ANALIZA MINERALA TISULARA (AMT)

Testarea pacientilor pentru depistarea deficitelor, exceselor si dezechilibrelor

minerale devine din ce n ce mai importanta, datorita cantitatii mari de metale toxice
din mediul nconjurator si dezechilibrelor minerale larg ntlnite la omul modern,
secundar dietei necorespunzatoare. Prin testarea firului de par, analiza minerala
tisulara reprezinta o metoda eficienta si fidela pentru determinarea expunerii pe
termen lung la minerale toxice si a deficitelor de substante nutritive.
Utiliznd AT, clinicianul poate depista si n consecinta trata dezechilibrele minerale
si intoxicatiile care de cele mai multe ori se manifest a mascat, sub forma sindromului
oboselii cronice, depresiei, hiperactivitatii !la copii", tulburarilor de comportament,
ncetinirii proceselor de ideatie, raspunsului alterat la stres, afectiunilor
cardiovasculare, neurologice, tiroidiene si altele. Practicienii au gasit metoda deosebit
de utila n cazurile n care etiologia bolii nu era depistata sau n cazurile n care
existau mai multe cauze sinergice pentru afectiunea respectiva.
AMT este una dintre cele mai avansate metode din medicina, cu aplicatii n
ceea ce priveste spectrul terapeutic. #ercetarile din ultimele trei decade sugereaza ca
relatia ntre concentratiile mineralelor din firul de par si sanatatea umana este un
proces complex, legat de expunerea, absorbtia si distributia tisulara a elementelor
esentiale si toxice. $tudiile n ceea ce priveste relatia dintre statusul mineral si
tulburarile comportamentale, bolile cardiovasculare si cancer ofera variante noi,
continund extinderea aplicatiilor AMT mai departe de binecunoscuta utilizare n
cazul expunerii la minerale toxice.
AT poate detecta valori ale mineralelor de ordinul parti per milion, uneori
chiar per miliard. $implitatea recoltarii si transportului fac din AT o determinare
fiabila si convenabila, iar masurile luate pentru pastrarea integritatii esantionului, cum
sunt %camerele ermetice&, garanteaza acuratetea rezultatelor.
Utilitatea determinarii
ajoritatea coplesitoare a reactiilor chimice care guverneaza procesele celulare sunt
catalizate de catre enzime. 'e cele mai multe ori enzimele necesita pentru a opera
cofactori minerali. agneziul si zincul, de exemplu, sunt cofactori n sute de reactii
enzimatice. Pe de alta parte, mineralele toxice pot interfera cu reactiile enzimatice si
pot perturba astfel activitatea celulara. Astfel, excesele sau deficitele minerale au un
impact semnificativ asupra sanatatii.
'in nefericire, deficitele minerale sunt foarte frecvente n societatea noastra.
(umeroase studii guvernamentale au raportat deficite minerale multiple la un
procentaj mare al subiectilor. 'e exemplu, studiile arata ca mai mult de )*+ din
americani consuma mai putin de ),,- din .'A !ratia zilnica recomandata" de calciu
( Chattopadhyay A, Roberts T, Jervis R. Scalp hair as a monitor of community
exposure to lead. Arch Environ ealth !"##$%&('()&&*+&%*(. 'atorita cantitatii enorme
de compusi toxici utilizati n industrie, mineralele toxice sunt de asemenea larg
raspndite, si daca nu sunt depistate la timp, constituie un risc pentru sanatate.
'ezvoltarea rapida a noi tehnologii si cresterea riscului de aparitie a noi surse de
expunere necesita metode de testare din ce n ce mai sofisticate.
Analiza firului de par, a sngelui sau a urinii?
1
'e mai mult de +, de ani se studiaza utilitatea masurarii concentratiei
mineralelor n firul de par, snge si urina. Aceste medii biologice reflecta echilibrul
dinamic al organismului.
Parul se comporta ca un depozit si indica nivelul de stocare al mineralelor de/a
lungul timpului. $/au efectuat studii care au corelat nivelurile mineralelor din firul de
par cu expunerea din topitorii sau din mine si cu diferite boli ori efecte fiziopatologice
ale exceselor sau deficitelor nutritive. 0n plus, au fost publicate tendintele geografice
si istorice ale nivelurilor minerale din firul de par, iar AMT a fost utilizata si n
criminalistica. 'eci AT furnizeaza o nregistrare pe termen lung ce reflecta
metabolismul1 normal sau anormal, asimilarea si expunerea ( Su,u-i T, .amamoto R.
/r0anic mercury levels in human hair 1ith and 1ithout stora0e for eleven years. 2ull
Environ Contam Toxicol !"3&$&3)!3*+!33$ Airey 4. 5ercury in human hair due to
environment and diet) a revie1. Env ealth 6erspectives !"3%$'&)%7%+%!*(.
2xista numeroase studii publicate despre acuratetea si eficacitatea testarii
firului de par, n special pentru metalele toxice, cum este mercurul ( Su,u-i T,
.amamoto R. /r0anic mercury levels in human hair 1ith and 1ithout stora0e for
eleven years. 2ull Environ Contam Toxicol !"3&$&3)!3*+!33$ Airey 4. 5ercury in
human hair due to environment and diet) a revie1. Env ealth 6erspectives.
!"3%$'&)%7%+%!*$ A-erber0 8, offmann 8. 6ossibilities in dia0nosis and therapy
usin0 tissue and mineral analysis of hair. Schriftenr 9er :asser 2oden ;ufthy0
!"3#$#!)!#!+3"$ 4elves T. Assessment of trace element status. Clin Endocrinol
5etab !"3' Au0$!<(%()#&'+*7$ Combs 48. air analysis as an indicator of mineral
status of livestoc-. J Anim Sci !"3# 4ec$*'(*()!#'%+3 ( . Agentia de Protectie a
ediului din U.$.A. ! The 2nvironmental Protection Agenc3 / 2.P.A." a publicat n
)454 un studiu de evaluare n care au fost analizate peste 6,, de rapoarte asupra
analizei minerale. Autorii au concluzionat ca parul reprezinta %un tesut relevant si
reprezentativ pentru monitorizarea biologica a majoritatii metalelor toxice& ( =.S. E6A+
*77><+#"+7<". Au0ust !"#"( .
Analiza minerala tisulara este de asemenea utila prin evaluarea profilului
biochimic, constituind un mijloc de prognostic pentru patologiile viitoare ale individului
respectiv, permitand initierea unui program profilactic sau terapeutic.
Elementele stocate n firul de par
Parul uman contine 7,- proteine, )8- apa si cantitati mici de lipide si de
material anorganic. #ontinutul mineral al parului este de ,,98 : ,,48- ( 8at, S, and
Chatt A. air analysis) applications in the biomedical and environmental sciences.
?e1 .or-) 9C 6ublishers @nc., !"33)!+!*(. 'intre cele aproximativ ),,.,,, de fire
de par prezente n mod normal n pielea scalpului, ),- se afla n faza de repaos. 0n
timpul fazei de crestere, foliculii pilosi ai scalpului genereaza firele cu o rata de ,,9/
,,8 mm*zi, sau aproximativ ) cm*luna.
;oliculul pilos este bogat vascularizat, iar sngele care/l scalda reprezinta un mediu
de transport att pentru mineralele esentiale, ct si pentru cele toxice si potential
toxice. <data ce aceste minerale ajung la foliculii pilosi, ele sunt ncorporate n
proteinele firului care creste. $pre deosebire de celelalte tesuturi ale organismului,
parul este un produs finit metabolic, care a ncorporat mineralele n structura sa pe
parcursul cresterii. Pe masura ce firul de par se apropie de suprafata cutanata, el se
ntareste prin =eratinizare si elementele acumulate pe parcursul formarii sale sunt
ncastrate n structura sa proteica. 'atorita expunerii foliculului pilos pe parcursul
2
cresterii la mediul sanguin, concentratia mineralelor din firul de par reflecta
concentratia acestora din tesuturi.
Determinarile urinare si sanguine
Analiza urinii poate furniza informatii importante despre mineralele toxice, care
nu sunt oferite de analiza sanguina. Aceste minerale pot fi stocate n diferite tesuturi,
unde pot cauza leziuni sau unde pot interfera cu structurile de depozit !rinichi, oase,
tesut nervos", fara a fi crescute la nivel sanguin. ineralele toxice sunt epurate rapid
din snge, de aceea nivelurile lor sanguine pot avea relevanta doar o scurta perioada
de timp. #admiul, de exemplu, are o semiviata biologica de peste ), ani la om. 'e
aceea, depunerea cumulativa a cadmiului precum si a altor minerale, poate
reprezenta un risc semnificativ ! 6oulson /, Christensen J, Sabbioni E, 9an der
9enne 5T. Trace element reference values in tissues from inhabitants of the
European community 9) revie1 of trace elements in blood, serum and urine and
critical evaluation of reference values for the 4anish population. Sci Total Environ
!""<$!<!)!"#+&!'$ ;au1erys R, 2ernard A, Roels , 2uchet J+6. Cadmium)
exposure mar-ers as predictors of nephrotoxic effects. Clin Chem !""<$ <7(# 6t
&()!%"!+"<(.
Una dintre concluziile importante ale cercetarilor n ceea ce priveste testarea
sanguina este ca %pentru mineralele prezente la om, apare o uniformitate a valorilor
care reflecta controlul exercitat de catre organism, de ex. totalitatea proceselor
homeostatice& ( amilton E, Sabbioni E, 9an der 9enne 5. Element references
values in tissues from inhabitants of the European community 9@) revie1 of elements
in blood, plasma and urine and a critical evaluation of reference values for the =nited
8in0dom population. Sci Total Environ !""<$!'3)!*'+!"7$ amilton, et al., !3#+33(.
Aceasta uniformitate favorizeaza nsa adunarea datelor de referinta si includerea lor
ca parametri utili si stabili ai functiilor biologice. .aspunsul homeostatic ilustreaza
eficacitatea mecanismelor de clearence din organism si explica utilitatea doar pe
termen scurt a analizelor de snge. 2ste importanta deci investigarea capacitatii de
depozit pentru diferite elemente, n special pentru cele toxice, aspect ndeplinit de
catre AT.
$a rezumam deci avantajele si dezavantajele diferitelor surse biologice
utilizate pentru analiza mineralelor1
> analiza firului de par1 parul reprezinta tipul de esantion cel mai potrivit pentru
evaluarea dezechilibrelor minerale si a intoxicatiilor. 2a furnizeaza o evaluare pe
termen lung, este neinvaziva si permite investigarea interactiunilor minerale
nutritive*minerale toxice, care pot fi surprinse doar n faza initiala de catre celelalte
determinari mentionate?
> analiza urinii1 aceasta arata ce minerale sunt excretate de catre organism n
momentul determinarii. ;urnizeaza informatii calitative destul de bune n cazul n care
persoana a fost expusa recent la un mineral toxic !zile/saptamni", precum si
cantitative n ceea ce priveste mineralele excretate.
> analiza sngelui1 furnizeaza informatii despre substantele recent absorbite An
sBn0e !ore/zile". (ivelurile sanguine sunt independente de cele din tesuturile de
depozit si variaza si n functie de componenta analizata !plasma, ser, eritrocite".
3
Aceste niveluri sunt tranzitorii si sunt supuse mecanismelor homeostatice care le
mentin ntr/o plaja ngusta de valori.
Mineralele t!i"e
2xpunerea umana la mineralele toxice utilizate n diferitele procese industriale
a crescut dramatic n ultimii 8, de ani. Aceste toxice pot genera o varietate de
simptome, iar AT releva etiologia lor.
Parul este utilizat de mult timp n studiile pe animale si pe oameni pentru
evidentierea expunerii cronice la metalele toxice. 'eoarece parul este biologic stabil,
pot fi efectuate cu acuratete testari pe esantioane vechi de sute de ani. 'e exemplu
esantioanele de par prelevate de la (apoleon, testate pentru a dovedi ca acesta a
fost otravit cu arsenic ( Smith , Corshufvud S, :assen A. 4istribution of arsenic in
?apoleonDs hair. ?ature !"*&$!"<)#&'(.
Si#pt#e si se#ne legate de e!punerea la #inerale t!i"e
Arsen ;atigabilitate, cefalee, dermatita, hipersalivatie, hipotonie musculara,
hipopigmentare cutanata, rash cutanat, pierdere par si unghii, anemie
$ad#iu Pierderea olfactiei, anemie, piele uscata, alopecie, hipertensiune, disfunctii
renale
%lu#& La copii' retard mental, hiperactivitate, nvatare dificila, tulburari de
comportament
Copii si adulti ) fatigabilitate, anemie, gust metalic, pierderea apetitului, scadere
ponderala, cefalee, insomnie, nervozitate, scaderea vitezei de conducere nervoasa,
posibil disfunctii de neuron motor
Mer"ur $caderea capacitatilor senzoriale !gustative, vizuale, auditive si tactile", gust
metalic cu hipersalivatie, fatigabilitate, anorexie, iritabilitate si excitabilitate, psihoze,
manie, anemie, parestezii, tremor, lipsa de coordonare, afectiuni cardio/vasculare,
hipertensiune cu disfunctie renala.
Actualmente, testarea parului pentru minerale toxice cum ar fi plumbul, mercurul,
cadmiul, arsenul, este validata stiintific. $tudiile confirma faptul ca elementele toxice
pot influenta direct comportamentul prin afectarea functiei cerebrale, influentarea
productiei si utilizarii neurotransmitatorilor si alterarea proceselor metabolice.
$istemele neurologic, gastro/intestinal, cardio/vascular si renal sunt cele mai
susceptibile la actiunea nociva a mineralelor toxice.
2xpunerea ambientala la minerale toxice poate fi rara si are o mare
variabilitate, nsa n cazul expunerii cronice, ndelungate si a aportului cumulativ,
nivelurile din firul de par sunt cele mai relevante ( Coo S, 8hoo ?, en0 A, Chua ;,
4
Chia S, /n0 C, et al. 5etals in hair as biolo0ical indices for exposure. @nt Arch /ccup
Environ ealth !""%$*')S3%+S3*$ 6eterin0 , .ea0er 4, :itherup S. Trace metal
content of hair. @@ cadmium and lead of human hair in relation to a0e and sex.. Arch
Environ ealth !"#%$&#)%&#+%%%$ Rossi ;C, Clemente EC, Santaroni E. 5ercury and
selenium distribution in a defined area and in its population. Arch Environ ealth
!"#*$%!(%()!*7+!*'(. #ercetarile sugereaza ca valorile metalelor grele din firul de par
furnizeaza o estimare mai buna pentru acumularile pe termen lung dect cele
sanguine (2ax 5. ;ead and impaired abilities FeditorialG. 4evelop 5ed Child ?eurol
!"3!$&%)'*'+'**(. Parul reprezinta un mediu de testare excelent deoarece
concentratiile sunt adesea de +,, de ori mai mari dect cele din snge sau urina.
'eoarece parul stocheaza aceste elemente, este un barometru al expunerii precoce,
a celei cronice si adesea reflecta acumularile toxice naintea aparitiei simptomelor.
ineralele toxice au efecte negative chiar si n concentratii extrem de mici,
nsa efectele variaza n functie de modul si durata expunerii si de metabolismul si
capacitatea de detoxifiere a fiecarui individ. ecanismele toxicitatii sunt multiple si
includ1 inhibitie enzimatica sau a cofactorilor, potentare enzimatica, leziuni
membranare si alterarea proceselor de transport, scaderea functionarii neuronale si a
conducerii nervoase. Unele dintre aceste efecte sunt sinergice cu ale altor minerale
sau cu ale substantelor chimice toxice.
(ivelul toxicitatii acestor elemente si efectele adverse corespunzatoare
variaza de la individ la individ. 2xpunerea subacuta sau cronica poate conduce la o
simptomatologie subtila sau franca, ndelungata la unii indivizi, si n special la copii.
ai ales plumbul si mercurul au efecte negative asupra copiilor, datorate n parte ratei
lor accelerate de crestere si a masei corporale mici. ineralele toxice interfera cu
diferitele procese enzimatice si neurologice gradat si progresiv. 0n continuare sunt
amintite cteva dintre relatiile care exista ntre mineralele toxice si diferitele disfunctii
si afectiuni.
Alu#iniul
2xista amintite n literatura numeroase cazuri si studii n ceea ce priveste
legatura dintre interferenta acumularilor de aluminiu cu functiile neurologice normale.
$/a dovedit ca la "piii disle!i"i exista niveluri mai mari ale aluminiului n firul de par
comparativ cu loturile de control ( Capel @, 6innoc- 5, 4orrell , :illiams 4, Erant E.
Comparison of concentrations of some trace, bul-, and toxic metals in the hair of
normal and dyslexic children. Clin Chem !"3!$*)3#"+3! ( $ si alte tul&urari de
"#prta#ent la scolari sunt corelate cu niveluri ridicate ale acestui element ( lo1e
5$ Cossairt A$ 5oon C$ Errera J$ 5ac?eel A$ 6ea- R, et al. 5ain and interaction
effects of metallic toxins on classroom behavior.J Abnorm Child 6sychol !"3'$
!%(&()!3'+"3(.
2xista o corelatie geografica ntre &ala Alz(ei#er si valorile crescute ale Al
n apa potabila. @a pacientii cu boala Alzheimer s/au nregistrat niveluri crescute de Al
la AT, iar la unii dintre acesti bolnavi s/a notat o stabilizare a simptomelor dupa
tratament cu chelatori de aluminiu !desfeoxamina".
S"lerza laterala a#itrfi"a poate fi de asemenea legata de continutul n Al
al retelei de apa potabila.
Aluminiul este ubicuitar, fiind metalul greu cel mai ntalnit n scoarta terestra.
#ele mai frecvente surse de expunere non/ocupationala sunt reprezentate de1
5
> apa potabila !n special din zonele expuse ploilor acide" ! 2ensryd @, Rylander ;,
H0stedt, Aprea 6, 2ratt @. Effect of acid precipitation on retention and excretion of
elements in man. Sci Total Environ !""<$!<'(!+&()3!+!7&(.
> ustensilele de gatit din aluminiu
> antiacide cu aluminiu !ex. aalox"
Mer"urul
(u s/a descoperit nici un proces metabolic care sa necesite mercur. @a
concentratii mari, mercurul produce leziuni hepatice si renale si si#pt#e
neurlgi"e ( Clar-son T. 5ercury+an element of mystery FeditorialG. ? En0l J 5ed
!""7$%&%)!!%#+%"(.
2xista numeroase cercetari n ceea ce priveste legatura dintre valorile crescute
ale Ag n firul de par si diferitele afectiuni. 0n ceea ce priveste patologia neurologica,
exista date care arata ca aportul crescut de mercur provenind din pestele slab de apa
dulce si acumularea consecutiva a mercurului n organism conduce la cresterea
mortalitatii prin "auze )as"ulare. $/a presupus ca aceasta corelatie se datoreaza
promotiei de catre mercur a peroxidarii lipidelor ( Salonen J, SeppHnen 8,
?yyssHnen 8, 8orpela , 8auhanen J, 8antola 5, et al. @nta-e of mercury from fish,
lipid peroxidation, and the ris- of myocardial infarction and coronary, cardiovascular,
and any death in eastern Cinnish men. Circulation !""'$"!(%()*<'+*''( .
Att valorile mercurului din firul de par ct si cele urinare au fost asociate
semnificativ cu titruri crescute de complexe imune ce contineau @'@ oxidat ( Salonen
J. *<'+*''(. $i alte dovezi indica faptul ca mercurul poate induce att la om ct si la
animalele de laborator afe"tiuni auti#une (2i0a,,i 6. Autoimmunity and heavy
metals. ;upus !""<$%)<<"+<'%(. ercurul din plombele dentare poate fi factor
etiologic pentru aparitia s"lerzei #ultiple, deoarece, n studiile efectuate, mercurul
din firul de par a fost gasit semnificativ mai crescut la subiectii cu scleroza multipla
comparativ cu lotul sanatos ( Siblerud R, 8ienhol, E. Evidence that mercury from
silver dental fillin0s may be an etiolo0ical factor in multiple sclerosis. Sci Total Environ
!""<$!<&(%()!"!+&7'( .
0n ultimul timp a crescut interesul n ceea ce priveste posibilul efect nociv al
mercurului eliberat din obturatiile dentare din amalgam precum si al consumului de
peste contaminat cu mercur ( ;orscheider C, 9imy 5, Summers A. 5ercury exposure
from IsilverJ tooth fillin0s) emer0in0 evidence Kuestions a traditional dental paradi0m.
CASE2 J !""'$")'7<+73$ Al+Shahristani , Shihab 8, Al+addad @. 5ercury in hair as
an indicator of total body burden. 2ull :orld ealth /r0 !"#*$ '%(Suppl()!7'+!&( . Un
studiu care a analizat firele de par ale unui lot de medici stomatologi si igienisti
dentari din area Britanie a aratat o concentratie de 9/+ ori mai mare al Ag
comparativ cu lotul neexpus ( ;enihan J5$ Smith $ arvey :. 5ercury ha,ards in
dental practice. 2r 4ent J !%'$!"#%) %*'+%"*( . Un alt studiu efectuat pe un lot de
medici si asistente stomatologice a aratat o relatie de proportionalitate ntre valorile
nivelurilor crescute de Ag urinar si numarul de obturatii din amalgam pe care le aveau
subiectii (Lander 4, E1ers =, Creier @, 2roc-haus A. 5ercury exposure of the
population 9) mercury exposure of male dentists and dental aides. Lentralbl y0
=m1eltmed (Eer( !""&$ <)%!3+&3( .
Parul este utilizat ca indice al acumularii de Ag n organism, cu conditia sa nu
fie supus contaminarii externe ocupationale la vapori de mercur ( ac E, 8rechnia- J.
5ercury concentrations in hair exposed in vitro to mercury vapor. 2iol Trace Elem
6
Res !""%$%"(&+%()!7"+!'$ Chan0 ., .eh C, :an0 J. Subclinical neurotoxicity of
mercury vapor revealed by a multimodality evo-ed potential study of chloral-ali
1or-ers. Am J @nd 5ed !""'$&#(&()&#!+&#"( .
%lu#&ul
.eprezinta cel mai frecvent metal ntlnit n cazul expunerii cronice la minerale
toxice n concentratii mici. $tudiile arata ca intoxicatia cu plumb este asociata la copii
cu defi"ite fun"tinale ale siste#ului ner)s "entral, care pot persista si n
adolescenta ( 5inder 2, 4as+Smaal E, 2rand E, /rlebe-e J. Exposure to lead and
specific attentional problems in schoolchildren. J ;earn 4isabil !""<$&#(*()%"%+%"%( .
Plumbul si aluminiul din firul de par sunt corelate att cu scaderea scorurilor de
inteligenta ct si a scorurilor de aptitudini scolare ( Thatcher R, ;ester 5, 5cAlaster
R, orst R. Effects of lo1 levels of cadmium and lead on co0nitive functionin0 in
children. Arch Environ ealth !"3&$%#(%()!'"+**(.
Un studiu recent efectuat pe 995 copii scolari a aratat efectele severe ale Pb
asupra nvatarii si comportamentului. $/a notat o legatura strnsa !p C ,,,,,)" ntre
Pb din firul de par si scorurile la chestionarele referitoare la capacitatea de
concentrare si de ndeplinire a sarcinilor, care indicau un deficit foarte accentuat !
Tuthill, R. air lead levels related to childrenDs classroom attention+deficit behavior.
Arch Environ ealth !""*$'!(%()&!<+&7 " . Un alt studiu asupra Pb a aratat o crestere
de 5 ori a incidentei esecurilor de absolvire a liceului ! ?eedleman , Schell A,
2ellin0er 4, ;eviton A, Allred E. The lon0+term effects of exposure to lo1 doses of
lead in childhood. ?EJ5 !""7$ %&&(&()3%+33 ". (ivelul acceptat al riscului
neurotoxicitatii plumbului la copii a scazut n mod constant n ultima decada, pe
masura ce studii mai sofisticate au demonstrat efectele nocive ale nivelurilor, chiar
mici, de Pb.
Un alt studiu a folosit AT la un grup de )8+ de copii cu afectiuni neurologice,
incluznd hiperactivitate, pierderea constientei si convulsii de tip epileptic de etiologie
neprecizata, comparativ cu un lot de control. Drupul afectat a prezentat la analiza
parului o crestere semnificativa a nivelurilor de plumb, precum si o reducere
semnificativa a nivelurilor de magneziu ! ;ech, T. ;ead, Copper, Linc, and
5a0nesium Content in air of Children and .oun0 6eople 1ith Some ?eurolo0ical
4isease. 2iol.Trace Elem.Res. 3', &77& (.
$ad#iul
AT este utila pentru evaluarea cadmiului la fumatorii si nefumatorii care
traiesc n zone fara expunere industriala !Chattopadhyay 6, Joshi , Samaddar 8.
air cadmium level of smo-er and nonsmo-er human volunteers in and around
Calcutta city. 2ull Environ Contam Toxicol !""7$<')!##+!37 ". ;umatul cauzeaza o
crestere semnificativa a mineralelor toxice n firul de par, n special a cadmiului,
plumbului si nichelului ! :olfsper0er 5, auser E, et al. eavy metals in human hair
samples from Austria and @taly) influence of sex and smo-in0 habits. Sci Total Environ
!""<$!'*(%()&%'+&<& ". 'e asemenea, si nivelurile urinare ale cadmiului reflecta bine
rezervele organismului ! ;au1erys R, 2ernard A, Roels , 2uchet J+6. Cadmium)
exposure mar-ers as predictors of nephrotoxic effects. Clin Chem !""<$ <7(#()!%"!+
7
"< ". 0n cele mai multe cazuri, masurarea nivelurilor urinare este o metoda clinic utila.
<data ce a fost depasit pragul renal nsa, nivelurile urinare nu mai reflecta fidel
cantitatea de #d din organism ( Jonnala0adda S, et al. Toxicity, bioavailability and
metal speciation. Comp 2iochem 6hysiol C !""%$!7*(%()'3'+"' ".
2xpunerea la #d a fost asociata cu (ipertensiunea arteriala, iar studiile
arata ca nivelurile de #d din parul hipertensivilor sunt mai mari dect cele ale
indivizilor din lotul de control ! En0vall J$ 6er- J. 6revalence of hypertension amon0
cadmium+exposed 1or-ers.Arch Environ ealth !"3' 5ay+Jun$<7(%()!3'+"7 ".
Analiznd la un lot de barbati fumatori nivelul cadmiului din firul de par, acesta s/a
dovedit de asemenea semnificativ crescut si invers proportional cu activitatea (aE*FE
ATP/azei eritrocitare. Aceasta inhibitie enzimatica a fost notata la niveluri mult sub
cele toxice si poate deschide orizonturi noi n ceea ce priveste legatura dintre
hipertensiune si expunerea la cadmiu ! aMem S, annaert 6, 5oreau T, ;ellouch J,
uel E, /rssaud E, et al. Cadmium and membrane ion transport in a Crench urban
male population. 2ull Environ Contam Toxicol !""!$<#)3'7+3'# ". #admiul inhiba
enzimele ce contin grupari sulfhidril, asa ncat doze relativ mici deprima nivelurile de
noradrenalina, serotonina si acetilcolina ( Sutherland E, Robison E. Role of cyclic
A56 in control of carbohydrate metabolism. 4iabetes !"*"$!3)#"#+3!" ".
Arsenul
Toxicitatea arsenului a fost recunoscuta de secole si s/a demonstrat ca
nivelurile din firul de par se coreleaza semnificativ cu aportul ( 9alentine J, 8an0 ,
Spivey E. Arsenic levels in human blood, urine, and hair in response to exposure via
drin-in0 1ater. Env Res !"#"$ &7)&<+%& ". $imptomele intoxicatiei cu arsen sunt
variate, incluznd macrocitoza si neurpatia. 'atele arata ca cerealele reprezinta o
sursa majora de arsen n timpul copilariei si aceste modificari ale nivelului de arsen n
firul de par al copiilor corespund introducerii cerealelor n dieta ! Eibson R, Ea0e ;.
Chan0es in hair arsenic levels in breast and bottle fed infants durin0 the first year of
infancy. Sci Total Environ !"3&$ &*)%%+<7 ".
Mineralele nutriti)e
ineralele nutritive au o gama larga de functii metabolice. #a si componente
structurale, ele intra n alcatuirea scheletului, vitaminei B)9, hemoglobinei, hormonilor
tiroidieni. #a si reglatori celulari, sunt implicate n transmiterea nervoasa, mentinerea
permeabilitatii membranei celulare si reglarea presiunii osmotice, balantei hidrice si
echilibrului acido/bazic. 0n plus, mineralele nutritive servesc ca si cofactori pentru o
gama larga de reactii enzimatice.
2xista multe circumstante care pot conduce la un status inadecvat al acestor
minerale1 aport insuficient, digestie deficitara, absorbtie insuficienta si inhibitie
competitiva realizata de catre mineralele toxice. entinerea unei functii digestive
optime poate fi astfel un aspect important al nutritiei minerale.
#ercetarile n domeniul relatiei ntre statusul mineral al firului de par si tulburarile de
comportament, boala cardiovasculara si cancer deschid noi posibilitati. (u exista nca
niste corelatii sigure ntre concentratiile din firul de par si fiziopatologia diferitelor
afectiuni, nsa au fost descoperite relatii semnificative.
Seleniul
8
2xista o relatie clara ntre nivelurile seleniului din firul de par, urina si
esantioanele de par. $eleniul din firul de par reflecta aportul dietar ! 2rata-os 5,
8ana-i , 9asiliou+:aite A, @oannou 6. The nutritional selenium status of healthy
Eree-s. Sci Total Environ !""7$ "!)!*!+!*# ". 'eoarece seleniul este cofactorul
glutation/peroxidazei, enzima importanta n cascada antioxidarii si pentru protectia
celulara, nivelurile scazute de seleniu din anumite "an"ere pot reflecta o capacitate
de protectie celulara ineficienta pe termen lung ! 8eshan 4isease Research Eroup.
Epidemiolo0ic studies on the etiolo0ic relationship of selenium and 8eshan disease.
Chin 5ed J !"#"$"&(#()<##+3& ". $/a observat ca nivelul seleniului din firul de par
creste odata cu suplimentarea dietara ! Ealla0her 5, :ebb 6, Crounse R, 2ray J,
:ebb A, Settle E. Selenium level in ne1 0ro1th hair and in 1hole blood durin0
in0estion of a selenium supplement for * 1ee-s. ?utr Res!"3<$<)'##+3& ".
Litiul
Parul pare a fi un indicator fidel al statusului litiului, iar litiul din firul de par
este adesea scazut n cazul indi)izilr )ilenti. $/a observat o legatura directa ntre
nivelul litiului n firul de par si concentratiile de cobalt, deci litiul ar putea avea un rol n
transportul si distributia vitaminei B)9. (ivelurile litiului n firul de par cresc odata cu
suplimentarea, dar litiul este mar=er doar pentru anumiti subiecti ( S,ila0yi 5$ 2alo0h
@$ An-e A$ S,entmihalyi S. 2iochemical aspects of lithium toxicity. Acta 5ed ;e0 Soc
(;ie0e( !"3'$%'(!()!*#+37$ Crom1ell 2, Abadie R, Stephens J, 8yler 5. air mineral
analysis) biochemical imbalances and violent criminal behavior. 6sych Rep
!"3"$*<)&'"+**$ Schrau,er E, Shrestha 8, Clores+Arce 5. ;ithium in scalp hair of
adults, students, and violent criminals. 2iol Trace Elem Res !""&$ %<)!*!+!#* ". Pot
aparea anumite tul&urari de "#prta#ent, depresie si tul&urari de *n)atare,
cauzate sau agravate de un aport insuficient de litiu asociat cu deficiente marginale
de vitamina B)9 si acid folic, al caror transport este modulat de asemenea de catre
litiu.
Zin"ul
(ivelurile din firul de par arata corelatii interesante, cum ar fi cazul "piilr
"u neplazii n remisiune care au aceleasi valori pentru zinc, cupru si pentru raportul
Gn*#u ca si cei din lotul de control. 0n contrast, copiii cu malignitati active prezinta
niveluri scazute ale zincului si cuprului, precum si un raport Gn*#u crescut ! 4onma
5, 4onma /, Tas 5. air ,inc and copper concentrations and ,inc)copper ratios in
pediatric mali0nancies and healthy children from southeastern Tur-ey. 2iol Trace
Elem Res !""%$%*)'!+*% ". 0n plus, nivelurile materne de zinc sunt scazute n cazul n
care aceste femei au feti cu defe"te de tu& neural ! Cavdar A, 2ahceci 5, A-ar ?,
4incer C, Erten J. 5aternal hair ,inc concentration in neural tube defects in Tur-ey.
2iol Trace Elem Res !""!$%7)3!+3# ".
Manganul
$cleroza laterala amiotrofica se coreleaza cu niveluri de mangan semnificativ
mai crescute la AT ! /ishi 5, Ta-asu T, Tateno 5. air trace elements in
amyotrophic lateral sclerosis. Trace Elem 5ed !""7$#(<()!3&+3' ". anganul crescut
9
n firul de par a fost asociat recent cu "#prta#entul agresi), posibil datorita
legaturii sale cu depletia de dopamina si serotonina ! 5arlo1e 5, 2liss ;, Schneider
. air trace element content of violence prone male children. J Adv 5ed
!""<$#(!()'+!3 ".
$al"iul
Acest mineral a fost studiat extensiv prin AT. Poate cea mai utila corelatie a
fost gasita ntre #a si &ala "ardi)as"ulara . 0n studiile retrospective care au
analizat valorile acestui mineral n firul de par, s/a dovedit ca nivelul crescut al #a la
AT se coreleaza cu valori scazute ale calciului aortic, iar nivelul scazut al calciului la
AT cu infarctul miocardic si cu alte patologii cardiovasculare incluznd si cordul
pulmonar cronic ! 5ac6herson A, 2alint J, 2acso J 2eard calcium concentration as a
mar-er for coronary heart disease as affected by supplementation 1ith micronutrients
includin0 selenium. Analyst !""'$!&7(%()3#!+3#'$ ;ian0 E, Shen ;, u 2, et al. Trace
elements in the hair of patients 1ith chronic cor pulmonale. Chun0+ua sin sueh
8uan 6in0 Tsa Chih !"3*$!<(<()&!7+!& ". $/a demonstrat ca suplimentarea cu
antioxidanti mpreuna cu vitamina ' poate creste nivelurile #a din firul de par !
5ac6herson A, 2alint J, 2acso J. 2eard calcium concentration as a mar-er for
coronary heart disease as affected by supplementation 1ith micronutrients includin0
selenium. Analyst !""')!&7$3#!+#' ". Aceste studii sugereaza ca exista o relatie
inversa ntre calciul din firul de par si boala cardiovasculara.
Magneziul
2xista multe studii efectuate asupra acestui mineral, iar la AT apar niveluri
crescute chiar la suplimentarea dietei cu cantitati mici ! Schneider , An-e 5.
Chan0es in the ma0nesium content of the hair, urine and blood plasma of man after
oral administration of ma0nesium and its effects in oxalate urolithiasis therapy. L =rol
?ephrol !"*3$*!(*()%*!+*' ". 0ntr/unul din studii, efectuat la pa"ientii )rstni"i "u
Alz(ei#er , s/a gasit o asociere ntre cresterea nivelurilor magneziului n firul de par
si cresterea ratelor fluxului sanguin cerebral regional ! 8obayashi S$ CuMi1ara S$
Arimoto S$ 8oide $ Cu-uda J$Shimode 8$et al. air aluminium in normal a0ed and
senile dementia of Al,heimer type. 6ro0 Clin 2iol Res !"3"$%!#)!7"'+!7" ".
Fozielec raporteaza ! 8o,ielec T, Starobrat+ermelin 2. Assessment of
ma0nesium levels in children 1ith attention deficit hyperactivity disorder (A44(.
5a0nes Res. !""# Jun$!7(&()!<%+3 " ca deficitul de magneziu apare mult mai
frecvent la copiii cu tulburarea hiperactiva cu deficit de atentie dect la copiii sanatosi.
$tudiul sau a inclus ))H copii, la care statusul magneziului a fost evaluat cu ajutorul
dozarilor plasmatice, dozarilor eritrocitare si analizei minerale tisulare. 48- dintre
copiii examinati au prezentat deficit de magneziu. 'eterminarea magneziului din firul
de par este mai fidela dect dozarile plasmatice sau eritrocitare.
Un studiu efectuat de catre Iec=er afirma (J 5ent. 4ef. Res. 6art !, 5ar.
!"3' " ca exista diferente semnificative ntre concentratiile oligomineralelor din firul de
par la copiii cu autism si afectiuni autism/li=e, comparativ cu grupul de control. 2l
10
concluzioneaza ca dovezile sugereaza ca %analiza minerala tisulara poate fi utilizata
ca metoda de diagnostic pentru autism&.
#ercetarile au aratat eficienta terapiei cu magneziu si vitamina BH la copiii care
sufera de autis# ! 5artineau J et al.) ;on0+Term Effects of Combined 9itamin 2*+
5a0nesium Administration in an Autistic Child, 2iol. 6syc. &!, !"3* ".
Parul "piilr disle!i"i, analizat prin spectroscopie atomica, a aratat
concentratii de magneziu si de cupru semnificativ mai crescute dect n parul copiilor
normali. ;irele de par ale dislexicilor contineau de asemenea concentratii mai mari de
aluminiu si de cadmiu ! @4 Capel, 5 6innoc-, 5 4orrell, 4C :illiams and EC
Erant. Comparison of concentrations of some trace, bul-, and toxic metals in the hair
of normal and dyslexic children. Clinical Chemistry, 9ol &#, 3#"+33!, Copyri0ht N
!"3! by American Association for Clinical Chemistry(
agneziul scazut a fost legat de complicatiile diabetului ! ;ima 5 de ;, Cru, T,
6ousada JC, Rodri0ues ;E, 2arbosa 8, Can0ucu 9. The effect of ma0nesium
supplementation in increasin0 doses on the control of type & diabetes. 4iabetes Care
!""3$&!('()*3&+*3* " si n anumite cazuri de s"(izfrenie ! Tada 8, ?o0ami .,
?a0ashima 5, ?a0ase T, @shi1ata , 5ote0i ., et al. Trace elements in the hair of
schi,ophrenics. 2iol 6sychiatry !"3*$&!(%()%&'+&3 ".
< crestere a nevoilor de magneziu poate fi prezenta si la indivizii care sufera
de #igrene . agneziul poate reduce vasospasmul arterelor cerebrale indus de
serotonina, care poate fi favorizat de un raport #a*g crescut.
+ierul si #anganul
#ercetatorii raporteaza ca indivizii cu aport mai crescut decat normal de fier
si de mangan au o predispozitie crescuta de a dezvolta &ala %ar,insn ! (eurolog3
Jun. 9,,+ ".
$n"luzie
#ercetarile din ultimele + decade sugereaza ca exista o relatie ntre
concentratiile mineralelor din firul de par, snge si urina si ca sanatatea umana este
un proces important si complex. Kariabilele cheie pentru relevanta clinica includ
sursele de expunere, dinamica absorbtiei si distributia tisulara a diferitelor minerale,
att esentiale ct si toxice. Pe masura intelegerii relatiei sofisticate existente ntre
mineralele nutritive si cele toxice, creste si utilitatea efectuarii AT pentru stabilirea
diagnosticului si diversificarea aplicatiilor terapeutice
11