Sunteți pe pagina 1din 76

Fundatia de Ajutor Medical Profilaxis

Scoala Parintilor

Desfiintam mituri/infiintam obiceiuri!


Vitaminele: prieteni sau dusmani?
Fast-food sau camara bunicii?
Combustibilpentru cel mic: cand, cum si cat
consuma?
Trucuri pentruMofturici

Conform unui raport Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), trei milioane de elevi
europeni sunt obezi

x 3 din anii 80
x 2 in ultimii 8 ani

Obezitatea

Copilul pana la 3 ani

Greutatea

Talia

Creierul

Nevoi nutritionale foarte diferite de copiii


mai mari sau adulti

Ratei mari de crestere

Schimbarilor morfologice si
functionale datorate dezvoltarii rapide

Cresterii semnificative a nivelului


activitatii fizice

Ritmul de crestere de la nastere pana la varsta adulta


22

20

18

g pe zi

16

14

12

10

Adult

0 3 ani

Varsta (ani)
Growth Standards, OMS, 2006

* Excluzand perioada adolescentei, anii copilariei mici (1-3 ani) cunosc cel mai mare ritm de crestere

3x Energie

10x
fier, calciu, vitamine

Nutrienti (pe kg corp)

Necesar zilnic 1-3 ani

Necesar zilnic Adult

Energie

400 (95) kJ (kcal)

147 (35) kJ (kcal)

Proteine

1.17 g

0.75 g

0.32 g
0.06 g

0.08 g
0.02 g

Calcium

32 mg

14 mg

Fier*

0.6 mg

0.2 mg

Iod

5.6 g

1.9 g

Vitamina D

0.8 g

0-0.8 g

Sodiu2 **

0.04 g

0.02 g

Acizi grasi esentiali


- n-6 PUFA
- n-3 PUFA

Desfiintam mituri
Trebuie sa manaci
tot din farfurie

Mancare=dragoste

Azi ai fost cuminte,


asa ca meriti o
ciocolata

Dragostea trece prin


stomac

Sanatos=gras, alb
si frumos

Manca-l-ar mama

Zaharina

Papile gustative
(dulce)

SNC

Secretie de
insulina >SCADE
GLICEMIA

FOAME

Proteinele
Recomandari

Proteinele 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de


proteine furnizand 4,1 kcal;
Necesarul de proteine scade de la 1,2 g/kgcorp/zi n
prima copilrie la 1 g/kgcorp/zi n perioada
prepubertar.
2/3 origine animal - lactate 500 ml/zi, carne 50-75 g/zi,
ou (un ou la 2 zile).

- prin decompunere in organism elibereaza


aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8
fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci
trebuie adusi direct din alimentatie);

Oua de gaina, de 2 ori /saptamana , prepelita 3/zi 10


zile

Fierul si zincul biodisponibiliate mare in carnea rosie

Vegani- risc deficit de fier, zinc

Carne

MIT
FALS

Carnea necesara zilnic in


alimentatia copilului

De 3-4 ori /saptamana

pui, curcan, peste, vita, ficat de


pui 40-60 g /zi
carnea de porc, miel, oaie,
vanatul sunt interzise copiilor
mici, la fel mezelurile si
conservele de tip pate!!!!

GLUCIDELE ( hidratii de
carbon )

10-12 g
glucide/kg
Calorii
5055%

complexe de tipul
amidonului din cereale grau, porumb,orz, ovaz,
secara, orez
leguminoase, cartofi,
banane
simple -lactoza, fructoza si
galactoza
zaharul nu trebuie sa
depaseasca 10 g/zi;

1g/4,1kcal

hidratii de carbon cu absorbtie lenta (mentin


un nivel constant al glicemiei) de tipul celor
care exista in cereale, legume, fructe;
painea - din faina integrala (painea neagra)
in cantitate de 2 felii/zi
recomandate cerealele integrale- principiile
nutritive in toate straturile bobului
dulciurile (ciocolata, napolitane, sucuri, etc)sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine
insa interfera cu apetitul
fructe: potential alergenic crescut (capsuni,
fructe de padure, etc
semintelor ( alune, nuci, migdale) in special
datorita pericolului de inecare/aspiratie

Cereale

MIT

FALS

Piscoturile si grisinele sunt


mai usoaredecat painea

Din contra :

-contin mai multe calorii


deoarece nu contin apa, iar
aluatul contine grasimi adaugate
-portiile adecvate din faina
integrala ( copii 3-10 ani 2 portii/zi
o portie= 50g)

Lactate
Recomandari

Laptele de vaca- proteine cu valoare biologica


ridicata, bogat in lipide, sodiu

Copii - maxim 500 ml/zi, - reduce absorbtia Fe

Portia
2 pahare 200 ml/zi
2-6 ani 30 g branza /zi
6-10 ani 40-60 g branza/zi

Branzeturi consumate de 2-3 ori pe saptamana


150 ml lapte =1 iaurt=60 g branza de vaci

Lipide
5g
Lipide 0
g

90
calorii

130
calorii

Proteine
8g

Proteine
8g

Lapte semidegresat
2%

Lapte degresat
Lipide
8g

160
calorii

Proteine
8g

30% Calciu
25 % vitamina D
Lapte integral

Lactate

MIT

FALS

Laptele de capra poate inlocui


pe termen lung laptele de
vaca

Contine o cantitate scazuta de


acid folic- anemie
megaloblastica

Peste
Recomandari

pestele gras ( somon, somn, sardine, ton,


macrou) de 2-3 ori pe saptamana;

pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare


cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat
de vitamine ( A, D, vitamine B)

O portie
2-6 ani 40-60 g
6-10 ani 70-90 g
Se recomanda consumul de peste de 2-3
ori/saptamana

Peste

MIT

FALS

Fosforul Imbunatateste
memoria

Contine acizi omega 3 6

Antioxidanti
Previne bolile cardiovasculare
reglarea sistemului imun, inflamator,
aparent fosforul fara legatura cu
imbunatatirea functiei mentale

Dar contine proteine nobile si


seleniu- previne imbatranirea
celulara

Leguminoasele

Fasole, mazare, naut, linte , soia

Bogate in proteine 20%, lizina AA esential,


glucide 45%, fibre 15 %, sarace in lipide
exceptie naut si soia
Sarace in metionina, cisteina prezente in
cantitati mari in cereale
Bogate in FIER dar acesta e legat de acidul
fitic fiind greu absorbabil
Biodisponibilitatea fierului din plante este de
10 ori mai mica comparativ cu cea din
alimentele de origine animala datorita
procentului crescut de fitati, taninuri,
polifenoli, fibre.

Fructele
Recomandari

restrictii doar -potential alergenic


crescut seminte mici ( capsuni,
fructe de padure, etc);
semintele (alune, nuci, migdale)
pericol de inecare/aspiratie;
Fructe galbene- caroten (caise,
piersici, pepene)
3 portii de fructe pe zi
o portie =
Citrice, mere, pere 1 fruct
mediu/mare
Capsuni, caise, fructe de padure,
struguri, cirese- 100 g

Fructele

MIT

FALS

Cauzeaza balonare ar
trebui consumate intre
mese
Din contra :
senzatie de satietate
previn consumarea unor

cantitati mari de
alimente bogate in
calorii
aport VitC la sfarsitul
mesei- absorbtia fierului

Legumele

Nu produc crestere in greutatesarace in calorii, dau senzatie de


satietate pe o perioada mare de timp
Contin multe fibre care reduc
absorbtia colesterolului
Saruri Na/K- controleaza cantitatea de
apa din organism reglarea TA si
faciliteaza activitatea musculara
Surse de fier /vitamine
Vitamina A sistem imun, vedere
buna (legume rosii /portocalii)
morcovi, rosii, ardei, dovleac

Legumele
Recomandari

Dovlecel
Morcov
Pastarnac/telina
Fasole verde
Patrunjel
Spanac

5-6 luni

6-8 luni
Rosii
Ceapa
Ardei
Sparanghel
Vinete
Conopida
Gulie

3 portii de legume
pe zi dupa 2 ani
o portie =

O rosie medie
/2-3 morcovi
/O farfurie mica de legume fierte
/O farfurie de supa de legume

50 g salata
80g legume crude/mixate
100 g legume gatite

Orez/paste
Recomandari

carbohidratii > 50%


din caloriile zilnice
1-2 portii de
paste/orez
o portie =

3-6 ani 50 g
6-10 ani 80 g

Orez

MIT

FALS

Orezul cauzeaza constipatie


Orezul este mai slab decat pastele

Este indicat in gastroenterite deoarece


enzimele responsabile de digestia lui sunt
mai rezistente si actioneaza chiar si cand
mucoasa intestinului este afectata
Valoarea calorica este similara , dar
amidonul din orez este mai usor digerat
decat cel din paste

Cartofii
Recomandari

Bogati in amidon, K, Cu- sistem


nervos si hematopoeza, Mg
mineralizarea oaselor

100 g cartofi= 25 g paine


caloric- pot inlocui orezul sau
painea - glucide complexe cu
absorbtie lenta

O portie
3-6 ani =100-150 g
6-10 ani 200 g

Cartofii

MIT

FALS

Cartofii prajiti ambalati sunt


similari cu cei facuti acasa

1/3 din greutatea celor


ambalati= grasimi
Suprafata de prajire creste cu
cat e taiat mai subtire=>
cantitatea de ulei absorbit e
mai mare
Uleiuri de prajire daunatoare

Lipidele
Calorii
30-35
%

1g/9,1kcal

grasimi saturate
carne, lapte, smantana, unt
-evitand carnea grasa,
slanina, untura, mezelurile;
laptele, smantana -continut
mediu in grasimi, niciodata
lapte sau iaurt dietetic;
untul
NU margarina

maturarea sistemului nervos


absorbtia unor vitamine (vitaminele
liposolubile: Vit A,D,E,K)

Uleiuri
Recomandari

Uleiul de masline- bogat in acid oleic,


mononesaturat, stabil la temperaturi
inalte, scade LDL, creste HDL
colesterolul
Uleiul de floarea soarelui, porumb, soia
sarace in acid oleic dar bogate in
acid linolenic omega 6 si linoleic
omega 3
Exces de acizi omega 3 si omega 6

IDEAL
uleiuri nesaturate

alterari ale sistemului imun


creste timpul de sangerare
creste riscul bolilor cardiovasculare

recipiente protejate de lumina nu de


plastic- lumina interfera cu proprietatile
acizilor omega3 -6
Portia/zi 2 linguri= 10 g ulei

Uleiuri

MIT

FALS

Prajitul in uleiul din seminte este mai


sanatos decat cel in ulei de masline

Uleiurile din seminte bogate in acizi


omega 3-6 -sunt distrusi la temperaturi
inalte
Acidul oleic din uleiul de masline ramane
stabil la temperaturi inalte
Cel mai potrivit dintre uleiurile de seminte
pentru prajit- ulei de arahide

Uleiuri vegetale
FALS

MIT pe etichete
Uleiul de palmier si uleiul de nuca
de cocos- ieftine foarte bogate In
grasimi saturate
PRUDENTDaca nu e specificat tipul de ulei
vegetal
Prajitura de casa cu ulei de
masline/arahide, faina, oua,
marmelada si multa dragoste..

Grasimi
Recomandari

Ulei- smoke point temperatura cea mai


mare la care poate fi incalzit fara a-I
distruge proprietatile.=> compusi toxici

Pentru prajeli- recomandate uleiuri cu


smoke point crescut

Majoritatea grasimilor adaugate la


prepararea industriala aduc pana la 50%
calorii- cipsuri

Bauturi

MIT

FALS

Vinul in cantitate mica


stimuleaza apetitul copiilor

se pot intoxica foarte usorimaturitate enzimatica -risc


convulsii

Sucuri

Evita sucurile carbogazoase si


indulcite- exces caloricobezitate, carii dentare

Cafea,cola bogate in cafeinainsomnie, anxietate


Bauturi comerciale folosite
regulat-prin continutul de acid
orto- fosforic- pierdere lenta a
calciului din oase

O doza de cola aprox 40 mg


cafeina o ceasca de cafea

Ciocolata

Lipidele din ciocolata de calitate unt


de cacao- 2/3 grasimi saturate acid
stearic ce se transforma in organism in
acid oleic nesaturat
Evitati ciocolata ce contine grasimi
vegetale ulei de palmier/cocos calitativ
slab
Contine tiramina- elibereaza histaminaalergii

ciocolata nu trebuie administrata


sub varsta de 3 ani.

GATITUL
Copt

Fiert
Creste digestibilitatea
proteinelor
carne/peste
Ideal pentru prajituri,
paine- amidonul
dextrine- mai usor
digerabil

Prajit
De preferat pe
aburi- legume

Creste aportul
caloric si de
toxine

Alimentele interzise copil mic


Mezeluri, conserve de carne, peste, pate
Carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie,
vanat
Margarina
Branza topita
Ciocolata
Condimente de tipul vegeta
Laptele de vaca ( macar pana la varsta de 1 an)
Foietaje

Combustibil pentru cel mic: cand, cum si


cat consuma?
Nici un aliment singur nu
poate furniza toti nutrientii
esentiali organismului.

Alimente din toate categoriile

vitamine
substante minerale
fibre.

Piramida alimentatiei
Varf RAR
Baza DES

Modificat dupa Kersting et al


Karger Berthold Koletzko Pediatric Nutrition in practice

Modificat dupa Kersting et al


Karger Berthold Koletzko Pediatric Nutrition in practice

Modificat dupa Kersting et al


Karger Berthold Koletzko Pediatric Nutrition in practice

O portie =
Paine si cereale

Verdeturi (legume)

1 felie de paine, 1/4 cana cereale uscate, 1/2 cana cereale


fierte, orez sau paste gatite

1 cana crude, 1/2 cana gatite, 3/4 cana suc de legume

Fructe

1 mar, portocala, banana, etc. de marime medie, 1/2 cana


fructe din compot sau gatite, 3/4 cana suc de fructe

Lactate

1 cana lapte de vaca, de soia sau iaurt, 50 g branza de


vaci, 45 g telemea

Leguminoase (fasole, soia, 1/2 cana leguminoase gatite, 3-4 nuci, 1/4 cana seminte, 1
linte, mazare, etc.), nuci, ou, 2 albusuri
seminte, oua
Dulciuri si deserturi

Grasimi

2 linguri de zahar, miere sau dulceata, 2 prajituri mici, 1 felie


de placinta sau tort, 1 pahar de bautura racoritoare.
1 lingura de ulei, unt

Meniu 1 - 3 ani
mic dejun -20-25 %
gustarea 1 10-15%
pranzul 30%
gustarea 2 10-15%
cina -20-25%

Nevoi zilnice :
2,5-3 g proteine / kg,
4-5 g lipide / kg,
12g glucide / kg
NE (kcal/zi) = 1000 + 100 x vrsta
(ani)

grupa I : lactate
grupa II : carne, peste, oua
grupa III : grasimi de origine
animala ( carne, peste, unt,etc)
si vegetala ( ulei masline,
floarea soarelui)
grupa IV : cereale ( grau,
secara, porumb, orz, ovaz)
grupaV : fructele si legumele

1000 - 1300 calorii pe zi

Nr. mese / zi = 3 + 1-2 gustri

copilul este aezat la mas i


ncurajat s mnnce singur cu
linguria.

mic dejun :
200-250 ml lapte + o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate
de casa
lapte cu cereale
200-250 ml lapte+ omleta (un ou) + o felie paine
gustarea 1:
fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu 1 biscuiti/piscoturi sau suc
proaspat de fructe
iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
pranz:
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei)
100-150ml
carne ( pui, vita, peste, ficat) 40-60 g sau 1 ou fiert incorporate in piureul de legume sau
alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca,
tarte, placinta cu carne, legume) 100 g ;
salata legume crude: rosii, ardei, salata
desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec
gustarea 2:
fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc
proaspat de fructe
iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
cina:
mamaliga cu branza si smantana 100-120 g + lapte 200ml
budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

excesul de lapte
abandonarea produselor proaspete
excesul de proteine (printr-un consum exagerat de carne) si glucide
(in special bauturile dulci)
rontaielile intre mese
indulcirea sucurilor de fructe
alimente tip fast-food
fortarea copilului sa manance tot din farfurie- anorexie psihogena

Glucide lente (cereale, fainoase, legume, fructe)


Grasimi mono si polinesaturate(uleiuri, peste gras, fructe
oleaginoase)
Proteine de calitate superioara ( carne slaba, peste, oua)
Lapte si produse lactate

Glucide rapide- zahar


Grasimi saturate ( carne grasa, mezeluri)
Branzeturi concentrate (cascaval, branza topita)
FAST FOOD

Cauzele obezitatii

factorii genetici
hormonali

aportul excesiv + consum de energie insuficient!

4 din 5 copii nu revin la greutatea normala varstei


Cei mai predispusi elevii ciclul primar/gimnazial

Dar de ce s-au schimbat n ultimul timp obiceiurile alimentare ale


oamenilor?

Prinii au mai puin timp i energie s gteasc fast-food


Bauturile carbogazoase
laptele i apa

Celulele cresc initial numeric


Aportul> consumul cresc in volum
Aportul >>excesiv in continuare dupa
ce s-au hipertrofiat in volum cresc
din nou numeric
Slabire celulele adipoase se reduc
ca volum NU ca numar

Lipsa de odihn duce la creterea


produciei de grelin i la diminuarea
leptinei, cei doi hormoni care
reglementeaz senzaia de foame, i care
fac s creasc pofta de mncare

alimente hipercalorice bogate


n carbohidrai

energia pe care o producem


n timpul somnului.
+ scade cheful de exerciii
fizice

supraalimentare cretere n
greutate.

Una dintre cele mai bune modaliti de a combate excesul de greutate la copii este ca ntreaga familie
s aib o alimentaie mai sntoas i s fac mai mult micare.

CE POT FACE PRINII?

Mai multe legume i fructe dect alimente semipreparate sau tip fast food

(un cheesburger ii ofera 836 de calorii si 54g de grasimi).

Buturi carbogazoase, buturi ndulcite ---------------.>ap sau lapte i


gustri sntoase.
metode de gtit - mai puine grsimi
Dai-le porii mai mici.
Nu folosii alimentele pentru a-i rsplti
Nu le permitei s sar peste micul dejun
Luati masa in familie dar nu la TV
ncurajai activitile fizice
Limitai timpul petrecut n faa televizorului, la calculator i cu jocurile
video.
Planificai ieiri n familie;
Implicati copii in treburi casnice
Fii un bun exemplu n privina obiceiurilor alimentare i a activitii fizice.

Bisfenolul A - obezitate

Bisfenolul A, prezent ndeosebi n cutiile de conserve i dozele de


buturi - crete riscul greutii excesive i al obezitii la copii.

copiii cu cele mai nalte niveluri de bisfenol A (BPA) risc de dou


ori mai mult s ajung obezi dect cei care au concentraii mai
sczute.

Obezitatea afecteaza corpul mintea-sufletul


Efecte psihice stari de la tristete, neputinta, neincredere in sine, pana la stigmatizare, marginalizare, izolare si
chiar discriminare.

Efectele fizice

Alterarea tolerantei la glucoza

Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hiperlipoproteinemii combinate).

Hipertensiunea arteriala

Scaderea tolerantei la efort fizic. -nu mai reuseste sa sustina activitatile fizice similare copiilor de aceeasi
varsta, acest lucru ducand la izolare, marginalizare; acesta isi gaseste tot felul de prieteni ca mancatul
excesiv, statul in fata televizorului sau a calculatorului fara limita.

Afectiuni ortopedice (atitudine cifoscoliotica, accentuarea lordozei lombare, scolioze), dar si ale membrelor
inferioare (piciorul plat).

Probleme respiratorii - obturarea cailor respiratorii superioare

Litiaza renala si biliara

Avans al varstei osoase

Infiintam obiceiuri

Program fix de masa si somn

Mesele principale si gustarile respectate si nu se mananca intre mese

Puneti-i in farfurie numai putina mancare si asteptati sa mai ceara. Daca nu mai cere,
inseamna ca s-a saturat. Nu-i promiteti dulciuri sau alte minuni ca sa manance. Copilul
va specula orice slabiciune de a parintilor.

Nu-i dati in fiecare zi aceeasi mancare, chiar daca lui ii place.

Portiile de mancare adaptate copilului

Nu-i lasati la indemana dulciurile/bauturile racoritoare dulci, din comert.

Mese cat mai diversificate. O alimentatie bazata numai pe carne si prajeli nu aduce
prea mari beneficii organismului. Acesta are nevoie de fructe, legume, salate, sucuri
naturale, lactate care aduc un aport mare de vitamine.

Obiceiurile pe care i le formati copilului de la varste foarte mici se tin


minte si se respecta, nu se uita niciodata, si copilul va trai exact cum a
fost invatat de parinti si, la randul lui, la maturitate, va face ce stie si ce a
vazut la parinti.

Lasati-l sa se joace afara- activitate fizica sport


minim o ora /zi
sa se joace, sa zburde, sa alerge, sa se impiedice si sa-si
juleasca genunchii.
Nu se intampla nimic daca micutul transpira in timpul
jocului.
Limitarea inactivitatii /sedentarismului ( televizor,
calculator)

Nu regimuri drastice

Se reduc grasimile animale


Se reduc dulciurile concentrate
Se reduc sucurile
Se indica consumul de fibre, fructe si
legume

Obiectivul realist
Mentinerea greutatii in timp ce copilul
creste

Activitatea fizica este o


componenta esentiala a
unui stil de viata
sanatos.

Copii

si adolescenti - activitate fizica

minim

60 minute pe zi, preferabil in

fiecare zi a saptamanii.

Efortul fizic

stimuleaza tonusul si capacitatea mentala;

scade incidenta tulburarilor de atentie;

inlatura insomnia;

creste densitatea osoasa

scade incidenta constipatiei

determina cresterea masei musculare

creste rezistenta la infectii;

determina o stare de bine prin eliberarea de endorfine la nivelul


creierului.

Vitaminele:
prieteni sau dusmani?
Vitamine sintetice

indulcitori periculosi- aspartam


hrana fortificata cu vitamine + suplimente vitaminice

Doze toxice vitaminice


Excesul de vitamina A - dureri de cap sau
tulburri de vedere prin hipertensiune
intracranian., tulburari nervoase grave
Excesul de vitamina K -tulburri de coagulare.
Excesul de vitamina D :anorexie ( lipsa poftei de
mancare), hipotonie ( copil moale),
varsaturi, constipatie, polidipsie si
poliurie

NU are nevoie DE
VITAMINE

crete n greutate
alimentatie echilibrata diversificata
copil activ

Surse de vitamine
Vitamina A

ficat, pete, glbenu de ou, morcovi, dovleac, spanac, sfecla, caise

Vitamina D

ulei de pete, unt, glbenu, ficat

Vitamina K

alune, ulei de floarea soarelui, ulei de msline, hering, vegetale cu


frunze, glbenu

Vitamina E

ulei vegetal, germeni de gru, glbenu de ou

Vitamina C

citrice, vegetale, ananas, cartofi, varz, ardei verde, kiwi, afine

Vitamina B1
(tiamina)

drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B2

lapte, brnz, carne, ou

Acid nicotinic
(niacina)

drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B6

drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Acid folic

vegetale cu frunze verzi, fructe, organe, drojdie

Vitamina B12

ficat, carne, ou, lactate

Biotina

ficat, glbenu, nuci, legume

Prieteni sau dusmani?


1 3 ani
Acid folic
Vitamina B1 (tiamina)
Vitamina B2 (riboflavina)
Vitamina B3 (niacina)
Vitamina B6
Vitamina C
Fier
Calcium
Zinc

4 8 ani

150 g

200 g
0.5 mg
0.5 mg
6 mg

0.5 mg
35 mg
7-10 mg
500 mg
3.0 mg

Vitamina D + Calciu
Vitamina A, C, vitamina B12 + Fier

0.6 mg
35 mg
10-12mg
800 mg
4 mg

9 13 ani
300 g
0.6 mg
0.6 mg
8 mg
1.0 mg
40 mg
10 mg
1000 - 1300 mg
6 mg

Calciu
+ Fier
Fier
+
Zinc

Calciul

Necesarul de calciu:

In primele 6 luni 250mg /zi

Intre 1 si 3 ani, 500 mg zilnic, 250 ml lapte


furnizeaza 300 mg calciu; de aceea si la
aceasta varsta se recomanda 400-500 ml de
lapte zilnic, pe langa alte produse lactate(iaurt,
branza de vaci, telemea,etc).

o Intre 4 si 8 ani, 800 mg pe zi

Cresterea absorbtiei de calciu

:
Vitamina D, A, C, magneziu
regimuri bogate in proteine
lactoza (zaharul din lapte)
aciditatea gastrica
Scaderea absorbtiei de calciu

oxalati ( spanac, sfecla rosie, cacao,


ciocolata, cafea)

fitati ( cereale, soia, linte, alune, nuci,


migdale)

fibrele vegetale

bauturile carbogazoase

excesul de grasimi

laptele de mama - nu contine foarte


mult calciu dar raportul calciu /fosfor
este optim
formulele de lapte praf
produse lactate ( branza, iaurt, sana,
chefir, telemeal,unt)
peste ( ton, somon, sardine), oua
soia, lapte de soia,
branza tofu
legume verzi ( brocoli, salata, spanac,
varza Bruxelles)
fasole alba, fasole rosie, mazare
alune, nuci, migdale, seminte de
floarea soarelui, susan citrice

Deficienta de fier
Deficiena de fier duce la anemie, afectand
performanta fizica i cognitiva a copilului.
59.3% dintre copiii varsta de 1 an sufera
de anemie feripriva, cauzata de:

diversificarea mult prea rapida


introducerea timpurie in alimentatie a
laptelui de vaca.

Regula de baza pentru


preintampinarea deficitului latent de
fier si a anemiei prin lipsa de fier este
reprezentata de o alimentatie
echilibrata la orice varsta

Fierul
Cantitatea recomandata de fier
6 mg fier/zi pana la varsta de 6 luni
10 mg fier/zi de la 6 la 12 luni
7-10mg/zi intre 1-3 ani
10-12 mg/zi intre 4 si 9 ani

Cresterea absorbtiei de fier:


Vitamina C
Vitamina A
Cuprul
aciditatea gastrica

Scaderea absorbtiei de fier


Tanin, cacao (ciocolata)
fitati (cereale, soia, linte, alune,
nuci, migdale)
Fosfatii (bauturi carbogazoase)
calciul

fructe deshidratate: prune,


stafide, caise, afine
legume: masline, fasole
uscata, soia, linte, mazare
uscata
seminte: alune, nuci, susan
legume verzi: broccoli,
spanac, napi, salata verde,
praz
cereale integrale: orez brun,
tarate, ovaz, grau.

Absorbtia fierului din vegetale


crescuta (de pana la 3 ori) prin
combinarea salatelor, fasolei, cu
bucati tocate marunt de carne rosie
sau de pui.

Profilaxia anemiei feriprive

Alaptare pana la 6 luni


Nu lapte vaca < 1 an
Limitarea consumului de lapte -max 500-600 ml/zi de la 10
luni
Produse de origine animala (ficat, carne pasare,vitel, peste,
galbenus de ou)+ fructe ( vitamina C)
Surse vegetale alternative (spanac, brocoli, fasole,linte,
sfecla,rosii, mei, orez brun)

Cauzele constipatiei

lapte de vaca in exces


dilutie lapte praf necoespunzatoare
schimba habitatul/calatorie/toaleta noua
schimbari in rutina copilului/scoala/gradinita
> 18 luni prea interesati de joaca_ nu pierd timpul
copiii de scoala se tem de lipsa intimitatii/mizerie
asociaza cu o senzatie neplacuta/durere
schimbarile dietei
exces de hidrocarbonati/dulciuri
aport lichidian insuficient
boli/medicamente

Cum il ajutam?
Sugar > 6 luni

Suc de mere,de pere sau prune


alimente bogate in fibre cum sunt
mazarea, piersicile, prunele,
perele, caisele cereale sau
spanacul;
Iaurt

o baie calda/fierbinte

nu se administra laxative copiilor


inainte de a consulta un medic

se inlatura orice gand negativ cu


privire la folosirea toaletei.

dupa ce a mancat, obisnuit sa se


meraga la toaleta.

picioarele ii stau sprijinite pe


ceva, fie pe podea, fie pe un
suport

Copii > 1 an
2 x/zi fructe : piersicile, perele,
merele, prune uscate, caisele,
smochinele
3 x/zi iaurt, legume fasolea uscata
si mazarea, broccoli sau conopida.
cerealele integrale , painea de
graham, orezul brun

masaj abdominal /copilul pe


spate, cu coapsele flexate pe
abdomen se rotesc picioarele
copilului in sensul acelor de
ceasornic;

Cum il ajutam?

intr-un pahar cu apa -cateva smochine la inmuiat de seara


pana dimineata.
fructe uscate pe stomacul gol
cereale integrale cu lapte
multa miscare, alergare
iaurt cu smochine sau cu germeni de grau/cereale integrale
apa in cantitate suficienta zilnic 1,5 l/zi
2 mere dimineata pe stomacul gol zilnic
morcov+mar+miere
iaurt+ o lingura ulei de masline

Trucuri pentru Mofturici

Refuza fructele- inlocuirea progresiva a sucului proaspat mixat din


acelasi fruct
GUSTURILE acru, dulce, amar, sarat
Temperaturi diferite
Atmosfera calma, toata familia la masa pe cat posibil
CREATIV
POVESTI cu legume+ rolul lor in organism
PUTEREA EXEMPLULUI
RELATIE SANATOASA COPIL MANCARE
Apetit variabil de la o zi la alta
Asocieri neplacute- cearta, boala
Implicat in pregatirea/asezarea mesei- detine control asupra dietei
Deschisi la nou departe de casa

Trucuri pentruMofturici

NU

IMPUNE- RESPECT- GHIDEAZA


Indopati copilul pana da pe dinafara, nu e gasca!
Rontaieli intre mese
INSISTA anorexie psihogena
MINTI COPILUL incredere
Amesteca alimente pe care le refuza total
Permiteti mancatul inconstient TV, calculator- nu isi
recunoaste propriile semnale referitoare la senzatia de
foame/satietate
Sucuri intre mese
Cumpara alimente pe care vrei sa nu le manance
Oferi DESERTUL ca recompensa- transmiti ca dulciurile
sunt cea mai buna mancare

Nu vreau fructe/legume, mami!

Oferiti-i fructe decojite si taiate cuburi, asezate intr-un bol colorat,

Faceti-i cocteiluri de fructe pasate la blender, dupa modelul shake-urilor.

Amestecati mai multe tipuri de legume, cu o coloristica atragatoare.

Compoturi din mere, pere, piersici


Incurajati copilul sa incerce fructe noi.

Pregatiti-i placinte cu umpluturi de fructe sau prajituri ornate cu varietati de sezon.

Mergeti la piata cu cel mic, pentru a-si putea alege sortimentul dorit de legume.

Copilul depinde de noi.


El nu stie.
Noi stim!
Mary McAleese

S-ar putea să vă placă și