Structurile creierului

Generalizati
Creierul este partea superioara a sistemului nervos central, constituita din
trunchiul cerebral, cerebel si creierul mare, si asigura controlul intregului orga-nism.
Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin recepti-onarea,
interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp.
Creierul detine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezenta-ta o
lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor.
Cuprins articol
1. Generalizati
2. runchiul cerebral
!. "ulbul rahidian
#. $untea
%. &ubstanta neagra
'. (ormatiunea reticulata
). ectum
*. egmentum
+. ,ervii cranieni
1-. Cerebelul
11. .ncefalul
12. Corpul calos
1!. Ganglionii bazali
1#. &tructurile sistemului limbic
1%. "ulbul olfactiv
1'. Glanda pineala
1). Glanda pituitara - hipofiza
1*. &istemul ventricular
1+. Corte/ul cerebral
2-. 0obii corte/ului cerebral
21. &antul central 1olando
22. &antul lateral &2lvius
2!. Aria "roca
2#. Aria 3ernic4e
2%. Meningele
Trunchiul cerebral
- transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile
superioare ale creierului5
- este formata din punte, bulbul rahidian si mezencefal.
Functii:
- starea de alerta5
- trezirea5
- respiratia5
- tensiunea arteriala5
- contine majoritatea nervilor cranieni5
- digestia5
- ritmul cardiac5
- alte functii autonome5
- transmite informatiile receptionate de nervii periferici si maduva spinarii
spre partile superioare ale creierului.
Localizare:
- trunchiul cerebral este situat intre cerebel si maduva spinarii. .ste format
din mezencefal, bulbul rahidian si punte
Bulbul rahidian
.ste portiunea inferioara a trunchiului cerebral care ajuta la controlul functiilor
autonome.
Functii:
- controleaza functiile autonome5
- transmite semnale nervoase intre creier si maduva spinarii.
Localizare:
- bulbul rahidian este portiunea cea mai joasa a trunchiului cerebral. &e gaseste inferior
fata de punte si anterior fata de cerebel.
Puntea
- transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel.
Functii:
- starea de trezire5
- are rol in controlarea functiilor autonome5
- transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel5
- regleaza somnul.
Localizare:
- puntea este portiunea trunchiului cerebral situata superior de bulbul rahidian.
Substanta neagra
- ajuta la controlul miscarilor voluntare si regleaza dispozitia.
Functii:
- controleaza miscarile voluntare5
- produce neurotransmitatorul dopamina5
- regleaza dispozitia.
Localizare:
- substanta neagra este situata in mezencefal, fiind o parte a ganglionilor bazali.
Formatiunea reticulata
- fibre nervoase localizate in interiorul trunchiului cerebral5
- regleaza starea de trezire si de somn.
Functii:
- starea de trezire5
- atentia5
- refle/ele cardiace5
- functiile motorii5
- regleaza starea de constienta5
- transmite semnale nervoase spre corte/ul cerebral5
- somnul.
Localizare:
- formatiunea reticulata este un grup de fibre nervoase situate in interiorul trunchiului
cerebral.
Tectum
- regiunea dorsala a mezencefalului.
Functii:
- controleaza raspunsurile auditive si vizuale.
Localizare:
- tectum-ul ese localizat in portiunea dorsala a mezencefalului. .ste format din coliculii
cvadrigemeni superiori 6receptori vizuali7 si inferiori 6receptori auditivi7.
Tegmentum
- repreziuna portiunea ventrala a mezencefalului.
Functii:
- controleaza functiile motorii5
- regleaza starea de constienta si atentia5
- regleaza anumite functii autonome.
Localizare:
- tegmentum este localizat in portiunea ventrala a mezencefalului. .ste format din mai
multe formatiuni dintre care cele mai importante sunt formatiunea reticulata, substanta
neagra si nucleul rosu.
Nervii cranieni
- e/ista 12 perechi de nervi cu originea la nivelul creierului, ies din craniu si deservesc
capul, gatul si trunchiul.
Functiile nervilor cranieni8
- directioneaza impulsuri senzoriale de la nivelul corpului5
- masticatia5
- echilibrul5
- miscarile oculare, vederea5
- sensibilitatea faciala5
- auzul, fonatia5
- respiratia5
- salivatia, deglutitia5
- mirosul5
- gustul.
Localizare:
- nervii cranieni olfactiv, optic, oculomotor si trohlear isi au originea in portiunea
anterioara a creierului
- nervii cranieni trigemen, abducens si facial pornesc de la nivelul puntii
- nervul vestibulocohlear isi are originea la nivelul urechii si merge pana in punte
- nervii glosofaringian, vag, accesor si hipoglos sunt atasati bulbului rahidian.
Cerebelul
- controleaza coordonarea miscarilor5
- are rol in mentinerea echilibrului.
Functii:
- controleaza coordonarea miscarilor fine5
- echilibrul5
- tonusul muscular.
Localizare:
- cerebelul se afla localizat deasupra trunchiului cerebral, sub lobii occipitali la baza
craniului.
Encealul
- reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a creierului5
- consta din materie cenusie brazdata de santuri numite girusuri, care delimiteaza
circumvolutiuni.
Functii:
- determina inteligenta5
- personalitatea5
- interpretarea impulsurilor senzoriale5
- functii motorii5
- planificarea si organizarea5
- senzatiile tactile.
Localizare:
- .ncefalul este portiunea anterioara a telencefalului. .ste impartit in doua emisfere
conectate la nivelul corpului calos.
Corpul calos
- reprezinta o banda groasa de fibre care conecteaza emisferele dreapta si
stanga ale creierului.
Functii:
- conecteaza emisferele dreapta si stanga.
Localizare:
- corpul calos este o banda groasa de fibre localizata intre emisferele
cerebrale.
Ganglionii bazali
- implicati in gandire si miscarile voluntare5
- bolile care implica afectarea acestor regiuni sunt boala $ar4inson si boala 9untington.
Functii:
- controlul gandirii5
- coordonarea miscarilor5
- miscarile voluntare.
Localizare:
- ganglionii bazali sunt localizati profund in emisferele cerebrale, in regiunea
telencefalica a creierului. &unt formati din corpul striat, nucleii subtalamici si substanta
neagra.
Structurile sistemului limbic
- !migdala " este implicata in raspunsul emotional, secretiile hormonale si
memorie.
" Girusul cingulat " este un pliu al creierului implicat in impulsurile
senzoriale legate de emotii si de reglarea comportamentului agresiv.
" Forni# " este o banda fibroasa de fibre nervoase sub forma de arc, care
fac legatura dintre hipocamp si hipotalamus.
" $ipocampul " trimite informatii memorate spre partea corespunzatoare a
emisferelor cerebrale, pentru a fi stocate pe termen lung si retrase atunci
cand este necesar.
" $ipotalamus " regleaza o multitudine de functii importante, cum ar fi
temperatura corpului, senzatia de foame si homeostazia.
" Corte#ul olactiv " primeste informatii senzoriale de la bulbul olfactiv si
este implicat in identificarea mirosurilor.
" Talamusul " este o masa de materie cenusie care directioneaza si
primeste semnale senzoriale la si de la maduva spinarii si encefal.
Sistemul limbic
Functii:
- controlul emotiilor5
- raspunsuri emotionale5
- secretii hormonale5
- dispozitia5
- motivatia5
- senzatiile de durere si placere.
!migdala
Functii:
- trezirea5
- controlul respunsurilor autonome asociate cu frica5
- raspunsuri emotionale5
- secretii hormonale.
Localizare:
- amigdala este o masa de nuclei de forma unei migdale, localizata
profund in lobul temporal, medial fata de hipotalamus si adiacent de
hipocamp.
-
Girusul Cingulat
Functii:
- coordonarea impulsurilor senzoriale asociate emotiilor5
- raspunsurile emotionale la durere5
- reglarea comportamentului agresiv.
Localizare:
- Girusul este o :cuta; a creierului. Girusul cingulat se gaseste superior
fata de corpul calos, intre santul cingulat si santul corpului calos.
Forni#"ul
Functii:
- face legatura dintre hipocamp si hipotalamus.
Localizare:
- forni/ul este o banda de fibre nervoase sub forma de arc, care face
legatura intre hipocamp si corpii mamilari de la nivelul hipotalamusului,
formand un arc peste talamus.
$ipocampul
Functii:
- consolidarea noilor amintiri5
- emotiile5
- deplasarea5
- orientarea spatiala.
Localizare:
- hipocampul este o banda de fibre nervoase de forma unei potcoave
localizata intre lobii temporali si langa amigdala.
$ipotalamus
Functii:
- controlul functiilor autonome5
- controlul emotiilor5
- functiile endocrine5
- homeostazia5
- functii motorii5
- regleaza aportul de hrana si apa5
- regleaza ritmul somn-veghe.
Localizare:
- hipotalamusul se gaseste sub talamus si posterior de chiasma optica.
Corte#ul olactiv
Functii:
- constientizarea mirosurilor5
- identificarea mirosurilor5
- primeste informatii senzoriale de la bulbul olfactiv.
Localizare:
- corte/ul olfactiv este localizat in regiunea mediana a lobului temporal.
Talamus
Functii:
- control motor5
- primeste semnale auditive, somatosenzitive si vizuale5
- transmite semnale senzoriale spre corte/ul cerebral.
Localizare:
- talamusul este o masa mare de substanta cenusie, sub forma a doi lobi,
localizata superior de trunchiul cerebral, deasupra hipotalamusului.
Bulbul olactiv
- se termina la nivelul lobului olfactiv5
- implicat in simtul mirosului.
Functii:
- transmite semnale senzoriale spre tractul olfactiv5
- implicat in simtul mirosului.
Localizare:
- bulbul olfactiv este localizat in regiunea limbica a creierului.
Glanda pineala
- glanda endocrina implicata in ritmurile biologice5
- secreta hormonul melatonina%
Functii:
- determina senzatia de somn5
- transforma semnale ale sistemului nervos in semnale endocrine5
- regleaza functiile endocrine5
- secreta hormonul melatonina.
Localizare:
- glanda pineala este atasata peretelui posterior al ventriculului <<<.
Glanda pituitara " hipoiza
&us
- glanda endocrina implicata in homeostazie5
- regleaza functionarea altor glande endocrine.
Functii:
- produce hormonul de crestere5
- produce hormoni care actioneaza asupra altor glande endocrine5
- produce hormoni care actioneaza asupra muschilor si rinichilor5
- regleaza functiile endocrine5
- stocheaza hormonii produsi de hipotalamus.
Localizare:
- glanda pituitara este localizata la baza hipotalamususlui.
Sistemul ventricular
Conecteaza sistemul de cavitati interne ale creierului& pline cu lichid cealorahidian:
" apeductul S'lvius ( canal localizat intre ventriculul al treilea si ventriculul al patrulea.
" ple#urile coroide ( produc lichidul cefalorahidian.
" ventriculul patru ( canal aflat intre punte, bulbul rahidian si cerebel.
" ventriculii laterali ( cei mai mari ventriculi localizati in ambele emisfere cerebrale.
" ventriculul al treilea ( ofera o cale de circulare pentru lichidul cefalorahidian.
!peductul S'lvius
Functii:
- face legatura intre ventriculul <<< si ventriculul <=.
Localizare:
- apeductul &2lvius este un canal localizat intre ventriculul al treilea si al patrulea.
Contine lichid cefalorahidian.
Ple#urile coroide
Functii:
- produc lichid cefalorahidian
- constituie o bariera intre sange si lichidul cefalorahidian
Localizare:
- ple/urile coroide sunt situate in spatele puntii si al bulbului rahidian.
)entriculul patru
Functii:
- continua canalul central al maduvei spinarii
- protejeaza creierul de traumatisme
Localizare:
- ventriculul patru este o cavitate de forma unui diamant, localizata in spatele puntii si al
bulbului rahidian.
)entriculii laterali
Functii:
- protejeaza creierul de traumatisme5
- ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.
Localizare:
- ventriculii laterali sunt doua cavitati de forma curba situate in interiorul encefalului.
)entriculul ***
Functii:
- protejeaza creierul de traumatisme5
- ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.
Localizare:
- ventriculul al treilea este o cavitate ingusta situata intre cele doua emisfere ale
diencefalului.
Corte#ul cerebral
- portiunea e/terioara a creierului 6grosime de 1,% pana la % mm75
- primeste si proceseaza informatiile senzoriale5
- este impartit in lobii cerebrali.
Functii:
- determina inteligenta5
- determina personalitatea5
- rol in interpretarea impulsurilor senzoriale5
- functionarea motorie5
- planificarea si organizarea5
- senzatiile tactile.
Localizare:
- corte/ul cerebral este stratul e/terior de la nivelul creierului. .l este impartit in mai
multi lobi8 frontal, parietal, temporal si occipital. <nsula se gaseste, de asemeni in aceasta
regiune a creierului.
Lobii corte#ului cerebral
" Lobii rontali " implicati in luarea deciziilor, rezolvarea problemelor si planificare5
" Lobii occipitali " implicati in vedere si recunoasterea culorilor5
" Loii parietali " primesc si proceseaza informatiile senzoriale5
" Lobii temporali " implicati in raspunsul emotional, memorie si vorbire.
Lobii rontali
Functii:
- functii motorii5
- functii superioare5
- planificare5
- rationament5
- hotarare, motivatie5
- controlul impulsurilor5
- memoria.
Localizare:
- lobii frontali reprezinta portiunea anterioara a corte/ului cerebral.
Lobii occipitali
Functii:
- controlul vederii5
- recunoasterea culorilor.
Localizare:
- lobii occipitali reprezinta portiunea posterioara a corte/ului cerebral.
Lobii parietali
Functii:
- gandirea5
- procesarea informatiilor5
- senzatiile dureroase si tactile5
- orientarea spatiala5
- vorbirea5
- perceptia vizuala.
Localizare:
- lobii parietali sunt localizati superior fata de lobii occipitali si posterior de santul central
1olando si lobii frontali.
Lobii temporali
Functii:
- raspunsul emotional5
- auzul5
- memoria5
- vorbirea.
Localizare:
- lobii temporali se gasesc anterior de lobii occipitali si lateral de santul &2lvius.
Santul central +olando
- este un sant adanc care separa lobii frontal si parietal.
Functii:
- santul central este o regiune de separatie intre lobul parietal si cel frontal.
Santul lateral S'lvius
- este un sant adanc care separa lobii parietal si temporal.
!ria Broca
- limbajul e/presiv5
- intelegerea limbajului.
Functii:
- controleaza neuronii faciali5
- controleaza producerea vorbirii5
- are rol in intelegerea limbajului.
Localizare:
- Aria "roca este localizata in lobul frontal stang, in jurul regiunilor operculare si
triunghiulare ale girusului frontal inferior.
!ria ,ernic-e
- regiune a creierului unde limbajul vorbit este inteles. ,eurologul Carl 3ernic4e este
considerat descoperitorul functiilor acestei portiuni a creierului.
Functiile ariei ,erni-e sunt:
- intelegerea limbajului5
- procesarea semantica5
- recunoasterea limbajului5
- interpretarea limbajului.
Localizare:
Aria 3erni4e este localizata in lobul temporal stang, posterior de comple/ul auditiv
primar.
.eningele
Meningele reprezinta mebranele care acopera si protejeaza creierul si maduva spinarii.
Functii:
- protejeaza creierul, nervii cranieni si maduva spinarii.
Localizare:
- meningele sunt membrane care acopera si protejeaza creierul si maduva spinarii.
Meningele consta in pia mater, dura mater si arahnoida.
/ominatia Cerebrala
>amenii se folosesc mai mult de partea dreapta, si inima e in stanga. - Henry de
Montherlant
ermenul de emisfericitate a fost introdus de biologi pentru a desemna
specificitatea functionala a unei emisfere.
Cercetarile asupra creierului au demonstrat ca functia limbajului ar fi localizata in
emisfera stanga. ?ac4son a evidentiat ca leziuni asupra emisferei drepte duc la o pierdere
selectiva a vederii in timp ce leziuni asemanatoare in emisfera stanga nu au aceste efecte.
&-a aratat ca bolnavii cu leziuni ale emisferei drepte au dificultati in a desena, citi
cartonase, a recunoaste figurile umane. Astfel s-a concluzionat ca emisfera stanga este
specializata pentru limbaj iar cealalta pentru vedere. &perr2 sectionand corpul calos al
unor bolnavi, desparte cele doua emisfere cerebrale. 0a acesti bolnavi, un obiect plasat in
mana dreapta, poate fi numit, descris, dar nu intrebuintat. Acelasi obiect pus in mana
stanga, poate fi folosit, dar nu denumit. &e observa functionalitatea celor doua emisfere,
acestea putand fi independente una fata de alta. Alte studii pe bolnavi la care corpul calos
a fost sectionat chirurgical, sugereaza ca emisfera cerebrala majora, sau dominanta, difera
functional de emisfera opusa, minora. .misfera dominanta 6la om de obicei cea stanga7,
indeplineste in special funtiile verbale, lingvistice, aritmetice, de calculare si analitice.
.misfera cerebrala minora 6la om, cea dreapta care cu timpul a involuat datorita
dezvoltarii celei stangi7, are functii nonverbale, geometrice, spatiale, vizuale de modelare
- schematizare, muzicale si de sintetizare. @Asimetriile care au fost observate in regiunea
auditiva si in fisura cerebrala laterala pot fi in legatrura cu lateralizarea limbajului si
folosirea preferentiala a uneia din maini. Asimetriile cele mai net marcate au fost gasite
pe suprafata superioara a lobului temporar din aria corticala situata posterior de girul
9eschl@ 6M. <frim, Gh. ,iculescu, 1+**, p. 2!-7.
.misfera stanga este sediul limbajului, cuvantului, implica aspectele lingvistice
ale scrierii, este sediul calculului logic, cifrelor, rationamentelor, capacitatii de analiza si
abstarctizare. $rin ea, orice perceptie se traduce in reprezentare logica, semantica si
fonetica. $ersoana dominata de emisfera stanga comunica cu e/teriorul pe baza unui cod
logico-analitic, are gust pentru dictionare, vocabular, are grija de a numi obiectele si
clasele, prefera detaliile, prezinta logic faptele, are preferinta pentru relatiile cauzale
unilaterale 6cauza - efect7, poseda arta de a structura frazele. .a cauta de asemenea sa
aibe e/plicatii pentru orice, gandirea fiind metodica si structurata. <ne/plicabilul pentru
astfel de persoane este o slabiciune.
.misfera dreapta este sediul gandirii fara limbaj, al inelegerii nonverbale, al
recunoasterii formelor, perceptiilor spatiale. .a este responsabila pentru tonul si
intonatiile vocii, pentru ritm, muzica, imaginatie, simtul culorilor, visarii. $ersoana
prefera sa aibe cat mai multe analogii, scheme in abordarea universului, sintetizeazand si
e/primand rezultatele cunoasterii in imagini. <maginatia si intuitia isi au locul in aceasta
emisfera, care este sediul competentei artistice si muzicale. <maginatia creatoare afectiva
descrisa de 1ibot deci, isi are sediul in aceasta emisfera. $ersoana cu aceasta emisfera
dominanta are o memorie video spatiala, preferand o abordare intuitiva, interactiva
sintetizand relatiile intre obiecte, folosind asociatiile de idei, reconstituind informatiile
intr-un tot unitar. $ersoana judeca lucrurile in dependenta de conte/t, neizolat.
Avand in vedere aceste caracteristici s-au pus in evidenta profesiile in care sunt
implicate una sau alta dintre emisfere in mod preponderent. profesii care implica
folosirea emisferei stangi8 inginer, tehnician, economist, administrator, medic, jurist,
informatician, chimist, matematician.
$rofesii care implica folosirea emisferei drepte8 muzician, dansator, scriitor, artist,
poet, psiholog, sculptor, e/pert in relatii umane, filozof 6fondator de sistem7, manager,
actor.
Aaca ar fi sa le personificam, am spune ca emisfera dreapta este mai artistica, mai
afectiva, emisfera stanga fiind mai logica, mai rationala. 0ogica rationala ar tine de
emisfera stanga, iar logica afectiva 6cea descrisa de 1ibot si 0e "on7 ar tine de emisfera
dreapta.
<n afara de metoda traditionala, cea chirurgicala, a leziunilor si e/tirparilor
diferitelor parti corticale, e/ista si metoda ..G care permite masurarea activitatii
electrice a emisferelor. 1. >rnstein a inregistrat curentii electrici din cele doua emisfere,
rezultatele obtinute punand in evidenta diferentierile dintre cele doua emisfere. @C.
Martin Aale arata ca ritmul alfa creste in emisfera dreapta in timpul realizarii unor sarcini
creative@ 6M. 1oco, 1++%, p. 11'7.
Caracteristicile emiserelor cerebrale ar i dupa B% Ed0ards urmatoarele:
Emisera stanga Emisera dreapta
=erbal8 Btilizarea cuvintelor pentru a denumi, defini, descrie
,onverbal8 face cone/iuni minime cu cuvintele, are constiinta lucrurilor
Analitic8 descopera lucrurile etapa cu etapa, element cu element
&intetic8 plaseaza lucrurile impreuna pentru a forma intregul
&imbolic8 foloseste simbolul in locul lucrurilor
Concret8 se raporteaza la lucruri asa cum sunt ele in mod prezent
Abstract8 e/trage o informatie folosind-o pentru a reprezenta totul
Analogic8 vede legatura dintre lucruri, intelege metaforele
emporal8 se incadreaza in timp, organizeaza lucrurile secvenial, e/ecutandu-le in
ordine
Atemporal8 nu are sensul timpului
1ational8 trage concluziile bazandu-se pe fapte si pe rationament
,onrational8 nu are nevoie de fapte si rationamente, manifestand tendinta de a nu judeca
totul
,umeric 6digital78 utilizeaza numerele si modul lor de folosire
&patial8 vede obiectele in relatie unele cu altele si ca parti care formeaza intregul
0ogic8 trage concluzii fondate pe organizare logica
<ntuitiv8 pleaca de la impresii, sentimente, imagini vizuale, procedand prin salturi in
luarea unor decizii, intr-o problema
0inear8 gandeste in termeni de idei legate unele de altele - gandire convergenta
Global8 percepe ansamblul, asocierea dintre parti - gandire divergenta
1 alta dierentiere a ost acuta de 2% F% Lavach care a pus in evidenta modul
speciic de cunoastere prin cele doua emisere 3.% +oco& 4556& p% 4478%
Emisera stanga Emisera dreapta
- controleaza partea dreapta a corpului - controleaza partea stanga a corpului
- verbal C numeric - vizual C spatial
- logic C vertical - perceptual C senzitiv C gandire laterala
- rational - intuitiv
- timp liniar - spatiu, infinitate
- concentrare - disparare
- secvential C ordonat - spontan C creativ
- analitic, aranjarea in parti - gestalt, vizualizarea intregului
- e/plicit - tacit
- activ - receptiv
- literar - metaforic C simbolic
- convergent - divergent
- fapte C realitate - vis C fantezie C mistic
> alta metoda de investigare a modului de functionare a emisferelor cerebrale este cea a
chestionarelor. ,.9errmann a stabilit corelatii semnificative intre raspunsurile la intrebari
si activitatea emisferelor cerebrale verificata prin ..G. .l a combinat teoria ce sustine
specificitatea celor doua emisfere cu modelul triunic al creierului unde fiecare nivel
reprezinta o etapa distincta in evolutia creierului 6creierul reptilian, sistemul limbic si
corte/7.
Creierul reptilian - este primitiv, primar, arhaic, visceral. Aesi ca marime este
foarte mic, ca functie este comple/ fiind raspunzator de comportamentul implicat in
satisfacerea nevoilor fundamentale. ,ucleul acestui creier se afla in formatiune
amigdaliana 6nucleii amigdalieni7. Creierul amigdalian comanda agresivitatea, priveste
grija pentru teritoriu, este sediul gesturilor automatizate, vizeaza comportamentul
nonverbal. =om vedea mai apoi ca acest ghem de nuclei care formeaza amigdala, au un
rol foarte important in viata afectiva, comandand-o impreuna cu sistemul limbic.
Creierul limbic - &istemul limbic - este elementul esenial care pune in acord
corte/ul cu formatiunile cerebrale mai vechi. Acest creier raspunde de afectivitate si
memorie. (ormatiunile lui nervoase nu sunt incluse in corte/. (unctia esentiala a lui este
de a mentine adaptarea la mediul social. .mpatia, relatiile interpersonale, convingerile,
credintele, impulsul de atac si de aparare, sentimentul de securitate sau insecuritate sunt
coordonate de sistemul limbic, nu de corte/. Ae aceea emotiile nu pot fi coordonate de
ratiune, aceasta putand cel mult controla pe primele. &istemul limbic are o anumita
autonomie in raport cu creierul. > emotie aparet intensa provoaca o reactie a sistemului
limbic ai blocheaza orice reactivitate a zonelor corticale. &istemul limbic are rol selectiv,
fiind un fel de filtru care asigura o selectie dupa criteriul placerii, motivatiei, interesului,
reusitei. <nformatiile apreciate ca interesante, trec mai intai prin el. &istemul limbic
stimuleaza zonele corte/ului la care se refera informatia pozitiva 6in cazul uneia negative,
sub raport afectiv, informatiile ne-mai ajungand la creier, fiind oprite de sistemul limbic7.
&-a probat ca omul reactioneaza inainte de a vorbi ai de a gandi. Ae asemenea informatia
nonverbala apare mult mai inainte de cea verbala, comunicarea nonverbala raspunzand
6de cele mai multe ori, inainte de comunicarea verbala7 la stimuli. Comunicarea sistem
limbic - corte/ este unilaterala deci. &istemul limbic are un rol important si in constituirea
memoriei de lunga durata. $ersoana inregistreaza astfel caracterul placut sau neplacut al
stimulilor, pe viitor neevitand stimulii placuti si evitandu-i pe cei neplacuti. Astfel
sistemul limbic stocand toate amintirile, este resposabil de dobandirea e/perientei. Ae
asemenea sistemul limbic are si un rol cognitiv care consta in producerea de imagini si in
utilizarea lor. Astfel sistemul limbic este sediul afectivitatii, memoriei de lunga durata si
imaginatiei. &istemul limbic este impenetrabil la orice logica rationala.
Corte/ul - este raspunzator pentru operarea cu simboluri, cu limbajul, fiind sediul
gandirii abstracte. $rin raportarea la celelalte formaiuni nervoase, corte/ul are o
plasticitate si o suplete, care nu prea e/ista la structurile nervoase anterioare, dar el se
sprijina pe ecestea. 0a om, corte/ul s-a dezvoltat foarte mult luand locul celorlalte
formatiuni mai vechi asa cum limbajul si logica au luat locul intuitiei si comunicarii
nonverbale. .ste de datoria noastra sa ne reantoarcem la aceste abilitati pierdute.
1ezultatul imbinarii intre caracteristicile emisferelor cerebrale si modelul celor
trei creiere, va fi modelul celor patru cuadrante, denumite astfel8 cortical stang, cortical
drept, limbic stang, limbic drept. ,. 9errmann arata ca toate cele patru modalitati
constiente de functionare au caracteristici proprii.
Sistem cortical 3Gandirea8
Cortical stang Cortical drept
- logica - capacitate de a crea
- spirit analitic - spirit sintetic
- spirit matematic - inclinatie artistica
- tehnic - globalizare
- rationament - conceptualizare
- control - autocontrol - contacte umane
- spirit conservator - emotivitate
- spirit planificat - inclinatie spre muzica
- spirit de organizare - inclinatie spre spiritualitate 6apreciaza partea spirituala, nu cea
materiala
- spirit administrativ - e/primare usoara sub forma de imagini
Sistem limbic stang Sistem limbic drept
Sistem limbic 3Emotiile8
(iecare sistem cortical este conectat cu sistemul lui limbic. &istemul limbic stang
are o influenta preponderenta atunci cand este dominant sistemul cortical stang 6planifica,
organizeaza, structureaza, controleaza7. &istemul limbic drept, se afla in legatura mai
directa cu sistemul cortical drept fiind sursa activitatii afective, actionand cu
preponderenta atunci cand ne aflam in relatie cu ceilalti. Acest model de functionare a
crerierului, realizeaza o sinteza intre specializarea pe orizontala si cea pe verticala, putand
sa e/plice varietatea comportamentelor umane prin combinari intre cele patru specializari
cerebrale.
&ectorul cortical stang - cand acest sector este activat, persoana considera
lucrurile sau ideile prin componentele lor 6sectorul avand ca element predominant
analiza7, preferand sa utilizeze un rationament logic, intelegand usor conceptiile tehnice
si stiintifice, percepand si intelegand cifrele, manipulandu-le cu usurinta 6simt
matematic7. .a de asemenea are gust pentru gandirea riguroasa si precisa, adunand toate
faptele inainte de a decide, analizand toate posibilitatile si tinand seama de aspectele
financiare.
&ectorul limbic stang - activarea acestui sector face ca persoana sa aibe grija
emotiilor sale, aceasta avand tendinta de autocontrol afectiv e/agerat, tendinta de a se
stapani, din teama ca nu cumva sa transpara mai mult din comportamentul afectiv. Ae
asemenea, persoana are tendinta de a urma obisnuintele pentru a avea siguranta, altfel ar
fi dezorientata. .a planifica, organizeaza, aranjeaza, ordoneaza, clasifica tot pentru a fi
coerent avand grija detaliilor, organizand totul pana la cele mai mici amanunte. $ersoanei
nu-i place schimbarea cautand sa se mentina pe locul pe care il ocupa.
&ectorul cortical drept - Cand este activat acest sector, persoana gandeste o
problema, vizualizandu-i toate datele, apeland la intuitie si imaginatie. .a accepta
ambiguitatea si nu se teme de faptul ca ar putea rasturna regulile stabilite. (acand sinteza
elementelor disparate pentru a crea ceva nou. $ersoana este plina de idei, inventand
solutii de perspectiva, vazand lucrurile in ansamblu, nereducandu-l la componente.
$lecand de la cazuri particulare, concepe idei, ganduri, dezvoltand conceptii generale. .a
se dedica de asemenea unor activitati artistice8 pictura, muzica, sculptura.
&ecturul limbic drept - persoana cu acest sector activat, este foarte interesata de
relatiile umane, simtindu-se bine in grup dar si in intimitate, simtind reactiile celorlalti si
dorintele acestora fara sa fie nevoie sa vorbeasca, intelegand intuitiv sentimentele si
emotiile altora si surprinzand nonverbal problemele interpersonale. .a foloseste
comunicarea empatica, nefiindu-i frica de emotiile sale, simtindu-se bine sub raport
afectiv, entuziasmandu-se de valori si de ideal. .a de asemenea se e/teriorizeaza si ii
place sa vorbeasca mult.
L1G*C! !FECT*)!
<nima isi are ratiunile ei pe care ratiunea nu le cunoaste. - Pascal
<deea ca si procesele afective ar avea o logica 6dar aparte7 au ilustrat-o metaforic
multi mari ganditori, poeti, filozofi, oameni de arta 6este o logica a inimii foarte grea care
nu a fost scrisa spune ,. <orga7. Cei care s-au referit mai strict la aceasta logica si au
disecat-o intens au fost heodule 1ibot si Gustave 0e "on.
0ogica ratiunii nu epuizeaza toate modurile de rationament spunea 1ibot. ./ista
si altele imperfecte, mi/te, opera comuna a gandirii, emotiei si vointei. Asa sunt
procedeele discursive, aplicate in orice credinta religioasa, morala, estetica5 este vorba de
logica sentimentelor invocata de A. Comte. 1ibot, punand accent pe rolul substratului
somato-nervos al vietii psihice, e/amineaza mai ales componentele de baza afective ale
personalitatii si comportamentului, fenomene legate mai mult sau mai putin direct de
palierul biologic. .l vorbeste si de o constiinta afectiva - o constiinta a energiilor vitale
ale individului si ale modalitatilor lor, manifestandu-se ca o forta a naturii8 ceea ce este in
logica lucrurilor, deoarece ea e/prima viata organica, vegetativa care ea insasi se reduce
la actiuni fizico-chimice. Constiinta afectiva ar fi un fel de constiinta organica.
,atura placerii si neplacerii, ca mari resorturi ale activitatii persoanei sint de a se
uza repede si de a nu e/ista decat cu conditia de a fi intermitente. > placere prelungita
inceteaza repede de a mai fi placere, iar o durere continua se atenueaza fara intarziere,
diminuarea ei putand chiar sa devina placere ... $lacerea nu este deci placere decat cu
conditia de a fi discontinua 6G. 0e "on, 1++%, p. 2-7. Aiscontinuitatea placerii si durerii
este consecinta acelei legi fiziologice potrivit careia schimbarea este conditia senzatiei.
,u percepem stari continui ci diferente intre stari simultane.
<n 0ogica sentimentelor, 1ibot arata ca succesiunea prin contrast este foarte
frecventa in viata sentimentelor asa cum spunea si $avelcu. Bnei tendinte puternice ii
succede de obicei o perioada de rela/are si chiar o tendinta de dirijare a interesului nostru
intr-un sens opus, intocmai cum ochiul obosit de o culoare cauta culoarea contrara. .ste
proprietatea vietii afective de a se misca in cadrul contrariilor8 ea este determinata de la
un capat la altul de relevantul contrast al placerii si durerii 69offding in h. 1ibot, 1++',
p. #'7. Activitatea spontana, automata a spiritului, produce in vise o invertire a dispozitiei
si tendintelor obisnuite8 >mul sobru savureaza abundente libatiuni, desfranatul are
viziuni angelice 61ibot dupa 0ombroso, 1++', p. #'7. &-au relevat un anumit numar de
cazuri in care emotiile din ajun se reproduc in timpul somnului dar sub o forma contrara.
&ante de &antis denumea aceste emotii DD vise prin contrast emotional EE, de fapt in
viata afectiva nu e/ista in mod cert decat stari care se stanjenesc reciproc, se e/clud, se
distrug. Atata vreme cat se ramane pe acest teren, fenomenele sunt diferite, divergente5
ele nu sunt definite drept contrarii decat de catre subiectul care cunoaste si DD gandeste
EE adica printr-un act intelectual. <deea de contrariu, de contradictie si prin urmare de
contrast, este o categorie a intelegerii noastre, o forma a gandirii pe care noi o impunem
lucrurilor pentru a le ordona si a le face inteligibile 6h. 1ibot, 1++', p. #)7.
> idee inedita este aceea potrivit careia durerea - este placere nesatisfacuta, fiind
o placere durabila. Aceasta idee a fost introdusa de 0e "on. $lacerea si durerea genereaza
dorinta. Aorinta de a accede la placere si de a evita durerea 6G. 0e "on, 1++%, p. 217.
Aorinta inspira vointa, care nu poate e/ista fara ea, depinzand de intensitatea ei. Aorinta
stabileste scara valorilor noastre 6p. 217. Gandim ca un lucru este bun nu datorita
judecatii, ci pentru ca il dorim 6&pinoza in G. 0e "on, 1++%, p. 217. >mul nu poate dori
fara dorinta, acest lucru l-a remarcat si "uddha.
$lacerea in perspectiva este speranta. &peranta este fiica dorintei dar nu este
dorinta. .a constituie o aptitudine mentala care ne face sa credem in realzarea unei
dorinte. $utem dori un lucru fara a spera sa-l avem 6G. 0e "on, 1++%, p. 227. &peranta e
un atribut specific al abilitatii emotionale.
Cele doua mari certitudini sunt deci placerea si durerea. ot ceea ce facem deriva
din ele spunea 0e "on. ,u gandirea ci sensibilitatea ne reveleaza eul. &punand DD &imt,
deci e/ist EE in loc de DD Cuget, deci e/ist EE, Aecartes ar fi fost mult mai aproape de
adevar 60e "on, 1++%, p. 2#7.
Gustave 0e "on in >pinii si credinte, spunea ca e/ista mai multe tipuri de logica8
logica biologica, afectiva, colectiva, mistica, rationala. .l accentua rolul logicii afective
in raport cu cea rationala, spunand ca viata afectiva are o e/istenta autonoma,
independenta de cea intelectuala. 0ogica rationala guverneaza activitatile mentale
constiente, logica afectiva dominand activitatile mentale inconstiente. &untem stapanii
vietii noastre intelectuale, n si ai vietii noastre afective. &impatia si antipatia se pot
infrana dar nu se pot comanda 6p. '!7. 0ocul influentelor afective in viata psihica este cel
dintai. Constiinta apare nu ca o stapana ci ca o slujnica 61ibot in 0e "on, 1++%, p. '27. 0e
"on considera ca cele doua logici nu au nici o dimensiune comuna pentru ca nu se pot
e/prima elemetele afective in termeni intelectuali. Cuvintele prin care incercam noi sa ne
reprezentam sentimentele le traduc pe acestea foarte defectuos. >bisnuinta de a lega
sentimentele de sunetul anumitor cuvinte le confera acestora din urma puterea de a evoca
reprezentari mentale afective 6p. '!7. &pre deosebire de logica rationala care se sprijina
pe elemente obiective e/trase din e/perienta, logica sentimentelor nu are drept suport
decat elementele subiective formate de noi insine. Ae asemenea elementele mentale
constiente pe care le creaza logica afectiva raman mereu imprecise. 1egulile logicii
rationale sunt aplicate in acelasi mod de toti oamenii5 regulile logicii afective variaza de
la un om la altul. Ae aceea oamenii se diferentiaza mai mult sub raport afectiv decat
intelectual. .roarea generala aceea de a voi sa se judece cu ajutorul ratiunii fenomenele
guvernate de logica sentimentelor 60e "on, 1++%, p. '#7. 0ogica ratiunii a aparut cea din
urma pe scara evolutiva, ea nefiind nicidecum opera naturii ci a omului angajat contra
naturii. Aar acesta logica rationala este impregnata de logica afectiva. .lementele
afective intervin in conceptia cu privire la lume stand la baza ideilor morale, religioase,
politice, sociale. Chiar adevarurile stiintifice, conchide 0e "on, sunt impregnate de
elemente afective in partea lor teoretica. Bn savant trece din sfera cunoasterii in cea a
credintei asa cum si-ar schimba locuinta. .roarea careia ii cade victima consta in a voi sa
aplice interpretarilor logicii mistice sau afective, metodele logicii intelectuale spre asi
intemeia din punct de vedere stiintific credintele ... A discuta in chip rational cu altul o
opinie de origine afectiva sau mistica nu duce la alt rezultat decat la e/altarea acelei
opinii 6p. )'-))7. &entimentele actioneaza foarte puternic asupra ideilor, pe cand aceste
din urma actioneaza destul de putin asupra sentimentelor. <deea nu este, in general, decat
concluzia unui sentiment a carui evolutie ramane, inconstienta si, orin urmare
necunoscuta 6p. ))7. ocmai pentru ca viata afectiva ramane aproape necunoscuta,
inteligenta are o foarte slaba influenta asupra ei. 1olul inteligentei asupra sentimentelor
este acela de a izola pe unele din ele, de a le intensifica cu ajutorul unei reprezentari
mentale elevate si de a le face astfel capabile sa domine unele impulsuri 6p. ))7. Aar daca
sentimentele sunt foarte intense, inteligenta numai are nici o putere. <deile care rasar din
sentimente, luptele de idei, nu sunt in relitate decat lupta intre sentimente 6p. )*7.
<nfluentele inhibitoare intretinute de obiceiuri, morala si coduri, reprezinta nu o lupta
intre sentimente si ratiune, ci, cum am aratat, intre diferitele sentimente care le pune in
contact ratiunea 6p. *-7. (enomenele afective le-au precedat pe cele intelectuale, acestea
din urma derivand din cele dintai, arata 0e "on in >pinii si credinte.
1ibot conchide la fel ca 0e "on, ca logica rationala, obiectiva, pura, este
rezultatul unei lente diferentieri de logica afectiva. rezita la viata si mentinuta de
trebuinte vitale si de dorinte, ea a fost mai intai e/clusiv practica, nicidecum speculativa
6p. %#7. 1ationamentele primitive reusite in virtutea caracteristicilor lor rationale, a
adaptarii lor la natura lucrurilor, nu erau pur rationale ci imbibate de elemente emotionale
si imaginative. Astfel, logica afectiva este mai aproape de actiune, de practica, de
adaptare, decat logica rationala. Bnele sunt judecatile de fapt, de constatare, de descriere
si altele sunt judecatile de apreciere, importanta, semnificatia lucrurilor, adica judecatile
de valoare, unde elementul determinant consta mai degraba in convenienta emotionala
decat in consistenta logica 60otze in h. 1ibot, 1++', p. '27. =aloarea este intotdeauna in
raport intim cu dorinta 63itase4 in 1ibot, p. '!7. =aloare nu are o e/istenta propriu-zis
obiectiva5 ea este determinata de dorinta, care trebuie atasata simtirii 6.hrenfels7. .ste o
calitate pe care o atribuim lucrurilor, asa cum este culoarea dar care in realitate ca si
culoarea, nu e/ista decat in noi, avand o viata intru totul subiectiva 6h. 1ibot, p. ''7.
Gustul in sens estetic, mai spune 1ibot, este de altfel un e/celent e/emplu de judecata
afectiva in care elementul sentimental poate varia de la discretia artei clasice si pana la
violenta impresionismului. >rice sistem estetic 6creatie si critica7, este intemeiat pe
alegerea constienta sau inconstienta si pe predominarea unei valori. $olitica abunda in
concepte - valori care actioneaza sau slabesc, potrivit gradului de incredere care li se
acorda 6p. ')7. >rice religie fiind o credinta, se include direct in sfera valorilor, astfel
activitatea fiind manifestarea cea mai completa a logicii sentimentelor. Credinciosul orbit
de credinta sa atribuie religiei pe care o poarta, o valoare absoluta si le considera
nonvalori pe celelalte 6p. '*7.
Aceasta idee se regaseste si in $sihologia multimilor a lui 0e "on. Materia proprie
a acestei logici este judecata subiectiva. 1ezoneurul, printr-o iluzie frecventa, o
transforma intr-o judecata obiectiva pe care el o generalizeaza spunea 0e "on. .valuarile
nu sunt adesea decat produsul calitatilor speciale ale unui popor, epoci, om, profesii pe
care persoana o socoteste valabila pentru intreaga omenire. Majoritatea disensiunilor
dintre oameni nu provin cum spunea 0eibniz din faptul ca ei nu se inteleg asupra
semnificatiilor cuvintelor, ci din sentimentele diferite pe care le ataseaza acestora - cum
spunea &tern.
1ibot conchide ca rationamentul afectiv nu e/ista in general, el putand fi redus la
doua tipuri principale8 dorinta si credinta. <n primul caz, rationamentul afectiv urmareste
solutia unei probleme, prin mijloace proprii - prin inductie6in rationamentul imaginativ7,
iar in al doilea caz, rationamentul are infatisarea aparenta a unei demonstratii6sub numele
de justificare7.Aceasta justificare are la baza un postulat - credinta, opinia, judecata -
adica un ansamblu de idei mai mult sau mai putin sistematice,considerate adevarate sau
preferate fata de oricare altele.6p. )-7 6e/emplu8 gasirea de motive - a unei persoane
credincioase, pentru a demonstra unei persoane necredincioase un anumit lucru7.
1ibot arata ca principiul care guverneaza logica sentimentelor este principiul
finalitatii, in sensul ca logica afectiva urmareste un scop.ermenul de finalitate nu are un
sens transcendental sau gnoseologic, ci un sens empiric, real. 1ationamentul rational
tinde spre o concluzie, cel afectiv spre un scop, el nu vizeaza un adevar, ci un rezultat
practic 6p. )17. 1ationamentul intelectual necesita o inlantuire riguroasa, urmarind o
ordine pentru a intari argumentul principal. $rincipiul finalitatii care este reductibil la o
tendinta6sau la o credinta7, la o dorinta8 suscita si ordoneaza termenii prin doua procedee
principale8 acumularea si gradarea. 1ationamentul emotional spre deosebire de
rationamentul intelectual care se foloseste doar de cuvinte5 se poate lipsi in unele cazuri
de aceste instrumente fara a inceta sa actioneze. 0ogica rationala pura daca ae accepta in
interiorul ei orice stare afectiva s-ar putea altera. 0ogica afectiva accepta orice stare
afectiva doar pentru a-i servi pentru scop. 0a orator, predicator, la omul orbit de pasiune
tot ceea ce tine de e/presia emotiilor 6 intonatie, gesturi7 constituie un factor al
ratinamentului, deoarece concura la producerea convingerii. <ntre discursul audiat al unui
mare orator si acelasi discurs citit, deosebirea este capitala in ceea ce priveste efectul8
realitatea vazuta si ascultata antreneaza, subjuga5 lectura pur si simplu misca ... potrivit
naturii logice sentimentelor, intonatia, gesturile, variatiile activitatii oratorice constituie
argumente sau cel putin intariri ale cantitatii de emotie care actioneaza prin cuvinte ...
Aceste elemente e/presive pot actiona singure si printr-o inlantuire abila, pot produce un
fel de demonstratie ... 61ibot, 1++', p. )!-)#7. 0ogica sentimentelor avand drept scop
crearea unei convingeri, a unei credinte, procedeu utilizat in acest caz consta in a suscita
o inlantuire de stari afective omogene care sa tinda toate spre acelasi tel, nefiind suscitate
de cuvinte. Cuvintelor 6care sunt instrumentele necesare gandirii rationale7 li se substituie
stari concrete, perceptii vizuale, tactile, motrice. Gasim e/emple de acest fel in riturile
adoptate de diverse religii. 0e "on in $sihologia multimilor si in >pinii si credinte.
Abilitatea de jonglare cu particularitatile si caracteristicile logicii afective ii face pe unii
oameni sa aiba putere asupra altora, avand mai mult succes social chiar daca inteligenta
lor generala-academica nu este foarte mare 6 e/emplu8 liderii politici, preotii,
conducatorii, magicienii, vrajitorii7. $rincipiul contradictiei care domneste peste logica
rationala e strain logicii afective. Contradictia apare intre o afirmatie chibzuita si una
afectiva, intre ceea ce gandeste persoana si ceea ce simte. &unt puini oameni, chiar si sei
e/trem de rationalisti, care sa nu aiba vreo superstitie efemera, pe care de altfel chiar ei o
socotesc absurda. &au cunoscut spirite robuste care judeca drept imposibila aparitia unei
fantome sau a unui strigoi si care, cu toate acestea, traiesc frica de intuneric. 61ibot, p.
)%7 1ibot citeaza multe e/emple de cruzime imbinata cu gingasie, de catolicism habotnic
cuplat cu ocultism diabolic, de persoane culte rafinate dar totusi moralmente fiind semi
barbare, violente. <n mituri si in conceptii religioase imaginatia colectiva traduce aceiasi
indiferenta fata de contradictia logica.60ev2 "ruhl in 1ibot, p. )'7. Credintele nu sunt
opera ratiunii ci raspunsurile unor dorinte vii si puternice care pot coe/ista in liniste. <ntre
opiniile oamenilor 6 care sunt eterogene si ireductibile7 nu se da nici-o lupta, ele
neincercand sa se inlocuiasca una pe alta. Aaca aceste cazuri le judecam dupa logica
rationala atunci ele sunt intradevar contradictorii, dar daca se tine seama de natura
afectiva a omului atunci acest principiu e lipsit de sens, valoare si utilitate. Asa se e/plica
faptul ca un om superior poate admite in religie si politica opinii puerile 6pe care nu si le-
ar insusi deloc daca nu ar fi ale sale7. 0ogica afectiva va reusi sa inteleaga acest dezacord
interior comparandu-l cu faptele mai grosiere 6de e/emplu o pasiune oarba - dragoste,
avaritie, ambitie7, fapte care raman inaccesibile logicii rationale.
1ationamentul intelectual nu are decat scopul cunoasterii adevarului obiectiv,
fiind o adaptare la fapte. (unctia ratiunii este aceea de a unifica si a sistematiza anihilamd
orice contradictie.6 daca adaptarea la obiect A, ea nu poate fi in acelasi timp non- A - p.
)*7.
1ationamentul emotional este o adaptare la credinte, la dorinte si aversiuni,
pozitia sa fiind subiectiva. =iata afectiva se acomodeaza foarte bine cu pluralitatea
tendintelor, chiar cu anarhia lor8 unitatea nu este esentiala naturii sale si nu patrunde in ea
decat prin predominanta unei pasiuni ... sau printr-o intruziune intelectuala care impune
ordinea ... 0ogica sentimentelor nu cauta decat mijloace de satisfactie si de succes, fara a
lua in considerare daca pistele pe care le urmeaza sunt contradictorii din punct de vedere
rational. oate trebuintele, aspiratiile, pasiunile care ne fac sa actionam sunt valori
ireductibile unele la altele si care nu sunt contradictorii decat in masura in care sunt
rationalizate, adica elaborate prin filtrul reflectiei rationale. 61ibot, p. )*7. $ot e/ista
cazuri ca uneori sa coe/iste doua teluri de neconciliat din care unul va trebui sa-l
anihileze pe celalalt. Aceasta nu este insa, o contradictie logica, formala ci este o opozitie
de fapt, o lupta intre doua forte antagoniste. Aaca una este neutralizata, este pentruca
urmareste un tel care violeaza nu principiul abstract al contradictiei, care nu regleaza
decat demersurile intelegerii noastre, ci principiul obiectiv, concret al conditiilor de
e/istenta, care guverneaza viata organica si psihica a tuturor fiintelor 6p. )*7. Contrar,
contradictoriu sunt notiuni intelectuale straine vieti afective si care sunt aplicate pe
nedrept. 0e utilizam in virtutea comoditatii gandirii noastre, care intelectualizeaza totul.
&punem ca placerea si durerea sunt contrarii5 este o simpla forma de limbaj ... ele nu sunt
contrarii, ci diferite 6p. )+7. 0e "on conchidea la fel ca 1ibot ca sentimentele se
interpreteaza prin termeni intelectuali. <nteligenta si-a putut creea un limbaj destul de
e/act dar cel al sentimentelor este inca destul de vag 60e "on, 1++%, p. !%7.
0ogica ratiunii este determinata de natura si ordinea obiectiva a fenomenelor fiind
construita din stari intelectuale purificate de aliajul emotional.
0ogia sentimentelor este determinata de natura subiectiva a celui ce-si propune sa
stabileasca pentru el si altii o opinie sau o credinta. .a este construita din valori 6concepte
sau judecati variabile dupa dispozitiile sentimentului si vointei7. Aintre aceste valori in
final vom alege pe unele si vom respinge pe altele.
0ogica rationala procedeaza prin analiza, logica afectiva prin sinteza.
1ationamentul intelectual descompune problema in elementele sale, concluzia
finala fiind suma unor concluzii partiale. Ain ansamblul judecatilor partiale travaliul
intelectual analizeaza, descompune, deduce, induce si e/trage in sfarsit o judecata finala.
<n cazul rationamentului afectiv concluzia este determinata dinnainte depinzand
de caracterul optimist sau pesimist, indraznet sau timid, inclinat spre sperante sau
nelinistit a individului care rationeaza. Aaca este vorba de o apreciere ... ea depinde de o
dispozitie stabila sau momentana8 simpatie sau antipatie, incredere sau neincredere, care
determina judecata de valoare. &inteza acestor valori, prin acumulare sau gradare prinde
consistenta si da iluzia unei demonstratii 6p. *-7.
1ationamentul afectiv include mai multe tipuri de rationamente ca forme ale
logicii sentimentelor8 pasional, inconstient, imaginativ, justificativ, mi/t sau compozit.
./trapoland de aici diferentierea intre logica rationala cu al ei rationament
rational si logica afectiva cu al ei rationament afectiv, putem ajunge sa facem distinctia
intre eul afectiv si cel intelectual.
.ul afectiv are o e/istenta independenta de eul rational. .ul afectiv evolueaza fara
voia noastra si adesea impotriva noastra, viata este, din aceasta cauza, plina de
contradictii 60e "on, 1++%, p. !%7. ./ista o idee falsa ca inteligenta poate schimba un
sentiment. Cateodata este cu putinta sa ne infranam sentimentele, dar nu sa le facem sa se
nasca sau sa dispara. Adesea se intampla sa nu ne cunoastem sentimentul ca atare ci doar
mobilul care i-a dat nastere. (recvent - spune 1ibot - ne inchipuim ca simtim pentru o
persoana un atasament profund si solid 6dragoste, prietenie75 momentele de distractie sau
necesitatea unei rupturi demonstreaza reala fragilitate. <nvers, absenta sau ruptura ne
releva o afectiune profunda, care ni se parea lipsita de elan, apropiata de indiferenta 6p.
!'7. Astfel, remarca 1ibot, nu putem sa judecam conduita eului afectiv cu eul intelectual.
Convingerea ca dezvoltarea inteligentei prin instruire dezvolta si sentimentele a caror
asociere constituie caracterul, este una dintre cele mai periculoase judecati ... .ul afectiv
si eul intelectual fiind distincte, nu este de mirare ca o inteligenta foarte inalta poate sa
coe/iste cu un caracter abject 6p. !'7. &entimentul face ca un grup sa fie solidar si strans,
nu inteligenta, pentru ca sentimentul este contagios. .ul afectiv constituie elementul
fundamental al personalitatii foarte lent elaborat prin achizitii ancestrale, el evolueaza la
indivizi si la popoare mult mai repede decat inteligenta 6p. !)7. Bneori sentimentele par a
se schimba, dar nu este asa, de fapt ele nu fac altceva decat sa fie aplicate unor obiecte
care difera cele anterioare lor.
Astfel concluzionand - 0e "on si 1ibot au demonstrat ca e/ista si o altfel de
logica punand in evidenta caracterul ei subtil, difuz si greu de stapanit. <ndividul jongland
cu logica afectiva poate sa-si dezvolte o abilitate foarte necesara in cadrul adaptarii la
orice fel de situatie de viata. Cu timpul aceasta abilitate se va putea transforma in talent si
apoi, chiar in aptitudine.
/espre tupeisti& timizi& si increzatori in sine
imiditatea - un defect al oamenilor mari, tupeul - defectul oamenilor mici.: 6Maurice
Co2aud7
Aud de multe ori parinti si adulti considerind despre copiii lor si despre ei insisi
ca sint :timizi:. :.l e timid:F>are de ce punem aceste etichete pe noi si pe altii@ >are
,e ajuta sa de pasim timiditatea, daca ea e/ista cu adevarat sau ne impiedicaF.@ ./ista o
mare diferenta intre a fi timid si a avea bun simt si intre a avea curaj versus a avea tupeu.
Gindind altfel o persoana timida in anumite conditii are beneficii din timiditatea ei. &a ne
intrebam cind putem sa ne folosim asa numitele :defecte: in beneficial nostru@ Au si ele
un rol destul de bun in anumite situatii de viata. Aaca am tot decis ca sintem timizi ar fi
bine ca mai intii san e acceptam acesta timiditate. Aaca nu accepti nu ai cum sa schimbi
asa ca acceptatiCva defectele pe care credeti ca le aveti. Apoi ginditiCva cum doriti sa fiti
de fapt@ .ste important ca scopul sa fie realist si viabil. &i la urma urmelor puteti sa
pastrati putin din timiditate pentru anumite situatii Fimiditatea poate fi considerata
foarte atragatoare si se/i.
Cum e o persoana tupeista@ . posibil ca sub un tupeu grosier sa se ascunda multa
timiditateFAm intilnit multe persoane care incercau sa scape de timiditate e/agerind o
atitudine de superioritate si obraznicie. &ub aceasta atitudine e/ista multa vulnerabilitate.
<ncercind a compensa un handicap imaginar de multe ori dam in e/trema cealalta. $ina sa
ajungem la echilibru mai trece ceva timp. Ce ar insemna echilibru8 incredere in sine si
curaj, asertivitate si capacitatea de a spune ce dorim fara sa jignim. Cum se poate face
asta@ $rin invatareG <nvatam sa ne spunem punctual de vedere, cu fermitate dar nu cu ton
ridicat, cu o atitudine corporala dreapta dar nu aroganta. >rice atitudine a noastra este
foarte buna in anumite circumstante. . necesar doar san e alegem circumstantele, sa ne
cunoastem calitatile, defectele si limitele, sa stim ce ne place si ce nu ne place, sa stim ce
vrem si ce nu vrem. &uccesG
CB=<,B0 CA1. <,A0A si cuvintul care Bcide
.instein spunea :$utini oameni sunt capabili sa e/prime cu cumpatare pareri care
sa nu fie influentate de prejudecatile mediului lor social. Cei mai multi oameni nici macar
nu sunt in stare sa formuleze asemenea pareri:
$rejudecati, sovinisme, se/isme, rasisme, mentalitati, preconceptii, conceptii... si
lista ar putea continua... Ce au in comun aceste cuvinte daca nu o convingere care nu este
a noastra si pe care am pre-luat-o ca atare fara s-o gandim si s-o digeram noi insine@ $re-
judecata - o arata si cuvantul - adica o judecata pe care am ingurgitat-o fara s-o judecam,
de la parinti, bunici, scoala, grup de prieteni, profesori, societate in genere. Aprecierea pe
care o facem nu este a noastra personal ci e a altora... si nici macar nu constientizam acest
fapt. . mai usor sa emitem judecati de valoare decat sa gandim inainte de a spune ceva.
Bn parinte pentru a invata un copil un anumit lucru, il incadreaza intr-o categorie. Acest
lucru da repere copilului, il ajuta sa-si formeze o parere. Aar mai departe adultul... uita ca
aceea e doar o categorisire, o idee pree/istenta si o foloseste fara a gandi, a cerceta in
prealabil... lucrul respectiv, omul respectiv, situatia respectiva. &uperficialitate@ 0ene de a
gandi@ .vident, nimeni nu scapa de prejudecati prea usor...
$e langa prejudecati generale asupra femeilor, barbatilor, straini, religii, moravuri,
politica, munca, moda, roluri de familie, categorii sociale, stiluri de viata, mai e/ista si
tipul de ordine, pareri carora nu se admite de obicei o replica.
:,u ai voie sa faci asa:, :Asa 1."B<. si asa nu:, :Asa e bine, nu invers:, :(a
asa, ca iti spun eu:, :Ae ce faci asa si nu invers@:. Aceste enunturi care se vor implacabile
sunt rostite de $arintele Critic din noii insine. Aaca si tonul, infle/iunile vocii sunt si ele -
foarte autoritare... $arintele critic din noi este in apogeu. Ar fi de dorit sa faceti un
e/ercitiu de simtire8 Cum ne simtim cand cineva ne adreseaza astfel de cuvinte@ Mai
aproape in toate cazurile - ne simtim neplacut, devalorizant... Aceste cuvinte e/prima
violenta verbala, psihica si ranesc la fel de mult ca si violenta fizica. =a dati seama cum
se poate simti un copil caruia i s-a spus de cele mai multe ori :fa asa, esti mai prost ca H,
nu o sa ajungi nimic in viata:... Acel copil va ajunge un adult fara incredere in fortele lui,
chiar daca maturii din viata lui, adica parintii lui doreau ca acele cuvinte sa-l motiveze,
nu sa-l demoralizeze... Ae multe ori parintele nostru critic este asa de dezvoltat incat ne
criticam foarte mult pe noi insine8 : Ce prost sunt, trebuia sa fac cutare lucru, neaparat... :
> intrebare creativa, salvatoare si logica ar fi :Ii ce daca nu fac H lucru acum...@ Ce mi se
poate intampla asa grav@: >are daca incercam sa spunem in loc de 1."B<. - cuvantul
A0.G &J... oare cum o sa ne simtim@ ,u cumva mai usurati, mai liberi sa alegem... mai
Adulti.
Aaca la o pre-judecata spusa de cineva ne-am gandi mai mult, ne-am analiza, ne-
am intreba pe noi insine, atunci am fi mai lucizi, mai intelepti, mai maturi. Ce-ar fi decat
sa dam sfaturi prietenilor, copiilor nostri, sa-i lasam sa isi gaseasca singuri rezolvarea.
Aaca cineva ar actiona in asa fel incat consecintele ar fi neplacute, decat sa-i spunem o
ceva de genul :Ki-am zis eu. ,u trebuia sa faci asta, fa asa alta data: mai bine am intreba
- :Ce ai putea sa faci alta data in asa fel incat sa iti fie bine@ : . o intrebare care naste mai
multe raspunsuri, mai multe solutii. . o intrebare matura care pune persoana sa
gandeasca singura...
&au daca unui copil care se impiedica si cade, in loc sa fie luat in brate sau sa fie
admonestat i s-ar spune :9ai ca poti sa te ridici: - atunci ar putea deveni un adult care va
avea incredere in fortele lui, un adult responsabil, deoarece a fost incurajat cand era mic...
Majoritatea parintilor au doua mari reactii la nazbatiile sau nereusitele copiilor lor. >ri ii
descurajeaza folosind cuvinte grele si le dau sfaturi, ori incep sa rezolve problema in
locul lor. Ain fericire e/ista si alte variante de comportare cu un copil. Ca un copil sa se
simta valorizat, incurajat, acceptat si respectat parintele poate sa-i evidentieze calitatile,
sa-l lase sa gandeasca la problema pe care o are de rezolvat, sa-i puna intrebari ajutatoare
:Cum ai putea face in situatia H@ : :>are nu ar e/ista si o alta solutie la problema ta@:
Aaca copilului i se da mura in gura raspunsul - el nu o sa invete niciodata sa gandeasca cu
mintea lui... o sa astepte de la altii... >sho - un filosof indian - spunea ca e de preferat sa-l
inveti pe un copil sa se urce in copac decat sa-i interzici. Astfel el invata ceva folositor.
Sistemul limbic si placerile vietii
<nca din antichitate multi filozofi au sustinut ca placerea reprezinta scopul
suprem al vietii, ca toate activitatile sunt motivate ca sa urmeze calea placerii sau sa
evite suferintele. $rincipiul placerii reprezinta postulatul psihanalitic de baza a teoriei
psihanalitice freudiene de e/plicare a motivatiei *%*i*1i umane. <n acord cu acest
principiu impulsurile noastre ajung controlate de un sine, ca un element intermediar
dintre nevoile organismului si actiunile mediului inconjurator. Bn :sine: care care a
ajuns localizat la nivelul formatiunilor paleocefalice ale creierului, unul care este
acceptat si de cei care desi nu sunt freudieni admit ca placerea si suferinta au functii
motivationale de baza.
$rocesele psihice afective si cele de invatare se produc sub insemne
motivationale5 sunt insemne de natura hedonica cu putere de a ridica si de a cobora
tensiunea impulsului motivational5 dupa cum si frustarea de acest impuls este traita
emotiv ca neplacuta5 sunt stari cu continut substantial subiectiv insotite de numeroase
palpitatii ale batailor inimii, de accelerare a ritmului respiratiei, de miscari stomacale,
transpiratie etc. &ediul neuronal al acestora se afla in sistemul limbic, in relatiile pe care
acesta le are cu toti centrii nervosi de pe nevra/, dar cu deosebire cu hipotalamusul, cu
formatiunea reticulata si cu scoarta cerebrala. Chiar doar in forma primara de
manifestare a :furiei:, starea emotiva in sine este mai comple/a decat poate sa-si asume
orice alt centru neuronal localizat pe o treapta inferioara a nevra/ului - care stimulat
fiind sa cauzeze producerea mereu a aceleiasi :furii:, de care centrii ramane conectat
prin geneza.
6%4% Topograia anatomica a sistemului limbic
&istemul limbic este format, in cea mai mare parte, dintr-o serie de structuri
cerebrale, dispuse apro/imativ inelar intre diencefal si neocorte/. Aceste structuri
marginesc hilul 6gatul7 fiecarei emisfere cerebrale, fapt pentru care ansamblul lor a fost
denumit de "roca 61*)*7 "marele lob limbic: 6limbic-marginal7. Multa vreme acestei
structuri i s-a dat denumirea de rinencefal sau creier nazal sau creier olfactiv. Aceasta
deoarece la inceput se credea ca ele sunt implicate e/clusiv in functiunea olfactiva5 intre
timp s-a probat implicarea acestor structuri si in producerea si a altor comportamente
primare similare.
<n 1+#+ Mc0ean a evidentiat ca aceste structuri anatomice indeplinesc mult mai
multe functii decat cea olfactiva. .l a fost cel care a propus denumirea de :sistem
limbic:, care astazi neurofiziologii il considera a fi un :creier afectiv: sau :creier
visceral:. <n sistemul limbic sunt incluse si alte structuri nervoase, cum sunt ganglionii
bazali, nucleii hipotalamusului si mezencefalul superior. Aar cea mai importante parte a
sistemului limbic este compusa din doua inele, interna si e/terna si nucleii subcorticali
asociati. Aceasta pentru ca intre structurile sistemului limbic, precum si intre ele si
structurile invecinate e/ista numeroase cone/iuni aferente si eferente cu functii doar
partial cunoscute.
Cea mai importanta parte a sistemului limbic este alcatuita din doua inele de
corte/ limbic 6intern si e/tern7 si din nucleii subcorticali asociati. Inelul intern este
format din asa-zisul allocortex sau corte/ul primitiv, care mai este numit si arhipallium,
ca fiind cel mai vechi din punct de vedere filogenetic <n componenta acestui inel intra
structuri cu cone/iuni olfactive, aria entorinala si formatia hipocampica. Inelul extern
este format din mezocortex, un corte/ de tranzitie dintre arhipallium si neopallium.
9ipocampul intra in alcatuirea unui important circuit functional, numit :circuitul
$apez:, de cone/iune cu corpii mamilari, talamus si g2rus cinguli. Acest circuit este
propus ca substrat neuronal pentru producerea emotiilor. <n acelasi sistem limbic mai
sunt incluse si alte structuri nervoase, cum sunt8 ganglionii bazali 6partial7, nucleii
anteriori ai talamusului, unii nuclei ai hipotalamusului si mezencefalul superior. otusi,
din ansamblul evidentelor anatomice referitoare la cone/iunile sistemului limbic,
fiziologic sunt considerate a fi mai importante cele cu hipotalamusul - si de control a
functionarii acestuia 6a75 cu neocorte/ul 6b7 - cu care legaturile sunt considerate a fi
totusi relativ reduse. $e seama acestei carente anatomice neurofiziologii e/plica natura
controlului limitat pe care vointa il poate avea asupra emotiilor.
6%9% Sistemului limbic si reglarea comportamentului
&istemul limbic reprezinta o formatiune paleocefalica cu functii inca greu
accesibile cu metodele si tehnicile neurofiziologiei clasice, partial adecvate sa e/plice
semnificatia integrativa psihica superioara a centrilor nervosi ce actioneaza la acest
nivel, in cuprinderea dinamicii variate asigurate comportamentului. Aici se afla locul
realizarii unor cone/iuni comple/e, atat cu celelalte stucturi invecinate sau cu cele aflate
la etajele inferioare ale nevra/ului, cu deosebire cu cei cu functii vitale din bulb, dar si
cu cele din scoarta cerebrala. <nterventia acestora isi pasreaza caracterul refle/
neconditionat, cu deosebirea ca structurile reactive rezultate sunt debarasate de
rigidiatea :pre-formata: proprie actiunilor aflate la etajele inferioare ale nevra/ului.
Apare pur si simplu o apetenta pentru a le antrena in lucru. $ermite acest lucru
arhitectura lor organizatorica, care desi de sorginte paleocefalica, dovedeste deschidere
larga spre a cuprinde cele mai diferite categorii de agenti stimulatori, pe care sa-i
subordoneze intocmai :logicii: naturale a inteligentei, a unei superioare instinctului,
care deseori si la om este departe de cea a ratiunii. $rin ce, de e/emplu, un miros sau un
gust de hrana devine placut si atractiv 6sau respingator7, tine deja de o asemenea
:logica:, chiar daca este importanta doar pentru o nevoie organica primara. <n acest
spirit pot fi reinterpretate multe din rezultatele investigatiile neurofiziologice realizate
pana acum. Acest nivel superior de organizare a activitatii confera proprietati sensibile
si de atractive activitatii, care pot fi puse in evidenta in8
Reglarea activitatii olfactive. imp de peste %- de ani s-a crezut ca sistemul
limbic raspunde de functia sensibilitatii olfactive. (ormele cele mai primare de :placere:
au fost considerate a fi cele de natura odorifica. ,umeroase cercetari e/perimentale mai
recente au venit sa probeze contrariul. Au fost aduse in acest sens urmatoarele
argumente8 Adica structurile limbice raman bine dezvoltate si la animalele lipsite de
simtul olfactiv 6anosmatic7, cum este delfinul.
Capacitatea de discriminare olfactiva a mirosurilor nu dispare dupa lezarea
hipocampului, a formi/ului si a altor structuri limbice. Aupa indepartarea hipocampului
refle/ele conditionate elaborate deja la actiunea agentilor stimulativi olfactivi raman
nemodificate.
Asemenea concluzii s-au dovedit a fi totusi pripite. Cel putin in ceea ce priveste
pe delfini, care desi sunt intradevar anosmatice, dar la nastere dispun inca de mustati.
>ri faptul ca olfactia la ei a pierdut insemnatatea functionala de pe vremea cand
odinioara, intr-un trecut natural istoric destul de apropiat, e/istenta lor mai era
dependenta de viata terestra de origine, inca nu poate fi luat ca prete/t si pentru
atrofierea intregului lor sistem limbic, de suport palocefalic al unei bogate sensibilitati
afective, care de asta data se e/ercita fata de agentii stimulatori acustici. Aar poate chiar
si pretentia formulata, de a vedea in amigdala o zona de proiectie primara a aferentelor
senzoriale olfactive, una comparabila cu cea e/ista in talamus pentru celealte modalitati
senzoriale 6vaz, auz7 nu este intru totul pertinenta. Cu atat mai mult, cu cat in structurile
limbice 6hipocamp, corte/ piriform si g2rus cinguli s.a.7 se gasesc largi proiectii ale
activitatilor motorii de cautare a hranei, de antrenare laborioasa a unei zestre bogate de
miscare, care desi doar indirect se leaga cu functia primara a olfactiei, o antreneaza cu
caracter permanent Cand ciinii sau alte animale cu mirosul dezvoltat cauta, raspunsurile
lor motoare sunt mereu insotite si de o mirosire activa.
Reglarea activitatii somato-motorii $entru punerea in evidenta a influentei
structurilor limbice asupra activitatii muschilor somatici metodele si tehnicile clasice s-
au dovedit neadecvate. otusi rezultatele au pus in evidenta unele aspecte interesante
privind8
- evocarea unor reactii motoare active care pot avea o tenta afectiva primara la
stimularea electrica a hipocampului, a corte/ului piriform, a nuceleului amigdalian s.a.
- cum sunt cele de lins, masticatie, deglutitie5
- reducerea serioasa a activitatii motorii globale la stimularea gyrusului cinguli, a
girului piriform, a hipocampului si a amigdalei
- producerea de reactii motoare de paralizie la distrugerea nucleilor amigdalieni,
cu efecte de placiditate afectiva totala.
(iintele animale s-ar misca prea putin daca ar ramane sa fie antrenate doar de
satisfacerea nevoilor organice primare. >ri ele cu cat se afla pe o treapta superioara a
filogenezei, cu atat probeaza disponibilitati superioare de a efectua mari deplasari, de a-
si delimita aici teritorii, unele mai apropiate subiectiv decat altele.
Reglarea functiilor vegetative. &istemul limbic isi e/ercita functiile sale
reglatoare in stransa legatura cu hipotalamusul 6vezi p. 7. Aceasta iese in evidenta cu
deosebire in reglarea functiilor vegetative, a tuturor organelor si viscerelor 6inima,
plamani, organe digestive7. 1elatiile sunt de interactiune bilaterala, unde hipotalamusul
e/ercita o influenta continua, in timp ce sistemul limbic intervine cu deosebire in
generarea unor stari subiective de emotie profunda.
.fectele vegetative au fost puse in evidenta cu metodele si tehnicile clasice
consacrate in studiile de neurofiziologie. $e aceasta cale s-a putut stabili cum e/citarea
nucleului amigdalian, a hipocammpului, a girului cingulat provoaca crestere sau
diminuarea secretiei gastrice, a motilitatii diferitelor segmente ale tubului digestiv, se
modifica ritmul respirator, se produc modificari termolitice, de scadere a temperaturii
corpului etc. Cand insa ele sunt produse, desi sunt relevante prin profunzimea lor
vegetativa, totusi n-au nici o legatura cu satisfacerea unei nevoi organice imediate. &unt
totusi activitati reglatorii importante in mentinerea echilibrului homeostatic neuropsihic.
Reglarea aportului alimentar .ste o functie e/ercitata prin legaturile bilaterale
cu hipotalamusul si cu suprarenalele. &caderea aportului elimentar pentru procesele
metabolice din organism da nastere starii de apetenta pentru dezvoltarea unor
comportamente ingestive, pentru satisfacere nevoi de hrana. Aincolo de aceasta se mai
suprapune si satisfactia placuta sau neplacuta a consumului acestei hrane, preferinta
pentru o anumita hrana si nu alte, stari al caror loc de generare este sistemul limbic.
oate acestea sunt cuntificabile la nivelul reactiilor vegetative si consum ale hranei.
Aar aceleasi reactii cu punct de plecare in sistemul limbic pot fi puse in evidenta
si in situatii de stress. Atunci nu se manifesta o apetenta pentru o anume mancare sau
alta. $ur si simplu devine sensibil si reactioneaza emotional, rezultatul fiind modificarea
echilibrului glicemic, a concentratiei de hormon diuretic etc. oate aceste reactii se
produc si la lezarea nucleului amigdalian, a girului piriform si a corte/ului lobului
temporal - efectele inregistrate a fost cele de consum e/agerat de hrana 6hiperfagie75 la
lezarea structurilor limbice, a regiunii posterioare a lobului orbital cauzeaza hipofagie
sau afagie. &e creaza deseori o stare de apetenta vaga, de a consuma ceva care sa reduca
starea de dezechilibru stressanta creata. .a poate sa duca foarte bine la
hiperpondabilitate, dar si la a face acel pas, aparent atat de nevinovat, spre consumul de
droguri. $oarta a fost deschisa de comenzile ce-si au punctul de plecare in sistemul
limbic, in imposibilitatea de reechilibrare inteligenta a activitatii.
Reglarea activitatii sexuale. &istemul limbic impreuna cu hipotalamusul
reprezinta mecanismele de baza puse in functiune pentru reglarea atat a activitatii
organelor se/uale, cat si a comportamentului se/ual. ./citarea e/perimentala a
nucleului amigdalian la masculi cauzeaza erectii, iar la femele ovulatii si miscari
uterine. 0a femelele aflate in perioada de estrus, dupa e/tirparea corte/ului sistemului
limbic dispare reactia de cautare a masculului. 0a masculi, dupa e/tirparea nucleilor
amigdalieni, a girului piriform au fost constatate importante devieri se/uale, precum8
homose/ualitate activa5 homose/ualitate pasiva5 hiperse/ualitate nediscriminativa,
zoofilie etc.
Reglarea activitatii atentive &istemul limbic conlucreaza strans cu formatiunea
reticulata in elaborarea atentiei. .ste o interactiune reglatoare care in vederea calitatea
informatiei care indreapta atentia si concentrarea cu care acest lucru se intampla.
,eurofiziologic s-a demonstrat ca stimularea girului cingulat si a hipocampului
determina o reactie de alerta, animalele urmaresc cu insistenta obiectele care le-au
aparut in camul vizual, producand un efect caraceristic de reactie magnetica vizuala
.fectele sunt multiple ele fiind puse pe seama ineractiunii cu formatiunea reticulata.
Reglarea activitatii emotionale &-a procedat de descrierea functiei reglatoare a
functiilor emotionale a sistemului limbic in conditiile in care s-au pastrat aceleasi
metodele si tehnicile neurofiziologice 6a75 in conditiile in care ca parametrii ai starii
subiective emotionale s-au pastrat cei de furie, frica, placere, neplacere, tristete s.a. &-a
facut totodata distinctie dintre propriu-zisa e/presie emotionala 6darLiniana7 si
e/perienta sau sentimentul emotional. Mecanismul propus de $apez a fost al unui circuit
hipocamp-corpi mamilari-talamus. > ipoteza sustinuta si de multi alti cercetatori.
./presivitatea emotionala se manifesta prin reactii somato-motorii, vegetative si
endocrine, sesizabile actografic iar e/perienta emotionala consta dintr-o anume stare
evidentiabila prin metoda chestionarelor, e/primabila verbal etc.
$entru investigarea obiectiva a emotiilor la om, de regula se masoara parametrii
circulatorii - presiunea sanguina, frecventa batailor cardiace, marimea pupilelor si
rezistenta electrostatica palmara - parametrii din poligraf. Bn subiect sugestionat ca are
o hemoragie foarte grava raspunde prin reactii de tahicardie, cu irigarea sanguina in
antebrat, cresterea concentratiei plasmatice a catecolaminelor ca efect al interventiei
suprarenalelor s.a. &unt modificari similare care se produc la vizionarea unui film
psihoologic. $entru e/plicare producerii si evolutiei reactivitatii emotionale s-a propus
interventia mecanismului $apez. <n acord cu acest postulat in creier e/ista un circuit
reprezentat de hipocamp-corp mamilar-talamusul anterior-g2rus cinguli. <nformatiile
care ies din acest circuit intra direct in hipotamus 6prin forni/7 si influenteaza reactiile
motoare, vegetative si endocrine.
<nterventia sistemului limbic in activitatea emotionala a fost confirmata de
numeroase cercetari e/perimentale care au aratat ca8 la animalele vigile stimularea
nucleilor amigdalieni determina falsa turbare sau o frica e/agerata, cu tremuraturi,
reactii de aparare sau de atac brusc5 distrugerea acestor nuclei provoaca disparitia starii
de frica. Ae e/emplu, dupa lobectomie, la care se indeparteaza si nucleii amigdalieni,
maimutele care initial manifesta frica fata de serpi, de asta data se apropie de ei fara
frica, mancanu-i chiar. 0a pisici dupa lezarea hipocampului se produc reactii de teama si
furie. 0a om stimularea hipocampului cauzeaza furie si suparare. Activitatea emotionala
normala este rezultatul interactiunii sistem limbic-hipotalamus-neocorte/.
6%:% .otivatia si mecanismele de autostimulare
ot mai multi cercetatori admit ca sistemul limbic este responsabil pentru
antrenarea unor motivationale si energetice ale comportamentului. $entru e/plicarea
acestei functii fiziologii folosesc inca insuficient de precis diversi termeni ca motivatie,
impuls, drive, uneori cu sens interschimbabili. &-a incercat in acest sens valorificarea
contributiilor realizate in etologie, luand ca punct de plecare comportamentele :in gol:
sau vacuumatice, cele de stramutare, a caror origine a fost cautata la nivelul sistemului
limbic.
Contributii importante au fost aduse prin studiile lui >lds si Milner, care au
lucrat cu tehnica autostimularii. &obolanul de e/perienta are implantati electrozi cronici
la nivelul sistemului limbic. Apasand pe o maneta sobolanul realizeaza e/citarea zonei
de implantare, unde cauzeaza o stare de :placere:. &tarea este intrat de recompensanta,
in cat animalul repeta apasarea de %--- de ori pe ora.. Acelasi e/periment efectuat pe
maimuta face ca apasarea sa se repete de 1'-- ori pe ora. Aaca animalului in acest timp
i se ofera alimente altfel preferate, acesta continua sa se autostimuleze. <mplantarea
electrozilor daca se face intrMo alta regiune, unde impulsul cauzeaza o stare neplacuta,
apasarea nu se va mai repeta, evita autostimularea. Aaca animalul este lasat liber sa se
autostimuleze pentru o perioada de 2# de ore, acestuia ii cauzeaza imbolnavirea si in
final moartea. 0ocul unde animalului ii produce:placere: se afla in nucleii ventromediali
ai hpocampului., in nucleii septali si amigdalieni, stimularea hipotalaNmusului posterior,
a mezencefalului dorsal cauzeaza stare motivationala negativa. <n motivarea animalului
sunt implicate in mod egal si formatiunile neocorticale.
$rin implicarea unor asemenea mecanisme se realizeaza controlul procesului de
invatare, a celor mnezice. fost pus in evidenta prin studierea efectelor stimularii
sistmului limbic asupra performantelor de conditionare. <ndepartarea functionala
bilaterala a hipocampului provoaca la sobolani disparitia refle/elor conditionate5 la
maimuta reduce intensitatea refle/elor conditionate formate. Cercetarile cu
microelectrozi au evidentiat o activitate electrica intensa la acest nivel in timpul
invatarii. (apt sustinut de o serie de date cu bolnavi cu interventii neurochirurgicale la
acest nivel. .fectele sunt fie de disparitie a tuturor amintirilor, fie de aparitie a unora
dintr-un trecut ontogenetic indepartat. 1ol important il are :circuitul $apez:. &istemul
limbic intervine atat in stocarea, cat si in filtrarea a ceea ce s-a stocat in memorie