Regimul Juridic al platilor transfrontalierein cadrul Uniunii Europene,
Bucuresti.UniversulJuridicl
In sti tudl iea

credit a
d e b i t rou l ui
Institutia
de
r'
Debitare
credita
c r e di t o r u l u i
i,/Compensare
,t
9l
decontaE
lnstrument
d ep l a t i( 1 )
Creditare
Instrum
ent
deplatdB)
Inslrument
de platd(2)
Vfrnzare
debunurisauservicii
Schemanr.2 - Etapealepldfii fdri numerar
,,Principaleleetapealeuneipldti fbrdnumerarsunturmdtoarele:
Faza traruacfional5cuprindeinitierea,validareagi transmiterea
unei instrucliunide plat6. in func1iede
tipul de instrument,instrucliuneade platdpoatefi iniliatd de debitor(spreexemplu,in cazultransferului
credit), sau de beneficiar(spre exemplu,in cazul debitirii directe).in aceastafaz\ au loc o serie de
operaliuni,carevizeazd,in principalverificareaidentitd{iipd4ilor implicatein tmnzactie,a autenticitdtii
instrumentuluide plati utilizat si a integritdliidateloraferentetranzaclie|
in fazade compensare
gi decontare,instituliile (instituliile de credit si TrezoreriaStatului)schimbdintre
ele creanlelerezttltatedin p151ilefErdnumerar,prin intermediulsistemuluide pld1ipentrupleli de micd
valoare si volum mare, si deconteazisoldurile nete ale acestorcreanteprin intermediul sistemului
pe http://www.bnr.ro/Mijloace-de-plata-fara-numerar--305.aspx
ReGIS."accesat
la datade 16.09.2014.
134
Drept comercial
incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta sau doua variante corecte de
rdspuns)
1.Lripotezaobligatiilor pecuniare,a caror modalitatede plata esteviramentulbancal dovadaplatii se
face, pana la proba contrara prin :
a. prezentareaordinului de platd semnatde debitor ;
b. ptin prezentareaordinului de platd semnatde debitor si vizat de institulia de credit pldtitoare.
2.Monedascripturalaeste:
a. o monedade plata propriu -zisa;
b. soldul disponibil al conturilor din bancaale debitoruluiplatii ;
c. circula doar prin intermediulinstrumentelorde plata.
(Raspunscorect l-b, 2-b,c )
9.3 SURSBJURISPRUDENTIALE
Plata prin virament bancar - Studii de caz
Deciztanr.2TlS din 14 septembrie2010, Inalta Curte de Casatiesi Justitie,Sec{iacomercialS,accesatape

htp://www. scj .rolSEo/o20rezwateo/o2020
I 0/SE%20deco/o20ro/"2027
18%202010.htmla data de 8 .09.2013
2 , Decizia comercialaw. 123, drn 19 ianuarie2010, Curteade Apel Bucuresti,SectiaA V-A Comerciala,
pe http://www.avocatura.com/speta-16075-comercial--somatie-de-plata.html,
accesata
Decizianr. 1013 din 12 martie 2008, dosarw.219891312006,
inalta Curte de Casatiesi Justitie,Sectia
Comerciala, accesatape http://legeaz.net/spete-drept-comercial-iccj-2008/decizia-1013-2008
la data de
04.08.2014(spetatrecutasi la Dobandalegala)

Studiu de caz
Lucrare de verificare: Care este spcificul locului pli{ii in cazul operafiunilor efectuate prin virament
bancar, respectiv prin tehnica ordinului de platl?
Tribunalul Bucureqti,Secfiaa VI-a comerciald,a admis ac{iunea

"Prin sentintacomercialdw. 1040512009,
astfel cum a fost modificatd,formulatdde reclamantaSC S.C. SRL in contradictoriucu pdrdtaSC A.I. SA gi a obligat
pdrdta sd pldteascdreclamantei suma de 444.650,01 lei, reprezentdndcontravaloarefacturd emisd in data de
135
Drept comercial
penalit6lide intdrziereaferentefacturii, calculatepdna la
05.12.2008,precum gi suma de 27.479,37lei, reprezentdnd
data de 18.05.2009;a obligat pdrdtala plata penalitdlilor de intdrzierein continuarein cotl procentualdde 0,06 %
aferentesumei de 444.650,01lei pdni la dataachitarii integralea acesteisume,fdrd a se depdqicuantumuldebitului
principal.
In considerentelesentintei, s-a refinut cd la dala de 29.07.2008 intre reclamantd, in calitate de furnizor de
produse qi pdrdtd, in calitate de beneficiar s-a incheiat contractul cadru de furnizare de produse IT. Conform
contractului,reclamantas-a obligat sd livreze produse, iar p?rdta s-a obligat sd achite contravaloareaacestorain
termende 45 de zile de la datarecepfieiproduselorqi emiterii facfurii fiscale.S-a relinut cd reclamantagi-a indeplinit
obligafia contractuald,livrdnd produsele.Instanfa a mai relinut cA pA4ile au reglementat,prin clauza 14.3 din
contractsituatiain care intre data facrurariisi cea a pldlii intervin fluctualii pe piata valutard,stabilindcd in cazul in
care devalorizarea leului fa{6 de Euro depdgegtesau este egal6 cu 1 o/o,se va emite o facturd de diferente de curs
valutar de cdtrefurnizor ce trebuieachitatdde beneficiarin termende 30 de zile calendaristice.in acestcontexta fost
emisd facturd cu scadenfala 05.01.2009,facturd neachitat6de pdrdta. Judecdtorula refinut, raportat la clauzele
contractuale, gi la faprul c6 pdrdta nu a dovedit o clauzd exoneratoare de rdspundere, existenfa culpei sale
contractuale si producereaunui prejudiciu reclamantei, constAndin contravaloareafacturii emisd pentru diferengele
de curs valutar.
A fost inldturatd apdrarea pdrAtei referitoare la necesitateasemndrii procesului-verbal de predare-primire,
constatdnd c6 factura reprezintd o regularizare a prefului, diferenfele de curs valutar fiind datorate in situatia
indeplinirii cumulativea doud condilii: sd existeo diferen{dde curs valutar intre data facfurdrii si cea a scadenfei,iar
aceastddiferenlasa fie egalasaumai mare de l%.
A fost inlarurata gi apdrareapArdtei intemeiatdpe prevederile art. l39r din Codul fiscal, relinAndu-secd
acestease refer6 la modul de contare a importurilor si/sau achiziliilor de bunuri, in timp ce factura pe care iqi
intemeiazd pretentiile reclamanta nu modificd, pregul stabilit in contract in monedd Euro, ci constituie doar
echivalentulin lei al acesfuia.S-a mai retinut ca legislalia romdneascdnu permite decontareain valutd striind a
tranzactiilor incheiate de pdrfi, astfel incdt decontareain lei a prelului stabilit in valutd nu a determinat modificarea
prefului, ci doar calculareasi decontareaacestuiala cursul de schimb convenit de pdrli la data p161ii.
A fost inlaturatb si apdrareapdrdtei referitoare la nelegala calculare a TVA, retindndu-secd art. 137 C. fisc. nu
prevedeexprescd diferenlelede curs valutarnu sunt supuseacesteiimpozitari.
S-a retinut, in combatereasusginerilorpdrdtei cd factura emisi de reclamantda fost acceptatdla plat6, prin
semnare gi qtampilare, anterior frind purtate discufii intre reprezentantii celor doud societdfi cu privire la calculul
diferenlei de curs valutar.
Fafa de cele re{inute,s-a apreciatca frind indeplinite condiliile rdspunderiicivile contractuale,pdrAtafiind
obligatdla plata debirului.
In ce privegtepenalitdlilede intdrziere,s-a refinut cd potrivit contractului,in cazul nepl61iila scadenfd,partea
in culp6 datoreazdpenalitdli in cuanfum de 0,06 o/ope fiecare zi de intarziere. in raport de stabilirea culpei
contractuale,judec6torul a apreciatcd se impune si acordareapenalitalilor de intdrziere,pdnd la limita debitului
principal.
Impotriva acestei sentin{e a declarat apel pdrAta SC A.I. SA, solicitAnd in principal, admiterea apelului,
desfrintarea sentintei de fond cu trimiterea cauzei la instan{a competentA,iar in subsidiar, admiterea apelului qi
rejudecareacavzei.
Pdrdtaa suslinutcd litigiul nu a fost solutionatde instanlacompetentd,in raport de prevederileart. 59 C.com.,
art. 1104gi art. 1362 C.civ., apreciindcd fa!6 de lipsa unei precizdriexpresein contractcu privire la locul executdrii
obligaliilor, in cazul executirii obligaliei de plata,competenlaaparlineainstanteide la domiciliul p6rdtei.
Prin decizia comercialdw. 5312010,Curtea de Apel Bucureqti, Sec{ia a VI-a comerciald,a admis apelul
declaratde pdrdt6,a desfiinlat sentinlade fond gi a trimis cauzaspre competent6solulionare,in primd instanfd,la
Tribunalul Prahova.
S-a reginutin considerentele
decizieicd Tribunalul Bucuregtiera necompetentsd solulionezeaanzain fond, cu
urmdtoareleargumente:a retinut cd sediul pdrAteieste in Ploieqti gi a apreciatcd p6rlile au incheiat contractul la
sediul pdrAtei,aspectnecontestatde reclamantd;a mai refinut cd in contractnu s-a prevdzutlocul pldtii, iar potrivit
art. 59 C.com.,in lips6 de clauzdexpresd,contractultrebuieexecutatin locul unde cel obligat igi avea stabilimentul
sdu comercial, sau cel putin domiciliul ori regedin{a,la formarea contracfului;in raport de acesterefineri a fost
inlarurata apdrareareclamantei cu privire la faptul cd locul pldlii s-ar afla in Bucureqti, considerdnd cd indicarea
conturilor reclamanteinu are relevanldcu privire la locul p161ii,ci doar cu privire la momenfulpldlii; s-a mai relinut
cd nu existdelementecaresd atestecd locul platii s-ar situape razateritorialda Tribunalului Bucuresti.
impotriva acestei decizii a formulai ,".ur, ,""lu.anta SC S.C. SRL, solicitdnd admiterea recursului si
desfiinlareadecizieide apel cu trimitereacauzeisprerejudecare.
r36
Drept comercial
Reclamanta a invocat prevederile art. 309 pct. 4 C. proc. civ., criticdnd decizra de apel sub urmdtoarele
aspecte:gresita refinere a locului pldlii ca fiind la sediul pArdtei,in raport de vointa exprimatd de pdrJi in sensul ca
plata sd fie fEcutdin contul reclamanteideschisla Banca Transilvania,sucursalaOtopeni; de asemeneaa invocat
prevederile art. 34 din RegulamentulB.N.R., potrivit cdrora, in cazul ordinului de platd utilizat in opera{iuni transfercredit, locul pl6{ii este considerat locul unde obliga{ia de plat6 este stins6, adicd banca destinatard;a mai precizat cd
din motivarea completului de apel se poate aprecia ca pA4ile puteau stabili gi o altd modalitate de efectuarea p161ii
decdtcea prin viramentbancar,respectivplata prin numerar;insd,potrivit art, 5 qi 6 din OG rr. 1511996opera{iunile
de incasdri qi plSti intre persoanelejuridice se vor efectua numai prin instrumente de platd fdr6 numerar, in limitele
plafonului stabilit prin aceleaqitexte legale,iar sumadatoratdde pdrdti era superioardacestuiplafon. in consecintd,a
apreciatincidentain cauzda prevederilor art. 59 alin. I C.com., in sensulc5 locul plalii este acela ce rezultd din
natura operatiunii, in raport de textele legale menlionate qi de faptul cd plata putea fi efectuat6 doar prin virament
bancar.(...)
AnalizAndu-seactelesi lucrdrile dosarului,in raport de criticile formulate,s-a apreciatcd recursulestefondat.
S-a retinut gresita aprecierede cdtre completul de apel a incidengeiin cauzda prevederilor art.59 alin. 2 C.com.,
prevederilelegale aplicabilefiind aceleaale art. 59 alin. 1 C.com. In spef6,obligatia ce trebuia indeplinitd de cdtre
pAr6tdera aceeade achitarea contravaloriiproduselorlivrate de reclamantS.Suma de platd pentru care a fost emisd
facfura fiscald de cdtre reclamant6era superioar6limitei valorice prevdzutede art. 5 alin. (2) lit. c) din OG nr.
1511996,astfel incat pdrAtaputea realiza plata doar prin virament bancar,fiind exclusd o altd formd de platd (in
numerar).In acestecondilii, devin incidenteprevederileart. 5 gi 6 din OG rv. 1511996potrivit cdroraoperatiunilede
incaslri gi plili intre persoanelejuridice, pentru sumele ce depdgesclimita plafonului stabilit legal, se efecfueaz[
numai prin instrumentede plata fbrd numerar.
De asemenea,s-a retinut cd art, 34 din Regulamenfulnr. 212005al B.N.R. stabileqtecd in cazul ordinului de
platd utilizat in operafiuni transfer-credit,locul plalii este consideratlocul unde obligalia de platd este stins6,
respectivbanca destinatard.
In consecinld,nu se poate reline c6 nu este stabilit un loc al pl6{ii in raport de nahrra opera{iunii.Fa{6 de
textele legale menfionate,qi raportatla natura obligagieise apreciazdc6 locul pl61ii nu estecel de la sediul pArAtei,
unde aceastaa completatordinul de plat6, ci locul unde obligafia estestins6,respectivbanca destinatard.Or, banca
destinatardestesituatdpe razade competen!5a Tribunalului Bucuregti.in consecinfd,in raport de prevederileart. 72
C.proc.civ., coroboratecu cele ale art. l0 pct. 4 C.proc.civ.,s.a apreciat cd Tribunalul Bucureqti este instanta
competentdteritorial sf, solufioneze cauzain fond,
In consecintS,fafa de considerentele
relinute,in temeiul art. 312 C.proc.civ.,recursuldeclaratde reclamantda
fost admis, iar decizia pronuntatd de completul de apel a fost casat6,cauza fiind trimisi la aceeaqiinstanfd pentru
judecareape fond a apelului."
(Decizia w, 21 18 din l4 septembrie20 10, Inalta Curte de Casatiesi Justitie,Secfiacomerciald,accesatape
htp://www.scj.rolSEoh2}rezumateo
2020l0/SE%20decoh20r%o202118%202010.htm
la datade 8.09.2013)
1aLJ I
Drept comercial
LI'NITATEADE INVATARE 10
DE PLATA: CAMBIA: BILETUL LA ORDIN: CECUL. STNTNZA
INSTRI.IIVIENTE
OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE 10
. Cunoastereasi intelegereainstitutiei instrumentelor de plata : cambia,bilet la ordin,

cec, a conceptelorde aval, gir, protest,scontare,lipsa de disponibil in cont, incident de
platd major, incident de platb minor.
coNTTNUT
10.1 Definirea si caracteristicile biletului la ordin si ale ceculuiprezentare comparativa
Biletul la ordin este emis la ini{iativa debitorului gi este un titlu de
credit, sub semnaturd privat6, care pune in legaturd doud persoane:
emitentul gi beneficiarul. Biletul la ordin este emis de catre emitent in
calitatede debitor.Acestase obligd sd plateascdo sumi de bani fixd, la
un anumit termen sau la prezentareunei alte persoane- beneficiar, care
are calitateade creditor.
Cecul esteun inscris prin care o persoanddi ordin unei banci.la care are
un disponibil sd plateascdo sumade bani unei persoane sau la ordinul
acesteia.(v.instrumentelede plata in Carpenaru,201,2,p. 602-647:
Turcu, 2009, p.503- 531 ; Vartolomei,2008, p.68-131;Dumitrescu,
2012)
Biletul la ordin fbrl data scaden{eieste consideratbilet la ordin cu
scadenta la vedere,deci estepldtibil oricand, adicd atunci cdnd suma
estevdzutdde cdtre debitor,adicd la prezentare.Bilatul la ordin poatefi
tras:
la vedere;
la un anume timp dela vedere;
la un anumetimp dela dataemisiunii;
la o zi ftxd,.
Biletul la ordin cu alte scaden{esau cu scadentesuccesivesunt nule.
Biletul la ordin poate fi v5zut chiar din ziua emiterii, dar trebuie
prezentat spre platd in termen de maxim un an de la data emiterii.
Posesorulbiletului la ordin vaprezenlabileful la locul si adresaindicate
pentru platd. Plata va fi cerutd la locuinta debitorului persoanafizica
sau la sediulprincipal al debitoruluipersoanajuridica.
Cecul este platibil doar la vedere, nu are scadentdgi va fi prezentat la
platd in termen de 15 zile de la date emiteri.Art. 1484(3) din Codul
Civil prevede:
(3) Cu toate acestea, creditorul care acceptd in condiliile alin. (2) un
138
Drept comercial
cec ori un alt instrumentde platd esteprezumat cd o face numai cu
condilia ca acestasdfie onorat,
Despre art. 1484(3) din Codul Civil in doctrina (v.Vasilescu,
2012,p.75,nota de subsol 1) se retine ca estecomplet inutil, deoarece,
nimeni nu acceptaconstientun cec fara acoperire.
Biletul la ordin emis cu data scadentei trebuie prezentat la bancd la
scadentd in minus/plus maxim 2 zile lucrdtoare care uffneaza datei
scadentei,in caz contrar biletul va fr refuzat Scadenlaeste termenul la
care biletul la ordin esteexigibil si trebuieplltit gi poate fi: la vedere;
la un anume timp de la vedere;laun anumetimp de la dataemiterii; la o
zi fixa.
Scadenfatrebuie sa fie unicd, biletul cu scadentesuccesivesaubiletul
platit in rate este nul. Scadenlatrebuie sd fie posibila. Biletul care
poartd o scaden!6 anterioard datei de emitere sau o scaden!6 ce nu
poate verif,rcatdeste nul.Scadentatrebuie sd rezulte cu precizie din
textul biletului.
Elementele de formalism- cerinte de forma pe care biletul la
ordin/cecul trebuie sa le indeplineasca; legea prevede mentiunile
esentialepe care trebuie sa le cuprinda un bilet la ordir/cec si anume:
.
denumireade bilet la ordin/cec;
.
numele emitentului
.
data si locul emiterii biletului:
.
scadenta;
o
rnerrtionareaobligatie personalesi neconditionatede a plati
sumade bani;
.
numelebeneficiarului;
.
serrrnaturaemitentului - autografa;
.
locul de plata- localitatea
o
prcizareafelului monedei;
.
sefirnaturaavalistului oe fata biletului sub sanctiune nulitatii
avalului ;
.
sefirnaturagirantului pentru gir.
Biletul la ordin cuprinde:
.
denumireade bilet la ordin trecutd in insuEitextul titlului gi
exprimatd in limba intrebuin{atdpentru redactareaacestuititlu;
.
promisiunea neconditionatdde a pldti o sumddeterminatd;
.
ardtareascadenfei;
.
aritarea locului unde plata trebue frcuti;
r
rlllrnele aceluia cdruia sau la ordinul cdruia plata trebue fdcutd;
o
ardtareadatei qi a locului emiterii;
.
sefirnitura emitentului, respectiv semndturaolografEa
persoaneifizice avdnd calitateade emitent sau, dupd caz, a
reprezentantuluilegal ori a imputernicitului emitentului, persoand
ftzicd,,persoandjuridicd sau entitate care utilizeazd astfel de
instrumente;
.
numele emitentului, respectiv numele Ei prenumele,in clar, ale
persoaneifizige sau denumireapersoaneijuridiceori a entitdlii carese
139
Drept comercial
obligd. In cazul in carenumeleemitentuluidepdgegte
spafiulalocatpe
titlu, se vor inscrie pe biletul la ordin primele caracteredin numele gi
prenumele,respectiv din denumireaemitentului, in limita spatiului
specialalocat,fird ca prin aceastasd se atragdnulitateabiletului la
ordin;
r
codul emitentului, respectiv un numdr unic de identificare
preluat din documentelede identificare sau de inregistrareale
emitentului.
Cecul va cuprinde urmatoareleelemente:
.
numele emitentului, respectiv numele qi prenumele,in clar, ale
persoaneifizice sau denumireapersoaneijuridice ori a entitdlii care se
obligd. In cazul in care numele emitentului depageqtespafiul alocat pe
titlu, se vor inscrie pe cec primele caracteredin numele si prenumele,
respectivdin denumireatrdgatorului,in limita spatiuluispecialalocat;
.
codul trdgatorului, respectiv un numar unic de identificare,
preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale
tragatorului.
Orice semnaturaa unui cec trebuie sd cuprindd:
.
in clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea
persoaneijuridice ori a entitdlii care se obligd;
.
sernnatura olografb a persoanei ftzice, respectiv a
reprezentantilorlegali sau a imputemici{ilor persoanelorjuridice care
se obligd ori a reprezentanlilorsau a imputernicitilor altor categoriide
entitati care utilizeazi astfel de instrumente.
Una dintre temele constat intalnite in jurisprudenta privitoare la
instrumentele de plata este aceea ca stingerea raporturilor
fundamentale dintre parti nu influenteaza drepturile si obligatiile
izvoraLedin biletul la ordin, deoareceacestaereazaobligatii autonome
qi abstracte, independente de cele rezultate din raportul juridic
fundamental.(v. Tandareanu,N., Jurisprudentacomentata- Decizia nr,
230 din 3 noiembrie2009, Curteade Apel Craiova,SectiaComerciala,
in Revista de -drept comercial,rc.7-812010,Bucuresti:Lumina Lex,
p.l7I; Decizia nr.4657 dtn22 noiembrie2012,inaltaCurtede Casalie
gi Justi{ie a Romaniei, Sec(ia a II-a civil5; accesata pe
http://www scj.ro/cautare_decizii.asp.
la data de 25.06.201
4; Sentinta
comerciala nr. 147 din f0.02.2011, Tribunalul Dolj, accesatape
http ://www asistenta-juri dica.er.r/j
uri sprudenta.php?id=29574 la data de
16.06.20r4)
10.2 Girul biletului la ordin
Biletul la ordin poate fi transmis prin gir, adicd poate fi girat unor alte
persoane,dar girul trebuesd fie neconditionat,orice conditie la carear
fi supus se socotestenescrisd.Girulpartial este nul, In ipoteza girului
plata se va face cdtre persoanain favoareacareia s-a girat biletul la
ordin. Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie sd fie semnatde girant.
Girul estevalabil chiar dacdbeneficiarulnu estementionatsau sirantul
a pus numai semndtura.
t40
Drept comercial
Girul transmite toate drepturile izvordte din cambie, Dacd girul este in
alb posesorulpoate:
- s6-l completezecu propriul sdu nume sau cu numele altei persoane;
-sd gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anumepersoane;
-sd predea cambia unui te4iu fdrd sd completezegirul in alb qi fbrd s'o
gireze.
Consecinlele girului - permite nu numai transmiterea biletului, ci si
garantareadobdnditorilorsuccesivi,deoarecedd nastereunor obligatii
solidare, adic6, la scadenla,ultimul posesor al biletului, se poate
indrepta qi poate cere plata sumei de bani de la emitent, iar in caz de
refuz al pldtii de cdtre acesta, de la oricare dintre ceilalti giratari, fbrd
o ordine prestabilitd.
Deci, girantul igi asumdobligalia de a garanta plata biletului.Aieasta
obliga{ie este asumatdnu numai fafd de giratal ci fa{d de toti posesorii
sucesiviai biletului, deci girantul devine obligat in regresqi rdspunde
aldturi cu ceilalti debitori ai biletului.
Girul trebuie sd privescd intreaga creantdprevazutdin titlu.Menliunea
privind girul figureazd pe dosul titlului, deci se mai numeste si
andosareabiletului.Daca girul este trecut pe fa{a biletului se va
menliona ci este gir pentru a nu se confunda cu avalul.Odatdcu girul
se va preda gi biletul la ordin cdtre giratar. Girul se reabzeazd inainte
de scadenli si inainte de a se faceprotestulde neplatS.
Girantul, dacd nu s'a stipulat altfel, rdspundede acceptaregi de platd.
El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu rdspunde fa!6 de
persoanelecdroracambiaa fost ulterior girat6.
Pentru ca biletul la ordin sd nu poata fi girat se poate inscrie pe el
menliunea -< nu la ordin >, aceasta inseamna c[ giratarul nu mai
poate transmite biletul prin gir altei persoane, iar , titlul este
transmisibil numai in forma qi cu efecteleunei cesiuni ordinare. Pentru
ca sd se exonereze girantul de rdspunderepentru acceptareaqi plata
biletului se poate face mentiunea:> fbrd garanlie >; < fbrd rdspundere
cambiala>; < frrd regres)).
10.3Avalul biletului la ordin/ al cec-ului
Biletul la ordin poate fi garantat prin aval pentru intreaga sumd sau
numai pentru o parte din ea.Aceastd garanlie poate fi datd de un ter{iu
sau chiar de un semnataral biletului la ordin. Avalul se dd pe cambie
sau pe adaussi se exprimi prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice
altd formuld echivalentdsi estesemnatde avalist,
Avalul este socotit cd rentltd din simpla semniturd a avalistului si
trebuie sa se trebue si indice pentru cine este dat, in lipsa acestei
indicatii socotindu-se dat pentru trdgdtor.
t41
Drept comercial
Avalizarea biletului atrage consecin{a cd beneficiarul dobdndeqteun
nou debitor, pe langd debitorul principal.Avalizareabiletului la ordin, in
caz de refuz de plata, atrage posibilitatea pentru creditor de a trece la
executareasilita directe a avalistului, care esteun garant al indeplinirii
obligatiei asumateprin biletul la ordin de cdtre emitent,Avalul este
valabil doar dacd este dat inainte de a se face protestul pentru neplatd.
Avalistul este linut in acelaqi mod ca acela pentru care a garantat.
Obliga{iunea sa estevalabild chiar dacd obliga{iuneape care a garantato ar fi nuli din orice altd cauzddecAtun viliu de formd.
CAndavalistulpldteqtecambia,el dobdndeqtedrepturileizvordnddin ea
impotriva celui garantat,cum gi impotriva acelora care sunt tinuti citre
aceastadin urmi. in temeiul cambiei.
Deci, beneficiarul poate urmari pe emitent sau avalist, iar debitorul
avalist nu poateopunebeneficiul de discutiunesau de diviziune, adicd
nu poate sd solicite ca mai intii sd fie urmdrit emitentulbiletului gi apoi
el sau nu poate sd solicite si fie urmdrit el, numai pentru diferenta
rdmasdeventualneacoperitdde cdtreemitentulbiletului.
in practica societdlilor comercile, avalistul este in general persoana
frzicd care are calitatea de administrator al societatii, acesta poate fi
deci urmarit pentru bunurile din averea sa proprie, urrnare a avalul
biletului la ordin. Deci, pentru calitateade debitor/ emitent interesul
este sd se emit6, in mdsura,biletul la ordin fara avaltzare,iar pentru
calitate de
creditor/ beneficiar interesul este sd nu se oreia
neavalizat.Girulsi avalul cecului sunt similare biletului la ordin.

instrumente de plata, cambia, bilet la ordin, cec, aval, gir, protest, scontare, lipsa de
disponibil in cont, incident deplatd major, incident deplatd minor;
1.
Carpenaru,SL.,D.,2014,
Legeasocietatilorcomerciale.Comentariu
pe articole,ed,5,Bucuresti,
EdituraC.H.Beck,
p.602-647
;
2.
Dumitrescu,A.D., 2012,Titlurile de valoare.Comentariiale dispozitiilorNoului Cod Civil, CH
Beck,Bucuresti;
3.
Turcu,I,2013, Contractele
bancarein noulCodCivil, Comentariiseexplicatii,Bucuresti,Editura
C.H.Beck;
4.
Vartolomei,R., 2008, RegimulJuridical platilortransfrontaliere
in cadrul(IniuniiEuropene,
Bucuresti: UniversulJuridic:
t42
Drept comercial
l,Titlul de credit estereorezentatde :

a.cec;
b.bilet la ordin ;
c.viramentbancar.
2.Cecul este instrumentul prin care :
a.debitorul se obligd sd plateascdo sumi de bani fixd, la un anumit termen sau la prezentareunei alte
persoane- beneficiar,careare calitateade creditor;
b.debitorul dd ordin unei banci la care are un disponibil sd plateascd o suma de bani unei persoana,
care are calitateade creditor;
c.debitorul se obliga sa plateascao suma de bani fixa prin virament bancar, prin ordin de plata, unei
alte persoane- beneficiar, care are calitateade creditor
3.lnstrumentul de plata este :
a.viramentul bancar;
b.cecul;
c.sistemulde plata.
4. Biletul la ordin, fdrd datascadenfeiesteconsiderat:
a. bilet la ordin cu scadenlala 30 de zile;
b. bilet la ordin cu scaden{ala dataexigibilitatii sumeide plata;
c. bilet la ordin cu scadenlala vedere,deci esteplatibil oricand.
5. Cecul esteplatibil:
a. la vedere,nu are scadenti;
b.oricand;
c.la datascadenteisumeide plata.
6.Biletul la ordin fErd data scadenlei trebuie prezentatspreplatS:
a.in termen de 15 zile de la data emiterii;
b.in termen de maxim un an de la data emiterii:
c.in minus/plus maxim 2 zilelucrdtoare care urmeazadatei scadenlei.
T.Scadenlabiletului la ordin este:
a, unicd;
b, scadenfesuccessive;
c.scadenfaanterioarddatei de emitere.
(Raspuns corect l-b, 2-b, 3- b,4-c,5-a,6-c,7-r )
r43
Drept comercial
10.4SLIRSBJURISPRUDENTIALE: Bilet la ordin
l.
2.
Decizia w. 4657 din 22 noiembrie2012,Inalta Curte de Casatieqi Justifiea Romaniei,Sectiaa II-a civil6;
accesatape http://www scj.rolcautare_decizii.
asp,la datade 25.06.2014
Sentintacomercialaw. 147 din 10.02.2011,TribunalulDolj, accesatape htp://www.asistentaj uridica.er.r/j
urisprudenta.php?id:29 574 la data de I 6.06.20 14.
Decizia civill nr. 150 din 29 ianuarie2010, Curteade Apel TimiEoara,Sec{iacomerciald,accesatape

wwwjurisprudenta.org, la datade 25.07.2014
4. Decizia w. 66/A din 23 septembrie2009, Curteade Apel Alba Iulia, accesata.pe
wwwjurisprudenta.org, la data
de 25.07.2014;
5. Decizia w.2777 din 8 octombrie2008, Inalta Curte de Casatiesi Justitie,SectiaComerciala;
(accesatin25.06.2014)
http://www.scj.rolSEo/o2lrezumateo/o2}2O08/SE%20r%202777%202008.htm
6. Decizia civila 685 din 17 martie 2008, Curteade Apel Cluj, SectiaComerciala,de ContenciosAdministrativ si
Fiscal,accesatape wwwjurisprudenta.org,la datade 25,07.2014;
7. Bilet la ordin stingerearaporturilor fundamentaledintre parfi nu influenfeazddrepturile qi obligaliile izvordte
din biletul la ordin:
http://jurisprudentacedo.com/Bilet-la-ordin-stingerea-raporturilor-fundamentale-dintre-parti-nu-influenteaza(accesatin 16.06.2014)
drepturile-si-obligatiile-izvorate-din-biletul-la-ordin.html
8. Deciziaw. 1327 din 9 martie 2072,halta Curte de Casatiesi Justitie,Sectiaa II-a Civila, accesatpe
http:lllegeaz,net/spete-civil-iccj-2012ldecizia-1321-2012la datade 25.06.2014.
9. Dectzianr, 92 din 15 octombrie2009, Curteade Apel Brasov,SectiaComerciala,accesatape
wwwjurisprudenta.org, la datade 25.07.2014
10. Incidentbancar.Bilet la ordin introduslaplat6,refuzatpentru lipsa parliald dedisponibilin cont. Obligativitatea
raportirii incidentului la centrala incidentelor deplali din cadrul bnr, indiferent de motivelecare au condus la
aceasta.
http://jurisprudentacedo,com/INCIDENIBANCAR.-BILET-iA-ORDIN-INTRODUS-LA-PLATA-REFUZATPENTRU-LIPSA-PARTIALA-DE-DISPONIBIL-IN-CONT..OBLIGATIVITAfEA-RAPORTARIIINCIDENTULUI-LA-CENTRALA-INCIDENTELOR-DE-PLAII-DIN.html (accesatin 16.06.2014)
11. Decizia civild nr. ll4l din 74 mai 2008 a Curtii de Apel Cluj, SecliaComerciala,de ContenciosAdministrativ
si Fiscal,accesatape wwwjurisprudenta.org, la datade 25.07.20141,
12. DeciziaTribunalului Bacau,SectiaComercialasi ContenciosAdministrativ;
(accesatin 25.06.2014)
http:/lwwwjuspedia.ro/7023lcomercial-opozitie-la-executare/
13. Decizia nr. 313 din 30 ianuarie2013,InaltaCurte de Casatiesi Justitie,Secfiaa II-a civild
Accesatape http://legeaz.neVspete-contencios-inalta-curte-iccj-2013ldecizia-313-2013
14. Decizia w. 2044 din datade 2 iunie 2010, Inalta Curte de Casaliegi Justiliea Romaniei,Sectiacomerciald,
http://www.scj.rolSEYo2}rezumate%o2}2010/SE%20dec%o20r%o202044%202010,htm
accesatla datade
8.09.2013
15. Hotlrdrea Cur{ii Europenede Justi{iein cauzaC-419111din 14 martie 2013, accesatape www.curia.eu;
3.
t44
Drept comercial
LUCRARE DB VERIFICARE nr.lo
Studiu de caz I
Ce obligafiiii revin bincii trasuluiprivitoarela decontarea

biletuluila ordin?
Prin sentintanr. 684/COM din 9 iunie 2011 pronunlatdin Dosarul w. 12193111112010,

Tribunalul Bihor, a
admis actiuneacomerciali formulatd de reclamantaSC Q.C.E. SRL, in contradictoriucu pdrAtaSC U. SRL qi cu
pdrdtaBancaT. SA Sediul Central,gi in consecintAa dispusanulareabiletului la ordin emis la Oradea,Bihor, platibil
la Oradea,pentru suma de 43.371,90 RON. A dispus anulareainscrierii incidentului de plata major cu privire la
biletului la ordin in C.I.P.- F.N.B.O..A obligat p6rdtaSC U. SRL Orqova,jud. Mehedinli, la plata sumei de 2.008,3
RON reprezentdndcheltuieli de judecatdin favoareareclamantei.
Pentru a pronunta astfel, instanfade fond a alut in vedereurmdtoarele:
Deqi contravaloareaFacturii fiscale din 29 septembrie2009, in valoare de 43.371,90RON, emisd inbaza
produsepetrolieredin 01 iunie 2009, a fost achitatdprin O.P. din 04 noiembrie
Contracfuluide vdnzare-cumpdrare
2009, totugi prin Cerereade inscrierea refuzului bancarin F.N.B.O. din 24 noiembrie 2010 s-a solicitat inscrierea
incidentului de plata produs cu biletul la ordin emis la OradeaLa datade 01 iunie 2010 pe numele reclamanteiSC
Q.C.E. SRL in calitatede subscriitor,avAndca beneficiar/ultimgirqpr pe pdrdtaSC U. SRL, ca urmarea refuzuiui la
platd din lipsd pa(ial6 de disponibil, in cazul prezentdriila platd la termen,in condiliile in care plata era in mod
evidentanterioardemiterii biletului la ordin.
in conformitatecu prevederileart. 36 alin. (2) Regulamentulnr. 1/2001 actualizatprivind organizareaqi
functionareala Banca Nafionald a RomAniei a Centralei Incidentelor de Pldf, ,,Anularea informaliilor privind
incidentelede p161iinregistratein F.N.I.P.si in F.N.P.R.se poate face numai de persoaneledeclarante,din proprie
iniliativa sau la solicitareainstanfelorjudecdtoreqti,inbazaunei cereri de anulare,conform formularului prezentatin
anexanr.^8A,88 sau 8C, dupa caz, transmisdla C.I.P.in aceeagizibancarl.
Impotriva acesteisentintea declaratapel, in termen gi legal timbrat, apelantapdrAtaSC U. SRL solicitAnd
admitereaapelului,schimbareain tot a hotdrdriiatacateEi respingereacererii introductive.
In dezvoltareamotivelor de apel aratdcd, sub un prim aspectse impune a se verifica competenlateritorialda
primei instanlesi ffimiterea cauzei spre rejudecareinstanteicompetenteTribunalui Timiq, care este iocul unde s-a
produs incidentulde plata in discutie.
Intregul probatoriuexistentin dosarulde fond nu a fost proceduraladmisqi nici administrat.
SolicitS constatareaqi cenzurareaca fiind neproceduraldincercareaunilateralI a reclamantei de a lua
interogatoriuapelantei,fdrd a existao dispoziliea instanfeiin acestsens,astfelincdt pozilia sa nu reprezintdun refuz
de a rdspundela interogatoriu,ci o sanclionarea modalitdgiiprin care s-a formulat acest interogatoriu,in mod
unilateral,fiindu-i comunicatextrajudiciarde cdtrereprezentantulreclamantei,prin pogti.
Instantade fond nu putea decdt sd analizezeindeplinireacondiliilor legale de existen!6ale actului ataeatbilet la ordin, in spelafiind aplicabileacte normativecu caracterspecialgi nu pot fi atalizate relaliile comercialeqi
crean{eledintre p6r{i ori caracterulcert, lichid qi exigibil al acestorcreante,deoarecenu fac obiectul cauzei,nu existd
un petit in acestsensqi ar fi incdlcateprincipiile procesuluicivil - disponibilitateapi4ilor, evitareaunui plus petit,
pronunfareaasuprace se cerein mod concret.
In drept a invocat prevederileart. 282 si urmdtoarele,art. 129, art. 156, art.
civ..
Examindnd hotdr6reaapelatdprin prisma criticilor formulate, instan{aa apreciat apelul declarat de cdtre
pdrAtaSC U. SRL ca fiind fondat.
Referitor la exceptia de necompetenld a instanlei de fond in solu{ionarea cavze| competen{a apar{inAnd
145
Drept comercial
potrivit suslinerilorapelanteiTribunaluluiTimig, deoarecein circumscrip{iainstan{eirespectives-a produs incidentul
de platd, aceastanu a fost primitd.
In spefa,reclamantaa chematin judecatdBanca T. Cluj Napoca gi SC U. SRL cu sediul in Timisoara,iar
cerereade chemarein judecatl s-a introdus la Tribunalul Bihor.
Fiind vorba, in speti, despreo competenldaltemativd,pdrdtul nu poate invoca direct in apel, exceptiade
necompetentda instantei de fond in solutionareaca:uzei.
Competenfateritorial[ alternativdeste reglementatdprin norme dispozitive, ceea ce face ca excep{iade
necompetentdteritoriald alternativd sd poatd fi invocata de pdrdt doar in fala primei instanle prin intdmpinare sau
cdnd aceastanu este obligatorie, pAnd la prima zi de inftligare, or in cazul de fafd p6rdtul apelant nu a invocat
excep{iain fa{a instanfei de fond, motiv pentru care nu o va putea face pentru prima dati in apel.
Criticile apelantei au fost gdsite nefondate gi in ceea ce priveqte modul in care Tribunalul Bihor a
administratproba cu interogatoriu.
Interogatoriulpdrdteiapelantea fost incuviinlat de prima instanfdla cerereareclamanteiintimate SC Q,C.E,
SRL prin incheiereade qedinl5din I 7 februarie2011, datala careceadintdi a fost legal citatd.
De asemenea,interogatoriuli-a fost comunicatapelanteiSC U. SRL pentru a rdspundein scris la acesta,in
conformitatecu art.222 C. proc. civ..
Observaliile apelanteiSC U. SRL au fost apreciateintemeiateins6 cu privire la modul de solulionarea
litigiului pe fond de cdtre prima instanfd.
S-a retinut astfel cd reclamantaSC Q.C.E. SRL a emis biletul la ordin din 1 iunie 2010 pentru suma de
43.371,90RON pe seamapdrAteiSC U. SRL in calitate de beneficiar.Biletul la ordin in disculie avea ca scaden!6
datade 24 noiembrie2010.
La datascadenfei,beneficiarulbiletului la ordin l-a introdus la plat6, insd acestaa fost refuzat de Banca T.
SA din lipsa pa4iala de disponibil.
Urmare a refuzului de plat6, SC Q.C.E. SRL a fost inscris cu biletul la ordin in C.I.P. la cerereaBancii T.
Bihor Oradea.
in raport cu dispozifiile art.2 alin. (l) lit. b) qi c) Regulamentulnr. 112001,deoarecein spela de fa16ne
afl6m in prezenta unui incident de plata major, confirmat de inscrisurile din dosarul de fond, din care rezult6,cd,
bilehrl la ordin in litigiu, ca unnare a prezentdriiin termenla plat6, a fost refuzatla decontarede bancadeclarantddin
lipsd par{ial6 de disponibil, curteade apel a apreciatcd instantade.fond nu putea dispuneanulareaincidentului de
plata.
In acest cadru procesual,tribunalul trebuia sd verifice doar dacd au fost respectatedispozi{iiie legale cu
privire la inscriereaincidentului de platd qi nu s6 statuezecu privire la existenlasau inexistenlaobligaliei de platd a
sumei de bani pentru care a fost emis, intrucAt nu a fost investitd cu o astfel de cerere.
Reclamanta,prin acfiunea formulat[, a mai solicitat instanlei prin acfiunea formulatd gi anulareabilefului la
insd
nu a invocat motivele de nulitateqi nici temeiul lor juridic.
ordin,
Potrivit art. 106 raportatla art. 89 gi art. 93 Legeanr. 5811934,nulitateapoate interveniin caz de pierdere,
sustrageresau distrugerea biletului la ordin, ceeace nu estecazul in spe{6.
In consecin{6,Curteade Apel Oradea,seclia a II-a civila, de contenciosadministrativsi fiscal, prin decizia
w. 712012-NC din 31 ianuarie2012, a admis ca fondat apelul declaratde apelantapdrdtdSC U, SRL, a schimbatin
totalitatesentinfaapelatd,in sensulcd a respinsac{iuneaformulatd de reclamantaSC Q.C.E. SRL avAndca obiect
anularebilet la ordin qi inscriereincidentde platd major cu privire la biletul la ordine in C.I.P..
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantaSC Q.C.E SRL prin care a solicitat admiterea
recursului, modificarea deciziet atacate,in sensulrespingerii apelului qi menlinereasentin{ei de fond.
Cerereade recurs-afost intemeiatape dispoziliile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
in suslinerea cererii recurenta a sus{inut cd biletul la ordin a fost emis pa4ial necompletat, fiind garanlia
pldlii unor produse ce au fost achitate cu ordin de plat6 anterior termenului, ce dddea dreptul benehciarului sd
completezeqi sd decontezetitlul de credit. Totodati a mai ardtatreclamantac6 biletul la ordin a fost completatde
c6tre beneficiar fbrd autorizareareclamantei, pentru care ulterior s-a promovat o ordonanld de platd, respinsS,deci
pretinselepenalitdlinu reprezintdo creanfdcerta,lichidd qi exigibild.
In ceea ce priveqte situatia de fapt, recurenta aratd cd deqi sifualia de fapt a fost corect relinutd de c6tre
instanta de apel, nu a relinut faptul c5 reclamantaa probat motivul de nulitate al titlului de credit, care a fost obfinut
prin completareafrauduloasda biletului la ordin.
Ca qi motiv de nulitate indicd dolul, prin inducereain eroare la momentul eliber6rii titluiui de credit,
solicitdndefectuareapldlii marfurilor inscriseqi reginAndinstrumentulde plata pa4ial completatpentru folosirea lui
ulterioar5, neautorizat,consimfdmdntulreclamanteila emitereatitlului de credit a fost viciat, actul fiind anulabil.
De asemenea,recurenta a invocat manoperele dolosive efectuate de creditoare pentru utilizarea gi
r46
Drept comercial
decontareaneautorizatda instrumentuluide plat6.
Recursul este nefondat.
Prin acfiunea formulatd reclamanta a solicitat anularea biletului la ordin emis la Oradea, pentru suma de
43 .37|,90 RON qi anulareainscrierii incidentuluide plat6 in CentralaIncidentelorde Pl61i.
Din examinarea suslinerilor pe care reclamanta le reitereazdprin recursul de fa16,se constatAcd nu sunt
intrunite condiliile art, 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru a se putea solicita modificarea hotdrdrii atacate,agacum greqit
se solicitd.
Jindnd seama de regimul juridic expres previzut de lege pentru biletul la ordin ca titlu de valoare si
instrument de platd, titlu la ordin ce incorporeazd obligalia necondigionatdde a pldti la vedere suma mentionatd, se
constatd cd trasul-organul bancar a procedat legal la verificarea condiliilor de forma gi a disponibilului in cont, cu
respectarea
normelorbancare,practicdndrefuzul de plata si notificareaincidentuluibancarivit.
In mod corect instanta de apel a constatatca in situatia de fala ne afl6m in sifua{ia unui incident de platd
major, iar in lipsa disponibilului bancar,inscriereaincidentuluide platd a operatcu respectarea
strictd a dispozitiilor
legalecuprinsein RegulamentulBdncii Nationalea Romdnieiw. 112001.
Premisa de la care pornesteinstan{ade apel, privind incdlcareaprincipiului disponibilitdlii de cdtre instanfa
de fond estecorectd,avdndin vederetemeiul acfiunii, respectivprevederileart. 36 alin. (2) Regulamentulnr. 112001.
Desi reclamanta a solicitat prin actiune anularea biletului la ordin, tar6 a indica motivele de nulitate qi
temeiul juridic, se constatdcd nulitatea biletului la ordin poate interveni in condi[iile art. 106, raportat la art. 89 si art.
93 Legea nr. 5811934,situalie care nu este incidenfd in spetade fafa.
In consecinfd,recursul reclamantei se priveqte ca nefondat gi va fi respins ca atare.
PENTRUACESTE MOTIVE
iNxunrru-ELEGII
DECIDE
Respingeca nefondatrecursuldeclaratde reclamantaSC Q.C.E. SRL impotriva decizieiw.712012-NC din
3l ianuarie 2012 a Curlii de Apel Oradea,secfia a II-a civilS, de contenciosadministrativ si fiscal.
Irevocabil6.
Pronunfatdin gedinlapublic6, astdzi22 noiembrie 2012;'
(Decizia w. 4657 din 22 noiembrie2012, inalta Curte de Casagieqi{usti{ie a Romaniei,Sectiaa II-a civild; accesata
pe http ://www. scj.ro/cautare_decizii.asp, la data de 25 .06.20| 4)
t47
Drept comercial
I.]NITATEADE INVATARE 11
INSTRI.JMENTEDB PLATA; CAMBIA; BILETUL LA ORDIN; CECUL - STNTNZA
OBIECTIVELE I-INITATII DE INVATARE 11

. Cunoastereasi intelegereainstitutiei complexe a instrumentelor de plata : cambia,
bilet la ordin, cec, a conceptelorde aval, gir, protest,scontare,lipsa de disponibil in cont,
incident de platd major, incident de platd minor.
CONTINUT
11.1 Plata si refuzul de plata al instrumentului ; Consecin{e ale
refuzului la plati a biletului la ordin si cecului.
Plata biletului la ordin sau a cecului pot h cerute emrtentuluicare
este debitorul principal, sau direct avalistului. Biletul la ordin sau
cecul in ipoteza in care sunt refuzate la plata creaza posibilitatea
pentru debitor de a trece la executarea silita. Avantajul p15!ii sau
garantdriipldlii prin bilet la ordin sau cec este acela ca la scadenta,
biletul la ordin devine titlu executoriu, deci, daci debitorul nu si-a
achitat datoria, creditorul poate si treacd la executareasilita a acestuia,
elimin6ndu-se faza judecdtii in vederea pronun![rii unei hotdrAri
definitive care sd fie ulterior pusa in executare.Aceasta esteuna dintre
ratiunile pentru care se utilizeaza constant in raporturile dintre
profesionistibilete la ordin/cec-urica mijloc de plata si garantareaa
obligaliei de platd (garanlareaeste intalnitd numai in ipoteza emiterii
biletului la ordin).
Daca, biletul la ordin/ cecul este rcfilzat la platd, creditorul are drept de
op{iuneintre actiuniledirectesauin regressi executareasilit6.
Protestul este un inscris prin care se constatd refuzul de plati al
biletului la ordin qi se intocmeste in termen de 2 zrle urmdtoare zilei
in care trebuia efectuatd plata.Clauza - fbrd cheltuieli , fErd protest
scuteqte beneficiarul biletului la ordin de a efectua protestul de
neplatd care este cerut pentru exercitareaacliunii de regres.Deci,
protestul nu este necesardacd emitentul aplicd pe biletul la ordin
mentiunea-< fErd protest >.
Scontareabiletului la ordin inseamnaprocurareade sume de bani in
numerar, de cdtre beneficiarul biletului inainte de scadentd, de la
bancd,mai pulin valoareadobdnziicalcuatap6ndla scadentd.
Centralalncidentelorde Pldli -CIP esteobazd de datecaregestioneazd
informatiile specificeincidentelorde pldli aferentecambiilor,cecurilor
qi biletelor la ordin.ClP functioneazdla Banca Nalionald a RomAniei.
Se incriu in ClP:incidentelede plati produse de titularii de cont la
plata cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin, care pot fi majore sau
Drept comercial
nu, in funcfie de motivul/motivele pentru care se refuzd plata;
informa{ii despreinstrumentelede platd pierdute, furate, distrusesau
anulate.
Biletul emis cu data scadenteisi prezentatla platd la data scadenlei+
2 zile, dacd este refuzat la platd generazd, un incident de platd
major.Incidentelede platd majore produsede cdtre titularii de cont la
plata cu cecuri determind inscrierea respectivului titular de cont in
Fiqierul Nalional al Persoanelorcu Risc. Titularilor de cont care au
produs incidentede platd majore cu cecuri - adicd nu au platit un cec
depusin termen de 15 zile, li se aplicd interdictiabancari de a emite
cecuri pe o perioadd de I an de la data inscrierii la Centrala
lncidentelor de Pldli a respectivuluiincident de plata.Biletul emis cu
data scadentei,prezentatla plata dupa data scadentei,dacd este
refuzat la platl generazadunincident de platd minor.
O jurisprudenta constantas-a conturat urmare a promovarii actiunilor
prin care se solicita anularea de catre emitenti a incidentul de platd
ndscut ca unnare a refuzului de platd al biletului la ordin si a
interdicliei bancare de mai emitebilete la ordin / cecuri:
Decizia nr, 1327 din 9 martie 2012,Inalta Curte de Casatie si Justitie,
Sectia a II-a Civila (accesat pe http://legeaz.net/spete-civil-iccj20l2ldecizra-1327-2012
la data de 25.06.2014\-se solicita anularea
incidentul de plata cd instrumentulde platd pe considerentulca biletul
la ordin a fost introdus in circuitul bancar din eroarede cdtre contabilul
societdliicreditoare,iar pdrdta,in aceeasi,a notificat CIP criprivire la
refuzul de platd ;aceeasicategori de argumentein Decizia nr. 1327 din
9 martre2012.
Decizia nr. 92 din 15 octombrie 2009, Curtea de Apel Brasov,Sectia
Comerciala (accesata pe wwwjurisprudenta.org. la data de
25.07.2014\- se solicita anularea incidentului de plata deoarece
debitoarea a transmis doud adrese cdtre creditoare, prin care i-a
solicitat acordul ca suma aferentdbiletelor la ordin sa fie platitd in
aceeaEizi, respectiv 18.02.2009,prin ordin de platd dintr-un cont al
acesteiadeschis1aB.C.R., cele doud creditoarefiind de acord, iar in
data de 18.02,2009,probabil dintr-o eroare, ambele au solicitat
incasareasumeistipulateprin biletele la ordin ;
Decizia nr. I26lA-Cl7 noiembrie 2007, pronunJatddeCurtea de Apel
Pitegti - Seclia comercialdgi decontenciosadministrativ gi fiscal, in
dosarul nr.7631125912007(accesata pe http://legeaz.netispetecivil/incident-bancar-bilet-1a-ordinI 26-2007la datade 25.07.2014) in
motivareaactiunii, reclamantaa ardtatci la data de22.01.2007a emis
in favoareaSC E. Bucurestiun bilet la ordin pentrusumade 13.232,36
lei, scadentIa 24.03.2007. Pentru cd,zita respectivd descadentdera o
zi de sAmbdtd- consideratdzi nelucrdtoare- p64ile s-au inteles sd fie
emis un alt bilet la ordin. Ca alare,la data de24.0l.2}07,reclamantaa
emis un alt bilet la ordin pentru aceeaqisocietateqi aceeaqisumd,
cu
scadentala 27.03.2007,dintr-o eroare,insd,primul bilet la ordin a fost
149
Drept comercial
introdus la platd la R. BANK care l-a refuzat pentru lipsd parliald de
disponibil incont, mai exactpentru sumade 5.361,70lei;
Decizia nr. 313 din 30 ianuarie 2013, Inalta Curte de Casatie si
Justitie, Seclia a II-a civild (accesata pe http://legeaz.net/spetecontencios-inalta-curte-iccj-2013/decizia-313-2013
la
data de
03.08.2014)sustinereareclamanteifiind in sensulcd in aceeasizi cu
data scadenteibiletului la ordin si anume la 23 februarie 2011, a
achitat intreg debitul si, in consecinf5,banca a formulat nelegal
cerereade inscriere a refuzului bancar in FNBO.
in cazul in care, prin emiterea biletului la ordin fErd acoperire,
beneficiarul esteindus sau mentinut in eroare,cu prilejul incheierii sau
executdrii unui contract. cu privire la confirmarea existentei
disponibilului
in
cont,
fapta
este
inseldciune.
In practica, orice nou partenercontractualeste util sd fie verificat
anterior inceperii relatiei comerciale,sub aspectul inscrierilorpe care
le are in CIP. Consultarea informa{iilor din baza de date a CIP se
poate realiza numai prin intermediul unei bdnci. Astfel, se pot obline
informalii despreun anumit instrumentde plati (cec, cambie saubilet
Ia ordin), inclusiv despre instrumentele de platd pierdute, furate
distruse sau anulate, despre istoricul incidentelor de pl6!i al unui
anumit titular de cont, lard a se preciza identitatea bdncilor care au
raportatacesteinforma{ii.
Informaliile privind incidentelede plali sunt menlinutein baia de date
a Centralei lncidentelor de Plati pe o perioadd de 7 ani de la data
inscrierii.
ll.2 Decontarea electronica a biletului la ordin/ cambiei
operatiunea de trunchiere
Prezentareaelectronicdla platd a unui bilet la ordin /bie se numeste
trunchiere si insemna procedeul informatic care constdin urmdtoarele
operaliunisuccesive:
- transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe
cambiaoriginald;
- reproducereaimaginii cambieioriginalein format electronic;qi
- transmiterea informa!iei electronice obtinute prin operatiunile
prevezutela lit. a) qi b) citre institulia de creditpldtitoare.
Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.Prezentareala
platd a unei cambii prin trunchiereproduceaceleaqiefectejuridice ca
si prezentareala platd a cambiei originale, cu condilia ca aceastadin
urmd sd fi fost emisl cu respectareaprevederilor legii.
Instituliile de credit pot recurgela procedeultrunchierii,cu conditia ca
intre ele sd existe o conventieprealabildin contextulunui aranjament
de plata sau o conven{ieconstAndin aderarealor la un sistemde plati.
Transmiterea cltre institutia de credit pldtitoare a informaliilor
relevantegi a imaginii cambiei,prin trunchiere,trebuie realizatdastfel
150
Drept comercial
inc6t sd se asigure autenticitateagi integritatea acestora,prin utilizarea
oriciror procedeetehnice admise de lege.
Cdnd prezintd la platd o cambie prin trunchiere, institu{ia de credit este
obligat6:
- sd verifice dac6 acea cambie in original respectdin formd Ei confinut
prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu
exceplia autenticitdlii semniturilor trdgdtorului qi giranlilor;
- si garantezeacuratetea,siconformitatea informaliilor relevantepentru
trunchiere transmise electronic cu datele din cambia in original, precum
gi conformitatea imaginii cambiei cu cambia in original.
Refuzul total sau pa(ial la platd al unei cambii prezenlatela platd prin
trunchiere se face in formd electronicd. de cdtre institutia de credit
pldtitoare.
in baza refuzului, institulia de credit care define cambia originald va
inscriepe aceastea:
- dataprezentdrii acesteiala platd, spre a se constatadacdprezentareasa efectuatin cadrul termenului legalprevdzut;
- declaralia de refuz, datatd si semnatdde cdtre reprezentantilegali sau
imputemicifi ai acestora.
CONCEPTE SI TERMENI DE RBTINdT

instrumente de plata, cambia, bilet la ordin, cec, aval, gir, protest, scontsre, lipsa de
disponibil in cont, incident de platd major, incident de platd minorl
pe articole,ed.5,Bucuresti,Editura
5. Carpenaru,St.,D.,
2014,Legeasocietatilorcomerciale.
Comentariu
p.602-647;
C.H.Beck,
6. Dumitrescu,
A.D., 2012,Titlurilede valoare.Comentariiale dispozitiilorNouluiCod Civil, CH Beck,
Bucuresti;
7. Turcu,I, 2013,Contractele
bancarein noul Cod Civil, Comentariise explicatii,Bucuresti,Editura
C.H.Beck;
8. Vartolomei,R., 2008,RegimuUuridic
al platilortransfrontaliere
in cadrulUniuniiEuropene,
Bucuresti:
UniversulJuridic:
151
Drept comercial
TLUXUL I]f FOR\.TATIONAL AL

{:E}iTRALEI RISCTTLUIDE CREDIT
CENTRALA,RISCULUIDE CREDIT
- FISIERVLCS{I8jtL AL CRIDITELOB
. HftrRLII, CREI'TIELOBREST,{3TTE
-[l5tERUL GRUPLRTL0R
- rl$IERtIL rR{UDELOBCUCAnDUBI
TRJ.NS},fIIEREA
N\iFORb,L{TIEI
ixarcrrn mrA" oRG,qNIZ.AREA

INFORT4{TrF
$I GESTION.AREA
DIFUAAREA
INFORMATIEI
Schemanr. 4 Fluxul informationalal Centraleirisculuide credit

(Accesatpe http://www.,bnr.rolReelementari-3254.aspx
la datade21.09.2014)
152
Drept comercial
Amra nr.l
Fluxulinformationrrlal CeuilnleiIneirlenfelorrlepkiti
LwnAp_r
TERTTORIS.LEAII
FE&SOANELOR
DEC.LAR"{NTE
Iralltrriterel infomrrliei
inregstruea,orguuarc"l5igrrlioaarea
urft'rmatiei
Difrurreaitfrmapei
schemanr. 3 Fluxulinforma{ional
al centraleiIncidentelor
deplali
(Accesatpehttp://wwwbnr.rolReelementari-3247.aspx
la datad,e21,09.2014)
153
Drept comercial
TEST DB AUTOEVALUAREnr. 1l

1.Ca o consecintaa girului biletului la ordin, ultimul posesor al biletului, se poate indrepta qi poate
cereplata sumei de bani de la:
a. primul giratar al biletului la ordin;
b. oricare dintre ceilalti giratari in ordinea girului biletului la ordin;
c. primul sau oricare dintre ceilalti giratari frrd o ordine prestabilitd.
2. Avalizareabiletului la ordin inseamnacd beneficiarul dobdndeste:
a.un creditor ;
b.un emitent ;
c. un garant.
3. Avalizarea biletului la ordin, in caz de refuz la plata, atrage posibilitatea pentru beneficiar de a se
indreptadirect impotriva:
a.bancii;
b. avalistului;
c.creditorului.
4.Daca biletul la ordin saucecul sunt refuzatela platd:
a.creditorulpoatesd treac[ la executareasilita a acestuia;
b.creditorulpoatesa treacala actiuneain justitie;
c. creditorulpoatesd treacdla inregistrareadebitoruluiin Centralalncidentelorde Plati.
5.Debitorul care nu a avut disponibil in cont pentru a achita un cec depus in termenul legal i se
aplicd:
a. interdictiabancardde a emite ordine de plata pe o perioaddde 1 an de la datainscrierii la Centrala
Incidentelorde Plali;
b. interdiclia bancard de a emite cecuri pe o perioadd de 1 an de la data inscrierii la Centrala
lncidentelorde Pl61i;
c. interdictiabancardde a emite bilete la ordin pe o perioaddde 1 an de la data inscrierii la Centrala
Incidentelorde Pldti.
6.CentralaIncidentelorde Pl61i-CIP esteobazd de datecaregestioneazd:
a. informaliile specificeincidentelorde pl6!i aferentecambiilor,cecurilor qi biletelor la ordin;
b. informaliile specificedin domeniulbancar;
c. informatiile specificeraporturilorbancaredintre creditori si debitori.
T.Biletul la ordin, cecul,ordinul de plata suntmijloacede plata :
a.faranumerar;
b.cu numerar;
c atat cu numerar cat si fara numerar
(Raspuns corect l-c, 2-cr3- b,4-ar5-b, 6-tr7-a )
154
Drept comercial
11.3SURSEJURISPRUDENTIALE
1. Sentintacomerciala
w. 147din l0.02.2011,TribunalulDolj,
accesatapehttp://wwwasistentaiuridica.eu/jurisprudenta.php?id:29574
la datade 16.06.2014.)
LUCRARE DE VERIFICARE nr.tl

Studiu de cazI
Obligafii autonome 9i abstractedecurganddin biletul la ordin sunt independente
de celerezultatedin
raportul juridic fundamentat?Motivati in acord cu jurisprudenta data.
"Prin cerereainregistratala data de 09 decembrie2009 sub nr.

144371631200g
reclamantasc R I SRL a
chematin judecatapdr6taU B SA, solicitandca prin hotdrdreace se va pronunta
sd se dispundanulareabiletelor la
ordin nr' 0284298 qi 02484299, cu cheltuieli de judecatd. in motiv'areacererii reclamarlta
a aratatcd a incheiat un
contract de vdruare-cuTq1T.. cu SC S SRL prin care se obliga sd cumpere
marfb de la aceasra,contractcare era
valabil de la data de 16,02'2009pdnd la data de 31.06.2009.La datade 16.02.2009
aceasraa emis cu factura nr.
0004404 pentru porumb boabe, porumb ce nu a corespunscalitativ, motiv pentru
care factura a fost stornatdcu
facruranr. 0004382 din 07 aprilie 2009, emitdnd in acestsenscele dou6 bilete
la ordin. La datade 07.04.2009s-a
incheiat intre pdr(i actul adi{ional nr. 1 la contractul de vdnzarecump6rareprin
care s-a aratatin mod expres cd marfa
nu a fost livratd intrucdt nu a corespunscalitativ,contractualsL reziliazd
neexistdnd nici un fel de pretentii
contractualedin parteap64ilor. Societateaa girat biletele la ordin in favoareapArAtei
U B SA, care le-a introdus la
decontaredegi a fost inqtiinfatadesprelipsa oricdrorobligagiicontracrualefala de SC
S SRL. La datade 04 mai 2009,
cu mult inainte de scadenlda fost fbcut cunoscutbancii faptul ca SC S SRL nu esteproprietara
biletelor la ordin Ei ca
nu aveau nici un fel de obligatie de plata cdtre ea, depunAndqi acte inso(itoaregi pe
cale de consecrn!6,existand
litigiu pe proprietate,bancasd nu le introducdin circuiful bancar.in drept si-a intemeiat
actiuneape dispoz.art.969Ei
urm'C'civ' 9i Legea 5811934.in probagiunes-au depusla dosarulcauzeiinscrisuri.parAta
a depusint6mpinareprin
care a solicitat respingereacererii de chemarein judecata ca neintemeiata.in motivare
a ara:rttcd , prin girarea
biletelor la ordin in favoareapdrdtei, a luat naqtereun raport juridic de drept
cambial care este de sine s6tator,
independentde raporful fundamentalcareare labaz1r".r.."u de anularea biletelor
la ordin. Acestebilete la ordin au
fost scontatede cdtrebancdla cerereabeneficiaruluibiletelor la ordin si girate in favoarea
pdrateide cdtre SC S SRL.
Prin efectul girului pdrdtaa dobdndit conf. art. 13 din Lg.58/1934 gi conf. pct.8l
din Norma cadru nr.6il9 94 toate
drepfuriledecurgind din respectiveletitluri. S-a mai ardtatcd,inconformitate
cu art.16 din Lg. 5ggllg34 gi pct.106
din Norma Cadru nr'6l1994 transmitereacambiei are ca efect transmitereacdtre glratarparata U B sA, a tuturor
drepturilor izvotdtedin titlu , in mod automat,astfel cd debitorul cambial nu ii va putea
opunegrrataruluiexcepliile
personalepe care le-ar putearidica contragirantului. S-a mai ardtatcd,
desi reclamantainvocd art.l9 din Lg.5gl1934
-excepliile
care prevede cd persoaneleimpotriva cdrora
pornit actiune cambiald nu pot opune posesorului
_s-a
intemeiatepe raporturilepersonalecu trdgdtorulsarr'cuposesoriianteriori
, afard,dacd,nurnuipor.rorul,dobAndind
cambia , a lucrat cu gtiinla in paguba debitorului, art.loi din Norma cadru nr. 6l
lgg4 prevede iaptul ca transmiterea
prin gir lu implica si transmiterea raporrurilor materiale care au dat
nastere rapornrrilor cambiale , inclusiv a
raporturilor dintre trdgdtor si tras ce decurg din raporhrl fundamental, deoarece
documenful care constataoblisatiile
r55
Drept comercial
cambiale nu cuprind qi aceste raporturi. Prin urmare, a precizat pdrdta, neindeplinirea de citre cealaltd parte a
obligafiilor pe care si le-a asumatin virtutea raporrurilorexistenteintre ele poate fi opusdexclusiv participantilorla
acel raportjuridic , la acaaconventiecare a stat la baza nagteriiraporturilorjuridice de drept comun intre emitent si
beneficiarulBO, qi nu poate fi opusdgiratarului, care estestriin de acel raportjundic. In ce privestemotivul invocat
de reclamantd,intemeiatpe art.19 din Lg.58/1934, s-a ardtatcd aceastdexcepfienu poate fi invocatddecdtin cadrul
unei acliuni cambiale,care fiind dehnit6 ca mijlocul juridic prin careposesonrlunei cambii isi realizeazddreptul s6u
de creantd izvordt din aceasta, urmdrind in cazul in care plata este refuzatd, pe debitorul principal ori pe debitorii de
regres, ceea ce nu este cazul spefei de faf6. AnalizAnd actele gi lucrdrile dosarului instanfaretine cd Ia data de
16.02.2009,a fost incheiatcontractulnr. 12, intre reclamanti gi SC S SRL, avAndca obiect vdnzarea-cumpdrarea
a
2000 de tone porumb boabe.Prin contractulmenfionat,SC S SRL s-a obligat sd livreze reclamanteiporumb boabela
preful de 480 ron/to + TVA, plata urmdnd a se efecfua de cdtre reclamantdcu fila CEC/BO scadentla maxim 120 zlle
din momenful emiterii facturii. La data incheierii contractului SC S SRL a emis factura nr.0004404 pentru suma de
1.142.400lei, iar reclamantabiletele la ordin 0284298gi 0284299.Conform acruluiadilional nr.l din 07.04.2009,s-a
hotirdt rezrliereacontractului w.12116.02.2009,intrucAt marfa ce a frcut obiectul contractului qi facfurii nr.0004404,
nu a fost liwat6, nefiind corespunzdtoaredin punct de vedere calitativ, factura emisl fiind stornatd.ObservAndinsd
biletele la ordin emise instan{arefine cd acesteaau fost girate de catre SC S SRL in favoareapdrdtei U B SA.
Corobordnd probele administratein cauzdinstanfa constat6cd urmare a neindeplinirii de c6tre SC S SRL a obligaqiei
de a predamarfa gi a storndrii facturii emisereclamantanu mai aveanici o obligatie de platd faf6 de SC S SRL, ins6
biletele la ordin emise de c6tre reclamantdau fost scontatecdtre U B SA. Biletul la ordin, ca titlu comercial de
valoare, creeazdobligalii autonomeqi abstracte,independentecelor rezultatedin raportul juridic fundamental.El
cuprindeobligalia necondilionatdde a pldti la scaden!6posesoruluisumade bani inscris6in titlu ( art.104 din Legea
w.5811934), putdnd fi transmis prin gir. Rapornrrilejuridice care preexistdbilerului la ordin justificd emiterea
acestuia,insi, odatd emis, biletul la ordin constifuieun titlu de sine stdtltor qi toate operafiunileulterioareprivind
biletele la ordin fac abstractiede raporturilefundamentalegi sunt supuseunor reguli speciale- Lg.5811934,diferite
de regulile care reglementeazdraportul fundamental. Prin urmare, stingerearaporfurilor fundamentalecare au sta la
baza emiterii BO, prin rezilierea contractului de v6nzare- cumpdrareqi stornareafacturii, nu influenteazddrepturile
gi obligaliile izvordtedin biletul la ordin , care au caracterautonom,independentde cele izvordtedin contractulde
vArtzare-cumpdrare.Pe de alta parte, conform art.2l din Legea nr.58/1934,cei obligaginu pot opune posesorului
excepfiileintemeiatepe raporturilelor personalecu giranful, afard'numaidacd posesorula lucrat cu bund gtiin!6 in
pagubasa.Astfel, nu are relevantdstingereaobligafieireclamanteicdtreSC S SRL, obligalie ce rezultddin contractul
de vdnzare-cumpdrare( raport juridic fundamental), datoria rczultatd din biletele la ordin fiind una independentd,iar
posesorul acestorbilete, in spefi pdrdta U B SA avdnd dreptul la plata( art.47-46din Legea nl5811934 ). La
momentul incheierii actului adilional reclamantaar h trebuit sd solicite restifuireain original a instrumentelorde
plat6, care fiind in posesiaSC S SRL, era evident cd biletele la ordin erau in circuitul civil, fiind girate unor ter{e
persoane.Dispoziliile art. l9 din Lg. 5811934potrivit cu care debitorul,cel care impotriva ciruia s-a pornit actiune
cambiald,poate invoca exceptiileintemeiatepe raporturilepersonalecu posesoriianteriori , dacdposesorulactual a
lucrat cu qtiinla in paguba sa , nu sunt aplicabile in cauz6,intrucAt din corespondenlapurtati cu U B SA in luna mai
2009 , dup6 scontareabiletelor la ordin, nu dovedeqtecd bancaa lucrat cu s,tiinfdin pagubadebitorului.Neremiterea
biletelor la ordin la momentul rezilierii contractului dovedeqtecA acesteaerau deja scontatela bancd Fald de
considerentelemai sus expuseinstanfa apreciazdca fiind neintemeiatdcerereaastfel incdt vrmeazd,a o respinge."
(Sentintacomercialaw. 147 din 10.02.2011,TribunalulDolj, accesatape hftp://wwwasistentajuridica.eu/jurisorudenta.php?id:29
574 la datade 16.06.20I 4.)
156
Drept comercial
UNTTATEArn iNvarnRE 12
PERSPECTIVEJTruDICB ASUPRA SANCTIT]NII APLICABILB IN IPOTBZA
NEINDEPLINIRII LA SCADENTAAOBLIGATIEI DE PLATAAT]NEI SUME DE BANI
- SINTEZA
OBIECTIVELE I.]NITATII DE INVATARE 12

. Cunoastereasi intelegereainstitutiei daunelor interesemoratorii, aplicabile
profesionistilor pentru neandeplinireala scadentaa obligatiei de plata aunei sume de
bani
coNTTNUT
12.1 Preliminarii
Evaluarea legala a dobanzii penahzatoare,adica determinareaex lege a
nivelului acesteiaeste aplicabil, doar in ipoteza intazierii in executarea
unei obligatii de plata a unei suma de bani. Aplicabilitatea sistemului
evaluarii legale a dobanzii, in general,este determinata de lipsa unui
inscris constatatoral contractului prin care partile, urnare a conventiei
lor, sa fi evaluat, anterior producerii sale,prejudiciul cauzat prin
intarziereain executareaobligatiei de plata a unei suma de bani.
Evaluarea legala a dobanzii penalizatoare, ca si componenta a
reglementariiin materiede dobandalegala areea finalitate asigurarea
protectiei creditorului prin asanarea situatiei sale in cazul in care,
debitorul nu si-a indeplinit obligatia de plata a unei sume de bani la
data scadentei. Dobanda legala penalizatoare, independent de
prejudicul cauzat creditorului, se determina prin raportare la un
parametruvariabil si anume nivelul ratei dobdnzii de referintd a Bdncii
Nafionale a Romdniei, care este rata dobdnzii de politici monetard
stabilitdprin hotdrdrea Consiliului de administratieal Bdncii Nationale
a Romdniei.
Localizam prezentul demers pe taramul nenedeplinirii obligatiei de
plata a unei sume de bani, din perspectivaobligatiilor pe care, le vom
denumi in continuare, obligatii pecuniare, monetare, in acord cu
doctrina (Turcu, 2011, Noul Cod Civil. Legea m287/2009. Cartea V.
Despre obligatii art.ll64-1649. Comentarii si explicalii, Bucuresti,
Editura C.H.Beck, p.265) avand in vedere frecventa acestora in
raporturile dintre profesionisti, in definita acestora data de art.3 din
noul Codul Civil, Legea 287 din2009,
Aceea;i doctrind distinge dintre obligatiile asumateprin contract,intre
obligatiile monetare sau obligatiile de prestarein natura, iar obligatiile
monetare sunt cele care ,, se exprima in transferul proprietatii unei
157
Drept comercial
anumite cantitati de bani, de exemplu obligatia de a plati un anumit
pret", obligatii care totdeaunapot fi executatein natura.
Ceea ce vom incerca, este sa descifram din perspectiva juridica si
avand totodata in vedere si perspectivele economice, care sunt
reglementarileaplicabile profesionistului,subiect activ (debitor ) al
obligatiei de plata a unei sume de bani, aflat in ipotezanendeplinirii
acesteiobligatii de la scadenta.
In analiza propusa, vom avea ca punct de plecare, zestreadreptului
comercial, si anume reglementarile incidente temei, art. 43, 44 dtn
Codul Comercialde la 1886(adoptatprin D.L. nr.1.23311887,
publicat
in M.Of. nr. 31/10 mai 1887 abrogatprin intrareain vigoare a noului
Cod Civil) care a suscitat interesul pentru studiul dreptului comercial,
atat panain 1945,cat si din 1990 si pana la abrogarein 20 11, odatacu
intrareain vigoarea Noului Cod Civil.
Astfel, arI.44 din Codul comercial reglementeazS
interdictia acordarii
de catre instanta a termenului de gratie prevedea > in obligatiite
comercialejudecdtorul nu poate acorda termenul de gratie permis de
art. I02l din Codul civil.",iar, art.43 reglementeazdcurgereade drept a
dobanzilor prevedea > Datoriile comerciale lichide si pldtibile in bani
produc dobdnda de drept din ziua cdnd devin exigibile." (principiu
oglindit in Decizia 2177129martie 2005, Inalta Curte de Casatie si
Justitie,Sectiacomerciala).
Premiseleanalizeisunt constituitede art. 1350,1480,1516;1518din
Codul civil care jaloneazaraspundereacontractuala,pe larg dezvoltate
in doctrina (Pop,Popa,Vidu, 2012, p. 251- 253), in sensulca: -orice
persoand trebuie sd iqi execute obligaliile pe care le-a contractat,
contractulavandforta obligatorie,iar atunci cdnd,fbrdjustificare,nu qi
le indepline$te,este
rdspunzdtoarede prejudiciul cauzatceleilaltepd4i
gi este obligati sd repare acest prejudiciu; - dreptul creditorului la
indeplinirea integrald, exacti qi la timp a obligatiei, corelativ cu
raspundereapersonalaa debitorului in indeplinirea obligaliilor sale
catre creditor; - executarea obligaliilor cu diligenta pe care un bun
proprietar o depune in administrareabunurilor sale, iar, in cazul unor
obligalii inerente unei activitd{i profesionale,criterul de apreciereal
diligenta se va raportala naturaactivitdlii exercitate.
12.2. Punerea in intarziere; Debitorul se afla de drept in intarziere
daca ,, nu a fost executati obliga(ia de a pliti o sumi de bani,
asumati in exercifiul activitifii unei intreprinderi"l Interdictia
acordarii termenului de gratie;
Binaritatea punerii in intarziere a debitorului este prevantta de art. ,
care prevede aa ,,poate opera de drept sau la cererea creditorului.
,,Principiulpunerii in intarziere a debitorului la cererea creditorului ,
prevazut de art. 1522 al Coduuil civil
si dezvoltat in doctrina
(Pop,Popa, Vidu, 2012) guverneaza constrictor materia remediilor
neexecutarii contractului, deoarece pentru apelul la remedii este
158
Drept comercial
impusa aplicareasa.Acest principiu edulcoreaza,in genere, statu-quoul debitorului care nu si-a indeplinit obligatia contractualala scadenta,
metamorfozandu-se, ulterior comunicarii notificarii, intr-un termen
suplimentarsi/ sau intr-un termen rezonabilde executarea obligatiilor
de catre debitor.
ln stabilirea termenului suplimentar de executare creditorul estejalonat
de natura obligatiei si de imprejurari, iar, in lipsa stabilirii acestui
termen suplimentar,debitorul isi poate executaobligatia intr-un termen
rezonabil,de la data comunicarii notificarii - art. 1522,alin. 3, teza a
doua din Codul civil , ori de la data comunicarii cererii de chemarein
judecata- art. 1522, alin. 5 din Codul civil . ln acest din urma caz,
dreptul debitorului de a executa obliga{ia intr-un termen rezonabil,
ulterior comunicarii cererii de chemare in judecata, este generat de
demersul creditorului, care a formulat cerereade chemarein judecatb,
frrd, ca anterior sI fi fost pus in intdrziere debitorul si care, drept
consecinta, va fi obligat la suportareacheltuielilor de judecata,daca
obligatiaa fost executatain acesttermende catredebitor.
Instanta poate acorda debitorului un termen
rezonabil pentru
executarea obligafiei sale, termen care este asimilat in doctrina
(Pop,Popa,Yidu,2012, p. 260) cu ,,termenulde gratie" prevazut de
art.l02ldin vechiul Cod Civil, de la 1864, conform caruia, instanta
aveaposibilitatea de a acordadebitorului, dupd circumstanle,un termen
de gratie pentru aducerea la indeplinire a obligaliei la termen, acest
termen fiind interzis in materie comerciala.
Mai mult, pdnd la expirarea termenului suplimentar si/ sau termenului
rezonabil de executarea obligatiilor de catre debitor, creditorul are
dreptul de a suspenda executarea propriei obligatii,
conform
prevederilorart.1522,alin.4din Codul civil.
Pe cale de exceptie de la principiul punerii in intarziere a debitorului
de catre creditor, creditorul nu poate apela la remediile prevazutede
Codul civil , identificateut supra, in ipotezain care,se afla de drept
in intarziere,ipotezele restrictive fiind prevazutede art. 1523 Codul
civil , una dintre acesteafiind cea de la alin.l, lit. d) si anume,,nu u
fost executatdobligalia de a pldti o sumd de bani, asumatdin exerciliul
activitdtii unei intreprinderi ".
Ab initio constatam ca, principiul punerii in intarzieresi componentele
acestuia,termenul suplimentar si/ sau termenul rezonabil de executare
a obligatiilor de catre debitor nu isi gasescaplicabilitateain situatia
neexecutarii unei obligatii de plata a unei sume de bani, deci in cani
unei obligatii pecuniare, asumatd in exerciliul activitdtii unei
intreprinderi.
Sistemul unificator al dreptului privat roman, civil si comercial,
instituit prin Codul civil, in ipotezaobligatiei de plata a unei sumede
bani care nu a fost executatd la termen, asumatd fiind de catre un
profesionist in exercitiul activitdtii unei intreprinderi, prevede ca,
159
Drept comercial
debitorul de afla in intaziere de drept si totodata, ii este amputar
remediul termenului suplimentar si/ sau al termenului rezonabil de
executare a obligatiilor, atat in acordarea sa prin mecanismul lesal
prevazut,cat si prin celjudiciar.
Acestui din urma debitor ii sunt accesibilecelelarteremedii prevazute
in ipotezaneexecutarii contractului si anume:executareasilita in natura;
execeptia de neexecutare, rezolutiunea ; rezilierca, dezvoltatea in
doctrina(Pop,Popa,Yidu,2012, p.267-293)dar, se releva in cazul sau,
o diminuare a prevalentei
salvgardarii contracturui, fata de alte
categorii de debitorii care pot fi pusi in intarziere, reguitorul tinzand, si
de aceastadata, sa asigure protectia creditorului si a creditului, prin
mentinerea regimului traditional prevazut de art.44 cod comercial,
privitor la interdictia termenului de gratie , desi, aceastainerdictie nu
este expresasi estecircumstantiatade argumenteleindicate ut supre.
sarcina probei aflarii debitorul de drept in intdrziere ii revine
creditorului si orice declaratie sau stipulatie contrar[ privitor se
considerdnescrisd,conform prevederilor art. 1523 alin.4 codul civil.
Din perspectivaprevederilor art. 1523 alin.1, lit. d din codul civil,
proba obligatiei asumate,, in exercitiulactivitdtii unei intreprinderi", ar
urrna sa fie, conform celor indicate in doctrina (pop,popa,yidu,2012,
p.266 st in nota de subsol3), aplicabileindependentdacaintreprinderea
are saunu un scoDlucrativ.
L2.3.Principiul curgerii de drept a daunererorinterese.groratorii

pentru orice obligatiede plata a unei sumede bani nendeplinitala
scadenta.
continuand analizatematicii obligatiilor pecuniarene vom opri asupra
prevederilorart. 1535 codul civil , pentru a afla caresunt consecintele
,, in cazul in care o sumd de bani nu esteptdtitd la scadenta,,,de catre
profesionistul , subiect pasiv al raportului obligational, tinand seama
de prevederileart. 1548 codul civil, conform carora,culpa debitorului
unei obligatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al neexecutarii
si pornind de la premisa ca, obligatia analizata,fiind o obligatiede plata a
unei sumade bani este purtitoare de dobAnzi.
Art. 1535 codul civil reglementeaza,,Daunele moratorii in cazul
obligatiilor bqnesti" instituind in alin.1 principiul potrivit carui4
neandeplinirea la scadents a unei obtigatiei pecuniare/ banesti
genereezadreptul creditorului kt daune moratorii, de la data scadentei
obligatiei de plata, pdni in momentulpldtii, in cuantumulconvenit de
pdrti sau, in lipsd, in cel prevdzutde lege, frrd a trebui sd dovedeascd
vreun prejudiciu.
Sistemul unificator al dreptului privat roman, civil si comercial. instituit
prin codul civil
statornicestein cuprinsul prevederilor art. 1535,
alin.l pentru toate obligatiile pecuniare si pe care de consecinta,si
pentru cele asumatein exercitiul activitdtii unei intreprinderi, curgereq
de drept, ope legis, a daunelor moratorii, de la data scadentei
160
Drept comercial
obligatiei de plata, si nu de la data punerii in intarziere,respectiva
cererii de chemarein judecata.
Principiul este oglindit si in jurisprudenta, in Decizia 1013/2008a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala (Decizia
1013/2008 a lnaltei Curti de Casatie si Justitie. Sectia Comerciala
accesata pe http://wwwscj.ro/cautare_decizii.aspin 08.09.2013),
pentru ipoteza in care daunelemoratorii sunt constituite din penalitatile
de intarziere, "Din examinarea actelor dosarului se constata ca
sustinerile recurentei - parate nu sunt intemeiate. Astfel, in ambele
contracteincheiateintre parti, din 2002 si 2004, la art.l0 alin. (1) s-a
stipulat data scadentei ca fiind a 20-a zi de la data emiterii facturii,
respectiv < transferul bancar va fi efectuat de catre banca
beneficiarului in contul transportatorului in termen de 20 de zile de la
emitereafacturii.
Argumentul expus de recurenta-parata,in sensul ca scadentafacturilor
este la a 50-a zi de la data emiterii facturilor avand in vedere
dispozitiile art. 20 alin.(2) din cele doua contractemai susmentionate
nu poatefi primit intrucat :
Potrivit acestui articol, partile au convenit ca ( in cazul in care
beneficiarul nu isi indeplinestein termenul de 30 zile de la data
prevazuta la art. l0 alin (l) obligatia de plata a contravalorii
serviciului de transport a gazelor naturale sau o indeplineste in mod
necorespunzator,acesta se obliga sa plateasca transportatorului o
penalitate de 0,07% (0,06% - in contractul din 2004) pentru.fiecarezi
de intarziere calculata la valoarea serviciului neachitata la scgdenta.
Din coroborarea dispozitiilor art.l0 alin(l) si art. 20 alin(2), rezulta
fara dubiu ca termenul de 30 de zile a fost acordat de catre creditor
(transportatorul) debitorului (beneficiarul), ca un termen de gratie, in
sensulca daca debitorul si-ar Ji indeplinit obligatia de plata inauntrul
termenului de 30 zile, creditorul nu ar mai fi calculat penalitati de
intarziere, or, cum recurenta-parata nu a efectuat plata in acest
intental de timp, in mod concret, intimata-reclqmanta a procedat la
calcularea penalitatilor de intarziere de la data scadentei,respectiv la
20 de zile de la emitereafacturii."
Este extrapolata deci, asupra tuturor obligatiile pecuniare solutia
consacratatraditional de art.43 Cod Comercial,privitoare la curgerea
de drept a dobanzilor, de la data exigibilitatii obligatiei de plata,
explicitatain doctrina (Carpenaru,2007,p.420-421).Se indica aici ca
ratiune a aplicarii acestuiprincipiu, caracterulfrugifer al banilor, faptul
ca dobandatrebuie ceruta de catre creditor, nu se acorda din oficiu,
precum si opiniile doctrinare conform carora regula curgerii de drept a
dobanzilor se aplica numai in cazul in care obligatia pnvind plata
sumei de bani era comercialapentru debitor.
Curgereade drept a daunelormoratorii, de la data scadenteiobligatiei
de plata reclama existentaunei creantecerte, lichide si exigibile, in
acceptiunea Codului de Procedura Civila (Legea 134 din 2010,
republicatain Monitorul Oficial nr. 545 din 3 august2012,in vigoarea
de la I februarie 2013), conform prevederilor art. 622.
161
Drept comercial
Prejudiciul este prezumat in cazul intarzierii in indeplinirea obligatiilor monetare si rezulta din lipsa de
folosinta sumei de bani, aspect relevat in doctrina(Carpenaru,2007,p.420-421), deci creditoruluinu ii
revine obligatia de a face dovada vreunui prejudiciu, iar, corelativ, debitorul nu are dreptul sd facd
dovada cd prejudiciul suferit de creditor ca urnare a int?rzieii pldtii ar fi mai mic decat procentul
dobanziiraportat la capital,conform prevederilorart. 1535,alin. I Ieza ftnaladin Codul civil .
CONCEPTESI TERMBNI DE RETINUT

datascadenleiobligalieideplatd,punerein intarziere,curgereade drepta dobdnTii;
1. Turcu, I.20ll, Noul Cod Civil. Legeanr.287/2009.Cartea V. Despreobligatii art.l164-1649.
Comentariisi explicatii,Bucuresti,EdituraC.H.Beck,p.265;
2. Pop,Popa,
Yidu,2012,Tratatelementqr
dedreptcivil,Obligatiile,Universul
Juridic;
Incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

1 Pentru obligatiile pecuniare asumatein exerciliul activitdfii unei intreprinderi, curgereade drept,
ope legis, a daunelor moratorii, se realizeaza'.
a.dela data scadenteiobligatiei de plata ;
b. de la data punerii in intarziere,respectiv a cererii de chemarein judecata
(Raspunscorect 1-a )
12.4STIRSEJURISPRUDENTIALE
Studii de caz - Neindeplinirea la scaden{da obliga{iei de platl a unei sume de bani
I . Decizia nr, 1067 din 29 februarre2012, dosarnr. 181/105/2009,Inalta Curte de Casatiesi Justitie,Sectia
Comerciala, accesatpehttp://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2012ldecizia-1067-2012
1a8.09.2013
2 . Decizia nr. 838 din 23 februarie 2011, inalta Curte de Casa{ie qi Justilie Secfia comerciald, accesatape
htp://wwwscj.ro/SE%20renrmateyo20201llsE%20decYo20ro/o20838%2020ll.htmla data de 8.09.2013
3 . Decizia nr. 1013/2008din 12 martie 2008, dosarw.219891312006,
inalta Curte de Casatiesi Justitie,Seclia
comerciald, accesatape http://legeaz.neVspete-drept-comercial-iccj-2008/decizia-1073-2008
la datade
04.08.2014(aparesi in opis Obligatiade plata)
t62
Drept comercial
LUCRARE DE VBRIFICARB nr.12
Studiu de caz
Care estespecificul punerii in intirziere in jurispruden{a dati?
"Prin cerereainregistratdpe rolul Tribunalului Prahova,sub nr. 181/105/2009reclamantaSC B. Romdnia

SRL, a chematin judecat6pe pArdtaSC P.C.T,SRL, solicitdndinstan{eisi dispunbobligareapirdtei la plata sumei
de 20.000 lei, sumd estimatd provizoriu, reprezentAnd despdgubiri pentru neexecutarea qi executarea
necorespunzdtoarea lucrdrilor contractualegi proflrt rrcrealizaturnare a acesteisirualii pentru obiectir,ul de investitii
,,sediuladministrativ,show room qi SeclieProducfie"sifuatin comunaPucheniiMari, jude{ Prahova.
La data de 13 septembrie2009, reclamantaSC B. RomAnia SRL a formulat cerereprecizatoarea acliunii
solicitdnd obligareapdrAtei la plata sumei de 100.000 lei reprezentdnddespdgubiripentru neexecutarealucrdrilor
precum si pentru executareanecorespunzdtoarea lucrdrilor contractuale conform Contractului nr. din 6 mai 2004;
obligareala plata sumei de 10.000lei cu titlu de dauneintereseplus dobdnda1ega15
de la data pronuntAriisentintei
pdnd la plata efectivd.
Ulterior, respectiv la data de 9 iunie 20 10, reclamantaa'solicitat obligarea pArAtei la plata sumei de
526.803,45 lei reprezentdnddespdgubiri;suma de 746.440 lei daune interese plus dobdnda legald de la data
pronun{drii sentin(ei.
Prin sentintanr. 318 din 9 iulie 2010, pronuntatade Tribunalul Prahovaa fost a fost admisdin parte acliunea
precizatdde reclamantaSC B. RomAniaSRL iar pdrdtaSC P.C.T.SRL a fost obligatdsi pldteascdsuma de 526.803,
45 lei cu titlu de despagubiri,plus dobAndalegald de la data pronun{driisentin{ei.A fost respinsdca neintemeiatd
eerereavtzdndobligareapdr6teila plata lipsei de folosintda imobilului.
Curtea de Apel Ploieqti,prin decizia w.13612010a admis cerereade aderarela apel formulatdde reclamanta
SC B. Romdnia SRL si a respinsca nefondateapelurileformulate de pArAtaSC P.C.T.SRL qi de reclamantaSC B.
RomAniaSRL, compensdndcheltuielilede judecata.
In motivarea deciziei, instanla de apel a retinut cd apelul principal formulat de SC P,C.T. SRL vizeazd
neindeplinireaprocedurii prealabile a concilierii, prev6zutede art. 120' C. proc. civ. dar aceastdcriticd a fost
apreciatdca nefondatdavAndin vederecd reclamantaSC B. Rom6niaSRL a convocatsocietateapdrAtdla conciliere
insd aceastanu s-a prezentatintocmindu-seun proces-verbalin acestsens.
Nici critica vizind incidenla dispoziliilor H.G. nr. 27311994nu a fost retinutI, dispoziliile legale invocate
neav6nd caracter imperativ iar in procesul-verbal de receplie s-a semnalato serie de deficienle a cdror remediere a
fost prevdzutin anexe(tilele 22-24 dosarfond). De asemenea,
prin expertizaefectuatdil cauzds-au fEcut verificdri
asupra construcfiei realizate, atdt prin prisma cerintelor contracfului incheiat cdt qi prin prisma deficiengelor
semnalateia mornentul realizdrii recep{iei .
Nu poate fi inldturatd expertiza efecfuatdin condiliile in care expertul a efectuat lucrarea inbaza constatdrilor
reahzatela fala locului in prezen{aambelor pd(i.
In rdspunsulla obiecfiunileformulatede pArdt6,expertul aratacd existentapanelormetalicela acoperisse pot
identifica in planselenr, C-03-07-022qi nr.C-03-01-24 din proiecful w. 07 10512003.
Centralatermicda fost realizatd
fbri a line cont de proiectul de execu{ie, planganr. 4-03-07-01- Plan parter.invelitoareanu esteexecutatdconform
proiechrluiintrucdt tabla cutat6nu estemontatdpe panelemetaiice,agacum s-a prev6zutin proiect, iar hidroizolalia
acoperiquluiesterealizatddin cartonbitumat gi nu din folie de P.V.C.de 2 mm grosime.
Rdspunsulla obiectiunile formulate de apelantapdrAtds-au intocmit in baza procesului-verbalde oonstatare
incheiatla datade 9 aprilie 2010 semnatfrrd obiec{iunide cdtrereprezentantulapelanteipdrdteing. LL.
r63
Drept comercial
$i apelul incident, formulat de reclamantaSC B. Romdnia SRL, apel ce a vizat contravaloarealipsei de
folosinfl pe cei trei ani anteriori formuldrii cererii de chemareinjudecatd a fost respins ca nefondat avAndin vedere
cA p64ile au prevdzut o clauzd penald in contractul incheiat, in cuanfum de 0,25%ope zi de intdrziere, in caz de
neexecutarea termenului de predare a lucrdrii, iar apelantareclamantdnu a inteles sd vzeze de aceastdclauzd
solicitdndcontravaloarealipsei de folosin!6.
Degi pentru plata acestordespdgubirisunt invocate dispoziliile contractuale,reclamantanu a frcut dovada
punerii in int6rziereconform art. 1081 C. civ. situalie in care nu se pot acorda daunepentru cei trei ani anteriori
formuldrii cererii de chemarein judecatd.
Nu au fost re[inutenici dispozilille art. 129 punct 5 C. proc. civ. avdndin vedereprincipiul disponibilitalii qi
limitele cererii de chemarein judecatd,cadrul procesualcu privire la obiect gi p6(i fiind stabiliteexclusiv de c6tre
reclamantd. Ca atare,instan{a nu poate depdsi limitele obiectului fixat de reclamantS,in sensul cd nu poate acorda
mai mult dec6t s-a cerut. Nu se poate invoca lipsa rolului activ al judecitorului atdtatimp c6t reclamantaapelantda
beneficiatde asistenf6juridicddin parteaunui avocatpe tot parcursulprocesului.
Impotriva decizieirc. 73612010,
pronun{atdde Curteade Apel Ploiegtiau declaratrecursambelepar{i.
I - RecurentaSC P.C.T. SRL, criticd deciziarecuratdin raport de dispoziliile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
solicit6nd admiterea recursului, modificarea deciziei pronun{atd in apel, admiterea apelului, schimbarea in tot a
sentin{ei apelate,in sensulrespingerii acliunii ca prematur formulatd sau nefondate.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta pdrdtd aratd cd instanla de apel nu a analizat toate criticile
formulate, nu a verificat stabilireasitualiei de fapt qi aplicareacorectba legii de cdtre prima instanlA,practic nu a
intrat in cercetareafondului.
in ceea ce priveqte neindeplinirea procedurii prealabile, instan{a nu a analizat critica vizdnd neprimirea
convocdrii la conciliere, iar plicul DHL nu face dovadaprimirii fErd semndturdgi qtampila.
Nu a analizatnici critica vizdnd vdtAmareaprodusdprin neindeplinireaproceduriiprealabileprevdzutdde art.
720t C. proc. civ. iar solufionarealitigiului pe cale amiabila era posibild in condiliile in carepa4ile au semrat un act
adilional la contractulprincipal iar prin procesul-verbalde recepties-a stabilit gi remediereadeficientelor.
Atdt timp cAtintre pd(i a existatdisponibilitatearezolvirii pe cale amiabila,a litigiului, in mod greqitinstanla
de apel a respinscritica vizdnd lipsa proceduriiprealabile.
Instanfa de apel nv a analizat nici critica vizdnd inldturarea raportului de experlizd iar sub acest aspect
hotdrdreaestenemotivatd,fiind deci incidentqi motivul de recursprevdzutde art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Expertiza efectuatd it cauzd este irelevantd atdta timp cdt procesul-verbal de recep[ie nr. 11412006a fost
semnatiar reclamantaar fi trebuit sd se indestulezedin garanliade bund execuliesi si solicite remedierealucr6rilor
neconforme,in perioadade garantie.
Nu au fost analizatecriticile vizdnd cuantificarea unor lucrdri care nu au fost previzute in contract gi care nu
au fost achitate.
Toate lucrdrile contractatese regdsescin ,,Devizul ofert6" iar incasdrilese regdsescin situatiile de plata
insugitede beneficiar.Mai mult, au fost executatelucrdri suplimentarede 35.000 Euro, care nu au fost pldtite de
beneficiar.
in mod greqita fost respinsdexceptiaprematuritaliiin condiliile in carenu s-a respectatproceduraprealabild,
instanlainterpretdndgresit dispozitiileart. 720t C. proc, civ.
Instanfaa interpretatgi aplicat gregit dispoziliile H.G. w. 27311994iar actul de receplie certificd faptul cd
executantulgi-a indeplinit obligaliile.
II - RecurentareclamantdSC B. Romdnia SRL criticd decizia in raport de dispozitiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C.
proc. civ., solicitdndadmiterearecursului,modificareadeciziei recurate,in sensuladmiterii apelului sdu gi obligarea
pArdteila plata lipsei de folosintd.
Astfel, decizia recurat6 cuprinde motive contradictorii gi strline de natura pricinii ardtAnd cd s-a relinut
conditia punerii in intdrziere frra sa se lin6 cont cA in materie comerciald, debitorul este de drept in intdrziere de la
scadenfdin raport de dispoziliile art.43 C. com.
Instanfade apel ar fi trebuit si facd aplicareaart. 1079 alin. (3) pct. 3 C. proc. civ. avAndin vedere cd prin
Actul adilional incheiat, pdrtile au convenit ca termen de finalizare a lucr6rilor data de 30 iunie 2005 iar la 16
ianuarie2006 s-a incheiatprocesul-verbalde terminarea lucrdrilor.
Instanfade apel a interpretatgreqit actul dedusjudec6fii cu privire la lipsa de folosingd,aceastafiind strdns
legatd de neexecutareacorespunzitoarea contractului.
Instan{ade fond qi de apel au aplicat gresit dispoziliile legale incidentesi in mod greqit a respinscapltul de
cerereviz6nd contravaloarealipsei de folosintd,folosinla fiind un atribut al dreptului de proprietatesi in mod gresit
nu s-a fbcut cu aplicareadispoziliilor art. 1084C. civ. gi art. 43 C. com.
AvAndin vedereexecutareadefectuoasda unor clauzedin contractsi din nroiectul de executiesi neexecutarea
164
Drept comercial
in totalitatea altor clauzecontractualegi a unor p64i din proiectul imobilului, in cauzdsunt indeplinite condiliile art.
10739i 1075C. civ.
In mod gregit s-a refinut c6 nu s-a solicitat lipsa de folosinld in condi{iile in care prin cerereade chemarein
judecatasi nota de probatorii s-a solicitatdauneinteresesub forma lipse de folosinld.
In cauzd sunt indeplinite conditiile rdspunderiicivile contractuale,respectiv fapta ilicit6, producereaunei
pagube in patrimoniul societdlii, existen{aunei legdfuri de cauzalitateintre neexecutareaobligaliei si prejudiciul
produs,existenfavinovdfiei p6rdtei.
In virtutea rolului activ prevdzut de art. 129 alin. (5) C. proc. civ. coroboratcu principiul aflarii adevdrului,
precum qi cu art. 21 din Constituliecoroborareacu art. 6 din CEDO , instan{atrebuiesa constatecd reclamantaa fost
grav prejudiciataprin acteleintreprinsede pArdt6,urmAndca aceastasa fie obligald la plata prejudiciului integral.
Incavzd se impune aplicareadispozitiilor art, 1075 C. civ. prin care orice obligaqiede a face se schimb6in
dezddundriin caz de neexecutarea obligafiilor, coroboratcu art. 1084 C. civ prin care daunele-interese
cuprind in
generepierdereace a suferitcreditorulprecum si benehciul de carea fost lipsit.
Recurenta- pArAt6SC P.C.T.SRL a formulat intdmpinareprin care solicitd in esen!6,respingerearecursului
formulat de reclamantaSC B. RomAniaSRL.
Si recurenta- reclamantdSC B, Rom6niaSRL a formulat intdmpinareprin care solicitd,in esent6,respingerea
recursuluiformulat de recurenta- pdrdtdSC P.C.T.SRL.
Analizdnd recursurilein raport de criticile formulate,temeiurile de drept invocatein limitele controlului de
legalitate,se constatdcd recursurilesunt nefondate.
Recurenta- pdr6ta SC P.C.T.SRL critic6 dectziapronunlatddin perspectivamotivelor de recursprevdzutde
art. 304 pct. 7 gi 9 C. proc. civ., motive ce nu pot fi retinute.
Astfel, instanfade apel a interpretatgi aplicat corect dispoziliile art. ]2Ot C. proc. civ. vizdnd procedura
prealabild,dezvoltAndpe larg motivele alute in vederepentrurespingereaapelului formulat de pArdta,cu respectarea
dispoziliilor arl.267 alin. (l) pct. 5 C. proc. civ.
Instantade apel a analizatcriticile invocatede apelantdcu privire la dispoziliile art.72OtC. proc. civ., ardtdnd
care sunt argumenteleawte in vederepentru respingereaprimului motiv de apel, lindnd cont de scopul si finalitatea
dispoziliilorart.720tC. proc.civ.
Este evident cd recurentapdrdtd invocd neindeplinireaprocedurii prealabileprevdzut art.720t C. proc. civ.
fEr6 a-si manifestavointa de a rezolva litigiul pe cale amiabild si-frrd a dovedi o vdtdmare,aspectrelinut corect de
instan[ade apel.
Reclamantaa incercat solulionarealitigiuiui pe cale amiabild, iar prevederile art.720' C. proc. civ. au fost
indeplinitein sensulcd vointa pa4ilor a fost aceeade a rezolva litigiul pe calejudecitoreascdqi nu pe cale amiabilI,
instanfele anterioare dAnd o interpretare corect5 a prevederilor indicate, tinAnd cont de scopul si finalitatea
dispozitiilorart.7 20' C. proc.civ.
':,201
in mod oorects-a re{inut cd pArdfulse prevaleaz6de neindeplinireaprevederilorart.
C. proc. civ., fbrd a
dovedi o v6tdmaresi fErda-si manifestavoinfa de a rezolvalitigiul pe cale amiabili.
in acelagi,.n, ,-u pronunlatsi CurteaConstitufionalaprin deciziaw. 55912001
retindndu-seca prin instiruirea
procedurii prealabilede concilieres-a urmdrit transpunereain practicaa principiului celeritdfii solulionarii litigiilor.
Rolul dispoziliilor art. 72OrC. proc. civ. esteacelade a reglementao proceduri extrajudiciardcares6 ofere pirtilor
posibilitateade a se in(elegeasuprapretenfiilor,fbrd implicareaautoritdliijudecdtoregticompetente.
Esteevidentcd instanfade apel a interpretatgi aplicatcorectdispozitiileart. 72OtC. proc. civ., ardtdndpe larg
argumenteleawte in vederepentru respingereamotiwlui de apel vizdnd lipsa procedurii prealabile,cu respectarea
dispoziliilor art.295 alin. (1) C. proc. civ. si art. 267 alin. (l) pct. 5 C. proc. civ., flri a se putea retine motirui de
recursintemeiatpe dispozifiileart. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Instanla de apel a arnhzat toate motivele de apel iar sus{inerearecurentei in sensul cd expertiza efectuatdin
cauz6esteirelevantdnu au un temei legal in condiliile in care proba cu expertizaa fost administratacu respectarea
in fala primei instanJea solicitat
dispozitiilor art.20l, art. 208 gi art. 167 C. proc. civ. De altfel, recurenta-pArdt6
proba cu expertiza,proba administratdcu respectarea
dispoziliilor legaleincidente.
Au fost analizatecriticile vizdnd expertiza efectuatdin cauzd iar faptul cd in considerenteledeciziei au fost
retinute concluziile expuse de expert nu poate duce la concluzia cd instanta de apel ,,nu a intrat in cercetarea
fondului".
Pretenfiilereclamanteiderivd din contractulnr. 17 din 5 mai 2004 avAndca obiect proiectareasi executarea
obiectivului de investilie situat in localitateaPucheniiMari, judel Prahova.Termenulde executarea fost stabilit la 6
luni, termenprelungit prin acruladilional nr. 1 pentrudatade 30 iunie 2005.
Lucrarea a fost predatd la data de 16 ianuarie 2006 conform procesului-verbalde receptie de terminarea
lucrdrilor in careau fost constatateo seriede deficienfea cdror remedieres-aprevdzutin anexa5.
165
Drept comercial
Potrivit art. 969 C. civ., convenfiile legal fbcute au putere de lege intre parlile contractante iar pentru
neindeplinireacorespunz6toare
sau pentru intdrziereaexecutdrii obligaliilor asumate,creditorul este indreptafit la
executareaindirect6 a obliga[iilor.
Prin expertiza efectuatd in cauzd s-a constatat cd o parte din lucrdrile contractate nu au fost efectuate, iar
valoareaacestorlucrlri a fost stabilitdla suma de 139.015,8lei. Prin aceiagiexpertizds-a constatatcd unele lucrlri
au fost defectuos realizate,urmdnd a fi refEcute,iar suma necesardpentru refacerealucrdrilor este de 387.787,65 lei.
Ca urmare, fiind indeplinite condiliile rdspunderii contractuale in mod corect a fost admis primul capdt de cerere
formulat de reclamantI. Recurenta pdrdtd, criticd in esenfd probatoriul administrat in cauzd dar reaprecierea
probatoriilor administratede cdtre instanta de fond nu mai este posibild in aceastdfazd procesuald,odatd cu
pct. l0-11 alin. (1) art,304C. proc.civ.
abrogarea
Recurentapdr6td arati cd a efectuatlucrdri suplimentarede 35.000 Euro (sumd neachitatdde beneficiar)1a
imobilul reclamantei dar aceasti apdrarenu poate fi valorificatd in recurs in condiliile in care nu a formulat in fap
instanleide fond cererereconvenfionalasi nici nu a invocat excepfiade neexecutare.
Instanfade apel a interpretatcorectdispoziliile H.G. w.21311994avdndin vedereprocesul-verbalde receptie
in careau fost semnalatedeficien{edar gi dispoziliile Legii nr. 10/1995privind calitateain construclii.
Ca urmare,criticile invocatede recurentapdrdtaqi intemeiatepe dispoziliile art. 304 pct. 7 qi 9 C. proc. civ.
nu-gi gdsescincidenfain cauzdurmdnd ca in temeiul dispoziliilor art. 312 C. proc. civ. sd fie respins ca nefondat
acestrecurs.
II - RecurentareclamantScriticd deciziarecuratdin raport de dispozi{iileart. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.
Dispoziliile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizeazd nemotivarea hotdrdrii pronun{ate cdt ;i motivarea
contradicfiilor dar instantade apel a ardtatmotivele de fapt qi drept ce a dus la respingereaapelului incident, cu
respectareadispoziliilor art.26l pct. 5 C. proc. civ., apel ce avizat exclusiv contravaloarealipsei de folosintdpe cei
trei ani anterioriformularii cererii de chemarein judecatS,in cuantumde 767.440 lei.
Nici dispoziliile art. 304 pct. 8 gi 9 C. proc. civ. nu pot fi refinutein cauz6,instanfade apel interpretdndcorect
actul dedusjudecdtiisi in acelasitimp a aplicatcorectdispoziliile legaleincidente,
Astfel, in mod corect instanfa de apel a avut in vedere dispoziliile art. 1081 C. civ. in condiliile in care
dauneleintereseau fost solicitateir'baza contractuluiincheiat de p6r!i dar fErd ca debitorul sd fie pus in intdrziere.
Debitorul trebuie s6-si execute obligafiile la termenul prevda)t de pdr]i in contract iar dacd nu executd el este in
intdrziere, dar pentru ca intdrzierea debitorului sd produci efecte juridice specifice, ea trebuie constatatdin forma
previzutit de lege. Potrivit reglementirilor actuale,expirarea termenului in care trebuia executatdobliga{ia nu-l pune
pe debitor in intdrziere- dies non interpellatpt"o hominem.Recurentareclamantda pus in intdrzierepe p6rdtdprin
cerereade chemarein judecatd,situaliein care in mod corectinstantaa constatatcd nu pot fi solicitatedaunepentru
cei trei ani anteriori formulSrii acfiunii.
Punereain intirziere este necesardpentru neexecutareaunor obligatii contractuale,aspectrelinut corect de
instanfade fond iar excep[iaprevdzutdde art. 1079 alin. (2) pct. 3 qi invocatdde recurentdnu esteaplicabildin cauza
de fala intrucdt aceastavizeazd,obligafia care ,,prin natura sa nu putea fi indeplinita decdt intr-un termen determinat"
ceace nu estecazul in spe[ade fa16.
Este adevdratcd potrivit art. 1073 C. civ., creditorulare dreptul de a dobdndiindeplinireaexaatAa obligaliilor
iar dacd acestlucru nu mai estecu putintAel ,,aredreptul la dezddunare"dar pentru a obline despagubirilesolicitate
trebuieindeplinitecumulativ condiliile prevdzutede legepentru acordareade despSgubiri.
De la data punerii in intdrziere, debitorul datoreazdcreditorului daune-interesesi din acest moment se
stabileqterefuzul debitoruluide a executa.Ca urmare,instantade apel a interpretatsi aplicatcorectdispozifiilelegaie
incidente iar dispoziliile art. 43 C. com. invocate de recurentd nu sunt aplicabile in cazul daunelor interese
contractuale,acestedispozilii vizdnd dobdndade drept a datoriilor comercialelichide qi pldtibile in bani. Instanfade
apel nu a admis apelul ca urnare a clauzei penale inseratein contract qi lindnd cont de principiul disponibilitSlii s-a
pronunfat in limitele investirii, analizAndcerereaformulatd de reclamantdvizdnd contravaloarealipsei de folosinld si
condifile impusede lege pentru acordareadespagubirilorsolicitate.
Prin urmare, se constatAcd motivele de recurs prevdzutede art. 304 pct. 7, 8 qi 9 C. proc. civ. invocatede
recurentareclamantdnu sunt incidente in cauzi,.
Pentru considerenteleexpuse, inalta Curte, in temeiul dispoziliilor art. 312 C. proc. civ. va respinge ca
nefondaterecursurileformulate de reclamantaSC B. Rominia SRL Ploiegti gi de pdrdta SC P.C.T. SRL Ploiegti
impotriva deciziei nr. 136 din 15 decembrie2010 pronun{atdde Curtea de Apel Ploieqti, sectia comerciala,de
contenciosadministrativqi fi scal.
PENTRUACESTEMOTIVE
INNUMELE LEGII
r66
Dreptcomercial
DECIDE
Respingeca nefondaterecursuriledeclaratede reclamantaSC B. ROMAUA Snf ploiegti qi de p6r6taSC
P.C.T.SRL Ploieqtiimpotrivadecizieinr. 136din 15 decembrie2010pronunlatdde Curreade Apef ploiegti,
seclia
comercialS,
de contenciosadministrativqi fiscal.
Irevocabild.
Pronunlatdin,sedinfnpublicd,astdzi29 februarie2012.:
@ecizia tr' 1067/2012dn 29 februarie2012, dosarw. 181110512009,
Inalta Curte de Casatiesi Justitie,
Sectia Comerciala, accesat pe http://legeaz,net/spete-contencios-inalta-curte-iccj
-2012/decizia-1067-2012la
8.09.2013)
r67
Drept comercial
UNTTATEA
on INvATARE 13
pERSpBcrrvEAsupRAnosANzrr iN napoRTURrLEDINTREpRoFEsroNrgrr;
nonAxla REMUNERAToRTE;
rogANnA. pENALIZAToARETuonANua LEGALA -
srNrEzA
OBIECTIVELE I.IIIITATII DE INVATARE 13
. cunoastereasi intelegerea institutiei
daunelor interese moratorii, aplicabile
profesionistilorpentru neandeplinireala scadentaa obligatiei de plata a unei sume de
bani;
.insusirea limbajului juridic si consecintelespecifice dreptului comercial, limbaj care
include notiunile de: dobanda legala; dobAndaremuneratorie, dobanda penalizatoare;
rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, clattza penald moratorie si
intelegereaacestora;stabilireade corelatiicu dreptulcivil si cu procedurainsolventei;
CONTINUT
13.1 Dobanda renumeratorie si dobanda penalizatoarel Prevederi
speciale privitoare la dobanda in raporturile juridice care decurg
din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ/ fara scop lucrativ.
Denumirea data daunelor interesemoratorii si anume aceeade ,,dobanda"
esteconsacratade prevederileart. 1.489.Codul civil ,,Dobanzilesumelor
de bani", care in alin.l, prevede,,Dobdnda este cea convenitdde pdrli
sau, in lipsd, cea stabilitd de lege."
Pozitionarea ex lege, pe cale de exceptie, a debitorului, de drept in
intaziere, daca obligatiade plata a unei sumede bani nu a fost executatd,
asumatl fiind de catre profesionist in exerciliul activitdtii unei
intreprinderi, se complineste cu principiul curgerii ex lege a daunelor
moratorii, de la datascadenteiobligatieide plata.
Libertateade vointa a partilor privitoare la dobandaca daune interese
moratorii pornestede aici si poate fi circumscrisamanifestariide vointa
prin care acesteadetermina, prin conventie, rata dobanzii, iar in lipsd
conventiei partilor urmand a se aplica rata dobanzii prevdzuta ex lege,
adica dobandalegala.
Dat fiind de caracterul extrem de numeros la obligatiilor pecuniare
asumatede catre profesionisti in exercitiul activitdtii unei intreprinderi si
totodata intarzierile masive ale debitorilor profesionisti in executarea
obligatiilor de plata, in conditiile in care ,,unul este costul timpului
comercial si altul costul timpului civil", dupa cum se releva in
doctrina(Dumitru,M., 2010, p.17. Tot aici si parteneriatul dobandaintarzieresi relatia dobanda-timp), din cadrul institutiei daunelorinterese,
168
Drept comercial
daunele moratorii, necesita o privire aparte, institutia fiind dezvoltata
Pop, Popasi Vidu, 2012,p.254-271si
in doctrina(Dumitru,M.,20l0,
3 1 3 -3 1 9 )
Daunele moratorii cunosc atat evaluarea legala, conventionala, cat si
judiciara, modalitatile de evaluare tripartite fiind
dezvoltate de
doctrina (Pop,Popa,Vidu, 2012, p 313- 319). Binaritatea dobanzii este
instituita de prevederileOUG 13 din 2011 privind dobdndalegald
remuneratorie qi penalizaloare pentru obligalii bdneEti, precum gi
pentru reglementareaunor mdsuri financiar-fiscale in domeniul bancar
(publicata in Monitorul Oficial nr. 607 din 30 august2011, aprobata
prin Legea 43 din 2012, modificata prin Legea 72 dit 2013, publicata
in Monitorul Oficial 182 din 2.04,2013, numta in continuareOG 11
din 2013) si consta in
dobanda remuneratorie si dobanda
penalizatoare- reparatorie, fiecare avand regim juridic distinct, dar
astfel cum vom constatain cele ce unneaza taxonomia dobanzilor nu
se opresteaici.
Dobanda remuneratorie este, conform prevederilor art.l, ahn.2 al OG
13 din 2017 ceadatoratdde debitorul obligatiei de a da o sumd de bani
la un anumit termen, calculatd pentru perioada anterioard implinirii
termenului scadenfeiobligaliei. Dobanda remuneratoriereprezinta,
deci, ,, prelul .folosirii banilor", sensulpe care notiuneade dobandail
are in vedere in contractul de imprumut, si indicat in doctrina(Apan,
R.D., 2007, Protectia juridicd a consumatorilor - Creditul destinat
consumului pi domeniile conexe", Cluj Napoca: Sferal p.122),
actualmentereglementatde prevederileart.2167- 2 I 70 Codul civil.
Conform prevederilorarI.l, alin.2 al OG l1 din 2013 dobdndadatoratd
de debitorul obligaliei bdnegti pentru neindeplinirea obliga{iei
respective la scadenld este denumitd dobdndd penalizatoare, deci
aceasta este dobanda ce reprezinla daunele interese moratorii,dobanda moratorie", sprecarene centram in prezentulstudiu.
Dispoziliile art.1.535din Codul civil care reglementeaza
,,Daunele
moratorii in cazul obligatiilor banesti", dezvoltatedeja, sunt aplicabile
dobAnziipenalizatoare,conform art. 10 din OG 11 din 2013. Pe cale
de consecinta,se reafirma reglementar si prin prevederile OG l1 din
2013 ca, neandeplinirea la scadenta a unei obligatiei monetare
genereazadreptul creditorului la daune moratorii, drept circumscris
anumitor elementepe care le vom determinain cele ceurrneaza.

dobunda legala; dobdnda remuneratorie, dobanda penalizatoarel rata dobanzii de
referinta a Bancii Nationsle a Romaniei, clau4apenald moratorie;
t69
Drept comercial
BIBLIOGRAF'IE OBLIGATORIE
juridicesiecomomiceasupraplatilor
1, Apan,R.D.,Sabau,S.,2014,
Perspective
innumerarefectuate
profesionisti,
de catre
AnaleleUniversitdtiiOvidiusConstanla.
Seria:StiinteEconomice- Vol, XIV
Nr.1/2014
2 . Baias, Fl.A, Chelaru, E,Constantinovici R, Macovei I , coordonatori, 2073, Noul Cod Civil,
J.
4.
5.
6.
7.
8.
Comentariupe articole, C.H.Beck,

Carpenaru,S.2007, Drept comercialroman, editia aVI revizuita si adugita,Universul Juridic, p.420449:
Dumitru,M.,201.0, Regimuljuridic al dobanziimoratorii, Bucuresti,Universul Juridic,
Mateescu,A.M., 2012,Dobanda legalapentru obligatii banesti,Hamangiu,
Pop,Popa,Vidu,2012, Tratat elementarde drept civil.Obligatiile,UniversulJuridic.
Turcu, I.20ll,
Noul Cod Civil. Legea nr.287/2009. Cartea V Despre obligatii art.1164-1649
Comentarii si expI i cati i, Bucuresti,EdituraC.H.Beck,p.265, 585-6 I 0 ;
Vasilescu,P.,Drept civil. Obligalii, Bucuresti,Hamangiu,2012.
13.2 SURSE JURISPRUDENTIALE

Studii de caz - Dobanda
4 . Decizianr. 61 din 2l ianuarie2013, inalta Curte de Casafiegi Justifie,Secfiaa II-a civila http:lllegeaz.neVspetedrept-comercialicumulul-dobanzii-legale-cu-acfualizarea-61-21-2013
accesatla 28.08.2013
5 . Decizia 722 din 23.02.2010a Inaltei Curti de Casatiesi Justitie,SectiaComercialaaccesatape
htp://www.scj.rolSE%o20rezumate%0202010/SE%20r%20722%20722%202010.htm
in 08.09.2013
6 . Decizia nr. 13, din 7 octombrie2009, Curteade Apel Cluj, Seclia.Comercial6
de ContenciosAdministrativ Si
Fiscal,accesatape http://wwwjurisprudenta,org/Search.aspx
7 . Decizia nr.304 din 4 februarie 2009, inalta Curte de Casafie qi Justigie Seclia comerciald, accesata pe
htp:i/wwwscj.rolSEo/o20rezumateyo202009lSE%20r%20304%202009.htm
la datade 8.09.2013

Studiude caz
Analizati admisibilitatea cumulului dobinzii cu actualizarea debitului prin care se acoperi un prejudiciu
efectiv cauzat de fluctua{iile monetare in intervalul de timp scurs de la data scaden{eipAni ta plata efectivi a
sumei datorate. Actualizarea se constituie intr-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, in timp ce
dob0nda urmiregte acoperirea beneliciului nerealizat. Urmlriti cele doui ipotezein jurispruden{a dati.
"Prin decizia civild nr. 28 din 11.09.2012

pronunfatd
in dosarulnr. 30667132512011
TribunalulTimiq a
respins ca nefondat apelul declaratde PrimdriaB. imootrivasentinteicivile nr. 5352129.02.2012
a Judecitoriei
TimiEoara.
170
Drept comercial
Pentru a pronunla aceastd decizie, tribunalul a re(inut c6 in mod corect prin sentinla civild nr.
5352129.02.2012
JudecdtoriaTimiEoaraa admis actiuneaformulatd de reclamantaUniversitateaP, din Timigoara
impotriva pdrAteiPrimdria 8., care a fost obligatd la plata sumei de 118.000 lei, cu titlu de pre{, suma ce va fi
actualizatdcu rata inflaliei, calculatd de la data pronunldrii hotardriijudecitoreqti qi pdn6 la plata efectivd a debitului,
precum qi la plata dobdnzii legale calculate asupra debitului restant,de la data scadenteifacrurii seria AFF nr.
9030261106.05.2010
Eipdnd \a datapronun{driihotdrdrii.
in ceea ce priveEte solicitarea reclamantei de actualizarea sumei datorate cu rata infla[iei, prima instan!6 a
gdsit-o intemeiatdavdnd in vedere dispoziliile art.37L2aIin (3) C.proc.civ.Practicagi doctrina au permis cumulul
dobAnzilor legale cu despagubirile. in aceastdsirualie existd doud daune distincte, avdnd cauze diferite: una are ca
temei juridic art. 1088 alin. (1) din vechiul Cod civil, cealaltd art. 998 din acelagi cod, precum gi respectarea
principiului repardrii integrale a pagubei. Astfel, pe l6ngd dobdnda legald, ca dauni moratorie, pentru exeoutareacu
irfdrziere a obliga{iei care ii incumbS, creditorul poate pretinde gi alte daune, ce au caracter compensatoriusi care
sunt menite sd acopereprejudiciul cauzatprin erodareacrean{eidatoratdinflafiei, dupd ce aceastaa ajuns la scaden{d.
Valoareaacestuidin urma prejudiciu ar constain diferenladintre valoareanominalda creanleiEi valoareasa reald la
data executdrii,
Impotriva deciziei de mai sus-a declarat recurs pdrAta PrimAria B., solicitdnd modificarea ei, admiterea
a JudecdtorieiTimiqoara,schimbareain parte a hotdrdriigi,
apelului formulat impotriva sentin{eiw. 5352129.02.2012
pe cale de consecinf4,respingereacererii de acfualizarea sumei cu indicele inflafiei Ei de acordarea dobAnzii,avAnd
in vedere cd sentin{a judec6toriei gi decizia tribunalului sunt nelegale, impundndu-serespingereacererii de
act,nlizare a sumei cu indicele inflaliei qi de acordarea dobdnzii, acesteaneputdndfi cumulate.
Prin deciziacivila nr. 61 din 21,01.2013,
Curteade Apel Timigoaraa respinsrecursulpArdtei.
Pentru a decide astfel, instan{a de control judiciar a re{inut ca in spe{d nu este incident cazul de recurs
prevdzutde pct. 9 al art.304 C.proc.civ.,hotdrAreainstanlelorde fond de obligare a primErieipdrAteia plata atdt a
dobdnzii legale, cdt Ei a debitului acitalizat cu indicele de infla(ie nefiind lipsitd de temei legal ori datd cu incdlcarea
sauaplicareagregitda legii, cum nejustifrcatsus{inerecurenta.
Aceasta,intrucdt in materie comerciald,prin exceplie de la dreptul comun, se pot cere gi acorda cumulativ
daune-intereseaompensatorii qi daune-interesemoratorii, pdgubirea creditorului fiind prezumatd, conform art. 43
C.com., crean{a putAnd fi gi actualizatd cu rata infla1iei, imprejurare care nu reprezintd o dubl6 reparalie a
prejudiciului,ci o repararea sa integrald
Critica recurentei cd prin plata reacfualizatd a debitului a acoperit prejudiciul prezumat creat intimatului
reclamant,deci qi daunelemoratorii, nu poate fi primitd, dat fiind faptul cd potrivit principiului repardrii integrale,
ce sunt debite creditorului cuprind, in genere,
consacratde art. 1084 din vechiul Cod civil, ,,daunele-interese
pierdereace a suferit gi beneficiul de carea fost lipsit...".
Avdnd in vederecA naturajuridicd a dobdnzii estediferitd de naturajuridic6 a actualizdriiobligafiei cu rata
infla{iei, prima reprezentAndo sancfiune (daune moratorii pentru neexecutareaobliga{iei de platd), iar a doua
valoarearealda obligaliei baneEtila data efectuariiplAtii (daunecompensatorii),singuraconcluziecare rezultd este
aceeacdesteadmisibil cumulul acestoraqi, deci, nu se ajungela o dubld reparatie,ceeace ar constitui o imbogdlire
fdrd justd cavzd a creditorului.
debitoruluipentru executareacu intArzierea
in alte cuvinte,prin acordareadob6nzii se urmdregtesanc{ionarea
obliga{iei care ii incumb6, pe cdnd prin actualizareadebirului se urmdre;te acoperireaunui prejudiciu efectiv cauzat
de fluctuafiile monetarein intervalul de timp scurs de la data scadenfeiEi cea a plElii efective a sumei datorate.
Acfualizarea se constituie intr-o modalitate de repararea pierderii suferite de creditor, in timp ce dobAndaurmiregte
acoperireabeneficiului nereahzat.Agadar, naturajuridicd a celor doud instituJii este diferitd. in timp ce dobdnda
reprezintd pretul lipsei de folosinld, actualizareacu rata inflaliei urmdregtep6strareavalorii reale a obligafiilor
baneqti. Acordarea dobdnzii nu exclude actualizareadebitului, deoareceacesteaau temeiuri de drept Ei scopuri
diferite. Astfel, temeiul de drept inbaza cdruiadobdndaestedatoratdesteart. 43 C.com.,pe cAndactualizareaiqi are
principiului repardriiintegralea pagubei.
ra{iuneain respectarea
Sus{inerile recurentei in sensul ci termenul contractual nu ar fi fost respectat de partea advers6, fiind
prelungit, intervenind compensarearaportat la prejudiciile determinate de efectuarea cu intdrziere a lucrdrii sunt
a fost emis6cu mult dupd ce intimatul a frnalizat
neintemeiate,deoarecefacturafiscaldAFF nr. 9030267106.05.2010
lucrarea, care a fost preluatd cu proces-verbalde cdtre beneficiar, fEra obiec{iuni."
(Decizia nr.61 din 21 ianuarie 2013, inalta Curte de Casalie gi Justigie,Seclia a II-a civild
-aatoalizarea-61-21-2013
accesatla 28.08.2013)
http:lllegeaz.net/spete-drept-comercial/cumulul-dobanzii-legale-cu
1-1
Drept comercial
on INvATARE 14
UNTTATEA
pERSpEcrrvE AsupRA nonAilzrr iN n q.poRTURrLEDINTRBpRoFBSroNrgrI;
nonANna, REMITNERAToRTE;
oonANna. pENALTzAToARE;ronANra LEGALA -
srNrnzA

. cunoastereasi intelegerea institutiei
daunelor interese moratorii, aplicabile
profesionistilor pentru neandeplinireala scadentaa obligatiei de plata a unei sume de
bani;
.insusirea limbajului juridic si consecintelespecifice dreptului comercial, limbaj care
include notiunile de: dobandalegala; dobdndaremuneratorie,dobandapenalizatoare;
rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, clauza penald moratorie sr
intelegereaacestora;stabilireade corelatii cu dreptul civil si cu procedurainsolventei;
CONTINUT
l4.l
Dobanda legala; Dobanda legala remuneratorie si dobanda
penalizatoare
legala
Sistemul evaluarii legale a dobanzii moratorii , adica al determinariiex
lege a nivelului dobanziimoratorii la nivelul dobanziilegaleesteaplicabil
doar in ipoteza intazieiî in executareaunei obligatii monetare,corelata
cu lipsa unui inscris constatatorprin care partile sa fi evaluat conventional
prejudiciul cauzalprin intarziereain executareaobligatiei de plata.
Dobandalegalaestedefinita in doctrina(Dumitru, 2008, p.68 ) ca fiind ,,o
cota procentuala stabilita de lege, al carui cuantum depinde de un
parametru variabil si care se aplica la un capital dat, fie ca pret al folosirii
sale, fre ca daunepentru intarzierein executareaobligatiei".
Dobandamoratorie,are o reala functia repartorie,daca este prestabilita
intr-un procent anual raportat la capital si consta intr-o rata a dobanzii
legale, adica o suma forfetara, cu anumite exceptii, dintre care cele in
materiede instrumetede plata :cec,cambiesi bilet la ordin, independent
de prejudicul cauzatcreditorului,reprezintadobandalegalapenalizatoare,
astfel cum se indica in doctrina. (Dumitru, 2010, p,205 si urmatoarele
unde se dezvoltajustificarea alegerii pentru sistemul forfetar de repararea
prejudiciului)
Rata dobanzii legale, atat a celei remuneratoriicat si a celei legale
penalizatoare au ca reper, ca parametru variabil nivelul ratei dobdnzii de
referinld a Bdncii Nalionale a Romaniei, care este rata dobdnzii de
politicd monetardstabilitd prin hotdrArea Consiliului de administra{ieal
Bdncii Nafionalea Rom6niei.Determinareaacestor doua categoriia ratei
dobanzii prin parametrul indicat ut supra, constituie evqluarea legala a
daunelor interesemoratorii in cazul oblisatiilor de plata a unei sume de
r72
Drept comercial
bani.
Rata dobdnzii legale remuneratorii este stabilita la nivelul ratei
dobdnzii de referinld a Bdncii Nationale a Romdniei, iar nivelului ratei
dobAnziilegale penalizatoareestestabilitala nivelul ratei dobanzii de
referinld a Bdncii Nalionale a Romaniei, le care se aduga 4 puncte
procentuale, conform prevederilor art.3, alin.l si respectivalin.2 al
O G 1 1d i n 2 0 1 3 .
Nivelul ratei dobdnzii de referinld a Bdncii Nationale a Rom6niei va fi
publicat in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I, prin grija Bdncii
Nalionale a RomAniei,ori de cdte ori nivelul ratei dobdnziide politicd
monetardse va modifica.
Conform prevederilorart. 3, alin.3 din OG 11 din 2013, rata dobAnzii
legale remuneratorii si respectiv penalizatoare,stabilita in conditiile
prevazutela art.3 alin. (1), respectivalin. (2), dezvoltatemai sus, se
diminueaza cu 20o/o,pentru obligatii decurganddin acele raporturi
juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop
lucrativ, in sensulart. 3 alin. (3) Codul civil, adica,estevorba de acele
raporturi in care profesionistul nu are calitatea de subiect pasiv al
raportului obligational,ca debitor al obligatiei de plata a unei sume
de bani, decurg din exploatareaunei intreprinderi cu scop lucrativ.
Mai mult, in raporturile juridice care decurg din exploatareaunei
intreprindericu scop lucrativ, in sensulart. 3 alin. (3) Codul p.ivil si in
care profesionistul are calitatea de subiect pasiv al raportului
obligational,ca debitor al obligatiei de plata a unei sumede bani, rata
dobdnzii legale remuneratorii si respectiv penalizatoare, este cea
stabilita in conditiile prevazutela art.3 alin. (l), respectiv art.3, alin.
(2'):
- nivelului ratei dobdnzii legale remuneratoriieste stabilita la nivelul
ratei dobdnzii de referinyda Bdncii Nalionale a Romaniei;
'nivelului ratei dobdnzii legale penalizatoareeste stabilita \a nivelul
ratei dobdnzii de referintd a Bdncii Nalionale a Romdniei, la care se
aduga 8 puncte procentuale
Constatamca, in sistemulunificator al dreptului privat roman, civil si
comercial, instituit prin Codul civil, se mentine stabilirea unui nivel
distinct al ratei dobAnzii legale penalizatoare,in raporturile dintre
profesionigti gi intre acegtiaqi autoritdtile contractante,la nivelul ratei
dobAnziide referinldplus 8 puncteprocentuale,conform arl.2 , ahn.l,
diferit de cel al ratei dobanzii penalizatoare stabilita pentru alte
categorii de obligatii la nivelul ratei dobAnzii de referinld a Bdncii
Nalionale a Romaniei, la care se aduga 4 puncte procentualesi se
diminueazacu20%o .
Prevalenta, intietatea ratei dobanzii remuneratorii sau a celei
penalizatoare stabilite
conventional
in raport de dobanda
remuneratorie sau penalizatoare legala este cuprinsa in doctrina
(Bacanu,2000,Regimuljuridic al dobanzilor ed.II, Bucuresti:Lumina
Drept comercial
Lex, p. 33, Dumitru, 2008, p.61) aceasta din urrna dobanda
,,functionand" doar supletiv, in absenta stipulatiei exprese a ratei
dobanzii conventionale, caz in care ,,se va pldti dobdnda legald
aferentt'conform prevederilorart.2al OG 11 din 2013.
Am indicat ut supra ca, libertatea de vointa a partilor privitoare la
dobanda penalizatoare este circumscrisa manifestarii de vointa prin
care acestea determina, prin conventie, rata dobanzii, libertate
statomicitade prevederileart.1,alin.(1)al OG 11 din 2013,articolcare
vizeaza in aceeasimasurasi dobandaremuneratorie.
Limitele de manifestare a libertatii de vointa a partilor privitoare la
determinarea, prin conventie, a ratei dobanzii sunt trasate de
prevederilerart.S,alin.1 din OG l3l20l1 in raporturilejuridice carenu
decurg din exploatareaunei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensulart.
3 alin. (3) din Codul civil; dobdndanu poatedepiqi dob6ndalegaldcu
mai mult de 50o/ope an. Orice clauzd prin care se incalcd aceste
dispozilii este nuld de drept, si stipularea unei clauze privitoare la
dobandaprin care dobdndalegald estedepasitacu mai mult de 50o/ope
an, atrage sanctiuneadecdderii creditorului din dreptul de a pretinde
dobdndalegala.
Deci, partile raportului juridic care nu decurge din exploatareaunei
intreprinderi cu scop lucrativ, nu pot determina, prin conventie, un
nivelul al ratei dobanzii penalizatoare, pentru ipoteza neexecutarii
unei obligatii de plata a unei sumede bani la scadenta,cat si a dobanzii
remuneratorii, cu mai mult de 50% pe an fata de rata dobai2ii legale
penalizatoare,respectivremuneratorie,prevazutade art. art.3, alin.1 si
respectivalin.2 alOG 11din2013.
Sistemul unificator al dreptului privat roman, civil si comercial,
instituit prin Codul civil conferaprofesionistului, potential debitor al
obligatiei de plata a unei sume de bani, decurgand din exploatarea
unei intreprinderi cu scop lucrativ, libertatea determinarii prin
conventie, a nivelului ratei dobanzii penalizatoare,pentru ipoleza
neexecutariiunei obligatii de plata a unei sumede bani la scadenta, cat
si a dobanzii remuneratorii, libertate ce nu estejalonata , astfel ca in
cazul oricaror altor obligatii, cu mai mult de 50ohpe an fata de nivelul
ratei dobanzii legale penalizatoarerespectiv renuneratorii.
,,Stipulatia expresa" cu trimitere la a nivelului dobanzii remuneratorii
si penalizatoareconventionale,indicata in prevederlle art.2, alin.1, al
OG 13/2011inseamnaneandoielinicincheiereainscrisuluiconstatoral
contractului, interpretareconfirmata si de prevederileart.6, teza I, al
OG 13/2011conform caruia,< Dobdnda trebuiesdfie stabilitdprin act
scris.,,
Numai stipulata hind in contract rcla dobanzii penalizatoare
conventionale, pentru ipotezaneexecutariiunei obligatii de plata a unei
sume de bani la scadenta, se va inlatura de la aplicare, in ipoteza
rala dobanzii penalizatoare legale. Per a contrario, in lipsa
intarzierii in executarea obligatiei,
174
Drept comercial
conventiei partilor, pentru ipoteza neexecutariiunei obligatii de plata a
unei sume de bani la scadentase va aplica ex lege, rata dobanzii
legalepenalizatoare .
O prima perspectivaeconomica asupra consecintelorsistemului de
evaluarelegala a dobanzii moratorii esterelavata in doctrina (Dumitru,
2010, p. 233 -234)in opinia careiasistemulestein profitul debitorului
si in detrimentul creditorului, datorita raportului dintre valoarea
dobanzii legale si repararea integrala a prejudiciului cauzat prin
intarzi,ere,dobanda legala fiind mai mica, deizorie comparativ cu
valoarea reala a prejudiciului, debitorii fiind
incurajati sa nu isi
executeobligatiile de plata si orienteazaacestesumecatreplasmente,
practicace a fost intalnita in perioadelede inflatie 1990-2000.
La nivelul ratei dobanzii legale se raporteazasi dreptul creditorului
la daune interesesuplimentare,precum si cumulul dobanzii cu daune
interese suplimentare,prevazvt de art.1535, alin.2 si 3, analizat de
doctrina(Dumitru, 2010, p.346-347, Baias, Chelaru,Constantinovici
Macovei, 2013,p.1632si Mateescu,2012, p.64) in scopul repararii
integrale a prejudiciului suferit ca urrnare a neexecutarii, conform
prevederilorart. 1531din Codul civil .
Doctrina, in doctrina (Dumitru, 2010, p.346 si urmatoarele , cu
trimitere, la subsolul nr.6, atat la clauzele de indexare a crentelor
decurgand din contract, cat si la clauza de revizuire a contractelorhardship, ambele dezvoltate si in Vasilescu,2012, p. 148_-149), a
stabilit compatibilitatea dobanzii moratorii cu indexarea creantei,
precum si incompatibilitateaindexarii dobanzii moratorii.Indexarea
creanteiestedefinita in definita in doctrina(Dumitru, 2010, p.346 si
urmatoarele)ca "procedul de reevaluarede plin drept, automat, a
cuantumului sumei care constituie obiectul obligatiei pecuniare, in
raport de variatia unui indice de referinta, cum ar fi cum ar fi cursul la
zi al unei monede straine, pentru acoperirea deprecierii valorii
monedei nationale."Compatibilitateadobanzii moratorii cu indexarea
creantei este oglindita in Decizia 722123.02.2010
a lnaltei Curti de
a Inaltei
Casatiesi Justitie,SectiaComerciala(Decizia 722123.02.2010
Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala accesata pe
http :II www.scj.roI SEo/o2jreztmate%o2}Z)
22o/o207
22
| 0I SBo/o20ro/o207
%202010.h1min 0 8.09.20I 3) :
"Netura juridica a celor doua institutii este diferita. In timp ce
dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, actualizarea cu rata
inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti.
Acordarea dobanzii nu exclude actualizarea debitului, deoarece
acestea au temeiuri de drept in baza caruia dobanda datorata este
data de art.43 Cod Comercial, iar actualizareq isi are ratiunea in
respectareaprincipiului repararii integrale a pagubei.
De asemeneaprin acordarea dobanzii se urmareste sanctionarea
debitorului pentru executarea cu intarziere a obligatiei care ii
incumba,pe candprin actualizareadebitului se urmaresteacoperirea
unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul de
timp scurs de la data scadenteisi cea a platii efectivea sumei datorate.
t75
Drept comercial
Asadar in mod intemeiat instanta de apel a admis cerereareclamantei
privind cumulul dobanzii cu actualizarea, retinand ca actualizarea se
constituie intr-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor,
in timp ce dobanda urmaresteacoperirea beneficiului nerealizat."
Dovada platii dobanzii se face conform regulilor instituite in Codul
civil in materie de dovada platii. DobAndacuroastedispoziliidistincte in
raporturile juridice cu element de extraneitate, unde estestabilitao rata
fixa de 6%ope an atunci cdnd legearomAndeste aplicabild qi cdnd s-a
stipulat plata in monedl strdind.
14.2 Cbuza penala moratorie
Daunele interese moratorii pot fi stabilite de parti prin contract, prin
intermediul cla:uzeipenale moratorii, uzual denumit si ,,penalitati de
intarziere", determinandu-se in mod procentul, ca procent pe zi de
intarziere din creanta principala datorata , mecanism conceput ca un
mijloc de evaluareaconventionalaa acestor daunelor si avand un
regim juridic distinct de cel al dobanziiconventionalemoratorii, regim
evidentiatin doctrina,si oglindit in Decizia 8ll7 .01.2012a Inaltei Curti
de Casatiesi Justitie,SectiaComerciala(Decizia 8l 17.01.2012a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala, accesata pe
http ://www scj.rolcautare_decizii.asp):
"Din aceasta perspectiva, in considerareq caracterului reparator al
clauzei penale, consacrat de art. 1087 Cod civil, care face parte din
dispozitiile referitoare la daunele-interesedatorate de debiLorpentru
neexecutqreq contractului, si qrt. 1066 Cod Civil care precizeaza
caracterul sanctionator al acesteia,rezulta ca excutareaclauzei penale
nu este conditionata de dovedireaexistenteisi intindereaprejudiciului.
In speta, o atare evaluare a prejudiciului a fost efectuata de parti in
momentul incheierii contractului, cand au stabilit ca in ipoteza
incetarii acestuia inainte de termen, parata in calitate de locatar
datoreazadespagubiri echivalentecu chiria aferentapentru trei luni"
Clauza penala este definita de art.l538, alin.l al Codului civil , cd
fiind, aceeaclauzaprin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga
la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale,
definitia data avand o seferalarga de cuprindere,in care selocalizeaza
si evaluarea conventionalaaneexecutarii la termen a obligatiei de a
plati o sumade bani, definitie oglindita in Decizia 1105/15.03.2011
a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala (Decizia
1105/15.03.2011
a InalteiCurti de Casatiesi Justitie.SectiaComercial.
accesata
pe
http:llwww.scj.rolSB%o2}rentmateo/o2j2jl2lSCo/o20llo/o20deco/o20roh2
08%202012.htm
in 08.09.2013in 08.09.2013).
"Aceasta deoarece ceea ce art. l0B2 Cod Civil a reglementat legal
printr-o norme dispozitiva, anume obligarea debitorului lq daune
interesepentru neexecutareaobligatiei qsumate,au reglementatpartile
conventional prin clauza penala cuprinsa in art. I0 din contractul de
construire, evaluarea anticipata a despagubirilor pentru neexecutarea
obligatiei contractuale de predare la termen a locuintei contractata catre beneficiara.
t76
Drept comercial
In atare situatie, cum pe baza probelor administrate, care exced
prezentului control de legalitate s-a constat neexecutarea obligatiei
contractuale asumata de recurenta, in mod corect instantele eu dat
eficienta clauzei penale care potrivit art. 1069 alin, (1) Cod Civil
r<este o compensatie a daunelor-interese, ce creditorul sufera din
neexecutarea obligatiei principale < si au obligat-o pe recurenta la
plata de penalitati pentru perioada anterioara cesiunii contractului de
antrepriza."
Mecanismul contractualal clauzei penale moratorii este dezvoltat in
doctrina (Vasilescu,2012, p, 538-542,Pop,Popa,Vidu,2012, p.316377), iar acestia din urma identifica atat avantajele/utilitatea,cat si
inconvenienteleclauzei penale. Dintre avantaje, evidentiem rolul
cominatoriu al clauzei penale, de mijloc de presiune asupradebitorului,
rol producator de efecte in ipoteza in care, nivelul clauzei penale este
augmentat. Debitorul poate fi constrans prin stabilirea unui
nivel
plata
ridicat al clauzei penale sa isi executela termen obligatia de
a
unei sume de bani.
Previzionamaici, unul dintre aspectelelarg dezbatutede catre doctrina
si anume mutabilitatea clauzei penale, masura in care aceastapoate fi
modificata de catre instantade judecata,aspectcaruiaCodul civil ii da
reglmentareacuprinsain art. 1541."Penalitatea
vadit excesiva"fata de
prejudiciul pe carepartile puteausa il prevadala incheiereacontractului
poate fi redusa judiciar, adica, sub aspectul cuantumului de catre
instantade judecata,conform prevederilor art, 1541,alin. L.pct.b, dar
trebuie sa ramana superioaraobligatiei principale, orice stipulatie
contrarafiind consideratanescrisa.
ln concluzie, in lipsa evaluarii conventionale de catre parlr a
prejudiciului cauzatprin intarzierea in executareaobligatiei de plata a
unei suma de bani, se vor aplica regulile evaluarii legale,cuprinse in
reglementarea dobanzii legale penalizatoare, indicate ut supra.
Utilitatea pentru creditori a sistemului de evaluarelegala a dobanzii
penalizatoareeste incontestabila.Avand ca finalitate asigurarea
protectiei creditorului prin asanarea situatiei sale in cazul in care,
debitorul nu si-a indeplinit obligatia de plata a unei sume de bani la
data scadentei,,,functionarea" sistemului de evaluarelegala a dobanzii
penalizatoare si masura in care finalitatea urmarita prin instituirea
acestuiaestetangibila sunt perspectiveeconomicecarevor fi dezvoltate
in cele ce urneaza
Despre evolulia ratei dobdruii de politicd monetard relinem cI de la 1
septembrie 2011,, rata dobdnzii de referinld a Bdncii Nalionale a
Romdniei este rata dobdnzii de politicl monetard. Valoarea ei se
stabilegteprin hotdrdreaConsiliului de administraliea BNR (conform
art.3. (1) din Ordonanlal3l20l1).
PAndin octombrie2011,evolulia rate dobAnziide referinfda BNR a
fost in acordcu tabelul gi graficul anexate:
t77
Drept comercial
Valabili in luna:
Raradobinzii
1:.:f::i"!i
a nNn
octombrie201I
i7o) 1
:;
61<
decembrie2010
''-
...: )
8,00i
decembrie2009
A""".Uti"
ZOOS
10,25,
.---
decembrie2007
'-
7 , 5 01
---...---j
J"".*frr"too;
8 , 7 5|
decembrie
2005 I
.^.:
decembrie
2004 |
7,50
17,96
decembrie
2003
20,41
i-
,' .
decembrie
20,40
2002
'.'''
Sursa:http://www.bnro.ro/Rata-dobanzii-de-referinta-a-BNR,-istoric-3336.aspx
Evolu{iaratei dobdnziide politicd monetardesteredatl de graficul de mai jos:

Graficul nr. I : Evolufia ratei dobdnzii de politicd monetarddin ianuarie 2002 - februarie 201
7.00Y0
6.00%
5.00%
4.00%
3.00%
2.00o/o
1.00%
0.00%
10ct.20136n0v.2013
9ian.20145feb.2014
6ian.20123feb.2012
30mar.2012
3mai20132iu*20136auq.2013
Sursadatelor:htp://www.bnro.rollndicatori-de-politica-monetara-1744.aspx
178
Drept comercial
dobanda legala; dobhnda remuneratorie, dobanda penalizatoare; rata dobanzii de
referinta a Bancii Nationale a Romaniei, clauza penald moratorie;
juridicesiecomomiceasupraplatilor
7. Apan,R.D.,Sabau,S.,2014,
Perspective
innumerarefectuate
de catreprofesionisti,AnaleleUniversitdliiOvidiusConstanla.
Seria:$tiinle Economice- Vol. XIV,
Nr.1/2014
8. Baias, Fl.A, Chelaru,E,Constantinovici
R, Macovei I , coordonatori,2013, Noul Cod Civil,
pe
Comentariu articole,C.H.Beck,
9. Carpenaru,
S.2007,Dreptcomercialroman,editiaaVI revizuitasi adugita,UniversulJuridic,p.420449;
juridic al dobanziimoratorii,Bucuresti,
10. Dumitru,M.,2010,Regimul
UniversulJuridic,
1l. Mateescu,
A.M., 2012,Dobandalegalapentruobligatiibanesti,Hamangiu,
12. Pop,Popa,
Vidu, 2012,Tratatelementar
dedreptcivil.Obligatiile,Universul
Juridic.
9. Turcu, I.2011, Noul Cod Civil. Legeanr287/2009.Cartea V Despreobligatii art.1164-1649.
Comentari
i si expIi catii, Bucuresti,EdituraC.H.Beck,p.
265,585-6I 0;
10. Vasilescu,
P.,Dreptcivil. Obligalii,Bucuresti,
Hamangiu,
2012.
14.3SURSEJIruSPRUDENTIALE
Studiidecaz- ilobanda
8. Decizia nr. 61 din 2l ianuarie2013, inalta Curte de Casalieqi Justi{ie,Secliaa II-a civild http:lllegeaz.net/spetedrept-comercial/cumulul-dobanzii-legale-cu-actualizarca-61-21-2013
accesatla 28.08.2013
9 . Decizia 722 din 23.02.2010a Inaltei Curti de Casatiesi Justitie,SectiaComercialaaccesatape
htp://www.scj.rolSE%o20rezumateo/o202010/SE%20r%20722%20722%202010.htm
in 08.09.2013
10.Decizia nr. 13, din 7 octombrie2009, Curteade Apel Cluj, SecfiaComercialdde ContenciosAdministrativ Si
Fiscal, accesatape http:i/wwwjurisprudenta.org/Search.aspx
ll.Decizia nr.304 din 4 februarie 2009, inalta Curte de Casalie si Justilie Secfia comerciald, accesatape
http://www.scj.ro/SE%20rezumateo/o202009/SE%20r%20304%202009.htm
la datade 8.09.2013
LUCRARE DE VERIFICARB nT.I

Studiu de caz
Analizafi reperele cumulului dob6nzii si a ratei inflafiei astfel cum rezulti din jurispruden{a dati,
a admisin parte
,,Prinsentintanr, 3048din 23 februarie2009,TribunalulBucuresti,secfiaa VI-a comerciald,
ac{iuneaformulatade cdtrereclamanta-pdrdtd
SPITALULCLINIC
SC LW. SRL, impotrivap6rdtului-reclamant
JUDETEANDE LIRGENTACnetOVe si a respins,ca neintemeiatd,
a pdrdtului-reclamant;
cerereareconven{ionald
179
Drept comercial
ca o consecinfda admiterii in parte a cererii principale,a obligat pdrdtul-reclamantsd pl6teascdreclamantei-parate
sumelede 165.229,89lei, cu titlu de chirie, 10.899,35lei pret service,67.659,71leidobdnddcalculatdpdnd la data
de 29 octombrie 2007, precum .sidobdnddin continuare,calculatdasuprasumei de 116.129,24lei, pAndla achitarea
acesteia,73.312,30lei contravaloareaparaturiqi 9.462,53lei cheltuielide judecatE.
Pentru a pronunfaaceastAsentintd,prima instanfda refinut cA pA4ile au incheiat la data de 08 august2002
dreptul de folosinfi asupra
contractul nr.28.102, in temeiul ciruia reclamanta-p6rdtd
a transmispdrdtei-reclamante
programului informatic H.M. cu licenld pentru 40 de posturi de lucru, chiria frind stabilitd la suma de 3.300 Euro
A mai
lunar, la care se addugaTVA, care urna a fi plAtitAin 15 zile de la emitereafacrurii pentru luna precedentS.
a mai pus la dispozi{iapdrdtei-reclamante
10
constatatci prin actul adilional nr. 15838 din 2003, reclamanta-p?rdtd
stalii de lucru, pentru o chirie de 82,5 Euro lunar, fbr6 TVA, iar ulterior contrac.tula fost prelungit expres prin actul
adilional nr. 3 pdnb la data de 3l decembie 2004, chiria modificAndu-seincepdnd cu data de 09 august2004 la suma
de 3.371.115ROL lunar, fira TVApentru fiecare post de lucru. Prin actul adilional nr. 5, incepdndcu data de 08
septembrie2005, numdrul de posturi de lucru pentru care s-a acordatlicen{a s-a majorat la 57, iar contractula fost
prelungit prin acteadilionalepdnd la 31 decembrie2006.
Din concluziile raportului de expertizdcontabilSefectuatit cavzd,instan{ade fond a constatatca, in temeiul
contractuluide inchirierew.28.10212002,in perioadamai 2003 - iunie 2006, chiria datorati a fost de 696.960,29Iei,
a achitat suma de 531.730,40lei. Cum contractuleste legeapArtilor,potrivit art.969 C.
din care pArAta-reclamantd
civ., Tribunalul a obligat pdrdta-reclamantdla plata diferenlei neachitate,de 165.229,89lei. In acest context, a
de acordarepentru aceeagiperioadda dobdnzii legalepentru
apreciatca fiind nejustificati cerereareclamantei-parate
leului, consider6ndc6 ambele
intdrziereapl61ii chiriei qi a unei sume care sd reprezintecontravaloareadevalorizdrii
pretenlii au acelagi izvor, respectiv dezddundri pentru intdrzierea pldlii. Cum pA{ile nu au prevdzut in contract o
clauzd privind ac|ttalizareadebitelor in raport de inflafie, iar aceastas-a incadrat in limite previzibile, prima instantd
a apreciatci pot fi acordatenumai dobdnzilelegale,al cdror cuantumcalculatpdnd la data de 29 octombrie 2007,
estede 23.222,98lei.
Pe de altd parte, instanfa de fond a mai refinut c6, o datl cu incheiereacontractului de inchiriere a pachetului
informatic H.M., p64ile au semnatqi contractulde servicenr. 28.103din 8 august2002 - avAndca obiect intretinerea
periodic[ si service-ul operativ pentru sistemul informatic ce utiliza programul. Valoareaprestatiilor reclamantei
pdrdtea fost stabilitdla suma de 2.700 Euro lunaq la care se addugaTVA, plata urmAnda se face in termen de 30 de
zile de la emitereafacturii pentru luna anterioarA,clauzeleprivind termenul de valabilitate fiind similare cu cele
cuprinsein contractulde inchiriere.
Din conlinutul raportului de expertizi, Tribunalul a constatat cd, in perioada mai 2003 - iunie 2006,
a achitat240,454,7lei, astfelincAt,in
contravaloareaservice-uluia fost de251.234,05lei, din carepdrdta-reclamantd
temeiul dispoziliilor contracfuale,a obligat-ope aceastadin urmd la plata diferenteineachitate,in sumdde 10.899,35
lei si, in considerareaargumentelordeja expuse,a obligat-o qi la plata dobdnzii legale de 4.436,73 lei, dar nu si a
contravaloriidevalorizdriimonedei.
in ceeace priveqteechipamentelehardware,a refinut cd intre pdrti s-au incheiat contractelew,2347 din 09
a
decembrie2002, nr. 16441din 10 iunie 2003 gi w.22487 din 08 august2003, in temeiul cdrorareclamanta-pdrdtd
transmis gratuit pdrAtei-reclamante
dreptul de folosinla asupra unor servere qi stalii de lucru destinateutilizarii
aplicaliei informaticeH.M. Prima instanlaa luat act de imprejurareacd, dintre acesteechipamente,pdrAta-reclamantd
doar serverulmenfionatin procesul-verbalincheiat de pdrfi la data de l1 august2003,
a restituit reclamantei-pdrdte
esteproprietara
iar valoareaechipamentelornerestituiteeste de 73.312,30lei. Constat6ndatdt cd reclamanta-paratA
qi-a exprimat ferm op(iuneade a le pdstra,instan{ade fond a obligat-o pe
acestorbunuri, dar gi ca pArAta-reclamantd
cea din urmd la plata valorii actualea echipamentelor.
prima instanfaa constatatcd pArdta-reclamantiisi invocd propria culpd,
Din analiza cererii reconven{ionale,
respectivcd ea insdgi nu a respectatdispoziliile legale privind procedurade incheierea contractelor.Cum nimdnui
nu-i estepermis sd invoce propria culpd pentru a obline efectejuridice care sd o exonerezede obligafiile asumate,
corelativ unor prestalii deja efecruatede cocontractant,Tribunalul a respins cerereareconventionalS,fEr6 a mai
examina dacd procedurade incheierea contractelortrebuia sd fie cea pentru achizi[iile publice si, in caz afirmativ,
dacda fost respectatdsaunu.
Impotriva acesteisentin{eau declaratapel ambelepArfi qi prin Decizia nr.276 din 11 iunie 2009 Curtea de
Apel Bucuresti,sectiaa VI-a comerciald,a admisapelul formulat de apelantaSC LW SRL BUCURE$TI, a schimbat
in parte sentinta comerciald atacatd,in sensul ca a obligat pdrdta-reclamantdla plata c6tre reclamanta-pdrdtagi a
sumelor de 20.621,71lei, reprezentAndcontravaloareaactualizdriidebitului principal de 176.129,24lei 9i 9.986,19
lei, reprezentAnd
cheltuielidejudecatain fond.
A menlinut celelaltedispozilii ale sentinlei.
A respins ca nefondat, apelul declarat de apelantul SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA
180
Drept comercial
CRAIOVA:
A obligat intimaful SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA CRAIOVA ]a plata citre apelantaSC
I.W. SRL BUCURE$TI a sumeide 8.171,7lei, cu titlu de cheltuieli de judecatain apel.
Pentru a hotari astfel instan{ade apel a relinut ci singura criticd pe care apelantul- p6r6t Spitalul Clinic
Judelean de Urgen!6 Craiova o aduce sentinlei ataaatevizeazd modul in care prima instanF a solufionat cererea
reconvenlionald; cit nici un contraargumentnu a fost formulat in combatereadispoziliilor de obligare a spitalului la
platd - ceea ce face ca, in considerareacaracteruluidevolutiv al apelului, acesteasd nu mai formeze obiect al
examindrii; cd in motivele de apel ale apelantului-pdrdt,acestanu aduce nici o critic6, in fapt, considerentelor
re{inute de prima instanfd,viz?nd invocareapropriei turpitudini a par{ii, ci reia doar sus(inerilelegate de pretinsa
incdlcarea procedurii achiziliilor publice; cd in mod abuziv apelantul-pArdt
incearcdsd se desprindddintr-un raport
gi-arespectatobligaliile asumate.
contractual,in condiliile in careparteacocontractantd
Examindnd apelul declarat de apelanta-reclamantl Curtea re{ine cE ac{iunea acesteia urmdreqte repararea
prejudiciului cauzat de c6tre SPITALUL CLiNIC JUDETEAN DE URGENTA CRAIOVA prin neindeplinirea
obligafiei de plat6 asumatdcontractual;ca gregit prima instanlEa respinscerereareclamantei-p6rdte
de acordarea
actualizdrii sumei datorate,in temeiul contractelor intervenite intre pdrli, motivat de faptul ce pa{ile nu au prevdzut
in contract o clauzd privind acinlizarea debitelor in raport de infla{ie, dar qi cd atdt acfializarea, cdt qi dobdnda
legala au acelaqiizvor - dezddundripentru intdrziereapldlii; cd nu existd nici o justificare, pentru a nu se permite
cumulul dobAnziicu actualizareacreantei,cele doud institulii avdndnarurdjuridicddiferitd; c6 acordareadobdnziinu
exclude actualizareadebitului, deoareceacesteaau temeiuri de drept qi scopuridiferite gi cd din raportul de expertiza
efectuatin fata primei instante,rezultd ci suma reprezentdndactualizareadebitului principal estede 20.627,11lei.
impotriva acesrei decizii a declarat recurs pdrdrul SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA
CRAIOVA, invocAnd dispozi{iile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. in temeiul cdrora a solicitat admiterearecursului,
modificarea in tot a deciziei, cu consecin{aanuldrii contractului de inchiriere nr. 28102 din 8 august 2002 qi a
contracfului de service nr.28103 din 8 august 2002 pentru cauz6 ilicita, precum qi a actelor adilionale urnare a
aplicdrii principiului anuldrii actului subsecventca urmare a anuldrii acfului anterior,precum gi exonerdriispitalului
de la plata sumei de 20627,71lei reprezentdndcontravaloareaactualizdriidebitului principal de 176.129,24lei cu
rata inflaliei.
In dezvoltareain fapt a recursului s-a susfinut in esen[6,ca la incheiereacontractelorau fost nesocotite
prevederileOUG nr. 6012001intrucat pentru atribuireacelor doui contractede servicii gi a actelor aditionalenu au
fost ini{iateprocedurilelegalede achizilieprevdzutede OUG nr. 60/2001,astfelcd actelorjuridice le lipseqteuna din
condigiile esengialepentru valabilitate, cauza licitd; cd societateapdrdtd a reugit sd stabileascdunilateral pretul
prestaliei,avantajpermis prin nerespectarea
de c6tre autoritateacontractantda prevederiloriegaleprivind achizi{iile
publice; cd nu au fost probate informaliile societdlii pdrAte,potrivit cdrora contractelear fr fost incheiate prin
aplicareaproceduriicererii de ofertdqi cd potrivit art. 13 din OUG nr. 6012001,autoritateacontractantdare dreptul de
a aplica procedurade cererede ofertd numai in cazul in care valoareaestimatdfdrd TVA a contractuluide achizilie
publica estemai micd decdtechivalenfulin lei al sumei de 40.000 Euro; cd valoareatotald a contractelordepdqegte
cu
mult pragul impus de 40.000Euro.
Referitor la obligarea spitalului si la plata sumei de 20627 lei reprezentAndcontravaloarea act'ralizdrii
debitului de 176.129lei cu rata inflafiei s-a ardtatcd prin cumulul dobdnzii legalecu actvalizareasumei, cuprinzAnd
rata inflaliei s-a creat o situagieinadmisibild,deoareceprejudiciul a fost acoperitprin dobdndalegalaqi cd prin acest
cumul s-a ajuns la o dubl6 repara{ie,la o imbog6firefErdjust6 cavzda creditorului.
Intimata SC I.W. SRL a formulat concluzii scriseprin carea solicitatrespingerearecursuluica nefondat.
Din examinareaactelorde la dosarprin prisma motivelor de recursqi a dispoziliilor legaleincidentecauzeise
apreciazd cd instanla de apel a pronunfat o hotdrdre legald qi temeinicd care nu poate fi reformatd prin recursul
declaratde pArAta.
Analizdnd cerereareconventionald,se constatdcd pdr|ta-reclamantdisi invocl propria culp6, respectivcd ea
.
insdginu a respectatdispoziliile legaleprivind procedurade incheierea contractelorconform OUG nr. 6012001
In condiliile in carenimdnui nu-i esteingaduit s6 igi invoce propria culpd pentru a obline protectiaunui drept,
instanfa de apel a apreciat corect cd in mod nelegal pArAtulincearcd s6 se desprind6dintr-un raport contractualin care
partea cocontractantlsi-a respectatobligaliile asumategi a efectuatdeja prestaliile gi a statuatlegal cd nu se mai
impune sd se examinezedacdau fost incdlcatesaunu dispozi(iileprivind proceduraachiziliilor publice.
$i ultima criticd estenefondatd,instantade apel aplicdndcorectdispoziliile art. 1084C, civ.
Natura iuridicd a celor doud instirutii estediferitd.
in timp ce dobAnda reprezintd,preful lipsei de folosinfd, actualizareacu rata inflaliei urmdregte pAstrarea
valorii realea obligaliilor binegti. Acordareadob6nziinu exclude actua\zareadebitului,deoareceacesteaau temeiuri
de drept gi scopuridiferite.
181
Drept comercial
Astfel temeiul de drept inbaza cdruia dob6ndaeste datoratdeste dat de art. 43 C. com., iar actualizareaiqi are
ra{iuneain respectareaprincipiului repardrii integrale a pagubei.
De asemeneaprin acordareadobdnzii se urmdreqtesanc{ionareadebitorului pentru executareacu intdrziere a
obligaliei care ii incumb6, pe cdnd prin actualizareadebitului se urmdreqteacoperireaunui prejudiciu efectiv cauzat
de fluctua{iile monetarein intervalul de timp scurs de la datascadenteigi cea a plalii efective a sumei datorate.
Agadar, in mod intemeiat instanla de apel a admis cererea reclamantei privind cumulul dobdnzii cu
actualizarea,refinand cd actualizarease constituie intr-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, in
timp ce dobdndaurmdreqteacoperireabenehciului nerealizat.
Pentru considerenteleexpuse sc constatAcd hotdrdreanu este afectatdde motivul de nelegalitate prevdzut de
art.304 pct. 9 C. proc. civ., incdt in temeiul art.312 C. proc. civ. inalta Curte urmeazi a respinge recursul pArdtei ca
nefondat.
Fdcdndaplicareadispoziliilor art.274 C. proc. civ. se va obliga recurenh sA pldteascdintimatei-reclamante
sumade 75l4,l4lei cheltuielide judecatd.
PENTRUACESTE MOTIVE
iNwuranre LEGrI
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de p6rdtul SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA
CRAIOVA impotriva deciziei nr. 276 din I I iunie 2009 a Curlii de Apel Bucuregti, sectia a VI-a comercial6.
Obligd recurenta-reclamanti
sa plateascaintimatei-reclamante
sumade 7 514,14lei cheltuieli de judecatd,
Irevocabild.
Pronuntatdin gedinldpublicd, astdzi23 februarie 2010."
(Decizia 722 din 23.02,2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala accesata pe
http:lllegeaz.net/spete-drept-comercial-iccj-2010/decizia-722-2010
in 08.09.2013)
r82

Drept Comercial Sem.i PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Comercial Sem.i PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept comercial

Conf. univ. dr. RodicaDianaApan

MANUAL DE STUDIUINDIVIDUAL PENTRU

T]NTVERSITATEACRE$TINA ..DIMITRIE CANTEMIR'

Conf. Univ. Dr. RodicaDianaApan

si CONFORM CODULUI INSOLVENTEI

PERSPECTIVE DOCTRINARE, JURISPRUDENTIALEASUPRA

genezaqi evolulia diferitelor institutii ale dreptului comercial;

CONCEPTESI TERMENI DE RETINUT

Incercuili rdspunsurile corecte (tntrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

LUCRARE DE VERIFICARE nr.l

OBIBCTIVBLE UNITATII DE INVATARE 2

CONCEPTESI TERMENI DE RETINUT

Prin acord de constituire

Are obligatiasa solicite

Poatesa isi constituie

Prin acordul de constituire

Membrii unei h pot fi

TEST DE AUTOEVALUARE nr. 2

2.1.2.SURSE JURISPRUDENTIALE: Patrimoniulde afectatiune- Studiude caz

LUCRARE DE VERIFICARE nT.2

Si se analizezerispunderea persoaneifizice autorizate in acord cu jurispruden{a dati.

"Prin sentin[acomercialdnr.4400din 26 martie 2008 Tribunalul Bucureqti,Sec{iaa VI-a comercialda admis

OBIECTIVELE I.INITATII DE INVATARE 3

. Cunoastereasi intelegereanotiunilor de societatesimpla si asocierein participatiune;

ln ipotezaconstituiriiuneiproprietaticomunea asocierii,in conditiile

CONCEPTESI TERMENI DE RETINUT

2 . Bodu, 5., Clauzaleonina,RevistaRomanade Drept Privat, nr.5l20l3:

CatanaR., 2013,Drept comercialin Power-poinl,Bucuresti,Ed. Juridica,p,49-51;

TEST DEAUTOEVALUARE nr. 3

incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

3.2.1.SURSEJ(TSPRIIDENTIALE - Asocierein participatiune

1 . Decizianr. 1849din25 aprilie2013,inaltaCurtedeCasa{iesi Justilie,Secliaa II-a civil6,accesata

LUCRARE DE VERIFICARE nr.3

. Cunoastereasi intelegereaconceptului de patrimoniul propriu, distinct si autonom al

CONCEPTESI TERMENI DE RETINUT

TEST DEAUTOEVALUARE nr. 4

Incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot ayea o varianta corecta cle

LUCRARE DE VERIFICARE nr.l

Prin intermediulprimei intrebdri,instanfade trimitere solicitd,in esenld,sd se stabileascddacd regulamentul

Astfel, in ceea ce privegte competenlajurisdiclionald, la articolul 3, regulamentulnu prevede decAt doud

sediu social se presupunecE o demonstreazl(HotdrdrileEurofood IFSC, punctul 34, qi Interedil,punctul 51,

Pentruacestemotive, Curtea(Cameraintdi) declard:

Regulamentul(CE) w. 134612000al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenfE

(Hotdrdrea curlii (Camera intdi) din 15 decembrie 2011 in

cavza C-19112010, accesata pe

OBIECTIVELE IINITATII DE INVATARE 5

Asociatii anumitor tipologii societarecu personalitatejuridica, prevantte

5.2 Pozifionarea creditorilor socie{i{ii in raport cu patrimoniul

Practica ne releva si aici, din perspectiva potentialului litigiului,

exercita dreptul prevazut de art.66, alin.2 pe durata societatii,v.

CONCEPTE SI TERMENI DE RETINUT

lncercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

"Prin actiuneaformulatd si inregistratdpe rolul acesteiinstanlecu nr. 3541288i2008contestatoarea

Daca persoanajuridica, conform prevederilor art.193,alin.(1) din Cod

an inequitable result" (ln Mancorp,

lnc.v.Culpepper,802 S.W.2d 226(Tex.l990) citat in E.Miller,

CONCEPTE SI TERMENI DE RETINUT

TEST DE AUTOEVALUARE nr. 6

incercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea o varianta corecta de rdspuns)

Studii de caz - Fraudarea creditorilor

LUCRARE DE VERIFICARE nT.6

Dezvoltafi componenta "inten{iei"