CAPITOLUL 1 Cele mai bune 40 mancaruri anti-imbatranire Cele mai recente studii stiintifice publicate de Men's Healt arata

cele 40 de alimente care au actiuni

imun!stimulat!are " de c!ns!lidare si pr!te#are a inimii" !asel!r" musc il!r" antinflamat!are si din care ar trebui sa c!nsumam $ilnic cu re%ularitate&

1& Mi%dalele - repre$inta niste %ust'ri b!%ate (n ener%ie si nu %enerea$a c!lester!lul r'u c!lester!l" dat!rit' ster!lil!r" de asemenea sunt benefice pentru diabetici reducand de $a 'rul din s)n%e& *unt" de asemenea" b!%ate in amin!aci$i" care sus+in ni,elul de test!ster!n si musculatura in crestere& Mi%dalele

sunt" de asemenea" b!%ate in -itamina ." care a#uta ap'ra in ca$ul e/puneril!r prelun%ite la s!are& 0ntr-un studiu" cu ,!luntari care au c!nsumat 14 mili%rame de

,itamina . 1Apr!/imati, 20 de mi%dale3 pe $i si ap!i sau e/pus la lumina U- cei care au c!nsumat mi%dale nu au a,ut de suferit arsuri s!lare fata de cei care nu au c!nsumat de l!c& *i pentru ca ,itamina . este un anti!/idant puternic" de asemenea" men+ine arterele sanat!ase si imp!tri,a radicalil!r liberi& 4i,elurile sc'$ute de ,itamina . sunt" as!ciate cu perf!rman+e de mem!rie slab' *ari 5i declinul din c!%niti," 4e7 8!r9 spune de la

nutriti!nistul

6rea,es

Presb:terian H!spital-C!rnell&

2& *emintele de in - sunt b!%ate (n pr!teine si fibre" aceste mici semin+e !fer' cantitate imp!rtanta de

!me%a-; si aci$i %rasi" aci$i" care reduc petele de pe piele prin c!ntinutul de fier si reduc ridurile fine& <ritis =!urnal de 4utritie a rap!rtat c'

participan+ii la un studiu care au mancat apr!/imati, ! #um'tate de lin%urita de seminte de in pe $i timp de > saptamani au pre$entat ! idratare puternica a

pielii" au st!pat r!seata 1eritr!$a3 si iritatiile& Un studiu recent" c!mparati," de >0 de $ile" pe pers!ane cu c!lester!l ridicat 1mai mare de 240 m% ? dL3 si care

au c!nsumat 20 de %rame de seminte de in pe $i" au rele,at faptul ca aceste au a,ut re%lari ale

c!lester!lului& *emintele de in se p!t c!nsuma cu iaurt" in salate sau cu ful%i de !,a$&

;& @!diile - ./ist' d!u' lucruri pe care trebuie s' stiti despre t!mateA r!sul la le%ume este ! cul!are buna de!arece c!ntin mult lic!pen si anti!/idanti B si t!matele prelucrate sunt la fel de puternice ca si cele pr!aspete" de!arece este mai us!r pentru !r%anis de a abs!rbi lic!penul& *tudiile arat' c' ! diet' b!%at' (n lic!pen p!ate reduce riscul de cancer al A ,e$icii urinare" pulm!nar" de pr!stat'" de piele si st!mac" precum si reducerea riscuril!r b!lil!r c!r!nariene& A#uta la eliminarea radicalil!r liberi cau$ate de ra$ele ultra,i!lete" ceea ce a#uta la lupta imp!tri,a riduril!r&

4& Cart!fii dulci - sunt adesea c!nfundati cu cart!fi" dar acesti tuberculi repre$inta unul din cele mai sanat!ase alimente& efectele fumului 0n plus acestia c!ntracarea$a in alat de nefumat!ri"

!ca$i!nal

pre,in diabetul" de!arece cart!fii dulci c!ntin %luten"

un

anti!/idant si al

care

p!ate

sp!ri

metab!lismul

de

nutrien+i

sistemului

imunitar"

pr!te#a$a

(mp!tri,a Al$ eimer" Par9ins!n" al b!lil!r de ficat" fibr!$a c istica" HI-" cancer" infarct mi!cardic si accident ,ascular cerebral& Ce este mai imp!rtant

insa este c!ntinutul semnificati, de ,itamina C" care nete$este ridurile prin stimularea pr!ducerii de

c!la%en& Un recent studiu (n American =!urnal !f Clinical 4utriti!n a c!nstatat c' ,!luntarii care au c!nsumat 4 mili%rame de ,it& C 1apr!/imati, !

#umatate de cart!f dulce mic3 pe $i timp de ; ani a sc'$ut la apari+ia ridurilel!r cu 11C&

D& *panacul - Erun$ele ,er$i ale spanacului sunt ec i,alente cu inima unui !m sanat!s& O masa cu

spanac inseamna ap!rt sustinut de minerale esentiale p!tasiu si ma%ne$iu si este una din sursele de t!p de luteina" un anti!/idant care p!ate a#uta la pre,enirea (nfundarii arterel!r& Plusul de ,itamine si nutrienti p!t sus+ine densitatea mineral' !s!as'" atacul de

pr!stata al celulel!r cancer!ase" reduce riscul un!r b!li de piele" lupta imp!tri,a cancerului de c!l!n 5i

cre5terea nu (n ultimul r)nd" al flu/ului san%uin la ni,elul penisului& FP!pe:e a f!st a#utat de ce,a F" spune *usan <!7erman" direct!r ad#unct al Centrului pentru 4utritie Omului la Uni,ersitatea din Calif!rnia " la L!s An%eles &

>&

@!$marinul sa

Acidul

carn!sic c'

%'sit

(n

acest de

c!ndiment

dem!nstrat

reduce

riscul

accident ,ascular cerebral la s!areci cu 40 la suta" p!tri,it unui studiu publicat (n =urnalul de

4eur!c imia& Acid Carn!sic pare s' determine un pr!ces care pr!te#ea$a celulele creierului de efectele daunat!are ale efectele asemenea" unui radicalil!r liberi" care a%ra,ea$' accident ,ascular cerebral& Ge

p!ate

pr!te#a

(mp!tri,a

b!lil!r

de%enerati,e" cum ar fi Al$ eimer 5i efectele %enerale ale (mb'tr)nire&

H& *!m!nul salbatic - un sfert de p!rtie de s!m!n inseamna apr!/imati, 2&000 de mili%rame de acid

d!c!sa e/aen!ic

1GHA3

si

acid

eic!sapentaen!ic

1.PA3" !me%a-; aci$i %ra5i" care ser,esc drept ulei pentru imbunatairea acti,itatii cerebrale " un ade,arat Fbrain's ard7areF & Un studiu din 200I la

Uni,ersitatea din Cincinnati " de e/emplu" a c!nstatat c' +esutului creierului uman intre >D de ani - la I0 de ani cuprinse GHA cu 22C mai pu+in dec)t

tesutul cerebral uman intre 2J - la ;D de ani&

FGac' d!ri+i s' ,a p'stra+i inteli%enta intacta cu trecerea anil!r " (ncepe c!nsumarea de !me%a-;

acumF" spune Killiam Harris" P &G&" un cercetat!r de nutri+ie la Uni,ersitatea din Ga9!ta de *ud& Ge ce este at)t de imp!rtanta c' sa fie de s!m!n salbatecL sunt

Gat!rit'

faptului

pestii

cresc't!rie"

(n%r'5ati cu s!ia" s!ia care distru%e uleiul Ome%a > si astfel p!t fi la fel pericul!si ca un c eesebur%er& Obiecti,ul cel pu+in d!u' p!r+ii pe s'pt'm)n' de

s!m!n salbatic" spune =!an dietetician *al%e <la9e" aut!r al A 4utriti!n and 8!u&

I& Afinele - FAceste p!tente fructe mici dar care p!t a#uta la pre,enirea un!r b!li de cancer si b!li de inima F spune @:an Andre7s" direct!r de cercetare la Precisi!n 4utriti!n" (n T!r!nt!" Canada& Pe lan%a faptul ca sunt b!%ate (n fibre si ,itaminele A si C" acestea au puternice pr!prietati anti!/idante" cum numai fructele ama$!niene de acai au mai puternice actiuni anti!/idante care neutrali$ea$' radicalii liberi cei care cau$ea$a pr!bleme neur!nale& Manancti ! cana de afine pe $i si daca se p!ate !ptati pentru

cele salbatice" de!arece acestea c!ntin anti!/idanti cu 2> C mai mult decit cele culti,ate&

J& Ceaiul ,erde anticancer si cu

este un anti!/idant d!,edit ca si pr!prietati anti-inflamat!rii &

Cercetat!rii au desc!perit ca un c!nsum 2-> cesti pe $i" nu d!ar a#ut' la pre,enirea cancerului de piele" dar s-ar putea in,ersa" de asemenea" efectele n!ci,e ale s!arelui prin neutrali$area m!dific'rile care dat!rita e/punerii indelun%ate a pielii la s!are & Alte studii arata ca ceaiul ,erde" infu$at cu un alt anti!/idant

numit

epi%all!catec in

%alat

1.6C63"

p!t

stimula

s'n'tatea cardi!,ascular' si reduce riscul la mai multe tipuri de cancer&

10& Ci!c!lat' - cu c!n+inut ridicat de caca! c!ntine Ela,!n!ide" un nutrient natural din caca!" care

(mbun't'+este flu/ul de s)n%e (n creier" care a#uta la imbunatatirea func+iei c!%niti,e& Ci!c!lata nea%ra cu c!ntinut mai mare de D0C caca! c!n+ine asa numitul Pr!c:anidin tanin" care este de asemenea %'sit in ,inul r!su si care s' p!at' +ine artere fle/ibile si tensiunea arterial' sc'$ut'& 0ntr-un studiu din =!urnal !f 4utriti!n" femeile care au baut caca! naturala cu un bat!n de ci!c!lat' nea%ra" dat!rita fla,!n!idel!r au te/tura pielii mai buna si re$istenta la ra$ele U-

decat cele care au f!l!sit aceleasi in%rediente dar nu erau din caca! naturala& @'sf'+a+i-,' $ilnic cu ! uncie de caca! naturala pe $i pentru a !b+ine t!ate beneficiile" spune nutriti!nistul *ari 6rea,es din 4e7 8!r9 Presb:terian *pitalul-C!rnell&

11& T!nul - acesta are un mic secretA *eleniu& Acest nutrient a#ut' la p'strarea elastinei" ! pr!teina care men+ine pielea neted' si este de asemenea

anti!/idant"

este ca un tamp!n (mp!tri,a s!arelui

1!pre5te radicalil!r liberi re$ultati din e/punerea la Usi care duce la deteri!rarea celulel!r3& T!nul este" de asemenea" ! mare surs' de pr!teine" nu c!ntine %rasimi rele si mai c!ntine cantitati insemnate de niacin care s-a d!,edit a a#uta la sc'derea

c!lester!lului& Cercetat!rii de la Uni,ersitatea din @!c ester au determinat c' niacinul ridic'

c!lester!lului HGL 1tipul bun3 si scad tri%liceridel!r mai mult decit statinele& 1*tatine M medicamente de sinte$a care a#uta la scaderea tri%liceridel!r si

c!lester!lului3&

12& M!rc!,i - 6)ndi+i-,' la m!rc!,i ba% ete ma%ice p!rt!calii f!arte

ca la niste

bune pentru !c i & care (mpiedic'

Au ! mare cantitate de ,itamina A"

m!artea celulel!r din stratul e/teri!r al pielii& Asta (nseamn' ca mai pu+ine celulele m!arte se c!mbina cu sebumul si astfel nu bl!c ea$a p!rii& M!rc!,ii

c!ntin" car!ten!i$i- c!mpusi s!lubile in %rasimi" care au r!l p!$iti, (ntr-! %am' lar%' a diferitl!r tipuri de cancer" reduc riscul creerii de c!ndi+ii inflamat!rii

care fa,!ri$ea$a astmul si artrita reumat!ida&

1;& Prunele uscate - sunt b!%ate in cupru si b!r" ambele a#uta la pre,enirea !ste!p!r!$ei& F.le" de asemenea" c!n+in ! fibr' numit' inulin'" care (n func+ie de bacteriile intestinale" fac un mediu mai acid (n tractului di%esti, F" spune <!7erman& FAcesta la r)ndul s'u" facilitea$' abs!rb+ia de calciu& F

14& Cerealele inte%rale -ful%i de !,'$" f'in' de %r)u" !r$" !re$ brun" sunt b!%ate in fibre" care calmea$a +esuturil!r inflamate men+in)nd (n acelasi timp inima puternic'" c!l!nul sanat!s si creierul alimentat cu !/i%en& Cerealele dar inte%rale eliberarea p!t fi (nc'rcate $a aruri cu este

carb! idrati"

cel!r

(ncetinit' de fibre& O #umatate de cana de cereale inte%rale c!ntine 10 %rame de pr!teine iar" ele

furni$e$a " un ec ilibru ener%etic muscular&

1D& -in r!su - c!ntine res,eratr!l-un c!mpus natural care scade LGL" HGL si pre,ine f!rmarea c ea%uril!r de s)n%e" ,inul r!su- p!ate fi numit cu ade,'rat un lifesa,er& P!tri,it unui studiu pe >&000 de pacien+i (n =urnalul As!cia+iei Medicale Americane" spune ca e/ista JHC mai multe sanse pentru a a#un%e la ID de ani" dac' se men+ine c!nsumul de alc!!l pe $i" la mai pu+in de 2 pa are pe $i& -inul r!su este" de

asemenea" ! sursa b!%ata de fla,!n!ide" anti!/idanti care a#uta la pr!te#area muc!asei ,asele de s)n%e din inima si face mai putin pr!babila m!artea de b!li

cardi!,asculare" p!tri,it cercet't!ril!r #ap!ne$i&

1>& Iaurtul -

<eneficiile culturil!r de iaurt sunt de

nec!ntestatA !r%anismele pr!bi!tice sunt culturi de bacterii benefice pentru c!rp" de!arece p'stre$e

tractul di%esti, sanat!s si intaresc sistemul imunitar si !fer' pr!tec+ie (mp!tri,a cancerului& 4u t!ate iaurturile sunt pr!bi!tice" d!ar cele care au pe

etic eta Fculturi ,ii si acti,e&F

1H& A,!cad! - este plin de %rasimi m!n!nesaturate" este de asemenea" b!%ate (n acid f!lic" ,itamina <

s!lubila in apa care ,' a#ut' la sc'dea ni,elului de !m!cisteina" un amin!acid care p!ate (mpiedica flu/ul de s)n%elui prin ,asel!r de s)n%e& .ste indicat sa mancati a,!%ad! de d!u' !ri pe s'pt'm)n'&

1I& 4ucile - sunt mai b!%ate (n in !me%a-; decat s!m!nul" sunt (nc'rcate cu p!lifen!li" care pastrea$a inima sanat!asa& Au pr!tenine mai multe decit carnea de pui& Alte fructe cu c!a#' c!mbina d!ar una sau d!u' dintre aceste caracteristici" nu t!ate trei& O p!rtie de nuci 1apr!/imati, 1 uncie3 sau sapte nuci

este bine,enita !ric)nd" dar mai ales ca ! %ustare intre mese&

1J& Curcum' sau turmeric - Curcumina" p!lifen!l care !fer' nuan+a %albena si lupta (mp!tri,a si de la

cancerului dat!rita pr!priet'+il!r anti-inflamat!rii acti,it'+il!r pr!prietatil!r de c!mbatere a tum!ril!r date de

anti-an%i!%ene$a&

Cercetat!rii

UCLA au" c!nstatat c' acesta c!mbate acumularea de

placi

amil!ide

(n

creier

si

bl!ca#el!rcare

p!t

pr!,!ca <!ala Al$ eimer& Turmericul in India " spun cercetat!ri" ar putea e/plica de ce at)t de pu+ini dintre cet'+enii acestei +'rii au aceasta b!ala" (n timp ce statistica arata ca in *UA pr!centul este de apr!ape 1;C" (n c!nf!rmitate cu Al$ eimer's

Ass!ciati!n&

20& Eas!lea nea%ra - Oamenii care mananca ! p!rtie de fas!le nea%ra pe $i reduc riscul de atac de c!rd cu;I C" p!tri,it unui studiu publicat (n =!urnal !f 4utriti!n& si (n timp ce celelalte tipuri de fas!le sunt" de asemenea" bune pentru inima" fas!lea nea%ra este imbatabila pentru a stimula intelectul d,s" de!arece c!ntine ant!ciani" c!mpusi anti!/idanti care s-au d!,edit nea%ra inclusi, a (mbun't'+i de func+ia creierului& in Eas!lea nutrien+i" acid f!lic"

este

asemenea" %r'simi

b!%ata

pr!teine"

s'n't!ase"

ma%ne$iu" ,itamina <" p!tasiu si fibre&

21& Merele - Un mar pe $i reduce inflamatiile

de

!rice tip" dat!rit' Nuercetin" un fla,!n!id" %'sit si (n

ceapa r!sie& Ouercetin reduce riscul de aler%ii" atac de c!rd" Al$ eimer" Par9ins!n" cancer de pr!stat' si cancer pentru pulm!nar& Gelici!us Optati daca a,eti p!sibilitatea c!n+in mai

@ed"

ele

inflammati!nfi% tin% anti!/idanti&

22& Crabul

Alas9an Pin% - are c!ntinut ridicat (n

pr!teine si este sarac in %rasimi" are un c!ntinut ridicat de $inc& FQincul este un anti!/idant" dar mai imp!rtant" este ca acesta c!ntribuie la sus+inerea imunitar F"

masei !s!ase s'n't!ase si a sistemului spune <!7erman&

2;& @!diile - sucul

din fructele biblice cu multe

semin+e p!t reduce riscul de cele mai multe tipuri de cancer" dat!rit' p!lifen!lului numit ella%itannins"

care dau fructel!r cul!area r!sie& Ge fapt" un studiu recent de la UCLA a c!nstatat c' sucul de r!dii incetineste pr!stata& de$,!ltarera celulele cancerului de

24& Pa9 C !: - sunt le%ume cr!cante crucifere F<!9 C !: este b!%at in calciu" precum si ,itaminele A si C" acid f!lic" fier" beta-car!ten" si p!tasiu F" spune antren!rul celebritatil!r Tedd: <ass& P!tasiul

p'strea$' musc ii si ner,ii sub c!ntr!l (n timpul sc'derii tensiunii arteriale" cercetat!rii su%erea$' c' beta-car!tenul p!ate reduce riscul de cancer

pulm!nar c)t si al ,e$icii urinare&

2D& *tridiile - Crustaceele " (n %eneral" sunt ! sursa e/celenta de $inc" calciu" cupru" i!d" fier" p!tasiu" seleniu & FGar carnea crem!asa de stridii este

renumita pentru capacitatea sa de a ridica ni,elul test!ster!nului si a pr!te#a pr!stat'F" spune <ass& (mp!tri,a cancerului de

2>& <r!cc!li - O cana de br!cc!li c!n+ine ! d!$' c!nsistenta de calciu" precum si man%an" p!tasiu" f!sf!r" ma%ne$iu si fier& In plus fa+' de marimea sa

are ! c!ncentra+ie ridicat' de ,itamine" inclusi,-A" C" si-P si sulf!rafan fit!nutrienti" iar studiile de la

Uni,ersitatea

=! ns

H!p9ins

su%erea$'

are

pr!prietati anticanceri%ene puternice&

2H& Pi7i - acest fruct dat!rita c!ntinutului mare de p!tasiu pr!te#ea$a !asele& F.ste de asemenea" b!%at in ,itamina C si luteina" un car!ten!id care p!t a#uta la reducerea riscului de b!li de inima" Fspune

<!7erman& F.u (ncerc s' m'n)nc cel pu+in unul sau d!u' 9i7i pe saptamanaF&

2I& Uleiul de m'sline -arietatea e/tra-,ir%in este b!%at (n beneficele %rasimi m!n!nesaturate& FAci$ii %rasi si p!lifen!lii reduc inflamtia celulel!r si

articula+iil!r" Fspune 6rie%er& Un studiu (n re,ista 4ature a c!nstatat c' este la fel de eficace ca Ad,il 1medicament de sinte$a 3 la reducerea inflamatiei spune <!7erman&

2J& Pra$ul - FPra$ul se/ual' pr!stat' si F" pentru spune a

p!ate reduce

spri#ini acti,itatea riscul de cancer M&G&" de un

Mic ael

Gansin%er&

pr!fes!r asistent de medicin' 5i un cercet't!r al

!be$it'+ii la Tufts-4e7 An%lia Centrul Medical" (n <!st!n & FPartea ,erde a unui pra$ mediu taiat (n fasii sub+iri" ad'u%a+i-l la supe" sautRs" salate si !ri de c)te !ri a,eti p!sibilitatea mancati pra$& FAcest ,arF al ustur!iului si al ceapei c!ntine" de asemenea"

tiamina" rib!fla,ina" calciu" p!tasiu si" si acestea sunt" de asemenea" b!%ate in acid f!lic" ,itamina <&

;0& An% inarea - L'udata de sec!le ca un afr!disiac" aceasta este b!%ata in fibre& C!n+ine mai mult

ma%ne$iu si p!tasiu decat !rice alte le%ume& Erun$ele sale sunt de asemenea" b!%ate p!t (n fla,!n!ide riscul si de

p!lifen!li"

anti!/idanti

care

reduce

accident ,ascular cerebral si ,itamina C care a#uta la mentinerea sistemului imunitar&

;2&

Ardeiul

iute

stimulea$a

metab!lismul"

stimulea$a circulatia san%uina si a#uta la eliberarea end!rfinel!r F" spune Petersen& In plus" ele sunt ! m!dalitate f!arte bun' de a ad'u%a ! ar!m' la pr!dusele %r'simi alimentare de f'r' a cre5te c!n+inutul iute este" de de

sau

cal!rii&

Ardeiul

asemenea" b!%at in beta-car!ten" care se transf!rm' (n ,itamina A" din capsaicina s)n%elui" lupta in ib' de aemenea cu

infec+iile

neur!peptidele

1substante c imice care cau$ea$' inflama+ie3& Un recent studiu (n re,ista Cancer @esearc a c!nstatat

c' ardeiul iute este un eficient im!tri,a cancerului de pr!stat'& T!ate acestea de la ! #um'tate de ardei iute 1sau 1 lin%ur' de ful%i de c ili3" (n fiecare $i&

;;& 6 imbirul - c!ntine %in%er!l" studiile au d!,edit are un efect de!sebit de eficace (mp!tri,a cancerului de c!l!n& 6 imbirul se p!ate c!nsuma pr!aspat sau adu%at in diferite s!suri&

;4&

*c!rtis!ara

cun!scuta

mai

ales

pentru

deserturile dulci si mai ales in mancarea indiana " sc!r+i5!ara este b!%ata (n anti!/idan+i care in ib' c!a%ularea bacteriil!r Unele studii s)n%elui inclusi, in si c!mbate r'u de$,!ltarea mir!sit!are&

respiratia

Fsu%erea$a

de asemenea" c' ar putea

a#uta la stabili$area $a arului din san%e" reducand riscul de diabet de tip 2" Fspune dietetician 4anc:

Clar9" aut!r al *p!rts 4utriti!n 6uideb!!9&F Ce e mai mult" ea p!ate a#uta la reducerea c!lester!lului r'u din san%e" incerca+i ! #umatate de lin%urita de

sc!rtis!ara pe $i (n iaurt sau ful%i de !,'$&F

;D& Ou'le - Cei care mananca !ua la micul de#un pierd cu >DC mai mult in %reutate dec)t cei care c!nsuma acelasi mic de#un ca si numar de cal!rii" c!nf!rm unui studiu al Internati!nal =!urnal !f

Obesit:& C!nsumati de asemenea %'lbenus de !u" de!arece studii recente au dem!nstrat ca %rasimea din %albenus dat!rita mineralelel!r si nutrientil!r

c!mpensea$a efectul c!lester!lului si dau si sen$atia de satietate&

;>& *m!c inele - <!%ate in p!tasiu" man%an" si anti!/idanti" de asemenea re%lea$a ni,elul pH-ului (n !r%anism" f'c)nd este mai dificila in,a$ia de a%en+i pat!%eni" spune Petersen& Eibrele din sm!c ine p!t determina scaderea $a 'rului din s)n%e reducerea riscul de diabet $a arat 5i metab!lice sindr!m&

*electa+i sm!c ine cat mai inc ise la cul!are si le mancati ca atare sau in amestec cu alte fibre&

;H& Ciupercile - sunt delici!ase atunci c)nd sunt ad'u%ate la !re$ul brunS Gar ciupercile sunt b!%ate (n er%!t i!neine anti!/idant care pr!te#ea$a cresterea an!rmal' a celulel!r& FPe scurt" acestea reduc riscul de cancer F" spune <!7erman" care rec!mand' ! #um'tate de ceasc' ! dat' sau de d!u' !ri pe s'pt'm)n'& F 6atiti-le in ,inul r!su" care c!ntine res,eratr!l si astfel puterea l!r imunitara creste& F

;I&

Ananasul

Amestecul

mare

de

,itamine"

anti!/idanti" en$ime si (n special" br!melaina este ca un c!c9tail anti-inflamat!riu& Ananasul de asemenea" pr!te#ea$' (mp!tri,a cancerului de c!l!n" a artritei si a de%enerescen+ei maculare" spune 6rie%er& O

#umatate de ananas de d!ua sau trei !ri pe saptamana este p!rtia ideala&

;J& *uc de fructe sau suc de le%ume - 0ntr-! 200> Uni,ersitatea din El!rida de *ud a facut un studiu cu pers!anele care baut trei sau mai multe pa are de 4 uncii de suc de fructe sau suc de le%ume (n fiecare s'pt'm)n'" de-al lun%ul anil!r& @e$ultatele au

rele,at faptul ca au f!st cu H>C mai pu+ini cei care au de$,!ltat b!ala Al$ eimer decat cei care beau mai pu+in suc natural de le%ume sau fructe& 4i,elul ridicat de p!lifen!li" anti!/idanti ce se se %asesc in fructe si le%ume pr!te#ea$a celulele creierului de efectele

cau$ate de b!lile cr!nice" spune aut!rul studiului" Am: <!renstein" P &G&

CAPITOLUL 2

Ascultarea nemulTumiTil!r dUunea$U creierului

1 septembrie 2012 de Adrian C!tunU ./punerea la ne%ati,itate c!ntinuU c iar diminuea$U funcTi!narea creierului& IatU cum puteTi sU ,U apUraTi&

UrUVti sU au$i !ameni pl)n%)ndu-seL *-a d!,edit cU e/istU un bun m!ti, pentru aceastaA a asculta prea multe pl)n%eri face rUu creierului (n mai multe m!duri" dupU cum spune Tre,!r <la9e" un antrepren!r Vi aut!r al cUrTii WTrei paVi simpliA O artU

a succesului (n afaceri Vi (n ,iaTUX& 0n carte" el descrie cum au (n,UTat neur!l!%ii sU mUs!are acti,itatea creierului la c!nfruntarea cu di,erVi stimuli" inclusi, cu ! VedinTU lun%U de nemulTumiri Vi pl)n%eri& WCreierul lucrea$U ca un muVc i" mai mult dec)t am cre$ut n!i& Astfel cU" dacU eVti Tintuit (ntr-un c!lT prea mult timp ca sU asculTi ne%ati,ismele cui,a" e f!arte pr!babil sU a#un%i Vi tu sU te c!mp!rTi la fel&X C iar mai rUu" e/punerea la prea multe nemulTumiri e/primate e/punerea te la p!ate ;0 de pr!sti& CercetUrile sau mai aratU mult cU de

minute

ne%ati,isme Y inclusi, a ,edea acest %en de materiale la T- Y distru%e neur!nii din ip!camp& WAceasta este

partea din creier de care ai ne,!ie pentru a re$!l,a pr!blemeX" spune el& WPractic" (Ti face creierul terci&X Gar dacU eVti la c!nducerea unei c!mpanii" nu trebuie sU afli dacU e ,re! pr!blemUL W.ste ! mare

diferenTU (ntre a-Ti (ndrepta atenTia cUtre ce,a care nu mer%e cum trebuie Vi ! pl)n%ereX" spune <la9e& WGe !bicei" pers!anele care se pl)n% nu ,!r ! s!luTieB ele ,!r d!ar sU te atra%U (n t!atU mi$eria situaTiei& Apr!ape cU p!Ti au$i creierele ci!cnindu-se atunci c)nd se adunU Vase pers!ane Vi (ncep sU se pl)n%UA W4u-i aVa cU-i (n%r!$it!rLX& Aceasta (Ti ,a afecta

creierul c iar dacU eVti un ascultUt!r pasi,& Iar dacU (ncerci sU le sc imbi c!mp!rtamentul" ,ei de,eni c iar tu Tinta nemulTumiril!r&X

Geci cum te aperi" pe tine Vi creierul tUu" de t!ate ne%ati,ismeleL <la9e rec!mandU urmUt!arele tacticiA 1& GistanTea$U-te WTatUl meu fuma Ti%arU de la Ti%arUX" se destUinuie <la9e& WAm (ncercat sU-i sc imb !biceiul" dar nu e del!c uV!r sU faci aVa ce,a&X <la9e Vtia cU fumatul pasi, (i p!ate afecta Vi lui plUm)nii& W*in%ura mea s!luTie a f!st sU mU (ndepUrte$ eu (nsumi&X Ar trebui sU pri,eVti Vi pl)n%erile la fel" spune el& WAb!rdarea mea pri,ind pl)n%erile a f!st mereu

aceeaVi ca (n ca$ul fumatului pasi,&X Creierul tUu (Ti

,a mulTumi dacU te (ndepUrte$i de nemulTumit" dacU p!Ti& 2& Cere-i nemulTumitului sU re$!l,e pr!blema Une!ri nu ai !pTiunea sU te distanTe$i& GacU nu te p!Ti (ndepUrta cu uVurinTU" ! a d!ua strate%ie e sU-i ceri nemulTumitului sU re$!l,e pr!blema& W0ncearcU sU determini pers!ana care se pl)n%e sUVi asume resp!nsabilitatea pentru a %Usi ! s!luTieX" spune <la9e& Ge !bicei" rUspund la ! pl)n%ere cuA WCe ai de %)nd sU faci (n le%UturU cu astaLX& MulTi

pl)n%UreTi pleacU T)fn!Vi (n acel m!ment" pentru cU nu le-am dat ce-au ,rut" spune <la9e& Gar unii c iar sar putea sU (ncerce sU re$!l,e pr!blema& ;& *us scuturileS C)nd eVti prins (n capcana de a asculta pl)n%eri" p!Ti utili$a te nici mentale pentru a bl!ca

ne%ati,ismul Vi a-Ti sal,a neur!nii& Una dintre ele este preferata lui <la9e" utili$atU de re%retatul #ucUt!r spani!l de %!lf *e,e <allester!s" (n timpul unui meci (mp!tri,a lui =ac9 4ic9laus Y un meci pe care publicul ,!ia ca <allester!s sU-l piardU& W0i era %reu sU sup!rte !stilitatea publiculuiX" spune <la9e& WAVa cU Vi-a

ima%inat un cl!p!t de sticlU" pe care nu-l putea ,edea nimeni" c!b!r)nd din cer pentru a-l pr!te#a&X AruncUt!rii din c!mpetiTiile ma#!re de baseball p!t fi au$iTi une!ri stri%)nd W*cuturile acti,ateSX" (n timp ce se (ndreaptU spre d)mb& .l adau%U cU pr!pria sa apUrare ima%inarU e Wmai mult ca ! pelerinU a

in,i$ibilitUTii" cum a,ea Harr: P!tterX& O strate%ie asemUnUt!are este de a te retra%e mental (ntr-un l!c preferat ima%inat" unde,a unde teai duce dacU ai a,ea ! ba% etU ma%icU& WPentru mine" era ! f)Vie de nisip frum!s" alb ca $a Urul" care se e/tindea ca ! p!tc!a,U (n afara unei insule i$!lateX" spune <la9e& WMU retrU%eam (n acel l!c pers!nal c)nd !amenii fUceau scandal" furi!Vi& puteam sU le

$)mbesc Vi sU-i apr!b din cap la m!mentele p!tri,ite Vi" (n acelaVi timp" sU fac ! plimbare pe pla#a mea pers!nalU&X <la9e a ,U$ut prima datU ima%inea insulei (ntr-! re,istU Vi aceasta i-a rUmas (n minte& P)nU la urmU" a a,ut !ca$ia sU ! ,adU Vi (n realitate& WAm aflat cU insula era de (nc iriat Vi era aceeaVi pe care !

,U$usem& AVa cU am (nc iriat-! pentru ! sUptUm)nU& Zi am a#uns sU fac acea plimbare&X TraducereaA Psi & Adrian C!tunU *ursaA ttpA??777&inc&c!m?minda-$etlin?listenin%-t!-

c!mplainers-is-bad-f!r-:!ur-brain& tml .fect placeb! Y efect n!ceb!

.ste

incredibil

c)t

de

mult

p!ate

fi

influenTat

subc!nVtientul n!stru de f!rTa su%estiei S *i intruc)t mintea c!rpul subc!nVtient' n!stru Vi este cea ,iaT'" de care prin ! c!ntr!lea$' intermediul mulTime e/trem de de

intrea%a a,ea

su%estiei int)mpl'ri nepl'cute&

putem Y

parte

unele

pl'cute"

altele

Mult' lume a au$it de efectul placeb!& In cadrul unui e/periment medical" Ti se d' un medicament despre care Ti se spune c' este f!arte eficient Y de pild' ca pansament %astric& Gin 100 de ,!luntari pe care se testea$' medicamentul" apr!/imati, D0 c!nstat' intrade,'r c' au sc'pat de durerea de st!mac& Gar Y surpri$' S AVa-$isul medicament este de fapt ! b!biT' de $a 'r ac!perit' de un in,eliV albastru& .l nu

c!nTine nimic altce,a dec)t $a 'r& *i atunci" ce anume i-a ,indecat pe cei D0 de ,!luntari L E!rTa su%estiei& Li s-a spus c' se ,!r face bine" au f!st c!n,inVi c' se ,!r face bine Vi s-au f'cut bine& In fapt" subc!nVtientul l!r a f!st c!n,ins de eficienTa medicamentului Vi a dat !r%anismului c!men$ile

necesare pentru a se face bine&T!t ceea ce mintea n!astr' crede" p!ate reali$a& Mult mai puTini au au$it de efectul n!ceb!& In cadrul unui e/periment similar" Ti se d' ! pastil' despre care eVti a,erti$at c' iTi ,a face r'u Y de pild' crampe st!macale& Ge data aceasta" num'rul cel!r ce se pl)n% de dureri la st!mac este ins' de J0S .,ident era aceeaVi pastil' in!fensi,' de $a 'r& *e c!nstat' ins' c' f!rTa su%estiei ne%ati,e este mult mai mare dec)t a su%estiei p!$iti,e& Lucrul acesta trebuie s' ne dea de %)ndit& *untem e/puVi $ilnic" !r' de !r'" unei ade,'rate a,alanVe de mesa#e ne%ati,e" in primul r)nd prin pres'& InundaTii" cutremure" a,i!ane pr'buVite" crime" ,i!luri" preTuri care cresc" b)rfe r'ut'ci!ase ale c!le%il!r" accidente de maVin'B etc etc&

Aceste lucrea$'

mesa#e f'r'

cu s'

puternic' ne

,al!are

em!Ti!nal' asupra

d'm

seama

subc!nVtientului n!stru& Iar re$ultatul este c' ne mer%e pr!st f'r' s' Vtim de ce& *untem deprimaTi" ne pierdem increderea intr-! ,iaT' mai bun'" ne aVtept'm s' ni se int)mple ce e mai r'u& *i" de !bicei" la ce te aVtepTi" aVa se int'mpl'& G'm ,ina pe ursit'" pe %u,ern" pe s!cri " pe c!le%i" f'r' s' !bser,'m c'" de fapt r'ul este in n!i& C' l-am l'sat s' p'trund' in mintea n!astr' !ri de c)te !ri a ,rut" f'r' s' reali$'m c' tr'im in cas' cu un duVman& 6ata S PuneTi pici!rul in pra%S Incep)nd de ast'$i inc ideTi uVile pentru aceVti musafri pericul!Vi& .,itaTi s' mai urm'riTi #urnalele cu Vtiri ne%ati,e& *c imbaTi p!stul pe altce,a& In f!nd a,eTi 2D -;0 -40 de canale prin firma de cablu& Urm'riTi emisiunile educati,e Vi cele care s' ,' refac' starea !ptimist'& Mu$ic'" di,ertisment" c!medii&&&& .,itaTi pers!anele ne%ati,e" cele care permanent se ,aiet'" critic' Vi c!ndamn'& Gac' aVa sunt c!le%ii de ser,iciu sau" mai r'u" Veful dumnea,!astr'" %)ndiTi-,'

f!arte seri!s s' ,' c'utaTi un alt l!c de munc'& Altfel" r'm)n)nd al'turi de ei" riscaTi s' ,' c!ndamnaTi la ! ,iaT' de eVec Vi frustrare& As!ciaTi-,' cu pers!ane p!$iti,e" !ptimiste"

!rientate spre succes& Gac' ,reTi s' a,eTi ! ,iaT' de succes" trebuie s' staTi c't mai mult in prea#ma un!r !ameni de succes& In,'TaTi de la ei" %)ndiTi ca ei" acTi!naTi ca ei& E!l!siTi permanent f!rTa su%estiei p!$iti,e citind c'rTi m!ti,aTi!nale sau bi!%rafii ale !amenil!r de succes" ascult)nd casete Vi CG-uri m!ti,aTi!nale" particip)nd la cursuri Vi seminarii despre succes" urm'rind emisiuni radi! Vi T, cu !ameni de succes& Pe scurt" f!l!siTi la ma/imum f!rTa su%estiei p!$iti,e Vi reduceTi la minim f!rTa su%estiei ne%ati,e& PreluaTi c!ntr!lul tutur!r elementel!r de su%estie din prea#ma dumnea,!astr' Vi f!l!siTi-le pentru a ,' atin%e !biecti,ele& -' su%ere$ un mic e/erciTiu pe care s'-l faceTi $ilnic& Timp de d!u' s'pt'm)ni A 13 nu ,' mai pl)n%eTi de nimic" nici in sinea

dumnea,!astr'" nici faT' de alTiiB

23 nu mai urm'riTi #urnalele de Vtiri la tele,i$!rB ;3 nu ascultaTi ,'ic'relile cel!r din prea#m'" cereTile s' sc imbe subiectul& Gac' a,eTi r'bdarea s' faceTi acest e/erciTiu" ,eTi !bser,a c' perspecti,a asupra ,ieTii ,i se ,a sc imba&

G.*P@. *E.CLA @O*I.

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara, in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda. Mama mea, cand avea 27 de ani, era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei, cand a visat-o pe bunica ei care ii intindea o farfurie cu supa. - a, fetita mea, i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi. Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 7! de ani. "eseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. #ste adevarat$ Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. %trictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele le&ate de indi&estii sau depuneri de colesterol. 'a tara se tinea post ne&ru obli&atoriu, miercuri si vineri. n seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. %eara, iar se bea ceai din mai multe plante (patla&ina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi$ *n asemenea re&im alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa +, de ani. -oate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale lon&evitatii, daca vom acorda respect si atentie nemar&initei experiente si intelepciuni populare. .isa bio&rafica .runzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul le&umelor, nu se distru& si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate le&umele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.

n structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturi lor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de man&an, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, a uta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. %fecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu!le e"trem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism to"inele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. #edicina populara foloseste toate componentele sfeclei$ atat tuberculii cat si frunzele. T/0T0M#1T# 1T#/1# % Alcoolism. Comple"ul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu sar uri de potasiu, vitamine si alte substante care a uta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu &' de minute inainte de masa, se beau ('' ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de )!& ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor. % Amigdalita. *n medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. +entru gargara, se foloseste apa calduta in care s!au fiert frunzele sau radacina de sfecla. , alta metoda$ se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de -'' ml, se adauga )!& ling uri de otet si se lasa la macerat & ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare ) ore. +entru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. % Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De )!& ori pe zi, se mananca (.' g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.

Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) % /ronsita cronica. Se stoarce sucul dintr!un 0ilogram de sfecla, se amesteca cu ( 0g miere de albine, .'' ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si ( 0g de piersici curatate de samb uri si taiate felii. Se pune totul intr!un borcan de sticla, care se introduce intr!un vas cu apa calduta. Se fierbe ('!() minute pe baie de ab uri dupa primul clocot. +e parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate -. g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. A uta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profila"ia lor. % Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie a uri culara) . Se pun la fiert . l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga .''! -'' g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza & ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu (.' g de zahar si o ling uri ta de dro die uscata si se pune intr!un loc cald, pentru )1!&2 de ore. (3ratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturi le alcoolice, inclusiv berea . Dupa )!& pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero). *mpreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de e"emplu$ matase de porumb, paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca

sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau &'' ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa &'!1. de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. +rocedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a -!(' bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente. % Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine & ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese. % Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. .'' g de sfecla si .'' g de morcov se taie marunt. +este legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu ) degete) si se fierb pe foc mic timp de &' de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba . minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu ) linguri de miere de albine si se lasa pentru () ore la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate (''! (.' g , timp de o luna. +reparatul a uta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea. % Depuneri de colesterol, constipatie. 3rei litri de apa rece se toarna peste ( 0g de sfecla taiata marunt. Se adauga 2!4 crengute de urzica sau )!& frunze tinere de hrean. 5rzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr!un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi. % Dezinto"icare ! un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si & litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu & strat uri de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi. % Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. #odul de preparare$ sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coa a si se taie felii subtiri. *nainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. +entru un 0ilogram de sfecla este nevoie de ( litru de apa, ) pahare de otet de mere, cate o ling uri ta de sare si zahar, (' boabe de piper negru, 2 cuisoare si ) foi de dafin. #arinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, &!. minute. ,tetul se adauga dupa racire. #arinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece.. % 6ripa, raceala. Se amesteca &'' g suc de sfecla cu )'' g suc de rosii, cu sucul dintr!o lamaie, . ling uri suc de ceapa, 1 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa ) ore, se scoate menta si se beau cate .' ml suc cu inghitit uri mici, intre mesele principale. % 7ipertensiune. *n medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate ) ling uri de trei ori pe zi. *n loc de miere, puteti sa!l amestecati cu suc de paducel. % 7ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc &'' ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr!o lamaie, (,. l de apa si &'' g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intr!un borcan de & l , acoperit cu tifon, intr!un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de &!1 ori pe zi, cate (''!(.' ml. 8egleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si va aiturile. % Litiaza renala. Se taie in felii subtiri &!1 sfecle de marime medie, curatate de coa a. Se pun intr!un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de )!& degete. +e gura borcanului se pune un strat de tifon. 3imp de -!4 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider.+reparatul se bea fara restrictii. *ntre timp, se prepara o alta portie de bautura. *n .!2 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale. % #enopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (-.!('' ml) de )!& ori pe zi.

% +ietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. 5n 0g de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in ) litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate (.' ml, de patru ori pe zi, cu 1' de minute inainte de masa. 38A3A#9:39 9;398:9 % 6uturai. Se pun in nas picat uri de suc de sfecla. +entru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu!i usture tare. % Lichen, eczeme, ars uri . Se aplica terciul din sfecla timp de 1!- zile. Cataplasma se schimba de . ori pe zi. +e arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. % Limfostaza (elefantiazis). 9demul limfatic al picioarelor necesita un comple" intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. *n acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. , lingura de frunze se infuzeaza in ).' ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in ) doze si se bea dimineata si seara, cu &' de minute inainte de masa. % #astopatie. 3erciul din sfecla tocata, pus intr!un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 1'!.' de minute. *n acelasi timp se beau cate .' ml de suc, de doua ori pe zi, cu &' de minute inainte de masa, timp de ). de zile. % +aradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. 3erciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine ).!&' de minute. *mbunatatirea se observa peste .!- zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor). 39S39 D9 SA:A3A39 C5 S5C5L D9 SF9CLA. #edicina populara foloseste toate componentele sfeclei. Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De regula, se stie ca sucuri le de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. :u e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat )!& ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.). Cu a utorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un e"ercitiu simplu. a) Se beau ('' ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. b) Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. c) Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. d) Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla si este cazul sa va duceti la doctor . 2 1 T31 C " 1 %.#C'0. n medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica &enerala, care se numeste 47 pa5are4. %e amesteca in cantitati e&ale cate 26, ml sucuri de7 sfecla, morcov, ridic5e nea&ra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). 0mestecul se pastreaza in vase de sticla, in fri&ider. %e beau cate 6, ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 876, ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-! saptamani. -reparatul se recomanda pentru revitalizarea or&anismului dupa interventii c5irur&icale, c5imioterapie si in timpul tratamentelor de lun&a durata. SF9CLA si CA:C985L

Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. +igmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr!un 0ilogram de sfecla, echivalentul a ).'!&'' ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. +igmentul nu este to"ic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la ('' grade Celsius, timp de ) ore. Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza <S7!ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins. *n Centrul oncologic de la #oscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate ).' g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in &!1 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu &'' ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate. +ersoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 1!. ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.