Sindromul Stockholm

Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime rpite sau captive care, n timp, ncepe s simpatizeze cu rpitorul. Persoanele captive ncep n a se identifica cu rpitorii, ca i un mecanism defensiv, din teama de violen. Micile semne de buntate venite din partea rpitorului sunt amplificate, ntruct intr-o situaie de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiie imposibil. ncercrile de evadare sunt i ele percepute ca i o ameninare, ntruct ntr -o tentativ de evadare, exist marele risc ca cel rpit s fie afectat i rnit.

Ca i o consecin, victima devine hiper-vigilent n privina nevoilor rpitorului i netiutoare n privina propriilor nevoi. Separarea de rpitor devine tot mai grea pentru victim, intrucat ar pierde singura relaie pozitiv format - cea cu rpitorul.

Asta spune definitia de pe wiki. Pentru ca "stiinta" se chinuie ca de fiecare data sa explice lucruri aparent inexplicabile. Insa legatura intre economie si fenomenul mentionat este una si mai interesanta. Explicatia este data de catre David Corn si Kevin Drum pentru cine are curiozitatea sa vada acestinterviu excelent.

Cand oamenii aud pentru prima data de un eventual colaps economic, reactiile sunt exact aceleasi ca ale unui captiv caruia i se propune o tentativa de evadare. Exact ca ale unui Prikoke din poveste. Si brusc li se face teama de schimbare. Si incep sa se intrebe: oare nu exista nici o teorie mai "optimista" legata de viitor ? Una in care lucrurile reintra in "normal"? Normalul cu care neam obisnuit atatia ani. Fara a intelege cat de anormal si naiv este acest "normal" pe care il pretuiesc acum atat de multi.

De aceea insistam ca cea mai importanta pregatire este cea MENTALA. Pentru a intelege ca sistemul actual e unul al naibii de prost si incorect. Si atunci devine "normal" sa iti doresti sa se duca naibii. Ceea ce in ultima vreme se intampla si mie de exemplu mi se pare "normal" sa ma bucur. Pentru cei care mai cred ca sistemul financiar de acum e unul corect si echitabil... somn usor. Pastrati banii la banci si urmariti in continuare stirile despre becali sau basescu, ca aici nu aveti nimic interesant de citit. Va trezim noi cand s-o strica de tot jucaria si se vor termina telenovelele la teve.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.
PUBLICAT DE FLAVIAN LA 11:18 ETICHETE: ALTERNATIVE, ECONOMIE

10 COMENTARII:

1. Cristi Sparlu26 ianuarie 2010, 13:42 Sistemul actual nu este bun, dar cum il vom putea schimba si cu cine? Nu cred ca schimbarea mai poate veni "de jos" pentru ca societatea noastra seamana tot mai mult cu porcusorul din poveste. Dependenta oamenilor fata de stat, firme, orice alta organizatie e tot mai mare. In jurul meu vad prieteni la 30 de ani care muncesc din greu si care ofteaza "de placere" cu gandul ca odata, candva vor iesi la pensie (asa vad ei ca solutie sa fie in sfarsit liberi). Exista o "pregatire mentala" la televizor care este mult mai puternica decat cea propavaduita pe internet de cativa "pesimisti". Tinerilor in jurul varstei de 20 de ani nu vad sa le mai pese de ce este in jurul lor, internetul ii tine intr-o realitate virtuala,unde se pot exprima liber fara sa creeze probleme sistemului. Tinerilor in jurul lui 30 de ani sunt majoritatea prinsi in lantul "carierei" sau a creditelor

pentru casa mult visata si tremura la fiecare problema pe care ar putea sa o aiba la serviciu (mai incearca sub un nickname sa mai zica cate ceva pe cate un blog sau forum, dar avind grija sa nu fie recunoscut de cei care ar putea sa le faca rau la serviciu sau afacerea in care se invart zi de zi. Persoanele cu varsta in jurul lui 40 de ani cred ca majoritatea au trecut la faza in care sustin cu dintii ca acest sistem sa ramana asa cum este acum (au minimum 20 de ani de experienta cu acest sistem, se identifica cu el). Cei peste 50 de ani cu siguranta ca se viseaza deja pensionari, deci sistemul e cu noi. Fiti linistiti, acest sistem nu va cadea prea curand, chiar daca poate ar merita acest lucru. Rspundei

2. individul_x26 ianuarie 2010, 15:10 Nu numai ca acest sistem va cadea, sub propria greutate, dar salvarea nu mai poate veni decat de jos. Putem vedea in natura, (da, acea natura care ne-a zamislit si de care am cam uitat in goana noastra catre progres) ca sistemele eficiente si durabile sunt ciclice si emergente, adica de jos in sus, in care regulile dupa care functionaza apar in mod natural. Acest sistem "al nostru" bazat pe un control "gestionat" de niste "autoritati supreme" nu poate functiona. Nu are cum sa functioneze pentru ca aceste "autoritati" nu sunt reglementate de nimeni. Si-au creat propriul sistem pe carca noastra, care nu poate merge la nesfarsit.. De unde mai pot stii copii care s-au nascut in vremurile astea ca s-au nascut victime? Cine sa le mai spuna, cand proprii lor parinti sunt hipnotizati de propaganda media si de lupta pentru supravietuire? Internetul.. dar tot internetul ne ofera si posibiliatea jocurilor multiplayer online si o gramada de alte "distractii". Greu de observat, informatia relevanta pe-aici... Dar e asa cum zicea Flavian, nu e nevoie decat de cateva scantei neuronale.. pentru ca toata aceasta iluzie sa se arate in toata hidosenia ei... Rspundei

3. Flavian26 ianuarie 2010, 16:34 Cristi destul de corecta enumerarea ta, desi usor pesimista. TV-ul a facut totusi o treaba excelenta in a se decredibiliza anul trecut cu ocazia circului politic. De linistit eu sunt linistit, chiar daca am o alta parere in privinta concluziei pe care o tragi la final. Si poate din cauza asta sunt si mai optimist. individul_x cred ca se afla mult mai aproape de ideea pe care incerc sa o subliniez pe acest blog. Ramane sa vedem ce si cum, asteptand "scanteile"... :-) Rspundei

4. Gab26 ianuarie 2010, 16:36 Da, i un coleg de-al meu de lucru tot viseaz la pensie, i are doar 27 de ani. Ceva mai trist dect asta nu-mi vine n minte. Iar despre realitatea virtual: eu cred c ea nu exist n adevratul sens al cuvntului. Exist doar realitatea. Tot ceea ce se ntmpl pe Internet are repercursiuni n ceea ce ai numi viaa real. Rspundei

5. Y x K26 ianuarie 2010, 17:56 iti recomand cartea "Razboiul de 77 de ani (1914-1991) si premisele hegemoniei americane" de Neagu Djuvara este interesanta si sunt curios cum ti se pare

Rspundei

6. Flavian26 ianuarie 2010, 19:12 gab - explica-i colegului ca pensia la care spera el e o iluzie. Nu mai sunt bani de pensii pentru o batranete linistita nici pentru cei care ies acum la pensie. Nu e vorba doar de Romania, unde lucrurile stau oricum prost. Pur si simplu la nivel mondial demografia este puternic dezechilibrata. Cauzele ar fi sistemul de crestere nesustenabila necesar politicii "inflationiste" intr-o combinatie nefasta cu dogme de genul "cresteti si va imultiti... fara cap". Solutiile exista, dar nu in sistemul actual. Iar pana la schimbarea lui, vom avea un pic de tras. ;-) Y x K - inteleg conceptul prezentat in cartea lui Djuvara, dar personal prefer sa ma concentrez asupra "razboiului" de 99 de ani: Un secol de istorie economica: 1913-2013 Rspundei

7. Flavian19 februarie 2010, 17:30 Ma bucur ca dilema sindromului stockholm incepe sa prinda la public: Romanian job: fumtorii au furat inta de inflaie Rspundei

8. Flavian13 aprilie 2010, 10:33 Intre The timp am Stockholm gasit si Syndrome varianta DailyShow aici: P1

The Stockholm Syndrome - P2 Rspundei

9. Anonim21 mai 2013, 21:24 Caut sa inteleg ce inseamna "lipsa perspectivelor este prin definiie imposibil". Exista in Wikipedia inca de la prima varianta a articolului, dar nu are nici un sens. Help? Rspundei Rspunsuri

1.
Flavian23 mai 2013, 08:33 Se refera la sansele de scapare sau de schimbare a situatiei victimei astfel incat sa nu mai fie victima. Rspund

Sindromul alienrii printeti

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Dreptul familiei

Cstoria

Acord prenupial Cstorie Cstorie morganatic Cstorie ntre persoane de acelai sex Convenia matrimonial

Stri legale similare cstoriei

Concubinajul Uniunile civile Parteneriatul domestic

Desfacerea cstoriei

Anularea cstoriei Divorul Pensia de ntreinere pentru so Relaie extraconjugal Adulter Pensia de ntreinere pentru copil Divorul prin mediere Divorul administrativ Partajul

Probleme cu privire la copii

Paternitate Tgada paternitii Legitimarea minorului Adopia Interesul superior al copilului Principiul californian

Pensie alimentar Tutel Curatel Consiliu de familie Domiciliul minorului

Custodia

Autoritatea printeasc Autoritate printeasc comun Custodie Custodia comun Custodie comun legal Custodia unic Custodia mprit Printe custodian Printe necustodian Reedina minorului Plan parental Printe rezident Printe nerezident Coordonator parental

Drepturile copiilor i prinilor

Relaii personale cu minorul Dreptul de supraveghere Dreptul de gzduire Dreptul de vizit Drept de acces Dreptul de coresponden Dreptul de primi informaii personale Accesul printelui la informaii Dreptul de decizie asupra bunstrii Dreptul bunicilor la legturi personale Drepturile copilului Drepturile omului Dreptul de reprezentare

Arii cu tematic apropiat

Abuzul ntre soi Abuzul asupra copiilor Rpirea copiilor Cstoria minorilor Adulterul Bigamie Incestul Familie monoparental Rpirea internaional de minori Sindromul alienrii printeti Sindromul Stockholm Sindromul Mnchausen prin transfer

Discriminare Competena parental Sexism n acordarea custodiei

Autoritile competente

Autoritatea tutelar DGASPC SCC SPAS ARPCC ANPDC Ministerul Justiiei Judectorie Tribunal Poliia de proximitate Tribunal de minori i familie

Legislaie n domeniu

Codul Civil Codul Familiei Legea 272/2004 Jurisprudena CEDO Regulamentul 2201 din 2003 al CE Convenia asupra Drepturilor Copilului Convenia de la Haga din 1980 Convenia de la Lanzarote Comisia European privind Legislaia Familiei iurispedia

vdm

Fiier:RichardAGardner.jpg

Richard A. Gardner este cel care a avansat pentru prima dat expresia de "sindrom de alienare parental"

Sindromul alienrii printeti (sau Sindromul alienrii parentale) este definiia propus de profesorul american de psihiatrie Richard A. Gardner(1931 - 2003) cu privire la activitatea de denigrare sistematic a unui printe de ctre cellalt printe, cu intenia alienrii (nstrinrii) copilului de cellalt printe. n general, scopul alienrii este ctigarea custodiei sau pstrarea custodiei copilului de ctre printele alienator, fr implicarea printelui alienat i prin excluderea acestuia. Activitatea cu scopul de nstrinare se poate extinde asupra familiei printelui alienat, precum i a prietenilor i apropiailor si. Concret, alienarea nseamn c prin gnduri, aciuni i maniere verbale sau non-verbale un copil este abuzat emoional, ndoctrinat (i se "spal creierul"), pentru a-l determina s cread c cellalt printe este un duman sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. Cellalt printe este vorbit de ru n faa copilului de ctre alienator, vizitele copilului la printele alienat sunt restricionate sau alienatorul ncearc s controleze

activitile pe care copilul le va face atunci cnd se va afla cu cellalt printe. Fenomenul alienrii parentale este o form de abuz emoional asupra copiilor n faa creia acetia nu se pot apra. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (dac este mama sau tata), de vrst (bunicii copilul ui pot fi alienatori foarte nverunai) sau nivelul de educaie al alienatorului.
Cuprins
[ascunde]

1 Documentarea teoretic 2 Manifestri 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienrii parentale, form de abuz emoional 6 Caracteristicile prinilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm n cazul n cazul copiilor alienai parental 9 Tratament i prevenire 10 Recunoatere de ctre justiia romn 11 Recunoatere n legislaia romneasc[10] 12 Recunoatere n legislaia internaional 13 Cauze CEDO care recunosc PAS 14 Recunoaterea PAS de ctre organele judiciare ale altor state 15 Cazuri celebre 16 Vezi i 17 Legturi externe 18 Referine

Documentarea teoretic[modificare]
n urma lansrii de ctre Gardner, modelul a fost dezvoltat de ctre M. Walsh i J.M. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall s l dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2]. Sindromul de alienare este nc controversat [3] ca diagnostic psihiatric dei un fenomen de alienare este cvasirecunoscut. Dei catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de ctre printe drept sindrom sau tulburare este nc controversat, PAS a fost acceptat de muli profesioniti i de multe instane din SUA, Canada, Australia i Europa [4][5]

Manifestri[modificare]
Printele obsedat de alienare are de obicei o cauz: alierea copilului de partea sa astfel nct s lupte mpreun ntr-o campanie de distrugere a relaiei cu cellalt printe. Este vorba de un proces care cere timp, iar copiii, mai ales cei aflai la vrste mici, sunt complet neajutorai pentru a vedea ce li se ntmpl i pentru a se apra. Acest proces ncepe de multe ori nc dinaintea finalizrii divorului.

Cauze[modificare]
Printele obsedat este nervos i se simte trdat de ctre cellalt printe. S -ar putea ca motivele iniiale ale acestei stri de furie s fie justificate. Respectivul printe poate s fi fost abuzat verbal sau fizic, violat nelat sau ruinat financiar de ctre cellalt printe. Problemele apar atunci cnd aceste sentimente nu se vindec, ci devin i mai intense. Simplul vorbit sau vederea celuilalt printe este o amintire a trecutului i declaneaz sentimentul de ur. Sunt prini ntr-o capcan din care nu pot iei sau nu se pot vindeca.

Simptome primare[modificare]

campania de denigrare; explicaiile vagi, absurde despre motivele denigrrii; lipsa de ambivalen; fenomenul de gnditor independent suportul oferit printelui alienator n conflict; lipsa sentimentelor de culp pentru denigrarea i ndeprtarea unui printe; prezentarea unor scenarii preluate de la printele alienator; animozitatea fa de prietenii i familia extins a printelui nstrinat.

Sindromul alienrii parentale, form de abuz emoional[modificare]

Sindromul alienrii parentale este considerat o form de abuz emoional deoarece rezultatul su este privarea copilului de o relaie afectuoas cu unul dintre prini.

printele alienator condiioneaz copilul, i ofer ngrijire n funcie de comportamentul pe care l pretinde; printele alienator retrage afeciunea datorat copilului atunci cnd acesta nu particip la campania de denigrare;

printele alienator are ateptri nerealiste de la copil; nu este firesc s se pretind unui copil s coopereze la campania de denigrare contra celuilalt printe. Riscul este ca acesta s devin confuz, tensionat, frustrat;

responsabilizarea prematur a copilului; acestuia i se pretinde s memoreze o mare varietate de neajunsuri suferite din partea printelui, s aduc acestuia false acuzaii de abuz;

supra-protecia copilului; acesta e fcut s cread c orice contact cu cellalt printe este periculos. Creeaz anxietate copilului i accentueaz dependena acestuia de printele alienator.

Caracteristicile prinilor alienatori[modificare]

Caracteristicile prinilor obsedai cu privire la alienarea copilului fa de cellalt printe:

Sunt obsedai de distrugerea relaiei copilului cu cellalt printe. ncearc s restricioneze accesul copilului la cellalt printe. ncearc s reduc la minim durata i frecvena interaciunilor dintre copil i cellalt printe.

ncearc s obin hotrri judectoreti care s blocheze accesul celuilalt printe la copil. Aceste decizii ar confirma astfel faptul c el sau ea au avut dintotdeauna dreptate.

Caut s induc n copiii propria lor credin i personalitate n legtur cu cellalt printe, copilul le va imita comportamentul i va ajunge s repete ca un papagal argumentele rostite de printele obsedat i nu i va exprima propriile sentimente fa de experienele trite cu cellalt printe.

Va percepe ca duman pe orice persoan care ncearc s i conving de contrariul convingerilor cu privire la printele obsedat.

Se consider victime ale celuilalt printe i de aceea li se pare c este justificat tot ceea ce fac pentru a -i apra legtura exclusiv cu copil.

Nu vor dori s citeasc documentele legale care emit decizii mpotriva convingerilor lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe cellalt printe (fostul so / fosta soie).

Grupul de suport al alienatorului[modificare]

Adesea ei vor cuta suport la ali membrii din familie sau din alte grupuri, persoane care le mprtesc credina c ei sunt de fapt nite victime ale celuilalt printe i ale sistemului. Btlia devine una de tipul noi contra lor. Aceti susintori apar pe post de martori n timpul proceselor, dei ei nu au avut vreo experien negativ cu privire la cellalt printe.

Sindromul Stockholm n cazul n cazul copiilor alienai parental[modificare]

Sindromul Stockholm se ntlnete deseori n cazul copiilor alienai parental de ctre printele cu care locuiesc. Copiii ncep n a se identifica cu printele alienator datorit unui mecanism defensiv, din teama de violent sau, n cazul copiilor de vrste mici, din teama de a pierde printele de care s-au ataat emoional [6]. Sindromul Stockholm este recunoscut n legislaia romneasc secundar, ncepnd cu anul 2011 [7]

Tratament i prevenire[modificare]
Se recomand ca o dat ce simptomele sunt identificate (cu ct mai devreme cu att mai bine) s se propun activiti i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalarea definitiv a sindromului. O msur considerat ca fiind foarte adecvat este cea a creterii duratei interaciunilor dintre printele int i copilul alienat.

Recunoatere de ctre justiia romn[modificare]

Vedei i pagina Jurispruden privitoare la alienarea parental Dei acest sindrom este mai puin cunoscut exist cteva decizii judectoreti ale instanelor romne sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienrii parentale.

"S-a afirmat de ctre reclamant c opoziia constant a mamei prte la existena legturilor personale dintre el i minor constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienrii printeti'. Aceast caracterizare fiind una de specialitate, instan nu se poate pronuna n lipsa unei evaluri psihologice dac prta i deci minora sufer n mod real de aceast afeciune deoarece legea nu permite, iar prta a refuzat s se prezinte pe sine i copilul. Singurul lucru pe care instana l poate face este acela de a constat c din probele administrate rezult c prta are un astfel de comportament." Sentina Civil nr. 2969 din 21.03.2008, dosar NR. 9267/197/2006, Judectoria Braov[8].

"Dup un raport fr dat, furnizat de ctre Guvern i stabilit de ctre psihologii care au participat la ntlnirile reclamantului cu copilul su, acesta din urm manifesta o oarecare reticen fa de tatl lui la nceputul ntlnirilor, dar de fiecare dat, cu ajutorul jocurilor, relaiile s -au mbuntit. Totui, copilul refuza s petreac o sptmn ntreag cu tatl su. Dup un alt raport stabilit de aceeai psihologi i depus de ctre reclamant, atitudinea de reticen a copilului era rezultatul influenei mamei care, n mod indirect, i precizase la nceput c i este interzis s se bucure de prezena tatlui su." (CEDO, Cauza Lafargue vs. Romnia).

"n realitate, se observ c modul n care mama a gestionat situaia pn n preze nt contravine fundamental interesului superior al copilului, contribuind la accentuarea separrii celor doua fetite de tatl lor, cu riscul de a o face ireversibil [...] Din discuia purtat cu cele doua minore, se desprinde concluzia c fetele se simt vinovate s-i manifeste afeciunea fa de tatl lor, ntruct acesta a fost ru cu mama [...] Dei fetele declar sincer c i iubesc tatl, se strduiesc din rsputeri s ascund aceste sentimente pentru a nu-i rni mama, pe care o consider victim n relaia cu tatl lor. [...] obligaia de a facilita meninerea i dezvoltarea unor relaii de familie armonioase cu ambii prini, dar i cu bunicii paterni, sunt doar cteva exemple de obligaii pozitive pe care mama nu le -a respectat, punnd copii ntr-o situaie intolerabil i transfernd asupra acestora o responsabilitate disproporionat fa de vrsta lor. [...] cele dou fetite [...] ncearc s elimine orice urm de dorin de a locui cu tatl su, exprimndu-i loialitatea fa de mama carese strduiete s fac tot ce e mai bun fr a putea da un minim exemplu de ce consider fetia c este mai bun." [9]

Recunoatere n legislaia romneasc[10][modificare]

Sindromul Stockholm (care reprezint reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare printeasc) este recunoscut ca atare n legislaia romneasc secundar, ncepnd cu anul 2011 [7]

Fenomenul alienrii printeti este recunoscut prin definiia dat de ctre legea Legea nr. 217/22 mai 2003 (*republicat*) pentru prevenirea i combaterea violenei n familie*) publicat n MO nr. 365 din 30 mai 2012: "violena social - impunerea izolrii persoanei de familie, de comunitate i de prieteni, interzicerea frecventrii instituiei de nvmnt, impunerea izolrii prin detenie, inclusiv n locuina familial, privare intenionat de acces la informaie, precum i alte aciuni cu efect simila r;"

Recunoatere n legislaia internaional[modificare]

Sindromul alienrii printeti este recunoscut de ctre Brazilia care n anul 2010 a emis prima lege privitoare la alienarea printeasc[11].[12][13]. Practica judectoreasc din multe state ale SUA i din Europa recunosc acest fenomen de alienare parental totui acest sindrom nu este general acceptat de instane, mai ales n Europa.

Cauze CEDO care recunosc PAS[modificare]

Cauza Koudelka vs. Cehia (petiia numrul: 1633/05, decizia din 20 iulie 2006) link Cauza Zavrel vs. Cehia (petiia numrul: 14044/05, decizia din 18 aprilie 2007) link

Recunoaterea PAS de ctre organele judiciare ale altor state [modificare]

Un document deosebit de interesant (tradus n limba romn) este reprezentat de indexul de i citri legale ale fenomenului de alienare printeasc, preluat de pe situl Dr. Warshak. Documentul original este disponibil n limba englez i ca traducere n limba romn.

Cazuri celebre[modificare]

Cazul David Bryan Cazul R.R. (copil scos ilegal din ar) Cazul U. (instana de apel a rencredinat tatlui copii n baza observrii fenomenului de alienare printeasc la mam)

Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ar)

Vezi i[modificare]

Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Mnchausen prin transfer Asociaia TATA Abuzul asupra copiilor

Legturi externe[modificare]

Legea 12318/26.08.2010 din privind alienarea parental din Brazilia reprezint prima lege din lume privitoare la alienarea parental.

Materialele despre alienare aflate n baza de date ARPCC Sindromul alienrii printeti (Carte liber despre PAS, cea mai bun resurs din limba romn. Descrcai aceast carte n format PDF (varianta din ianuarie 2011)

Opis de documente n limba romn i englez Alienarea Parental - form subtil de abuz emoional"- articol n limba romn scris de Psih. Drd. Armand Veleanovici

Articol 'Impactul divorului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul.ro de ctre Mirela Ddcu A Kidnapped Mind, book by Pamela Richardon Ex. Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr. Warshak) Recunoaterea PAS de ctre justiia american Recunoaterea PAS de ctre justiia romn Referine la PAS http://www.parentalalienation.com http://www.paawareness.org/

Referine[modificare]
1. 2. 3. ^ M. Walsh and J.M. Bone. Parental Alienation Syndrome: An Age-Old Custody Problem, 71 Fla. B.J. 93 (June 1997) ^ Douglas Darnall, Ph.D (1997): "Three Types of Parental Alienators" ^ Warshak R.A., Current controversies regarding Parental Alienation Syndrome. American Journal of Forensic Psychology, 19 (3), 29-59. 4. ^ de exemplu de ctre Joanna Bunker Rohrbaugh, Ph.D. de la Departamentul de psihiatrie al Facultii de Medicin din Harvard, psiholog criminalist recunoscut n SUA. A se vedea cartea Un ghid comprehensiv cu privire la evalurile copiilor n instan: perspective psihologice i legale. Link'' 5. 6. ^ http://www.parentalalienation.com/articles/law/ohiolaws.html ^ tiut fiind c minorii sub vrsta de 6 ani se ataeaz foarte mult de persoanele pe care le vd zi de zi. A se vedea i articolul Sindromul Stockholm 7. 8. 9. ^ a b A se vedea Hotrrea de Guvern nr. 49/2011 care poate fi consultat aici (pagina 9) ^ Sentina se poate descrca de aici. ^ Citatele au fost preluate din decizia civil 1181A emis de Tribunalul Bucureti, secia a IV-a civil la data de 08.11.2010 n dosarul 6698/94/2009. Pasajele relevante pot fi descrcate de aici iar sentina integral poate fi descrcat de aici 10. ^ http://blog.arpcc.ro/2012/06/recunoasterea-fenomenului-de-alienare.html 11. ^ http://blog.arpcc.ro/2012/12/prima-lege-din-lume-privitoare-la.html 12. ^ http://warshak.com/blog/2010/11/04/taking-parental-alienation-seriously-brazils-new-law/ 13. ^ LEI ORDINRIA N 12318, DE 26 DE AGOSTO DE 2010. Dispoe Sobre a Alienaao Parental e Altera o Artigo 236 da Lei 8.069, de 13 de Julho de 1990. More information available here

Categorii:

Sindroame Psihologie social Dreptul familiei Victime

Pentru a ilustra mai bine semnificatia acestui sindrom, va vom oferi un exemplu aparut la un moment dat in presa. In 1998, in Austria, o fetita de 10 ani a fost rapita. Ea a reaparut dupa o perioada de 8 ani, reusind sa fuga din casa rapitorului, profitand de absenta acestuia. La evaluarea psihiatrica post-traumatica, ea a declarat ca adolescenta sa a fost diferita, insa a fost norocoasa pt ca a fost ferita de multe ispite carora alti tineri de varsta sa le cad prada (alcool, droguri, sex). Aceasta declaratie a scos la iveala faptul ca fata ii multumea indirect agresorului sau pentru binele pe care i-l facuse. A fost diagnosticata cu sindromul Stockholm. Atunci cand o persoana traverseaza o situatie limita, in care sufera abuzuri, privare de libertate, se confrunta cu teama de violenta sau moarte, se naste o tensiune interna care genereaza incercarea disperata de aparare impotriva abuzului. Mecanismul de aparare care apare in aceasta situatie este identificarea cu agresorul. Pentru a face fata situatiei, victima preia atributele agresorului, comportamentele acestuia, se identifica cu cauza sa. Desi la baza, acest mecanism de aparare a primit denumirea de identificare cu agresorul, in literatura psihanalitica, numele de sindromul Stockholm provine dintr-o intamplare petrecuta in capitala sudedeza Stockholm. In vara anului 1973, doi indivizi au organizat un atac la banca Sveriges Kreditbanken, din cartierul Norrmalmstorg. Patru functionari ai bancii, printre care si casiera, au fost luati ostatici, si au trait timp de 6 zile o situatie de cosmar, sub amenintarea armelor. Cand, in cele din urma, fortele de ordine au reusit sa patrunda in banca, spre marea lor surpriza, victimele li s-au impotrivit, luand partea agresorilor. Mai mult decat atat, dupa o perioada de timp, casiera s-a casatorit cu unul dintre jefuitori, aflat in acel moment la inchisoare. Trecand prin momente de maxima angoasa, din incapacitatea psihica de a face fata traumei, victimele preluasera perspectivea abuzatorilor, s-au identificat cu acestia, ajungand chiar sa le ia apararea. Este o situatie des intalnita in familiile in care este practicata violenta domestica. Intalnim femei, victime ale abuzurilor repetate, care tind sa gaseasca scuze partenerului violent, si refuza sa il paraseasca atunci cand li se iveste ocazia. Acest sindrom mai poarta numele de legatura traumatica. Victima se ataseaza de abuzatorul sau, cu care empatizeaza si caruia I se supune. In aceeasi situatie se afla si femeile abuzate de soti. Ele se ataseaza intr-atat de abuzatorul lor, incat ii gasesc scuze, ajungand chiar sa considere ca abuzurile la care sunt supuse, sunt o dovada a iubirii ma bate pentru ca e gelos, ma iubeste atat de mult incat nu ar suporta sa ma piarda.

In literatura psihanalitica, fenomenul identificarii cu agresorul a fost ilustrat sugestiv de catre Anna Freud, care ofera cateva exemple menite a ne lamuri. Primul este exemplul unui copil care este dus la psiholog de catre profesorul sau, pe motiv ca de cate ori i se facea observatie, copilul se stramba, provocand rasul intregii clase. Pe parcursul consultatiei, terapeutul constata ca ceea ce profesorul interpretase drept strambaturi, erau de fapt o imitatie caricaturala a gesturilor sale. Pentru a face fata angoasei provocate de profesor, copilul preluase inconstient comportamentul acestuia, transformandu-se din victima in agresor. Un alt exemplu este cel al unei fetite care se temea de fantome. De aceea, atunci cand traversa holul intunecos al casei ea imita intocmai gesturile fantomelor, iar in acest mod frica ii disparea. Ea preluase atributele entitatilor de care se temea, iar teama disparuse. Un copil care trece printr-o situatie traumatica, pentru a putea integra trauma preia fie comportamentul, fie credintele, fie atributele agresorului sau. Aceste situatii pot fi observate cel mai bine in jocurile copiilor. Putem observa jocul unui copil agresat, in care indeplineste rolul de tata al papusilor, pedepsindu-le si batandu-le pentru ca nu au fost cuminti. Aceasta nu este o forma de exprimare a propriei agresivitati, cum am putea fi tentati sa credem, ci o identificare cu autoritatea temuta, o modalitate de aparare contra angoasei. Copilul dobandeste astfel sentimental propriei puteri si autoritati. Un indicator al identificarii cu cauza agresorului este sentimentul de vinovatie. Copilul da dreptate parintelui care l-a pedepsit, considerand ca este intradevar vinovat, si merita pedeapsa pe care a primit-o, motiv pentru care decide sa fie extrem de ascultator si cuminte, pentru a evita astfel pedeapsa, considerand, constient sau inconstient, ca parintele nu poate pedepsi un copil care i se supune intocmai. El gaseste astfel scuze parintelui abuzator, deoarece nu dispune de alte mijloace pentru a se apara. Mecanismul poate deveni atat de puternic, incat intalnim adulti, fosti copii-victime ale unor abuzuri destructurante, care inca gasesc scuze parintilor (avea dreptate, eram un copil rau, da, dar daca nu ar fi fost parintii mei, nu ajungeam acum un adult responsabil). La baza mecanismului sta intotdeauna incapacitatea de a face fata traumei, de a supravietui violentei si fricii provocate de aceasta. Joaca de-a educatoarea rea, de-a profesorul sever, de-a parintele beat si violent, de-a doctorul care face o injectie dureroasa, sunt, cu toate, exemple de identificare cu agresorul. Copilul care ajunge acasa de la spital, in urma unei interventii dureroase, poate avea un comportament violent cu jucariile sau cu ceilalti frati, prefera sa se joace cu obiecte ascutite, sau sa faca operatii. Cop ilul care a avut la gradinita un episod conflictual cu educatoarea, ajuns acasa poate repune in scena, din pozitia autoritatii, episodul, disciplinand colegii de joaca sau asumandu-si atribute ale autoritatii specifice educatoarei (pantofii mamei, margelele, tonul ridicat). Modul in care un copil agresat interactioneaza cu ceilalti copii, este marcat de modelul care ii provoaca angoase. Copilul agresiv, care ii conduce pe ceilalti, autoritar si violent, reproduce, prin identificare, comportamentul persoanei care ii provoaca frica. In felul acesta el invata un model, pe care este foarte posibil sa il perpetueze in viata de adult. Devenind la randul sau parinte, va avea, fata de copiii sai, acelasi comportament, devenind din victima, agresor. De aceea, daca studiem trecutul unor parinti care isi abuzeaza propriii copii, remarcam o istorie plina de abuzuri in copilarie, de victimizare si suferinta. Acesti copii s-au identificat atat de puternic cu agresorul lor, incat acesta a devenit un mod de viata. Cu cat este mai puternic abuzul la care au fost supusi, cu atat riscul de a perpetua acelasi comportament este mai mare. La fel, crcetand istoria personala a unei femei casatorite cu un barbat violent, incapabila sa-l paraseasca, vom descoperi un tata abuziv in copilarie. De multe ori, femeia respectiva ia partea sotului, convinsa fiind ca acesta o iubeste, la fel cum, in copilarie, a ajuns sa considere ca acesta este modul in care tatal ii arata iubirea sa. Este bine sa urmarim modul in care propriul nostru copil se identifica cu noi, cu partenerul, cu persoanele cu rol de autoritate din viata sa. Avem astfel ocazia sa ne observam propriul comportament, si sa depistam din timp orice forma de abuz la care copilul este supus si despre care nu poate relata. Acest articol face parte din Campania de Informare "Parinte de nota 10 (zece)"

Read the English version of this article: Stockholm Syndrome