Pericolul din oala de mncare.

Ct de rea este intoxicaia cu aluminiu

5 martie 2013 1.252 vizualizri 3 Comentarii

Aluminiul, un metal de tranziie omniprezent n viaa noastr, nu putea s lipseasc din industria alimentar, ca aditiv, n medicamente (antiacizii, acidul acetilsalicilic tamponat), n produsele de larg consum (exist n aer i n ap). Este inevitabil. Dar, n ultima vreme speciali tii au constatat o concentraie crescut de aluminiu n organismul oamenilor, mai ales al copiilor, intoxicarea putnd ajunge sptmnal la !" miligrame de aluminiu pe #ilogram, n condiiile in care cantitatea tolerabil este de cel mult un miligram. $n timp, expunerea la aluminiu duce inevitabil la demen. Alerta la aluminiu s!a dat nc din secolul trecut, dar oamenii au ignorat avertismentele. %n n &'(), cnd un renumit medic a descris cazul celului su care *usese pe moarte i niciun veterinar nu reu ise s!i a*le diagnosticul. Doctorul obinuia s!i pregteasc mncarea n tigi de aluminiu, iar cinele a nceput s vomite dup mese i dup o lun era att de slbit c nu se mai putea ine pe picioare. A sc+imbat tigaia cu una emailat, constatnd imediat mbuntirea sntii cinelui, pn cnd acesta s!a re*acut total. Dei pare greu de crezut, aluminiul e responsabil de multe dereglari i n organismul oamenilor, cea mai cumplita *iind demena, a*eciune de care su*er milioane de persoane n lume. ,ei ap de izvor- Apa de la robinet e plin de aluminiu. .ea mai mare parte a uzinelor de tratare a apei de supra*a utilizeaz sul*at de aluminiu (n /omania se *olosete n mod curent) pentru a elimina microorganismele nocive i alte particule care pot *i usor distruse prin sedimentare i *iltrare. %entru ca sul*atul de aluminiu este eliminat n mare parte printr!un stadiu mai avansat al procedeului, concentraia de aluminiu a apei tratate este mai ridicat dect n cea netratat. Aportul zilnic de aluminiu din apa potabil poate varia mult n *unc ie de regiune i de ruri care sunt mai bogate sau mai srace n aluminiu. 0e crede c aluminiul de origine natural, provenit din apa netratat, se a*l ntr!o *orm care nu este uor asimilat de organism i nu

provoac e*ecte negative asupra sntii. Dar apa tratat conine aluminiu uor asimilabil, de aceea 1 atentie- 1 apa poate *i o surs mai important de aluminiu dect +rana. .antitatea de aluminiu din apa mbuteliat i cea de la robinet variaz i ea, dup cum productorii utilizeaz apa de la robinet cu sau *r tratamente suplimentare. .el mai bine e s citim cu atenie etic+eta sticlei de ap mineral sau plat i s o alegem pe cea care conine cel mai puin aluminiu. Riscul de apariie a bolii Alzheimer e de 7-8 ori mai mare la persoanele care consum ape bogate n aluminiu monomeric. C ! A C "# C# $% P%!#& '#A AP( "# )A R*' $#!

.oninut n medicamente
Aportul de aluminiu care provine din aerul nepoluat se ridic la cel puin patru micrograme pe zi. Dar unde mai exist aer nepoluat2 $n zonele industriale, unde nivelul aluminiului din aer este mult mai ridicat, cantitatea poate crete la mai mult de &)) micrograme pe zi. 3a serviciu, muncitorii pot respira ",4 pn la 5 miligrame de aluminiu pe zi. $n a*ar de aer i apa, oamenii absorb aluminiu, i nc n doza maxim, i din medicamente. E vorba de cele care nu sunt prescrise de medici i care se vnd la cerere n *armacii, ca antiacizii, acidul acetilsalicilic tamponat i unele vitamine pentru copii. 6rganizaia 7ondial a 0ntii a estimat ca aportul celor care consum regulat acest tip de medicamente pe baz de aluminiu poate crete pn la cinci grame pe zi. 8oi aceti *actori care conin metalul toxic au e*ecte di*erite asupra organismului n *uncie de vrst i grad de sntate. Dar cele mai puternice surse de expunere la aluminiu rmn ambalajele9 cutii, caserole, *oliile care au la baz acest metal. :n studiu recent publicat de o revist medical din Australia a artat ca doza de aluminiu care se gsete n cutiile metalice de buturi i sucuri o depeste cu 4; pe cea din ambalajele din sticl. Anul trecut, medicii romni au determinat cantitatea de metale toxice din *irele de pr recoltate de la &.))) de persoane. /ezultatele cercetrii i!au uimit9 peste "); dintre pacieni au aluminiu n corp, peste limita admis. E*ectele imediate sunt urmtoarele9 omul are dureri de cap, se baloneaz, i se usuc pielea i i pierde po*ta de mncare. %acienii care su*er de a*eciuni renale i primesc tratamente de dializ regulat, se expun la niveluri crescute de aluminiu n lic+idele pentru dializ. 0tudiile au artat c aluminiul ajunge n organism i din cereale, prjituri, biscuii, paste, legume (ciuperci, spanac, ridic+i, salat verde), dar i din ceaiuri sau buturi care conin aditivi alimentari cu aluminiu, cum ar *i cacao. .antitatea de aluminiu crete peste cota admis i atunci cnd petele i carnea sunt gtite n oale din aluminiu sau sunt mpac+etate n *olie de aluminiu (staniol, supus la temperaturi mari n cuptor). 8oi suntem expui mai mult sau mai puin riscului de a absorbi aluminiu, dac nu n buctaria proprie, atunci cnd bem o ca*ea n ora, preparat cu apa contaminat sau n ibrice de aluminiu. :n pericol pentru sntate l reprezint i radiatoarele con*ecionate din aluminiu care sunt responsabile pentru simptome ca9 ameeal, tulburri de vedere i c+iar nceputul unor paralizii.

E*ecte ne*aste
%ersoanele supraexpuse la aluminiu pot s prezinte ence*alopatie, o *orm de demen caracterizat de convulsii, tremurturi, psi+oza i di*erite sc+imbri la nivelul vorbirii i al comportamentului. Ence*alopatia, ca e*ect al expunerii la aluminiu n exces, se ntlnete mai ales la bolnavii care *ac dializ. Absorbia mare de aluminiu poate provoca anemie, osteomalacie (oasele moi sau s*rmicioase, din cauza tulburrilor pro*unde n metabolismul *os*orului i al calciului din masa osoas), in*arcte. Aluminiul este asociat i altor boli serioase care a*ecteaz sistemul nervos, precum maladiile 3ou <e+rig i %ar#inson.

Dar cele mai de temut sunt demena presenil, tulburarile mentale, mbtrnirea precoce i Alz+eimer. Dei industria *armaceutic a mediatizat exagerat progresul nregistrat n prevenirea i tratarea acestei boli, n realitate progresul este nesemni*icativ. %rimele simptome care se recunosc la aceast boal, i care indic nceputul unei deteriorri mintale progresive, sunt pierderile de memorie, dezorientarea i depresia. .elulele creierului pacienilor su*erinzi de aceast boala pot conine de = &) pn la ") de ori mai mult aluminiu dect media. Ce obiecte trebuiesc aruncate+ 8oxicitatea acestui metal a *ost descris n >0ciences et ?ie@, unde s!a artat ca e*ecte secundare ale aluminiului apar c+iar i cnd este @consumat@ n cantitati mici. :n alt caz de intoxicaie cu aluminiu este tratat ntr!o revist medical american ca o tumoare a eso*agului care s!a retras cnd bolnavul a ncetat s mai *oloseasc vase de aluminiu. .e putem *ace noi pentru a sta ct mai departe de aluminiu2 $n primul rnd trebuie s scpm de toate ustensilele, tacmurile i recipientele de aluminiu din buctrie, s consumm apa mbuteliat cu coninut sczut din acest metal s renunm de*initiv la ambalarea alimentelor n staniol i *olii de aluminiu, s evitm aspirina pe ct posibil, s nu mai cumprm conserve, bere i rcoritoare la cutie, s re*uzm mncarea la caserole tapate cu aluminiu. %are imposibil, dar ve i vedea c aceleai alimente exist i n ambalaje de sticl sau carton. .t despre celelalte obiecte care ne nconjoar, eliminai!le pe cele inutile. De termopane i ui de aluminiu n!avei cum scpa.

Aluminiul din deodorante

Ambalajele produselor cosmetice (spraAuri, cutii de crem, vopsea) au aluminiu din bel ug. Aluminiul coninut n deodorante ( ); clorura de aluminiu) ptrunde mai uor prin piele dect pe cale digestiv. $n plus, in+alarea de aluminiu *in divizat i de pulbere de oxid de aluminiu a *ost identi*icat drept cauza a *ibromului pulmonar i a lezrii plmnilor. Antiperspirantele conin i ele sruri de aluminiu i zirconiu, care in+ib activitatea glandelor sudoripare, prin blocarea i nc+iderea porilor. :n studiu e*ectuat la :niversitatea /eading (7area ,ritanie) acuza antiperspirantele i deodorantele c pot *avoriza apariia tumorilor mamare, cauzate de absorbia prin piele a unei cantiti de aluminiu. Asimilarea pe termen ndelungat a unor concentraii importante de aluminiu prin deodorante i antiperspirante poate conduce la serioase probleme de sntate. %ersoanele cu aa zisa >alumino*obie@ pot *olosi antiperspirantele sau deodorantele *r aluminiu, disponibile n *armacii. %n element ,echi de -8. de ani Aluminiul a *ost descoperit de Briedric+ CD+ler n &E 5. Este cel mai rspndit metal din natur. Fu se a*l n stare liber, deoarece este reactiv, dar se gsete n minereurile de bauxit, ne*elin, silica ii sau oxizii si9 corindon (incolor), sa*ir, rubin, smarald, smirg+el. Este *oarte *olosit n industrie datorit rezistentei sale la oxidare, proprietilor mecanice bune i densitii sale mici. Aluminiul este *olosit n industria aerospaial, n construcii, acolo unde este necesar un material uor i rezistent. Are bune proprieti electrice.

E!ul criminal
$n :niunea European, aluminiul este ntlnit sub denumirea de E &5", responsabil de apariia unor boli ca Alz+eimer i %ar#inson, osteoporoza, boli cardiovasculare. Biind neurotoxic, .omisia European dezbate posibilitatea de a *i retras din alimentaie, mai ales cea a copiilor. E &5" este un colorant ntlnit mai ales n produse bazate pe cereale, ca painea, prjiturile i biscuiii.

Geo spune:

0ubstantele c+imice sintetice din mediu si din +rana dumneavoastra, oricat de problematice ar *i, nu constituie principala cauza a cancerului <enele pe care le!ati mostenit de la parinti nu sunt cei mai importanti *actori care va determina sa cadeti prada vreuneia din primele zece boli cauzatoare de moarte 0peranta ca cercetarile in genetica ar putea sa conduca in cele din urma la vindecarea bolilor prin medicamente ignora solutiile mai e*iciente care pot *i *olosite in zilele noastre .ontrolarea in exces a aportului de nutrienti, cum ar *i9 glucide, grasimi, colesterol si grasimi omega!", nu va conduce la o stare buna de sanatate pe termen lung 0uplimentele de vitamine si nutrienti nu va o*era protectie pe termen lung impotriva bolii 7edicamentele si c+irurgia nu vindeca bolile care ucid majoritatea americanilor Doctorul dumneavoastra probabil nu stie ce trebuie sa *aceti pentru a *i cat mai sanatos cu putinta 8. .olin .ampbell este doctor in stiinte, bioc+imist, specializat in nutritie si e*ectele alimentatiei asupra sanatatii pe termen lung. El este pro*esor emerit de bioc+imie nutritionala la :niversitatea .ornell, autor a peste ")) de lucrari de cercetare, precum si co!autor al 0tudiului .+ina ( ))(), una dintre cele mai bune carti despre nutritie din America (best seller). +ttp9GGapazen.blogspot.roG )&"G) Gstudiul!c+ina.+tml

Renuntati la vasele de aluminiu si caserolele de platic! 13 boli provocate de intoxicatia cu aluminiu si bisfenol A
| Joi, 10 Martie 2011

onii de aluminiu ,a ataca creierul/ iar bis0enolul a0ecteaza 0ertilitatea si exista suspiciunea ca 0a,orizeaza anumite tipuri de cancer. 3umea medicala a dat alarma cu privire la prezenta in exces a aluminiului in alimentatie. Acest element e peste tot, in aer, apa, sol, si, in anumite cantitati, nu este daunator organismului. Dar, in ultima vreme, produsele pe care le consumam, de la alimente (cereale, prajituri, biscuiti, paste, legume precum ciuperci, spanac, ridic+i, salata, dar si din ceaiuri sau bauturi care contin aditivi alimentari cu aluminiu), la medicamente, apa si c+iar obiectele inconjuratoare, ne pun in contact cu o supradoza din acest metal toxic, iar e*ectele sunt dintre cele mai devastatoare. .antitatea de aluminiu creste peste cota admisa si atunci cand pestele si carnea sunt gatite in oale din aluminiu sau sunt impachetate in 0olie de aluminiu (staniol, supus la temperaturi mari in cuptor). 8oti suntem expusi mai mult sau mai putin riscului de a absorbi aluminiu, iar un pericol pentru sanatate il reprezinta si radiatoarele con*ectionate din aluminiu care sunt responsabile pentru simptome ca9 ameteala, tulburari de vedere si c+iar inceputul unor paralizii. * treime dintre romani au in corp aluminiu in cantitati mari .om*orm unui studiu al .omisiei :E, aportul de aluminiu este de H, mai mare decat doza saptamanala acceptata. 6amenii de stiinta de la Autoritatea Europeana pentru 0iguranta Alimentara (EB0A) au stabilit ca doza saptamanala permisa pentru aluminiu sa *ie de & mg pe #ilogram din greutatea *iecarei persoane. Fici romanii nu sunt *eriti de pericolul intoxicatiei de aluminiu. :n studiu realizat de medicii romani, care au determinat cantitatea de metale toxice din *irele de par recoltate de la &.))) de persoane, a aratat ca peste "); dintre pacienti au aluminiu in corp. E*ectele imediate sunt urmatoarele9 dureri de cap, balonari, uscarea pielii, pierderea po*tei de mancare. Iata cateva a0ectiuni pro,ocate de intoxicatia cu aluminiu9 &. #nce0alopatie %ersoanele supraexpuse la aluminiu pot sa prezinte ence*alopatie, o *orma de dementa caracterizata de convulsii, tremuraturi, psi+oza si di*erite sc+imbari la nivelul vorbirii si al comportamentului. Ence*alopatia, ca e*ect al expunerii la aluminiu in exces, se intalneste mai ales la bolnavii care *ac dializa. . Anemie si osteomalacie Absorbtia mare de aluminiu poate provoca anemie, osteomalacie (oasele moi sau s*aramicioase, din cauza tulburarilor pro*unde in metabolismul *os*orului si al calciului din masa osoasa)

". "ementa/ Alzheimer si alte a0ectiuni ale creierului JIonii de aluminiu pot ajunge in alimente si, odata ingerati, au un e*ect toxic, in special asupra creierului. In top se a*la a*ectiunile neurovegetative (Alz+eimer, %ar#inson), anemie, a*ectiuni pulmonare. In plus, impiedica absorbtia calciului, crescand ast*el riscul de osteoporoza sau alte boli ale oaselorJ, atrage atentia pro*. dr. <+eorg+e 7encinicopsc+i, directorul Institutului de .ercetari Alimentare, citat de evz.ro. Aluminiul este asociat si altor boli serioase care a*ecteaza sistemul nervos, precum maladia 3ou <e+rig. %entru a preintampina aparitia acestor a*ectiuni, scapati rapid de toate ustensilele si recipientele de aluminiu din bucatarie, renuntati la a mai gati in *olie de aluminiu, nu mai cumparati produse ambulate in aluminiu. .ercetati etic+eta produselor si aveti grija sa nu apara *os*atul de aluminiu. 'oli pro,ocate de bis0enol si "#1A 3a *el de nocive sunt si caserolele de plastic. %otrivit medicilor este sunt total contraindicate pentru incalzirea sau prepararea mancarii la microunde. %lasticul contine o substanta toxica, 'is0enol A, care trece mai usor in alimente, pentru ca se descompune la temperaturi mari. J7icroundele incalzesc rapid mancarea, dar, in acelasi timp, altereaza glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele si enzimele, iar radiatiile emanate cresc si de zece! douasprezece ori cantitatea de ,is*enol AJ, adauga specialistul 7encinicopsc+i. De asemenea, contaminarea se produce si in contact cu mancarea acida. "e astazi/ bis0enolul A este interzis in recipientele pentru hrana destinata copiilor .and cumparati caserole de plastic, veri*icati codul de reciclare de pe ambalaj. Daca observati ci*ra " sau 5, atunci acea caserola sigur nu trebuie sa ajunga in *rigider. .aserolele periculoase sunt de doua tipuri9 cele din %?. (numarul ") si cele care contin ,%A sau ,is*enol A (numarul 5). %?.!ul este unul dintre cele mai nocive tipuri de plastic, avand in compozitie "#1A. Analizele au aratat ca bis*enolul se gaseste c+iar si in ' ; dintre alimentele conservate, de regula acesta *iind prezent in cantitati precum 55,"H de parti dintr!un miliard. .onservele de *asole verde au *ost cele mai contaminate. E*ectele adverse observabile la nivelul organismului sunt de la 4) de miligrame de bis*enol per #ilogram (din greutatea corporala), dupa cum au aratat testele pe animale. Doza zilnica care nu trebuie depasita in cazul bis*enolului este de o mie de ori mai mica decat cea pomenita, ceea ce inseamna ca o singura conserva de *asole verde contituie deja un pericol. Iata ce boli *avorizeaza cele doua substante toxice existente in ambalajele de platic9 &. Chisturi o,ariene :n studiu realizat de 0coala 7edicala :niversitara din Atena, a aratat ca *emeile diagnostiacte cu c+isturi ovariene au si un nivel mare de bis*enol in organism . 'oli de inima/ de 0icat si diabet .ercetatorii britanici si cei americani au studiat e*ectele pe care bis*enolul A le are asupra oamenilor, *olosind date stranse de guvernul american in cadrul unui sudiu din ))H. 0!a descoperit ca mostrele de urina ale persoanelor care su*ereau de boli de inima aveau si un nivel mare al bis*enolului A. Autorii studiului au ajuns la concluzia ca o concentratie ridicata de ,%A prezent in urina, este legata de o crestere in medie de "'; a riscului imbolnavirilor cardiovasculare, de diabet de tipul si de aparitia unor anomalii in enzimele +epatice. De asemenea, un studiu realizat pe soareci a aratat ca DEKA *avorizeaza cancerul +epatic. 2. Cancer si in0ertilitate .omercializarea produselor care contin ,is*enol A a *ost interzisa in multe tari, existand suspiciune ca

aceasta substanta are e*ect cancerigen. J,%A creste nivelul de estrogen, ceea ce *ace ca *etele sa intre mai rapid la pubertate si mareste riscul de cancer ovarian si de san. De asemenea, barbatii care se expun la ,%A au un risc crescut de a *ace cancer testicular. ,is*enolul a*ecteaza *ertilitatea la ambele sexe, cu precadere la barbatiJ, atrage atentia pro*. dr. <+eorg+e 7encinicopsc+i. 3. 1iperacti,itate si agresi,itate Bemeile insarcinate expuse la bis*enol A pot da nastere unor copii cu un comportament +iperactiv si agresiv, potrivit unui studiu realizat de cercetatori de la :niversitatea .arolina de Ford. In cadrul cercetarii, s!a gasit bis*enol A in organismul tuturor mamelor luate in vizor, respectiv (' de *emei insarcinate. Alerta medicala4 plasticul poate trans0orma baietii in 0etite .and copiii au implinit varsta de doi ani, micutii au *ost cercetati atent de oamenii de stiinta, observandu! se, mai ales in cazul *etitelor ale caror mame *usesera expuse la aceasta substanta, un comportament agresiv.