MEDICII + V{ RECOMAND{

LEACURI LA #NDEM~N{
Solu\ii simple de auto@ !"i#i"e$ ap"o%ate de medi&i$ pe t"u peste '() p"o%leme de s* *tate

Sfaturi pentru 141 de afec\iuni, de la 489 de speciali]ti 2330 de solu\ii simple la care pute\i recutge singuri ]i s[ le aplica\i la domiciliu Este ca ]i cum a\i avea al[turi un medic 24 de ore din 24

CU+RINS
A !i *: 15 strategii de durat[ pentru protejarea inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . A ,ietateA"su"iA"su"i .ast"oeso/a!ie eA"su"i sola"e0"o 1it*0u/eu"iColeste"ol m*"itCo #u&ti2it*Co stipa\ieDia"eeDi2e"ti&ulo3*Du"e"i @ !4tE"u&ta\ie5e%"*.a3e i testi ale6emo"oi3i6ipe"te siu eLa"i !it*Me opau3*Osteopo"o3*S&iati&aSi d"om de &olo i"ita%ilSi u3it*St"esUl&e" pepti&7o a 3oste"-

AN.IN{
15 strategii de durat[ pentru protejarea inimii Nu pu\ine persoane au confundat angina cu infarctul miocardic. Angina nu este chiar la fel de grav[, dar pe-aproaape. !nditi-v[ la ea ca la un avertisment al inimii. Angina "denumirea comple[ este angina pectoris sau angor pectoris# apare c!nd inima prime$te o cantitate insuficient[ de s!nge sau de o%igen, ceea ce se poate ca o grea\[ sau o ame\eal[ temporar[ ori ca o arsur[ sau o durere &n piept. Angina nu constituie o 'oal[ &n sine. (a este un simptom al unor pro'leme de 'a)[, de o'icei al 'olii arteriale coronariene. *+!nd angina are un caracter cronic, v[ confrunta\i cu un risc mult mai mare de asuferi un eveniment cardiac su'it, cum ar fi un infarct,, spune -avid +apu))i, specialist &n prevenirea 'olilor cardiovasculare. *-in nefericire, majoritatea persoanelor care sufer[ evenimente cardiace acute nu au trecut anterior printr-o angin[ care s[ le averti)e)e., .rice factor care cre$te cererea de o%/gen al inimii cum ar fi e%erci\iul fi)ic sau stresul emo\ional, poate -eclan$a cri)ele de angin[. 0n mod normal, acestea durea)[ mai pu\in de 5 minute $i este pu\in pro'a'il s[ provoace o le)iune permanent[ inimii. 1otu$i, pro'lemele care stau la 'a)a cri)ei anginoase sunt acelea care amenin\[ via\a. 2en)a\ia nepl[cuta provocat[ de angin[ poate fi calmat[ cu nitroglicern[, cu 'eta-'locante $i cu alte medicamente care dilat[ arterele sau reduc cererea de o%igen a inimii. 0n plus, este esen\ial s[ recurge\i la unele modific[ri ale stilului de via\[ pentru a mic$ora pro'a'ilitatea apari\iei cri)elor $i a preveni &nr[ut[\irea situa\iei. St*p4 i\i i2elul &oleste"olului. 0mpreun[ cu alte su'stan\e grase din s!nge, colesterolul se acumulea)[ lent &n pere\ii arterelor $i &miedic[ curgerea s!ngelui spre inim[. -ac[ trece\i prin episoade de angin[ &nseamn[ c[ acumul[rile de gr[simi au atins niveluri periculoase, spune cardiologul 3o4ard 5eit). 6en\ine\i-v[ colesterolul total la un nivel care s[ nu dep[$esc[ 5,2 milimoli pe litrul de s!nge "5,2 mmol7l#, valoare care repre)int[ limita superioar[ neprimejdioas[, . colesterolemie "colestrol &n s!nge# este socotit[ 'un[ dac[ nivelul colesterolului total este de apro%imativ 5,2 mmol7l, iar nivelul lipoproteinelor de mare densitate "high densit/ lipoprotein -3-8- sau colesterolul *'un, de 1 mmol7l sau mai mare. 0n afara administr[rii medica\iei prescrise, reducerea cantit[\ii de gr[simi saturate din diet[ este una dintre cele mai eficiente modalit[\i de a \ine &n f!u colesterolul. r[simile saturate se g[sesc &n principal &n c[rnurile ro$ii, &n 'udincile copioase, &n unt $i &n 'r!n)eturile tari, cum ar fi cedarul, $i &n alimentele pr[jite. -ac[ ave\i un colesterol crescut "hipercolesterolemie#, limita\i consumul de carne ro$ie la de 2 ori pe s[pt[m!n[ $i evita\i gust[rile gata preparate con\in!nd unt sau alte gr[simi, spune specialista &n nutri\ie 9ristine Napier. M4 &a\i &*" u"i s* *toase. -ac[ sunte\i amator de carne, m!nca\i carne ro$ie sla'[, spune medical de familie 2tephen Amiel. :i ar fi mai 'ine s[ &ncerca\i c[rnurile ro$ii cu con\inut mic &n colesterol, ca v!natul, sau m!nca\i pui - piept f[r[ pile, cel mai indicat. ;reg[ti\i-l mai cur!nd la gr[tar sau, dac[ tre'uie s[-l pr[ji\i,
<

atunci folosi\i uleiuri cu con\inut mic &n gr[simi saturate $i &ndep[rta\i e%cesul de gr[sime de pe carne, tampon!nd-o cu un $erve\el. 6"* i\i82* &u pe1te. ;e$tele este cu adev[rat 'enefic pentru s[n[tate: uleiurile de pe$te ca cele ce se g[sesc &n ton, macrou, sardine $i somon - toate &n stare proasp[t[ - nu vor cre$te colesterolul, iar aci)ii gra$ii omega-< pe care &i con\in aceste specii pot ac\iona ca un factor de protec\ie al inimii. 0ncerca\i s[ m!nca\i pe$te gras cel pu\in de 2 ori pe s[pt[m!n[, v[ sf[tuie$te dr. Amiel. Ale!e\i p"oduse la&tate &u &o \i ut mi& de !"*sime . 6en\ine\i-v[ &n diet[ laptele degresat $i semidegresat, iar &n loc de unt folosi\i margarin[, care are un con\inut mai mic de gr[simi saturate, cum ar fi margarina fa'ricat[ din ulei de foarea soarelui $i din ulei de m[sline, spune dr. Amiel. =nele preparate pentru tartine $i unele iaurturi con\in e%tracte esterice de steroli din plante, care, &n timp, ajut[ realmente la diminuarea nivelurilor de colesterol sangvin. C"e1te\i &a titatea de /i%"e di diet*. ;re)ente &n cereale, &n leguminoase, &n fructe $i &n alte alimente o'\inute din plante, fi'rele ajut[ prin aceea c[ previn trecerea colesterolului prin peretele intestinal &n flu%ul sangvin. Alimentele 'ogate &n fi're sunt s[\ioase, ceea ce &nseamn[ c[ &n mod firesc ve\i consuma cantit[\i mai mici din alte alimente cu con\inut ridicat de gr[simi, spune Napier. 9"e&e\i pe dieta 2e!eta"ia *. . diet[ lipsit[ de carne nu este la &ndem!na oricui, dar ea constituie un mod ideal prin care persoanele cu angin[ pot s[-$i \in[, par\ial, su' control 'oala arterial[ coronarian[ - cau)a anginei. Nu numai c[ dieta vegetarian[ este s[rac[ &n gr[simi - totu$i, aten\ie la 'r!n)[> -, dar ea mai ofer[ $i o mul\ime de antio%idan\i, compu$i chimici care &mpiedic[ aderarea colesterolului la pere\ii arteriali. *-oar dieta este cea care poate co'or& nivelul colesterolului cu vreo 2? de procente*, spune dr. 5eit). -ar $i cei care nu \in diet[ vegetarian[ pot s[ m[n!nce mai multe fructe $i vegetale, spune dr.Amiel. 6!nc!nd )ilnic cel pu\in 5 por\ii "proaspete, preparate, conservate, uscate sau su' form[ de suc - nu are importan\[ cum#, pune\i &n practice[ una dintre cele mai 'une modalit[\i de a evita 'olile de inim[ $i, pro'a'il, cancerul $i dia'etul. 5a&e\i &u "e!ula"itate e,e"&i\ii /i3i&e. (%erci\iul fi)ic constituie un factor important de prevenire a 'olilor de inim[. -r. 5eit) v[ sf[tuie$te s[ face\i )ilnic 2?-<? de minute de e%erci\ii, timp de @-A )ile pe s[pt[m!n[. 0nainte de a &ncepe un program de e%erci\ii este important s[ v[ sf[tui\i cu medical &n ca) c[ a\i avut de-a face cu angina. Bi se va sugera s[ v[ forma\i treptat condi\ia fi)ic[, &ncep!nd cu plim'[ri scurte $i, de e%emplu, cu &notul, cresc!nd efortul &ntr-o perioad[ de c!teva s[pt[m!ni sau chiar luni. *Ne facem griji pentru com'atantul de duminic[, cel care &ncearc[ s[-$i fac[ toate e%erci\iile deodat[*, spune dr.5eit). 5a&e\i e,e"&i\ii /i3i&e &*t"e s/4"1itul 3ilei. *Nu alerga\i, nu ridica\i greut[\i $i nici nu face\i e%erci\ii &n for\[ diminea\a*, v[ sf[tuie$te dr. +apu))i.-iminea\a poate fi un interval de timp riscant pentru persoanele cu angin[, din cau)a hormonilor de tipul *lupt[ sau fugi*, cum ar fi corti)onul $i noradrelalina, c[rora peste noapte le cre$te nivelul, dar co'oar[ &n timpul dimine\ii, spune el. Nivelurile acestor hormoni r[m!n p!n[ aproape de mie)ul nop\ii, iar pentru majoritatea pacien\ilor cu angin[ a face e%erci\ii fi)ice intense diminea\a nu este, pro'a'il, cea mai 'un[ idee.
C

-e asemenea, fi\i atent la )ilele foarte reci, c!nd st[rile de angin[ sunt mai u$or de provocat. +ur[\area )[pe)ii cu lopata este totu$i un e%erci\iu fi)ic> 8ua\i-o mai u$or diminea\a $i urma\i sfatul medicului. Lua\i mese u1oa"e. 6esele copioase constituie un o'i$nuit factor declan$ator al anginei, deoarece s!ngele dirijat spre intestin &n timpul digestiei nu se mai afl[ la dispo)i\ia inimii, e%plic[ dr. 5eit). 6ul\i oameni pot evita riscul anginei lu!nd pe )i 5 sau @ mese u$oare &n loc de 2 sau < mese copioase. Me \i e\i82* o !"eutate &o"po"al* s* *toas*. 2upraponderalii, care tind s[ creasc[ $i mai mult &n greutate pe m[sur[ ce trec anii, pun o &nc[rc[tut[ incredi'il[ pe inim[. &n primul r!nd, inima tre'uie s[ lucre)e mai din greu pentru a aprovi)iona cu s!nge tot \esutul corporal e%cendentar. &n plus, deoarece e%cesul de greutate este asociat cu nivelurile de colesterol crescute, circula\ia s!ngelului se face $i mai greu. Dar Eilogramele &n plus predispun la dia'et care, la r!ndul lui, poate afecta arterele coronare. Nu 2* e,pu e\i la /um. Dndiferent dac[ sunte\i fum[tor sau doar sunte\i e%pus la fumul *de m!na a doua*, a venit momentul s[ purifica\i aerul din jur.Fumatul fie $i al unei \ig[ri diminuea)[ temporar aprovi)ionarea inimii cu o%igen, de unde poate s[ apar[ angina. Lua\i aspi"i *. -ac[ stomacul o tolerea)[, speciali$tii sunt &n general de accord ca persoanele cu angin[ s[ ia )ilnic 1 ta'let[ de aspirin[ cu concentra\ie mic[ "C5 mg#, ceea ce confer[ o 'un[ protec\ie inimii $i circula\iei sangvine. (a nu va pune cap[t durerii anginoase, dar reduce riscul apari\iei cheagurilor de s!nge care pot duce la infarct. -e fapt, 1 aspirin[ pe )i poate duce cu 2G la sut[ riscul unei 'oli coronariene. +e t"u apo"t de 2itami a E$ m4 &a\i u&i . Bitamina ( este un nutrient antio%idant. Antio%idan\ii ajut[ la prevenirea unui proces numit o%idare, &n care moleculele de o%igen insta'ile aflate &n s!nge deteriorea)[ colesterolul, f[c!nd mult mai pro'alil[ aderea lui la artere $i astfel diminu!nd flu%ul sangvin c[tre inim[. 2urse 'une de vitamina ( sunt nucile, uleiurile vegetale, vegetalele cu frun)e ver)i $i unele cereale &m'un[t[\ite cu vitamina (. 1otu$i evita\i o suprado)are a acesteia, sf[tuie$te dr.Amiel. -ove)i recente atest[ c[ suplimentele de vitamina ( sunt ineficiente &n compara\ie cu vitamina ( luat[ prin alimenta\ie $i c[ do)ele mari pot face mai mult r[u dec!t 'ine. Bitamina ( este folositoare mai ales fum[torilor $D dia'eticilor, personae &n mod deose'it vulnera'ile la procesul de o%idare, spune dr. +apu))i. Lua\i &a tit*\i suplime ta"e de 2itami a C. +a $i vitamina (, vitamina + este un antio%idant care ajut[ la prevenirea acumul[rii colesterolului &n artere. Bitamina + e%ist[ din 'el$ug &n mai multe fructe $i vegetale, &ndeose'i &n citice $D tomate. 1otu$i, vitamina + se distruge u$or prin prelucrarea termic[ prin depo)itare &ndelungat[. A$a c[ m!nca\i fructe $i vegetale crude ori de c[te ori este posi'il: fier'e\i-le &n a'uri sau &n ap[ pu\in[, la foc mic, sau g[ti\i-le la micounde un timp foarte scurt: coace\i $i fier'e\i cartofii &n coaja lorH p[stra\i la frigider sucurile preparate, dar nu mai mult de < )ile. +a $i &n ca)ul vitaminei (, nu lua\i &n e%ces vitamina +: suplimentele sunt rareori necesare. -o)elr mari de vitamine ( $i + pot amplifica stresul o%idativ $i pot face mai mult r[u dec!t 'ine. Redu&e\i s"esul 3il i&. 2tresul emo\ional constituie o parte inevita'il[ a vie\ii cotidiene, dar c!nd tensiunea $i an%ietatea cresc, cerin\ele de s!nge $i de o%igen ale
5

organismului cresc $i ele, ceea ce duce la angin[. (%erci\iul fi)ic constituie o modalitate e%celent[ de a diminua stresul. =nele personae recurg la medita\ie, altele practic[ /oga. (%perimenta\i pu\in $i descoperi\i ce ac\ionea)[ cel mai 'ine &n ca)ul dvs.

!nd s[ apela\i la medic

Majoritatea persoanelor cu angin[ sufer[ de o form[ numit[ angin[ cronic[ stabil[. Aceasta @nseamn[ c[ ea apare @n modalit[\i previzibile, atunci c`nd persoanele respective sunt active @n timpul e!erci\ului fizic, de e!emplu, sau @n momentele de stress emo\ional , cu durerea manifest`ndu se pe o durat[ de 5 minute sau mai pu\in. "ele mai multe angine de tip cronic stabil pot fi u#or st[p`nite cu medica\ie #i modific[ri ale stilului de via\[. $e de alt[ parte, angina instabil[ constituie o problem[ mult mai serioas[.%urerea poate ap[rea din senin, c&iar c`nd v[ odi&ni\i, #i poate dura '( de minute sau mai mult. )%ac[ apare vreo modificare @n modalitatea de manifestare a anginei dac[ simptome ca durerea #i respira\ia scurt[ devin mai intense sau mai persistente, suna\i la *alvare trebuie s[ ajunge\i f[r[ @nt`rziere la un spital cu profil de urgen\[ ), avertizeaz[ %avid "apuzzi, specialist @n prevenirea bolilor cardiace. +napoi de a sosi ambulan\a, lua\i imediat ,(( mg de aspirin[ solubil[. - bine s[ ave\i o rezerv[ de tablete de aspirin[ de ,(( mg sau, dac[ nu, lua\i odat[ . tablete de aspirin[ de /5 mg. Aspirina sub\iaz[ s`ngele #i poate ajuta dizolvarea c&eagurilor de s`nge care pot bloca circula\ia spre inim[. -ste important ca persoanele care prezint[ dureri anginoase sau alte manifest[ri ale unei boli coronariene s[ aib[ @ntotdeauna la @ndem`n[ cantitatea de aspirin[ masticabil[, destinat[ situa\iilor de urgen\[.

AN:IE9A9E
'1 de modalit[\i pentru controlul nelini#tii e!cessive An%ietatea cu fr!ngerea m!inilor $i sen)a\ia de &ntoarcere pe dos a stomacului constituie o reac\ie fireasc[ la unele situa\ii dintre cele mai provocatoare ale vie\ii. . f[r!m[ de an%ietate este chiar 'un[. (a v[ ajut[, determin!ndu-v[ s[ respecta\i un termen final, s[ trece\i un test sau v[ pre)enta\i 'ine la locul de munc[. (a v[ &mpiedic[ $i s[ c[de\i &n situa\ii periculoase de-a dreptul. +a parte a reac\iei *lupt[ sau fugi*, an%ietatea face ca ritmul cardiac s[ se intensifice $i mu$chii s[ se &ncorde)e ca $i cum ar fi nevoie s[ ac\iona\i. 8a cealalt[ e%trem[, nelini$tea duce la furie nest[p!nit[. -e &ndat[ ce &ncepe s[ interfere)e cu via\a cotidian[, nelini$tea este considerat[ o dereglare an%ios[. 2e aprecia)[ c[ cel pu\in 1 persoan[ din 1? are via\a 'ulversat[ de an%ietate. -eregl[rile an%ioase includ accesele de panic[, dereglarea an%ioas[ generali)at[, fo'iile, sindromul postraumatic $i dereglarea o'sesiv-compulsiv[. 2uferin)ii necesit[ &ngrijire medical[ $i uneori medicamente.
@

1otu$i, milioane de oameni se plasea)[ undeva &ntre cele dou[ e%treme. (i se nelini$tesc din cale-afar[, dar, de fapt, nu au nici o dereglare. An%io$ii cronici sunt )i de )i &n stare de func\iune, iar an%ietatea le distruge s[n[tatea emo\ional[ $i fi)ic[. (d4ard 3allo4ell, psihatru, denume$te aceast[ stare *sup[rare persistent[ to%ic[*. *0n fond, ne autodepridem s[ ne nelini$tim, ceea ce nu face dec!t s[ &nt[reasc[ o'iceiul* spune el. *An%io$ii se simt adesea vulnera'ili dac[ nu sunt nelini$ti\i*. -ar dac[ va nelini$ti\i prea mult, e%ist[ ra\iuni temeinice s[ pune\i cap[t acestei st[ri de fapt: nelini$tea sau an%ietatea e%cesiv[ este asociat[ cu riscul crescut de a face o depresie, o 'oal[ cardiac[ $i alte afec\iuni. 0n continuare sunt enumerate c!teva sugestii pentru a &nl[tura nelini$tea e%cesiv[. Respi"a\i. *Ieglarea respira\ei este cea mai eficient[ m[sur[ pe care o cunosc &mpotriva an%iet[\ii*, spune Andre4 5eil, professor de medicin[. -r. 5eil pledea)[ &n favoarea e%erci\iilor /oga de respira\ie. ;ur $i simplu inspira\i pe nas C secunde, \ine\i-v[ respira\ia A secunde, apoi e%pira\i pe gur[ G secunde. ;ractica\i aceast[ tehnic[ pe tot parcursul )ilei &n reprise de 1 minut. Sta%ili\i82* &o ta&te uma e. 2entimentul de a fi angrenat &ntr-o activitate duce la diminuarea an%iet[\ii. +u c!t v[ sim\i\i mai i)olat, cu at!t e mai pro'a'il ca nelini$tea s[ se accentue)e, spune dr. 3allo4ell, care recomand[ repri)e )ilnice de contacte umane. 6erge\i la restaurant, la supermarEet sau la 'i'liotec[ $i intra\i &n vor'[ cu cineva ori telefona\i unei personae apropiate. Medita\i. ;ractica\i un anumit fel de medita\ie pentru cel pu\in 15 minute de <C ori &n fiecare )i. +ercet[rile arat[ c[ medita\ia contri'uie semnificativ la diminuarea an%iet[\ii. , [si\i un loc lini$tit, limpe)i\i-v[ mintea $i rela%a\i-v[ &n mod activ*, spune psihiatru Jernard Bittone. ,+oncentra\i-v[ pe o mantr[ sau goli\iv[ mintea de orice g!nd, face\i ceea ce vi se pare c[ d[ re)ultate*. Ca to a\i82* @ p"ese t. Focali)a\i-v[ pe ceea ce se &nt!mpl[ acum, nu pe ceea ce s-a &nt!mplat &n trecut sau va fi, poate, &n viitor. Face\i-o timp de 1 )i, 1 or[ sau chiar numai 1 minut, sf[tuie$te dr. Bittone. Nu 2* &ompa"a\i &a o 2i&tim* . -ac[ sunte\i nelini$tit - &n ce prive$te srviciul, s[n[tatea sau situa\ia financiar[ -, alc[tui\i un plan pentru a v[ re)olva pro'lemele. Nu v[ comporta\i ca o victim[ pasiv[, spune dr. 3allo4ell. Ac\ion!nd, diminua\i an%ietatea: sta'ili\i &mpreun[ cu $eful o reevaluare a &ndatoririlor profesionale, programa\i un control la medicul de familie sau deschide\i un cont c!t de mic la 'anc[. +"i&epe\i se sul "eal al /aptelo". Nelini$tea e%agerat[ provine adesea din lipsa de informare, e%plic[ dr.3allo4ell. -ac[ $eful v[ prive$te &ncruntat c!nd trece pe culoar, v[ pute\i &ngrijora c[ n-a\i muncit cum tre'uie. -ar poate c[ $eful era preocupat de o pro'lem[ personal[ $i nici m[car nu $i-a dat seama c[ v-a\i &nt!lnit fa\ [ &n fa\[. Elimi a\i su"sele &a"e 2* dist"a! ate \ia. ;ersoanele an%ioase tre'uie s[ diminue)e stimularea, spune dr. Bittone. (limina\i o parte din factorii care concur[ la distragerea aten\iei. 0nchide\i radioul din automo'il, acas[ nu r[spunde\i la telefon, lua\i o pau)[ de pr!n) departe de locul de munc[ $i de telefonul mo'il.

;i e\i <post< de 1ti"i. 0nchide\i televi)orul $i re)ista\i tenta\iei de a citi un )iar. +!teva )ile f[r[ 'om'ardamentul $tirilor v[ ajut[ s[ reducer\i sen)a\ia de nelini$te $i ap[sarea neca)urilor personale, spune dr.5eil. # &=ipui\i82* &um a" /i &el mai "*u . ;une\i-v[ &ntre'[ri de genul: *+are este cel mai r[u lucru care mi s-ar putea &nt!mplaK* *+!t de nepl[cut ar fiK* *+are este pro'a'ilitatea ca el s[ se &nt!mpleK* 8ucrul cel mai r[u care vi se poate &nt!mpla nu este, de o'icei, acela la care v[ g!ndi\i, crede dr. Bittone. Ja chiar el se &nt!mpl[ rareori. +u timpul v[ ve\i mira cum de a putut s[ v[ neli$teasc[. +u e\i totul pe =4"tie. ;un!nd pe h!rtie g!ndurile an%ioase pute\i ajuta la de)amorsarea lor $i la resta'ilirea calmului, este de p[r[re dr.5eil. +"e!*ti\i82* pe t"u som . *0nainte de culcare eli'era\i-v[ de orice tensiune psihic[ $i rela%a\i-v[*, spune dr. Bittone. ;etrece\i <?-5? de minute f[c!nd ceva tihnit $ i f[r[ nici o implicare afectiv[. +iti\i un roman u$or sau urm[ri\i o comedie la televi)or $i evita\i orice activitate domesctic[ de felul sp[latul sau calcatul rufelor. 5a&e\i =a3 de p"op"ia pe"soa *. -r.Bittone e%plic[ faptul c[ simpla sesi)are a laturii amu)ante a unei situa\ii duce imediat la de)amorsarea aspectului ei negativ. A$a c[ privi\i neca)urile din alt unghi. 0ntre'a\i-v[:*.are ce-i ha)liu &n chestia astaK* sau *+!nd m[ voi g!ndi la asta peste vreo 2 ani, oare voi r!deK* #mp*"t*1i\i &ui2a sup*"a"ea. Niciodat[ s[ nu trece\i singur printr-un neca). *+!nd vor'im despre grijile proprii, to%icitatea g!ndurilor se risipe$te*, spune dr. 3allo4ell. ;[l[vr[gind despre ele, ve\i g[si mai u$or solu\ii $i ve\i &n\elege c[ nelini$tile nu sunt chiar de nere)olvat. L*sa\i s* t"ea&*. An%io$ii cronici &$i spun c[ e 'ine s[ l[$i timpul s[ re)olve. ;ute\i r[m!ne cramponat de o sup[rare de parc[ a$a se va remedia pro'lemaK 2e &ntrea'[ dr.3allo4ell. Nicidecum. (ste 'enefic s[ utili)a\i cu &ncredere $i perseveren\[ acest procedeu. -eprinde\i-v[ s[ l[sa\i s[ treac[ timpul. -r. 3allo4ell sugerea)[ c[ medita\ia sau vi)uali)area sunt tehnici adecvate, dar fiecare este li'er s[ apele)e la o ethnic[ proprie. =na dintre pacientele sale &$i *vede* neca)urile &n palm[ $i le sufl[ &n aer. Alt pacient face un du$ $i urm[re$te cum sup[r[rile i se scurg odat[ cu $iroaiele de ap[ pe corp. *Nu v[ g!ndi\i c[ e un e$ec dac[ nu v[ iese din prima*, spune el. *;ersevera\i>* Nu 2* auto&omp*timi\i. 0nceta\i s[ v[ mai considera\i vulnera'il. -ac[ v[ p[stra\i cu &nc[p[\!nare $i chiar v[ cultiva\i aceast[ opinie, ea e pe jum[tate &mplinit[. 0n schim', &nv[\a\i s[ face\i din an%ietate un stimul, $D nu un handicap. +!nd sunte\i pe cale s[ vor'i\i unui grup de personae necunoscute, de e%emplu, a'orda\i aceast[ &mprejurare ca pe o provocare, nu ca o amenin\are. Des&ope"i\i p"o2o&a"ea. An%ietatea apare adesea c!nd oamenii au prea multe lucruri de f[cut dintr-o dat[. 0n loc s[ v[ considera\i pro'leme ca av!nd un caracter strict negativ, g!ndi\i-v[ la via\[ ca la o perioad[ plin[ de ac\iune, variat[ $D provocatoare. -ac[ v-a\i &ntemeiat o familie, de e%emplu, g!ndi\i-v[ c[ &ntr-o )i ve\i regreta a'sen\a copiilor care acum v[ fac griji $i v[ dau dureri de cap. *6odul de a a'orda pro'lemele face diferen\a*, e%plic[ dr. Bittone. E2ita\i al&oolul. Jerea, vinul $i alte '[uturi alcoolice pot e%arcer'a an%ietatea. *Dni\ial, imediat dup[ ingerarea, alcoolul diminuea)[ an%ietatea*, spune dr.Bittone.
G

*-ar c!nd se elimin[ din organism, efectul este contrar.* Adesea oamenii sunt mai an%io$i a doua )i dup[ chef. (vita\i pe c!t posi'il alcoolul sau limita\i consumul la 1-2 pahare pe )i. # &e"&a\i &alma"ea &u 2ale"ia *. An%ietatea nu e ceva nou su' soare. -in cele mai vechi timpuri oamenii au c[utat alinarea cu ier'uri. -up[ opinia fitoterapeutului -ouglas 2char, an%ioliticul cel mai f[r[ riscuri, cel mai de &ncredere $i cel mai la &ndem!n[ &n natur[ este 2ale"ia a. 0n mod ideal ar tre'ui s[ face\i u) de un leac din plante $i &n pararel s[ v[ preocupe &nl[turarea sursei an%iet[\ii. *Forma optim[ de pre)entare a acestei plante medicinale e cea de ta'let[ sau capsul[*, spune 2char. *8ua\i de < ori pe )i dac[ traversa\i o perioad[ proast[ sau imediat ce cri)a de an%ietate d[ semene c[ se apropie.*

!nd s[ apela\i la medic

0rontiera dintre nelini#tea normal[ #i dereglarea an!ioas[ este greu de stabilit. )%ac[ via\a v[ este @ngr[dit[ de an!ietate, c[uta\i @ngrijire medical[), sf[tuie#te ps&iatrul 1ernard 2ittone. %e asemenea, prezenta\i v[ la medic dac[3 trece\i prin mai mult de 1 criz[ de panic[ pe lun[ sau dac[ v[ teme\i de repetarea ei4 sunte\i nervos #i an!ios majoritatea timpului, @ndeosebi dac[ nelini#tea este legat[ de situa\ii pentru al\ii inofensive4 manifesta\i frecvent simptome ca insomnie, tremur[turi, incapacitate de concentrare, mu#c&i @ncorda\i #i palpita\ii cardiace4 v[ sim\i\i nervos @n unele situa\ii deosebite, pe care c[uta\i s[ le evita\i, cum ar fi trecerea peste un pod sau printr un tunnel4 g[si\i refugiu @n fa\a temerilor #i a sup[r[rilor recurg`nd la droguri, inclusive alcool, ori m`nc`nd @n e!ces4 nu pute\i pune cap[t obsesiilor sau g`ndurilor referitoare la un trecut nefericit4 v[ afla\i @ntr o criz[ emo\ional[, iar sprijinul prietenilor, familiei sau al unui preot nu pare s[ v[ ajute4 v[ teme\i c[ a\i putea s[ v[ provoca\i un r[u dvs. @n#iv[ sau altora.

"eacuri din c[mar[

$entru a v[ calma @nainte de culcare, be\i un pa&ar cu lapte cald. )2ec&iul remediu al mamelor de a oferi o can[ cu lapte cald c&iar ajut[), spune ps&iatrul 1ernard 2ittone. 5aptele con\ine triptofan, un aminoacid cunoscut pentru efectul lui rela!ant.

#educe\i consumul de cofein[

6imic nu e mai r[u pentru an!ietate dec`t cofeina, spune psi&iatrul 1ernard 2ittone. "on\inut[ @n alimemte precum ciocolata, @n b[uturi precum cafeaua, ceaiurile, cola de toate sorturile #i @n alte b[uturi energizante, dar #i @n medicamente care se v`nd f[r[ re\et[ ca siropurile @mpotriva tusei, decongestionatele nazale #i leacurile pentru r[ceal[, cofeina afecteaz[ neurotransmi\
L

[torii din creier, provoc`nd an!ietate. "ercet[rile arat[ c[ persoanele predispuse la an!ietate sau atacuri de panic[ sunt deosebit de sensibile la efectele cofeinei. )"ofeina este @n#el[toare), atrage aten\ia dr. 2ittone. "`nd be\i 1 cea#c[ de cafea, de e!emplu, este posibil s[ v[ sim\i\i mai vioi cam 1 or[. %up[ trecerea unei perioade de ' p`n[ la 1' ore, efectele cofeinei @#7 iau tributul3instalarea an!iet[\ii. %in cauza acestei reac\ii @nt`rziate, oamenii rareori fac leg[tura @ntre an!ietate #i cea#ca lor de cafea de diminiea\[. %ac[ sunte\i mare amator de cofein[, atunci face\i urm[torul test3 ab\ine\i v[ ' s[pt[m`ni de la cafea #i de la alte b[uturi sau alimente cu cofein[. Apoi be\i @ntr un interval scurt de timp , ce#ti de cafea una dup[ alta #i observa\i cum v[ sim\i. 2e\i remarca, probabil, peste doar c`teva ore o @ncordare a mu#c&ilor, nelini#te, nervozitate #i presim\iri sumbre. )%e fapt, pledez pentru @ncercarea de renun\are complet[ la cofein[), e!plic[ dr. 2ittone. %ac[ vi se pare greu s[ urma\i acest @ndemn, atunci m[car reduce\i cantitatea de cafea, ceai sau cola la doar 1 can[ pe zi.

$legerea unui terapeut

%ac[ suferi\i de an!ietate, cere\i medicului de familie o recomandare c[tre un consilier sau un psi&olog specialist @n terapia comportamental[ cognitiv[. "a alternativ[, pute\i s[ v[ allege\i singur terapeutul, dar aceasta va @nseamna s[ pl[ti\i pe cineva pentru timpul #i priceperea sa. +ncerca\i s[ ob\ine\i o recomandare personal[ sau @ntreba\i v[ medicul de familie dac[ terapeutul pe care @l ave\i @n vedere are o reputa\ie bun[. "ere\i dovezi privind calificarea terapeutului. Aprecia\i, @nainte de a @ncepe tratamentul, c[t de mult v[ va costa unii terapeu\i sunt foarte costisitori. +n timpul primei #edin\e, g`ndi\i v[ la efectele benefice ale terapiei. %ac[ la sf`r#itul #edin\ei v[ sim\i\i mai optimist #i mai puternic, atunci probabil c[ a\i g[sit pe cineva care efectiv poate s[ v[ ajute.

1?

ARSURI
1, tratamente @n caz de op[rire a pielii sau a gurii Atunci c!nd, &n mod accidental, v[ ag[\a\i m!neca de u$a cuptorului, v[rsa\i sup[ fier'inte &n poal[ sau v[ n[v[lesc &n fa\[ a'urii sc[pa\i de su' capacul unui vas aflat pe araga), nu v[ g!ndi\i dec!t s[ sc[pa\i de v[paie $i c!t mai repede> 1ot la fel, lu!nd o &nghi\itur[ de cafea fier'inte sau mu$c!nd dintr-o pi))a a'ia scoas[ de la cuptor, pute\i s[ face\i o arsur[ ori'il[, care necesit[ ac\iune rapid[. &n continuare sunt enumerate c!teva metode de a ac\iona. A"su"i pe piele Cu/u da\i @ ap* "e&e 3o a a/e&tat* .*;rimul $i cel mai important lucru este de a opri procesul de ardere*, spune specialistul &n medicina de urgen\[ 5illiam JurdicE. I[ci\i-v[ arsurile cu c!t mai mult[ ap[ rece - 15-<? de minute sau p!n[ c!nd fier'in\eala &ncetea)[. -ar nu folosi\i ghea\[ sau ap[ cu ghea\[ - aceasta pot agrava arsura. *-ac[ este vor'a de o arsur[ de contact, pune\i partea afectat[ su' ap[ rece*, recomand[ dr. JurdicE. *-ac[ e vor'a de gr[sime fier'inte sau de &mpro$carea unui material fier'inte ca acidul dintr-o 'aterie sau o sup[, &ndep[rta\i mai &nt!i hainele saturate cu gr[sime, sp[la\i gr[simea de pe piele, apoi cufunda\i arsura &n ap[ rece*. -ac[ &m'r[c[mintea s-a lipit de piele, atunci turna\i ap[ rece peste haine $i merge\i la cel mai apropiat spital de urgen\[. Nu &ncerca\i s[ v[ scoate\i hainele de pe )ona afectat[ de arsur[. -e &ndat[ ce a\i oprit fier'in\eala, v[ afla\i la jum[tatea drumului spre vindecare. I[ceala &mpiedic[ arsura s[ penetre)e \esuturile $i ac\ionea)[ ca un calmant al durerii. +*st"a\i u tul pe t"u a8l @ ti de pe p4i e . Nu a\i &ncerca s[ potoli\i un foc cu o 'ucat[ de unt, nu-i a$aK 8a fel stau lucrurile $i cu o arsur[. A pune gr[sime pe arsur[ &nseamn[ s[ men\ine\i c[ldura &n \esuturi $i s[ contri'ui\i la agravarea arsurii. . astfel de ini\iativ[ ar cau)a o infec\ie. Nu folosi\i nici alte remedii tradi\ionale. .\etul ia pielea, iar mierea nu ajut[. A&ope"i\i a"su"a 1i u mai /a&e\i imi& . -up[ ce a\i r[corit $i a\i cur[\at arsura, &nf[$ura\i )ona cu manevre 'l!nde, folosind o p!n)[ curat[, uscat[, ca, de e%emplu, o compres[ din tifon. Apoi, pentru cel pu\in urm[toarele 2C de ore, l[sa\i arsura &n pace. +ea mai 'un[ metod[ este s[ a$tepta\i ca arsurile s[ se vindece de la sine.
11

A#uta\i8o s* se 2i de&e. 8a 2C de ore dup[ accidentul care a provocat arsura, o dat[ pe )i, sp[la\i u$or )ona cu ap[ $i s[pun sau cu o solu\ie sla'[ de antiseptic, sugerea)[ Mohn illies, asistent la serviciul de urgen\[. Nine\i )ona afectat[ acoperit[, uscat[ $i cur[\a\i-o &ntr 2 igieni)[ri. Calma\i a"su"a &u aloe. 8a 2 sau < )ile dup[ accident, rupe\i o 'uc[\ic[ dintr-o frun)[ de aloe "cultivat[ &n ghiveci# $i folosi\i sucul vindec[tor al plantei fie storc!nd frun)a peste arsur[, fie folosind un unguent cu aloe din comer\. Am'ele au o ac\iune analgesic[ ce va diminua disconfortul provocat de arsur[. +"epa"a\i solu\ii &alma te. +!nd arsura &ncepe s[ se vindece, rupe\i o capsul[ de vitamina ( $i masa\i '!nd cu lichidul din ea pielea iritat[. ;ielea se simte mai 'ine $ i vitamina contri'uie la prevenirea sc[rpinatului. 1otu$i, nu aplica\i vitamina ( direct pe pielea le)at[. 2au procura\i un remediu care se vinde f[r[ re\et[, de tipul cremelor $i lo\iunilor care calmea)[ pielea dup[ e%punerea prelungit[ la soare. $ten\ie la faptul c[ unele dintre aceste remedii nu pot fi folosite la copiii su' < ani. L4sa\i %*1i&ile i ta&te. J[$icile ap[rute pe piele &n urma unei arsuri constituie cel mai 'un 'andaj natural, aprecia)[ asistentul illies. A$a c[ l[sa\i-le &n pace. -ac[ o '[$ic[ se sparge, sp[la\i atent )ona cu ap[ $i s[pun, apoi aplica\i pe ea pu\in unguent antiseptic $i acoperi\i-o. A"su"ile di !u"* 5a&e\i "ost de ap*. -ac[ v[ arde\i gura sor'ind dintr-o cea$c[ de cafea prea fier'inte sau lu!nd o &nghi\itur[ de m!ncare sau '[utur[ fier'inte, cl[ti\i-v[ imediat gura $i face\i gargar[ cu ap[ rece 5?-1? minute. +!teva )ile evita\i alimentele $i '[uturile fier'in\i. Apli&a\i pu\i * !=ea\*. *8u!nd un cu' de ghea\[ &n gur[, reali)a\i mai multe o'iective: co'or!\i temperatura din interiorul gurii, diminua\i durerea produs[ de arsur[ $D ajuta\i la controlul actului &nghi\irii*, consider[ stomatologul 9im'erl/ 3arms. 0n mare m[sur[ lucurile se petrec la fel ca atunci c!nd v[ cufunda\i m!inile &n ap[ rece dup[ ce le-a\i op[rit. 2parge\i un cu' de ghea\[ &n gur[ $i suge\i ghea\a. R*&i\i a"su"a &u @ !=e\at*. . lingur[ cu &nghe\at[ ajut[ la potolirea focului din gur[, spune stomatologul Ban 3a/4ood. 5a&e\i !a"!a"* &u ap* s*"at*. +l[tindu-v[ gura cu o solu\ie cald[ de ap[7sare de 'uc[t[rie "172 de linguri\[ de sare de 'uc[t[rie di)olvat[ &n 25? ml de ap[ cald[#, reali)a\i cur[\irea )onei $D ajuta\i la vindecarea arsurii, spune stomatologul Mohn +aimi. E2ita\i alime tele &"o&a te 1i /ie"%i \i . +!teva )ile schim'a\i-v[ o'iceiurile alimentare, sugerea)[ dr.3a/4ood. (vita\i alimentele picante $i fier'in\i, precum $i alimentele crocante. A m!nca alimente neiritante $i moi constituie o necessitate. # 2*\a\i de la a"su"*. -ata viitoare fi\i atent c!nd comanda\i pi))a, c!nd sor'i\i cafea fier'inte sau c!nd m!nca\i ceva a'ia scos din cuptorul cu microunde. =ltima recomandare este deose'it de important[, deoarece alimentele g[tite la microunde se coc adesea inegal, astfel &nc!t suprafa\a alimentele g[tite la microunde se coc adesea inegal, astfel &nc!t suprafa\a alimentului este apparent de temperatur[ potrivit[, dar mijlocul lui poate fi fier'inte.
12

*8[sa\i pi))a sau alt fel de m!ncare fier'inte s[ se r[ceasc[ cel pu\in 1-2 minute &nainte de a lua prima &m'uc[tur[, v[ sf[tuie$te dr. 3a/4ood*.

!nd s[ apela\i la medic

%e obicei arsurile de gradul @nt`i le pute\i trata singur. Majoritatea arsurilor de gradul al doilea #i al treilea ar trebui tratate de un medic. %e asemenea, merge\i la medic pentru arsurile suferite de personae trecute de 8( de ani. +n continuare ar[t[m caracteristicile celor , grade de arsuri. Arsurile de gradul @nt`i, aidoma arsurilor solare #i op[relilor, sunt ro#ii #i dureroase. Arsurile de gradul al ' lea, @ntre care arsurile solare grave sau arsurileprovocate de contactul de scurt[ durat[ cu plitele electrice, tind s[ fac[ b[#ici #i s[ zemuiasc[. -le sunt dureroase. Arsurile de gradul al , lea sunt carbonizate #i colorate @n alb sau g[lbui. -le pot fi provocate de substan\e c&imice, de electricitate sau de contactul prelungit cu suprafe\e fierbin\i. %e obicei nu sunt dureroase, deoarece termina\iile nervoase au fost distruse, @ns[ necesit[ @ntotdeauna @ngrijire medical[. +ntre alte arsuri care necesit[ @ngrijire medical[ urgent[ se num[r[3 arsurile de pe fa\[, @ndeosebi cele din jurul oc&ilor sau al gurii4 orice arsur[ asociat[ cu g`f`ial[, @n cazul in&al[rii fumului de orice fel, provenit sau nu de la o flac[r[ desc&is[4 arsurile care prezint[ semen de infec\ie, av`nd b[#ici umplute cu un lic&id galben sau brun, ori o arsur[ care redevine fierbinte #i cap[t[ culoarea ro#ie sau violacee4 orice arsur[ care nu se vindec[ @n intervalul de 1( zile p`n[ la ' s[pt[m`ni4 arsurile c&imice sau electrice. Arsurile cu substan\e c&imice corozive pot p[trunde prin mai multe straturi de piele #i \esuturi. %ac[ ave\i o arsur[ de acest fel, apa rece de la robinet, folosit[ imediat #i pe o durat[ de 15 '( de minute. "onstituie cel mai bun remediu. %ac[ merge\i la medic pentru o arsur[, sp[la\i o, dar nu aplica\i nici un unguent, antiseptic sau spra9, recomand[ asistentul :o&n ;illies de la un serviciu de urgen\[. <otu#i, pute\i proteja zona afectat[ cu un pansament uscat #i steril. +ndep[rta\i orice obiect pantofi, br[\[ri, ceasuri, inele care pot st`njeni circula\ia s`ngelui @n zona lezat[. $entru arsurile grave, care au afectat mai multe straturi de piele sau care au distrus vasele de s`nge ori nervii de dedesubt, suna\i imediat la *alvare. +ntre timp, ridica\i zona ars[ deasupra nivelului inimii #i acoperi\i o cu un cearceaf curat, pentru a diminua pierderea de c[ldur[ a corpului.

1<

ARSURI .AS9ROESO5A.IENE
'5 de modalit[\i pentru a domoli arsura Arsura gastroesofagian[ "piro)is# este cau)at[ de o mul\ime de factori, dar &n majoritatea ca)urilor vinovat este reflu%ul acid. Adic[, o parte din sucurile digestive care se afl[ &n mod normal &n stomac &$i fac drum spre esofag, conductul dintre stomac $i gur[.

$%&'$ '(E"E $)*&+

$reparatele care ajut[ digestia, v`ndute f[r[ re\et[, sunt @n general eficiente # i lipsite de riscuri. Antiacidele cel mai bine cotate de speciali#ti sunt acelea care con\in un amestec de &idro!id de magneziu #i &idro!id de aluminiu. =$rimul tinde s[ provoace diaree, al ' lea constip[4 combinate, ele @#i contracareaz[ reciproc efectele secundare.> %e#i asocierea lor poate fi lipsit[ de efecte secundare, nu este o id?e bun[ s[ le folosi\i mai mult de 1 ' luni, consider[ gastroenterologul 0rancis, @lecAner. -le sunt at`t de eficiente, @nc`t ar putea masca o problem[ grav[, care necesit[ aten\ia specialistului. *peciali#tii no#tri sunt de p[rere c[ folosirea antiacidelor lic&ide, de#i acestea nu sunt at`t de u#or de manevrat ca tabletele, este mai eficient[. +n cazul dozelor mici, in&ibitorii de acid, cum sunt ranitidine #i cimetidina, se v`nd f[r[ re\et[. Bi ele pot ac\iona la fel de bine @n mascarea problemelor de baz[. %ac[ remarca\i c[ ave\i nevoie de ele frecvent sau oerioade @ndelungate, trebuie s[ cere\i sfatul medicului. 2tomacul are un strat protector care &l ap[r[ de ac\iunea aci)ilor, dar esofagul nu de\ine o astfel de c[ptu$eal[. -e aceea, acidul stomacal provoac[ arsuri dureroase, uneori at!t de puternice, &nc!t oamenii cred c[ au f[cut infarct. -esigur, piro)isul nu are nimic de-a face cu inima, dar durea)[ ar)[toare, specific[ arsurilor gastrofagiene, poate fi u$or confundat[ cu angina. 2uprapunerea par\ial[ a simptomelor poate fi &n$el[toare chiar $D pentru medici, mai ales fiindc[ durerea de inim[ poate fi sim\it[ &n )ona stomacului. *;e c!nd eram student la medicin[*, &$i aminte$te medical de familie 2tephen Amiel, *ni s-a spus: OO +!nd un '[r'at t!n[r se pl!nge de dureri de inim[, e%amina\i-i stomacul, dar atunci c!nd un '[r'at v!rstnic se pl!nge de dureri de stomac, e%amina\i-i inimaPP * 1otu$i, piro)isul cau)at de reflu%ul acid este adesea $i cu alte simptone: un gust acid &n gur[, agravarea durerii la aplecarea &n fa\[ sau la culcatul pe spate, grea\[, ga)e intestinale, sen)a\ie de arsur[ la &nghi\itul '[uturilor calde $i tuse &n timpul nop\ii. 6!ncatul peste m[sur[ este cea mai o'i$nuit[ cau)[ a piro)isului. -ar nu singura. ;ute\i avea arsuri gastroesofagiene $i f[r[ a p[c[tui. ;une\i &n aplicare urm[toarele sfaturi pentru a v[ calma arsurile. Nu @ t"e&e\i m*su"a. Aci)ii stomacali pot fi &mpin$i &n sus pe esofag atunci c!nd stomacul este prea plin cu m!ncare. +u c!t v[ umple\i mai mult stomacul, cu at!t mai mult acid va porni &n sus pe esofag. ;ot e%ista multe cause ale
1C

piro)isului, dar suferindul oca)ional este de o'icei o persoan[ care m[n!nc[ prea mult $i prea repede, e%plic[ nutri\ionistul 2amuel 9lein. Da\i a&el =am%u"!e" &4i elui. Alimentele grase $i pr[jite au tendin\a s[ r[m!n[ mult[ vreme &n stomac $i favori)ea)[ producerea unui surplus de acid. ;ute\i evita cri)ele dac[ v[ feri\i de c[rnurile grase $i de produsele lactate, spune 8arr/ ood, specialist &n pro'leme digestive. Nu a"u &a\i 2i a pe &o dime te . Ardeii iu\i $i condimentele &nrudite pot p[rea drept cei mai pro'a'ili vinova\i, dar nu este a$a. =nele personae cu piro)is pot m!nca alimente condimentate f[r[ a suferi &n plus, soune dr. 9lein. Altele &ns[ nu pot. +o"to&alele 1i l*m4ile. +itricile par s[ provoace o asemenea afec\iune, dar acidul pe care &l con\in citricile are alt[ compo)i\ie dec!t acela pe care &l produce stomacul, e%plic[ gastroenterologul Francis 9lecEner. 8[sa\i stomacul s[ hot[reasc[. Lua\i u a tia&id. &n general, antiacidele v!ndute f[r[ re\et[ aduc o calmare a piro)isului oca)ional, spune dr.9lein. Aceste produse ajut[ la neutrali)area acidului din stomac, &n timp ce preparatele care 'lochea)[ producerea de acid pot reduce produc\ia de acid din stomac pe durata a c!torva ore. ;ute\i s[ le lua\i &nainte sau dup[ mas[. Laptele poate a!"a2a situa\ia. *=nele persoane recomand[ laptele &n ca) de piro)is - dar &n leg[tur[ cu el e o pro'lem[*, spune dr. 9lein. *;e moment creea)[ sen)a\ia de 'ine, dar de fapt stimulea)[ secre\ia acid[ a stomacului. *8aptele con\ine gr[simi, proteine $i calciu, toate stimul!nd stomacul s[ secrete acid.

"eacuri din c[mar[

Cn remediu popular pentru pirozis este 1 linguri\[ de o\et de mere @n D @n D de pa&ar cu ap[. Amestecul se soarbe cu @ng&i\ituri mici, @n timpul mesei. )5 am folosit de multe ori #i este realmente eficient), spune specialista @n medicin[ tradi\ional[ 1ett9 *&aver. $oate p[rea ciudat s[ be\i ceva acid c`nd ave\i o problem[ cu acidul gastric, admite ea, dar e!ist[ acizi buni #i acizi r[i. L*sa\i %om%oa ele &u me t*. 6enta este unul dintre cei c!\iva factori care ac\ionea)[ ca rela%ant asupra sfincterului esofagian inferior, micu\a valv[ care \ine acidul &n stomac - , iar acest mic capac adesea v[ &mpiedic[ s[ m!nca\i peste m[sur[. Alte alimente cu efect rela%ant asupra sfincterului esofagian sunt 'erea, vinul, alte '[uturi alcoolice $i tomatele. Iela%area sfincterului esofagian inferior poate fi remarcat[ mai u$or de femeile gravide. Nu numai c[ 'e'elu$ul cre$te presiunea &n a'domen, ci sfincterul esofagian este rela%at de hormonii de sarcin[. Mai u1u"el &u &o/ei a. J[uturile cu cofein[ - cafeaua, ceaiul, cola - pot irita un esofag deja inflamat. +ofeina rela%ea)[ $i ea sfincterul esofagian. L*sa\i %*utu"ile &alde s* se "*&eas&*. J[uturile foarte fier'in\i pot agrava starea unui esofag deja sensi'il $i inflamat, spune dr. Amiel. (ste nevoie de timp $i dac[ mai vre\i un ceai sau o cafea &n plus, 'e\i-le numai c[ldu\e.

,lante medicinale recomandate -n ca. de piro.is

-!ist[ c`teva plante recunoscute pentru ac\iunea lor benefic[ @n cazul arsurilor gastriesifagiene. "ercet[torul %aniel MoEre9, specializat @n plante
15

medicinale, a studiat cu aten\ie datele #i trage concluzia c[ unele remedii din plante calmeaz[ #i previn pirozisul. /0im1irul. Acesta, spune MoEre9, este cel mai eficient. )5 am v[zut suficient de mult ac\ion`nd, pentru a m[ convinge), afirm[ el. )6u cunoa#tem e!act modul lui de ac\iona, dar se pare c[ neutralizeaz[ acidul #i are un efect secundar de calmare a nervilor.) 5ua\i l sub form[ de capsule imediat dup[ ce a\i m`ncat. +ncepe\i cu ' capsule #i la nevoie cre#te\i doza. Bti\i c[ lua\i destul g&imbir c`nd @ncepe\i s[ @7 sim\i\i gustul @n faringe. 'er1urile amare. Acestea constituie o clas[ de plante medicinale folosite de mul\i ani @n unele ale -uropei #i sunt eficace. -!emple de ierburi amare sunt r[d[cina de g&in\ur[ #i F9drastis canadensis. )2[ pot asigura c[ ac\ioneaz[), spune MoEre9. -le pot fi luate sub form[ de capsule sau e!tract lic&id @nainte de mas[. 'er1urile aromatice. %espre ierburile aromatice precum 6epeta cataria #i fenicicul se spune c[ sunt #i ele bune @n caz de pirozis, dar datele e!istente nu sunt concludente. Nu m4 &a\i &io&olat*. Alimentul num[rul 1 pe care tre'uie s[ &l evita\i dac[ ave\i arsuri gastroesofagiene este ciocolata. (a este un du'lu du$man pentru cei cu piro)is: &n compo)i\ia sa intr[ aproape &n totalitate gr[simi $i con\ine coefein[. E2ita\i %*utu"ile &a"%o!a3oase. 1oate acele mici 'ul'e v[ pot dilata stomacul, av!nd acela$i efect ca $i m!ncatul peste m[sur[: rela%area sfincterului esofagian, e%plic[ dr. ood. Respi"a\i ae" &u"at. *Nu are importan\[ dac[ sunte\i fum[tor sau cineva din preajm[ produce fum de \igar[ - evita\i fumul *, spune dr. 9lecEner. Acesta v[ va rela%a sfincterul esofagian $i va cre$te produc\ia de acid gastric. Ate \ie la <a 2elopa de s&=im%< . 2tomacul poate fi comparat cu un tu' cu past[ de din\i, consider[ dr. 9lecEner. -ac[ ap[sa\i pe tu' &n partea de mijloc, pu\in din con\inutul lui va ie$i pe la cap[tul deschis. =n sul de gr[sime &n jurul tu'ului digestive va ap[sa pe stomac &ntocmai cum apas[ m!ns pe tu'ul cu past[ de din\i. -ar nu va ie$i altceva dec!t lichid stomacal. L*sa\i &u"eaua mai "ela,at*. !ndi\i-v[ din nou la analogia cu pasta de din\i, spune dr.9lecEner. ;ute\i o'\ine calmarea piro)isului pur $i simplu purt!nd 'retele &n loc de curea. Fustele str!mte $i &ndeose'i lenjeria care d[ form[ corpului str!ng!nd a'domenul pot cau)a multe neca)uri &n ca) de piro)is. +e t"u a "idi&a &e2a$ @ doi\i !e u &=ii @ lo& s* 2* aple&a\i . -ac[ v[ apleca\i, v[ ve\i comprima stomacul, for\!nd acidul s[ porneac[ &n sus. 0ndoi\i-v[, &n schim', genunchii. Aceast[ manevr[ nu v[ protejea)[ doar de acid, ci este recomandat[ $i pentru spate. Ve"i/i&a\i medi&ame tele. 2ursa piro)isului poate fi medica\ia. =nele medicamente prescrise, &ntre care antidepresivele, sedativele, anti'ioticele, pilulele pentru inim[ $D hipertensiune, analge)icele antiinflamatorii $i steroi)ii, pot agrava piro)isul. -ac[ ave\i arsuri gastroesofagiene $i lua\i medicamente, discuta\i cu medical, v[ sf[tuie$te dr. 9lecEner. +u\i 1i des. *;u\in $i des* ar tre'ui s[ fie cuv!ntul de ordine pentru toate mesele, spune dr. Amiel. :i nu 'e\i prea multe lichide &n timp ce m!nca\i.
1@

Alimentele $i aci)ii stomacali plutesc la suprafa\a lichidului $i de aceea este mult mai pro'a'il s[ ajung[ ajung[ &n esofag. *Nu m!nca\i niciodat[ cu 2172 ore &nainte de a v[ culca*, adaug[ dr. 9lecEner. (ste pro'a'il ca stomacul plin $i gravita\ia, ac\ion!nd &mpreun[, s[ for\e)e acidul stomacal s[ urce &n esofag. Nu 2* @ ti de\i la o"i3o tal*. -ac[ v[ &ntinde\i la ori)ontal[, gravita\ia va ac\iona &mpotriva dvs. 2ta\i &n picioare $i atunci este mai pro'a'il ca acidul stomacal s[ r[m!n[ &n stomac. *Apa nu o va lua &n sus, $i nici acidul*, o'serv[ dr. 9lecner. Ridi&a\i &*p*t4iul patului. Iidica\i c[p[t!iul patului cu 1?-15 cm. ;ute\i face pun!nd c[r[mi)i su' picioarele patului sau un dispo)itiv gen pan[ su' saltea, la c[p[t!i. =n pat u$or &nclinat va defavori)a piro)isul - dar nu v[ a$tepta\i ca un v!rf de perne s[ ai'[ acela$i efect. ;rea multe perne v[ vor &ndoi de la mijloc, spune dr. Amiel, amplific!nd presiunea asupra con\inutului stomacal $i f[c!ndu-l s[ urce pe esofag. Lua\i 2ia\a pu\i mai u1o". *2tresul poate cau)a o cre$tere a produc\iei de acid &n stomac *, spune dr.9lein 1ehnicile de rela%are ar putea ajuta la reducerea nivelurilor tensiunii $i permite organismului s[ se autoregle)e din punct de vedere 'iochimic.

!nd s[ apela\i la medic

Arsurile gastroesofagiene se @nt`lnesc frecvent la persoanele cu v`rsta cuprins[ @ntre ,5 #i 8. de ani. %ar oricine, mai ales dup[ .5 de ani, care sufer[ de pirozis sau de indigestie @n mod frecvent sau constant =de ' , ori pe s[pt[m`n[ mai mult de c`teva s[pt[m`ni> ar tebui s[ se prezinte la medic, socote#te necesar dr. *tep&en Amiel. %e#i pirozisul este cauzat probabil de simplu reflu! acid, acesta ar putea constitui un semn de ulcer sau c&iar de ceva mai grav. $irozisul care dureaz[ mult poate fi cauzat de o &ernie &iatal[, situa\ie @n care o parte a stomacului alunec[ prin diafragm[. Aceast[ situa\ie, c&iar dac[ nu amrnin\[ via\a, poate necesita medica\ie pe termen lung pentru a suprima produc\ia de acid a stomacului, iar @n unele cazuri este necesar[ interven\ia c&irurgical[. Geflu!ul acid cronic poate cauza iritarea #i @ngustarea esofagului #i poate cre#te riscul cancerului de esofag. 7at[ de ce este deosebit de important s# merge\i la medic dac[ simptomele au un caracter cronic sau @#i modific[ tipicul =@ndeosebi dac[ apar difficult[\i la @ng&i\irea &ranei>. -ste posibil s[ fie necesar[ investigarea esofagului, ceea ce se realizeaz[ de obicei pri endoscopies, e!amen const`nd din cobor`rea pe esofag a unei minuscule camere de luat vederi. 7ndiferent de v`rst[, recomand[ dr. Amiel, prezenta\i v[ la medic c`t mai devreme posibil dac[ pirozisul este @nso\it de pierdere @n greutate, dificult[\i la @ng&i\it, vom[ #i anemie constatat[. Ar tebui s[ primi\i imediat ajutor medical dac[3 vomita\i s`nge proasp[t sau un lic&id asemen[tor za\ului de cafea4 ave\i scaune cu s`nge sau negre ca smoala4 ave\i o durere @n piept sau @n partea de sus a abdomenului, asociat[ cu scurtarea respira\iei =g`f`ial[>, ame\eal[ sau stare confuzional[, @ndeosebi dac[ durerea este ap[s[toare sau cople#toare #iHsau radiaz[ spre g`t, ma!ilar, um[r sau bra\ =aceste simptome pot indica un infarct>.
1A

ARSURI SOLARE
,' de tratamente pentru a le r[cori +ei mai mul\i dintre noi prefer[ vremea &nsorit[. 2oarele este 'enefic pentru starea noastr[ general[ de s[n[tate, ne face s[ ne sim\im mai 'ine $i s[ fim mai optimi$ti. -e aceea $i c[ut[m litorarul $i \[rile e%otice, cu clim[ cald[. +u toate c[ a sta la plaj[ este pl[cut, e%ist[ $i riscuri. Jron)ul nu este semnul unei s[n[t[\i &nfloritoare, este o &ncercare a pielii de a reduce procesul de alterare. ;ielea e%pus[ e%cesiv la soare poate suferi alter[ri ireversi'ile $i poate &m'[tr!ni premature. *Am oca)ia s[ v[d mai multe dosuri goale dec!t majoritatea semenilor mei*, spune medical de familie 2tephen Amiel. *;ielea de acolo rareori ajunge s[ vad[ lumina soarelui $i deoseori pare cu 2? de ani mai t!n[r[ dec!t restul corpului. * (%punerea e%cesiv[ la soare este $i primejdioas[, din cau)a efectelor nocive ale radia\iei ultraviolete asupra pielii, aceasta d[un!nd capacit[\ii ei de reac\ie imunitar[ $i
1G

m[rind riscul de cancer al pielii. ;aturile de 'ron)at nu tre'uie private ca o alternativ[ f[r[ risc. !ndi\i-v[ la statul la soare sau su' un aparat de 'ron)at ca la un fumat al pielii $i v[ ve\i da seama ce &nseamn[ acesta, spune dr. Amiel. 2oarele emite dou[ feluri de radia\ii ultraviolete: =BA, care penetrea)[ ad!nc pielea, provoc!nd o &m'[t!nire $i o ridare premature, $i =BJ, care afectea)[ stratul superficial al pielii $i declan$ea)[ producerea de melanin[, pigmentul care provoac[ 'ron)area. (%cesul de e%punere este urmat de arsuri, de apari\ia pisturilor $i de &ngro$area pielii. Ia)ele =BJ pot, de asemenea, declan$a cancere de piele $i, mai recent, se '[nuie$te tot mai mult c[ ra)ele =BA sunt la r!ndul lor cancerigene. Ia)ele =BA $i =BJ pot, am'ele, penetra stratul de nori. B[ mai pute\i arde $i prin e%punere la ra)ele solare reflectate de ap[, nisip sau )[pad[. 0not[torii sunt supu$i cu prec[dere riscului de arsuri, deoarece apa rece este conforta'il[ doar &n aparen\[. 6ai mult, ra)ele ultraviolete nu doar penetrea)[ apa, ci sunt chiar poten\ate de ap[, iar &n apele pu\in ad!nci ra)ele pot fi reflectate $i de nisip. -ac[ practica\i scufund[ri cu tu' respirator la mic[ ad!ncime, purta\i &ntotdeauna un tricou pentru a v[ proteja spatele. Arsurile solare sunt un mare risc $i pentru schiori $i alpini$ti. Dntensitatea luminii solare cre$te odat[ cu altitudinea: cu fiecare <?? m urca\i, puterea ra)elor soarelui cre$te cu C procente de temut. -eoarece s-ar putea s[ citi\i acest capitol av!nd deja e%perien\a unei arsuri solare, ve\i g[si &n continuare c!teva sfaturi utile. Dar dac[ nu, cu at!t mai 'ine sfaturile v[ vor ajuta s[ le evita\i &n viitor. Apli&a\i &omp"ese &alma te. -up[ arsur[, pielea este &ncins[ $i inflamat[. I[cori\-o cu ajutorul compreselor &m'i'ate &ntr-una din urm[toarele su'stan\e. un ventilator &ndreptat c[tre )ona le)at[ va amplifica efectul r[coritor. $p[ rece. Folosi\i ap[ rece de la ro'inet sau ad[uga\i &n ea c!teva cu'uri de ghea\[, sf[tuie$te dermatologul 6ichael 2chrei'er. 6uia\i o 'ucat[ de p!n)[ $i aplica\i-o u$or peste arsur[. +!nd compresa s-a &nc[l)it, schim'a\io cu alta proas[t[. Iepeta\i de c!teva ori pe )i, &n repri)e de 1?-15 minute. 2amamelis. =me)i\i o 'ucat[ de p!n)[ &n tinctur[ de hamamelis diluate cu ap[, recomand[ dermatologul Fredric 3a'erman. 2-a demonstrat c[ acest astringent produce efecte antiinflamatorii de lung[ durat[. Aplica\i &n mod repetat. ;entru arii mai restr!nse, utili)a\i un tampon de vat[ $i manevra\i-l cu mi$c[ri 'l!nde. Muia\i du"e"ea. +a alternativ[ la comprese, &n special pentru arii mai e%tinse, pute\i face o 'aie rece. Ad[uga\i ap[ cald[ p!n[ c!nd o'\ine\i o temperatur[ conforta'il[. =sca\i pielea prin tamponare u$oar[ cu un prosop curat. Nu freca\i pielea, pentru c[ o ve\i irita. =rm[toarele su'stan\e pot reduce durerea, usturimea $i inflama\ia. 3icar1onat de sodium. Ad[uga\i din 'el$ug 'icar'onat de sodium &n apa de 'aie pu\in c[ldu\[, sugerea)[ dr. 3a'erman. 0n n loc s[ v[ $terge\i cu scopul, l[sa\i solu\ia s[ se usuce pe piele. (ste complet neto%ic[ $i un calmant real pentru durere.
1L

 4\et. Ad[uga\i 1 can[ de o\et de mere la 1 cad[ de 'aie cu pa aproape rece, sf[tuie\te dermatologul +arl 9orn. .\etul, un astringent perfect, calmea)[ arsurile solare. 5[in[ de ov[.. -ac[ arsura solar[ se &ntinde pe o suprafa\[ mare, ad[uga\i Q de can[ de f[in[ de ov[) la 1 cad[ de ap[ aproape rece, sugerea)[ dr. 2chrei'er. +ufunda\i-v[ &n aceas[ ap[ 15-2? minute. $ten\ie la s[pun. 2[punul poate usca $i irita pielea ars[. -ac[ tre'uie s[ folosi\i s[punul, opinea)[ farmacologul 1homas ossel, folosi\i unul neutru, pentru copii, $i cl[ti\i foarte 'ine. Nu sta\i cufundat &n ap[ cu s[pun $i evita\i '[ile cu spumant. 6id"ata\i82* pielea. J[ile $i compresele dau o sen)a\ie de 'ine $i temporar &nl[tur[ usturimea, spune dermatologul Iodne/ Jasler. 0ns[ v[ pot l[sa cu o sen)a\ie de usc[ciune a pielii mai mare dec!t &nainte, &n ca) c[ nu aplica\i imediat un produs hidratant. =sca\i-v[ prin tamponare, apoi &ntinden\i ului de 'aie pe piele. 8[sa\i-l s[ se &m'i'e 1 minut $i aplica\i o crem[ sau o lo\iune hidratant[. ;i e\i8l la "e&e. ;entru un efect de calmare mai puternic, r[ci\i hidratantul &nainte de a-l aplica pe piele. # &e"&a\i &alma"ea &u =id"o&o"ti3o . +alma\i pielea iritat[ $i inflamat[ cu o crem[ sau cu un unguent local con\in!nd 1 la sut[ hidrocorti)on. 5olosi\i su&ul de aloe 2e"a. +ercet[rile au ar[tat c[ aloe vera are cu adev[rat effect &n vindecarea r[nilor, spune dr. Jasler. -e$i e%ist[ geluri $i lo\iuni, sucul o'\inut direct de la plant[, care poate fi u$or cultivat[ &n ghiveci, pe un perva) &nsorit, este mai eficace. Iupe\i o frun)[, t[ia\i-o pe lung $i l[sa\i sucul s[ picure pe pielea suferind[. %ot[3 1esta\i mai &nt!i pe o suprafa\[ mic[ a pielii, pentru a v[ asigura c[ nu sunte\i alergic la aloe. # &e"&a\i e/e&tul u ei pu !i &u !=ea\* . :i o pung[ cu ghea\[ poate avea un effect calmant dac[ arsura este minor[. 0nf[$ura\i-o &ntr-o p!n)[ umed[ $i \ine\i-o lipit[ de locul arsurii. Dmprovi)a\i, dac[ este necesar, propune dr.3a'erman. . pung[ de ma)[re congelat[, spre e%emplu, are e%act acela$i effect, &ns[ numai dup[ ce a\i &nvelit-o &ntr-un prosop. Nu pune\i niciodat[ pachetul &nghe\at direct pe pielea neprotejat[. 0e\i p4 * la /u d. (ste 'ine s[ 'e\i foarte mult[ ap[ pentru a putea contracara efectele de deshidratare ale arsurii solare, recomand[ dr. ossel. M4 &a\i &o""e&t. +onsuma\i mese u$oare $i hr[nitoare. . alimenta\ie echili'rat[ furni)ea)[ su'stan\ele nutritive de care pielea are nevoie pentru a se regenera. Asi!u"a\i82* odi= a de oapte . +hiar dac[ dormitul pe pielea ars[ de soare nu este u$or, organismul are nevoie de odihn[ pentru a recupera dup[ arsur[. ;res[ra\i pudr[ de talc peste a$ternut pentru a reduce c!t mai mult fric\iunea, sugerea)[ dr. 3a'erman. Sta\i &u pi&ioa"ele la @ *l\ime. -ac[ picioarele v[ sunt ca o carne vie, iar la'ele s-au umflat, ridica\i-le deasupra nivelului inimii pentru a reduce umfl[tura, sf[tuie$te dr. Jasler. $ten\ie la pustule> -ac[ s-au format pustule, &nseamn[ c[ arsura este destul de serioas[. -ac[ acestea v[ deranjea)[ $i acoper[ o )on[ pu\in &ntins[, atunci le pute\i
2?

goli, dar cu aten\ie, recomand[ dr. Jasler. 0ns[ nu da\i la o parte pielea de deasupra ve\i avea un disconfort $i un pericol de infec\ie mai mic dac[ sensi'ilele termina\ii nervoase nu sunt e%puse la aer. ;entru a elimina lichidul, sterili)a\i un ac \in!ndu-l deasupra unei fl[c[ri. 2parge\i pustula chiar la margine $i ap[sa\i u$or pentru a &mpinge lichidul afar[. Face\i acest lucru de < ori &n primele 2C de ore, apoi nu v[ mai atinge\i de pustule. Nu "epeata\i !"1eala. -up[ ce a\i trecut printr-o arsur[ solar[, pielii &D tre'uie &ntre < $i @ luni pentru a reveni la normal, arat[ dr. 2chrei'er. +!nd dup[ o arsur[ stratul superficial al pielii se coje$te $i cade, pielea nou[ este mai sensi'il[ ca oric!nd. Aceasta &nseamn[ c[ repet!nd gre$eala, v[ ve\i arde $i mai repede, $i mai grav dec!t prima oar[. Respe&ta\i "e!ulile. +!t timp amintirea arsurii este &nc[ dureros de recent[, &mprosp[ta\i-v[ cuno$tin\ele despre ac\iunea soarelui cu aceste sfaturi venite de la dermatologul Norman 8evine. Aplica\i un ecran solar cu circa <? de minute &nainte de a ie$i &n aer li'er, chiar dac[ cerul este noros. "Ia)ele de soare d[un[toare pot penetra &nveli$ul de nori#. Nu uita\i s[ v[ proteja\i 'u)ele, m!inile, urechile $i ceafa. Ieaplica\i des respectivul ecran, &n special dup[ ce a\i &notat sau dac[ sunte\i transpirat. Folosi\i un ecran solar cu un factor de protec\ie "2;F# &ntre 15 $i <?. (cranele solare cu un 2;F de 15 protejea)[ &mpotriva a LC la sut[ din ra)ele nocive ale soarelui, iar cele cu un 2;F de <? protejea)[ &mpotriva a LC la sut[ din ra)ele nocive ale soarelui, iar cele cu un 2;F de <? protejea)[ &mpotriva a LA la sut[. -e asemenea, o'serva\i dac[ &n compo)i\ia lui intr[ o%id de )inc, dio%id de titan sau avo'en)on[. Acestea 'lochea)[ at!t ra)ele =BA, c!t $D =BJ. 0n \[rile cu clim[ cald[, lua\i-v[ preacau\ii speciale &ntre 11 diminea\a $i 1@ dup[-amia)a, c!nd soarele arde cu cea mai mare putere. ;urta\i &m'r[c[minte protectoare c!nd nu &nota\i. ;[l[riile cu 'oruri largi, \es[turile compacte $i m!necile lungi \in pielea la distan\[ de soare.

!nd s[ apela\i la medic

Apela\i de urgen\[ la medic dac[ ave\i grea\[, frisoane, febr[, senza\ie de le#in, pustule pe o suprafa\[ mare, sl[biciune general[, pete decolorate violacee sau usturimi intense. %ac[ arsura pare s[ se e!tind[, este posibil s[ e!iste o infec\ie care agreaveaz[ problema. *e crede c[ riscul de cancer de piele are leg[tur[ nu numai cu timpul total de e!punere la razele C2 ale soarelui,ci #7 cu episoadele de arsuri solare, @n special cele produse @n copil[rie. "ancerul de piele ca atare apare @ns[ rareori @nainte de maturitate. "ere\i opinia medicului de familie dac[ ave\i3 aluni\e noi4 o modificare @n aluni\ele e!istente3 o te!tur[ ie#it[ @n relief, durere, m`nc[rime, cruste, descumare, s`ngerare, sc&imbare a culorii =mai @ntunecate sau mai decolorate>, un &alo de pigment decolorat, aluni\e satelit, mai mici, care se dezvolt[ @n jurul uneia vec&i4
21

 orice fel de zone dureroase sau cruste care reapar sau a c[ror vindecare treneaz[, localizate @n special pe fa\[, urec&i, buze, nas #i m`ini4 o zon[ sub forma unei cicatrice a c[rei origine este un mister. "ancerul de piele se poate prezenta uneori sub aceast[ form[4 orice sc&imbare a te!turii sau a @nf[\i#[rii pielii. Aten\ie la apari\ia unor zone aspre sau solzoase, la e!crescen\e #i umfl[turi, la decol[ri ale pielii. "&iar dac[ toate acestea se vor dovedi inoffensive, este mai bine s[ fi\i @n gard[.

Sunte\i sensi1il la lumina solar[6

Cnele medicamente cresc sensibilitatea la lumina solar[ =fotosensibilitatea> #i pot provoca dermatite asem[n[toare arsurilor. $rintre acestea se num[r[ se num[r[ antibioticeele, tranc&ilizantele #i antifungicele, anumite contraceptive orale, diureticeele, medicamentele pentru diabet #i c&iar ecranele solare care con\in acid para aminobenzoic =$A1A>. "ere\i medicului de familie informa\ii detaliate cu privire la poten\iale efecte secundare ale medicamentelor prescrise.

"eacuri din c[mar[

+ntre alimentele banale, unele pot fi remarcabile calmante pentru arsuri. +ncerca\i oricare dintre cele mai de mai jos. 5ulgi de ov[.. +mpac&eta\i fulgi usca\i de ov[z @ntr o bucat[ de p`nz[. <rece\i o pe sub un jet de ap[ rece, colectat[ @ntr un castron. Arunca\i fulgii de ov[z #i muia\i o bucat[ de flannel[ @n lic&idul respective. Aplica\i 1 dat[ la ' . ore. "apte degresat. Amesteca\i '5( ml de lapte degresat cu 1 litru de ap[ #i ad[uga\i c`teva cuburi de g&ea\[. Muia\i c`teva buc[\i de flannel[ @n acest lic&id #i aplica\i 15 '( de minute 1 dat[ la ' . ore. 7[lai. Amesteca\i m[lai #i ap[ c`t s[ ob\ine\i un terci #i aplica\i l pe arsur[. Salat[. Ip[ri\i c`teva frunze de salat[ verde. 0iltra\i #i r[ci\i bine lic&idul @n frigider. Muia\i un tampon de vat[ @n acest lic&id #i masa\i u#or pielea afectat[. 'aurt. +ntinde\i un strat de iaurt pe toate zonele cu arsuri. 5impezi\i cu un du# rece #i usca\i v[ prin tamponare u#oar[. ,licule\e de ceai. %ac[ suferi\i de arsuri pe ploape, pentru a diminua tumefierea #i a calma durerea aplica\i plicule\e de ceai muiate @n ap[ rece. "eaiul con\ine acid tanic, care se pare c[ reduce durerea provocat[ de arsuri solare.

5ace\i un singur lucru

5ua\i ibuprofen sau un alt antiinflamator pentru a calma durerea, usturimea #i tumefierea cauzate de o arsur[ u#oar[ p`n[ la moderat. %oza recomandat[ este de .(( mg de , ori pe zi. %ac[ v a\i dat seama c[ a\i stat prea mult la soare, pute\i lua ibuprofen @nainte ca ro#ea\a s[ apar[.

22

0RON?I9{
1( sfaturi pentru a opri tusea Jron$ita este o infec\ie $i o inflama\ie a &nveli$ului c[ilor 'ron$ice, c[ile respiratorii care leag[ traheea de pl[m!ni. Jron$ita adesea este declan$at[ de o infec\ie a c[ilor respiratorii superioare $i dac[ nu este &ngrijit[ poate duce la pneumonie. 0n multe privin\e 'ron$ita seam[n[ mult cu o r[ceal[. -e o'icei este cau)at[ de un virus, spune Jar'ara ;hillips, specialist[ &n 'oli pulmonare. *0n consecin\[, anti'ioticele nu vor face mare lucru. 1otu$i, uneori 'ron$ita este provocat[ de 'acterii, $i &n acest ca) anti'ioticele sunt eficiente. * Jron$ita acut[ se vindec[ de o'icei de la sine &n 1-2 s[pt[m!ni, spune ea. -ar persoanele cu 'ron$it[ pot r[m!ne cu o respira\ie h!r!it[ sau $uier[toare luni de )ile. -e$i o 'ron$it[ acut[ tre'uie l[sat[ s[ &$i urme)e cursul, e%ist[ c!teva sfaturi utile pentru a respira mai u$or &n timpul 'olii. 4pri\i fumatul8 Aceasta este decizia cea mai important[ de pus @n aplicare mai ales dac[ sunte\i un suferind cronic. Genun\a\i la fumat #i #ansele de a sc[pa de bron#it[ cresc @n mod spectaculos. )+ntre J( #i J5 la sut[ dintre bron#itele cornice sunt consecin\a direct[ a fumatului), spune specialistului @n boli pulmonare %aniel *immons. %ac[ sunte\i fum[tor de mult[ vreme, o parte din v[t[marea adus[ pl[m`nilor poate fi ireversibil[, dar cu c`t este vorba de mai pu\ini ani de fumat, cu at`t este mai probabil[ vindecarea complet[, spune ;ordon *nider, #i el specialist @n boli pulmonare.

2<

Respi !e\i 2e=eme t /umatul pasi2> (vita\i persoanele care fumea)[, iar dac[ propriul partener este fum[tor, determina\i-l s[ renun\e. Fumatul practicat de alte personae poate fi cau)a 'ron$itei dvs. (%punerea la fumul *de m!na a doua* - cunoscut[ su' denumirea de fumat pasiv - poate duce la 'ron$it[. # t"e\i e\i apo"tul de li&=ide. J!nd multe lichide limpe)i ve\i ajuta fluidi)area mucusului $i v[ ve\i u$ura tusea, spune dr. ;hillips. *-e la C la @ pahare pe )i &nseamn[ o fapt[ 'un[ pentru a sc[pa de 'ron$it[.* 8ichidele calde sau apa simpl[ sunt cele mai 'une. *(vita\i cofeina sau '[uturile alcoolice*, spune dr. ;hillips. *(le sunt diuretice $i stimulea)[ urinarea, determin!nd pierderea unei importante cantit[\i din lichidul acumulat. * Respi"a\i @ atmos/e"* &ald* 1i umed* . Aerul cald $i umed facilitea)[ e%pectorarea mucosului. -ac[ ave\i o flegm[ groas[ sau dificil de eliminat prin tuse, un vapori)ator v[ va ajuta s[ fluidi)a\i secre\iile. . alternativ[ mai ieftin[ la vapori)ator este un vas electric pentru fiert ap[, plasat &n dormitor, spune medical de familie 2tephen Amiel. 8[sa\i pu\in ridicat capacul vasului pentru ca s[ nu salte &n timpul fier'erii, dar fi\i atent ca vasul s[ nu func\ione)e &n golH \ine\i-l departe de copii sau de persoanele neputincioase. -e asemenea, v[ pute\i &nchide &n camera de 'aie cu du$ul curg!nd $i respira\i vaporii aduna\i &n &nc[pere. Sta\i deasup"a &=iu2etei. -r. 2nider sugerea)[ s[ inhala\i vapori de ap[ din chiuveta de la 'aie. *=mple\i chiuveta cu ap[ fier'inte, acoperi\iv[ capul cu un prosop care s[ treac[ de marginile chiuvetei $i inhala\i vaporii 5-1? minute la c!teva ore.* Nu a1tepta\i ma"e lu&"u de la e,pe&to"a te . Nu e%ist[ dove)i $tiin\ifice c[ vreun medicament fluidi)ea)[ sau usuc[ mucusul, spune dr. ;hillips. A'ea lichide constituie cel mai 'un procedeu de fluifi)are a secre\iilor. As&ulta\i82* tusea. *-ac[ ave\i o tuse productiv[, una prin care e%pectora\i flegm[, nu &ncerca\i s[ o opri\i complet, deoarece dac[ nu ve\i tu$i, nu ve\i sc[pa \esutul pulmonar de ceea ce el dore$te s[ &ndep[rte)e*, spune dr. 2immons. 2fatul s[u este s[ v[ &mp[ca\i cu tusea c!t pute\i mai 'ine. ;e de alt[ parte, dac[ tusea nu este producticv[ - adic[ nu este urmat[ de e%pectora\ie - tre'uie s[ recurge\i la medicamente antitusive pentru a o suprima. 2u'stan\a antitusiv[ cea mai eficient[ &n preparatele v!ndute f[r[re\et[ este pholcodina. Co &e t"a\i82* asup"a p"e2e i"ii. +ategoriile de personae cu cel mai mare risc de a contracta o 'ron$it[ sunt sugarii, copiii mici, fum[torii, suferin)ii de 'oli de inim[ sau de pl[m!ni $i v!rstnicii. 1ot aceste personae repre)int[ categoriile de risc la agravarea unei 'ron$ite, ajung!nd u$or la pneumonie. ;ersoanele vulnera'ile ar tre'ui s[ evite activitatea e%tenuant[ &n aer li'er $i efectuarea de e%erci\ii fi)ice c!nd poluarea aeruluieste ridicat[. Va&&i a\i82* @mpot"i2a !"ipei. -ac[ ave\i o 'ron$it[ cronic[, vaccina\iv[ antigripal &n fiecare toamn[. Baccinarea antigripal[ este recomandat[, de asemenea, persoanelor &n v!rst[ de peste @5 de ani, astmaticilor, cardiacilor,
2C

persoanelor cu deficit imunitar, ca $i suferin)ilor de alte 'oli cornice. . vaccinare unic[ &mpotriva pneumoniei pneumococice este $i ea recomandat[ acestor categorii de personae, precum $i oric[rei persoane trecute de A5 de ani.

(e regul[, anti1ioticele nu constituie o re.olvare

5a primul semn de tuse sup[r[toare asociat[ cu durere @n g`t sau @n piept, respira\ie &`r`it[ sau #uier[toare, oboseal[ #i temperatur[ ridicat[ toate simptome ale bron#itei e!ist[ tendin\a de a cere medicului prescrierea de antibiotice. <otu#i, @n general, administrarea de antibiotice @nseamn[ pierdere de timp, deoarece apro!imativ J5 la sut[ dintre bron#ite sunt provocate de viru#i, asupra c[rora antibioticele nu au nici un efect. %oar o propor\ie redus[ de infec\ii bron#ice acute sunt declan#ate de bacterii. Medicii sunt adesea refractari la a recomanda antibiotice, deoarece e!ist[ pu\ine dovezi c[ ele scurteaz[ durata bolii sau c[ @7 diminueaz[ simptomele. <otu#i, e!ist[ unele confirm[ri c[ bron&odilatatoarele medicamente folosite @n caz de astm pentru dilatarea c[ilor respiratorii contribuie la u#urarea simptomelor. "ercet[torii au constatat c[ bolnavii care au folosit bron&odilatatoare au reprezentat un procent mai mare dintre cei care s au oprit din tu#it @n intervalul de o s[pt[m`n[ dup[ @nceperea tratamentului, compara\ia f[c`ndu se cu un e#antion egal de personae c[rora li s a administrat un preparat placebo. Ace#tia #i au reluat activitatea mai repede dec`t cei trata\i cu placebo. +ns[ medicii atrag aten\ia c[ bron&odilatatoarele au probabilitatea cea mai mare de a ac\iona la bolnavii cu c[ile bron#ice inflamate. %e obicei, bron&odilatatoarele se prezint[ sub form[ de in&alatoare.

!nd s[ apela\i la medic

1ron#ita necesit[ aten\ia unui medic dac[3 crede\i c[ sugarul sau copilul mic a contractat aceast[ boal[4 dup[ o s[pt[m`n[, tusea vi se @nr[ut[\e#te, @n loc s[ se calmeze4 ave\i febr[ sau scuipa\i s`nge4 sim\i\i o durere @n piept c`nd respira\i profound4 pe parcursul zilei e!pectora\i flegm[ galben[ sau verde, mai ales dac[ nu sunte\i fum[tor4 suferi\i accese repetate de tuse #i de respira\ie #uier[toare =cauza poate fi astmul>4 sunte\i mai @n v`rst[, #i pe l`ng[ alt[ boal[ sunte\i afectat #i de o tuse seac[4 ave\i respira\ia scurt[ =g`f`i\i> #i tu#i\i e!agerat de mult4 apr\ine\i v`rsta a treia4 ave\i o boal[ de inim[ sau de pl[m`ni.

25

0U5EURI
18 modalit[\i de a @ndep[rta fierbin\eala ;oate cea mai o'i$nuit[ nepl[cere de care se pl!ng femeile &n preajma menopau)ei se refer[ la mult temutele 'ufeuri - valurile de c[ldur[ care &ncep &n piept $i se r[sp!ndesc la g!t $i cap, l[s!ndu-le transpirate, &nfier'!ntate, &m'ujurate, iritate $i deose'it de st!njenite. 0n opinia specialistei &n ginecologie 6ar/ Mane 6inEin, aproape A5 la sut[ dintre femei trec prin aceste st[ri. =n 'ufeu poate dura &ntre <? de secunde $i <? de minute, dar &n mod normal durata lui este de 2-< minute. Femeile trec prin 'ufeuri &ntr-o perioad[ care durea)[ &ntre < $i 5 ani. Jufeurile sunt chiar $i mai deranjante pe timpul nop\ii. B[ tre)i\i 'rusc din somn sc[ldat[ &n sudoare. Faptul c[ transpira\iile nocturne v[ &ntrerup somnul este ceea ce v[ face s[ v[ fie mai greu chiar dec!t )iua s[ trece\i printr-o astfel de situa\ie. Jufeurile v[ pot l[sa epui)at[ $i disperat[ dac[ v-a\i pierdut odihnitorul somn de noapte. Jufeurile $i transpira\iile nocturne sunt &n consecin\[ sc[derii nivelurilor de estrogen ce are loc la femeile aflate &n premenopau)[ "perioada de 2 p!n[ la G ani dinaintea menopau)ei# $i &n menopau)[, care &ncepe de fapt dup[ 12 luni de la ultima menstrual\ie. 8ipsa de estrogen, precum $i alte modific[ri hormonale, influen\ea)[ modalitatea &n care organismul femeii reglea)[ c[ldura. 6ilioane de femei s-au &ndreptat de-a lungul anilor spre terapia hormonal[ de su'stitu\ie pentru a u$ura 'ufeurile, precum $i alte simptome ale menopau)ei ca pielea uscat[ $i usc[ciunea vaginului. 6ulte femei au f[cut aceast[ op\iune pentru a preveni osteoporo)a, 'olile de inim[, accidentul vascular cere'ral, 'oala Al)heimer $i unele tipuri de cancer. 1otu$i, &ntre ele au e%istar $i femei care au sperat c[ terapia hormonal[ de su'stitu\ie s-ar putea dovedi &n$el[torul eli%ir al tinere\ii, care s[ le men\in[ o ve$nicie tinere\ea trupului $i a min\ii. -ar &n ultimii ani, datele $tiin\ifice au &nceput s[ arate c[ unele dintre marile preten\ii ale acestei terapii nu erau &ntemeiate. +u siguran\[, terapia hormonal[ de su'stitu\ie face minuni &n privin\a 'ufeurilor $i a usc[ciunii vaginaleH ea &m'un[t[\e$te calitatea somnului altminteri &ntrerupt de 'ufeuri $i, &n acest fel, poate cre$te 'una dispo)i\ie $i calitatea vie\ii. (a va ajuta cu siguran\[ la prevenirea
2@

osteoporo)ei $i a cancerului de colon $i poate &ncetini instalarea sau evolu\ia 'olii Al)heimer. -ar nu va proteja femeile &n fa\a 'olilor de inim[ $i a accidentului vascular cere'ral, 'a chiar, &n unele ca)uri, poate cre$te u$or riscul acestora. -e asemenea, terapia hormonal[ de su'stitu\ie cre$te u$or riscul cancerului de s!n $i al trom'o)elor. -e aceea, &n )ilele noastre deci)ia de a recurge la terapia hormonal[ de su'stitu\ie este una mai comple%[, care depinde, printer altele, de gravitatea simptomelor postmenopau)[ $i de riscul osteoporo)ei. Aceast[ terapie este contraindicat[ unor femei, iar altele decid s[ nu fac[ o terapie de durat[ sau s[ &ntrerup[ pe cea &n curs. Aceste femei, dac[ fier'in\eala este prea mare pentru a o suporta, le oferim sugestii care le vor ajuta s[ fac[ fa\[ at!t 'ufeurilor din timpul )ilei, c!t $i celor nocturne. Alu !a\i !4 dul u ui &=e/. -r. 6inEin consider[ c[ '[utul unui pahar de vin este un lucru minunat. -ar dac[ 'e\i 1 sticl[ pe )i, se poate s[ fie o pro'lem[. Al[turi de alte riscuri pentru s[n[tate, alcoolul &n e%ces este un factor agravant pentru 'ufeuri. Alcoolul determin[ dilatarea vaselor de s!nge. -in aceast[ cau)[, la suprafa\a pielii ajunge mai mult s!nge, ceea ce produce 'ufeul. Re u \a\i la &a/eaua /ie"%i te. J[uturile fier'in\i care con\in cofein[ sunt alt factor declan$ator al 'ufeurilor. *;ute\i 'ea cola sau ceai fier'inte preparat din plante*, spune dr. 6inEin. *2e pare c[ nu c[ldura sau cofeina luate separate cau)ea)[ 'ufeurile ci asocierea lor.* 0i3ui\i82* pe e,e"&i\iile /i3i&e. Acestea nu numai c[ fortific[ inima $i oasele, dar mic$orea)[ $i frecven\a producerii 'ufeurilor $i a transpira\iilor nocturne. (%erci\iile fi)ice diminuea)[ simptomele menopau)ei, favori)ea)[un somn odihnitor, men\in oasele tari $i inima s[n[toas[, spune dr.6inEin. (%ersa\i de <-5 ori pe s[pt[m!n[, de fiecare dat[ c!te <?-C5 de minute. C*uta\i e,e"&i\ii &a"e 2* /a& s* t"a spi"a\i pu\i . -ac[ unei femei aflate la menopau)[ i se recomand[ e%erci\iile fi)ice, se pune o pro'lem[.*+!nd femeile au pro'leme hormonale, ultimul lucru pe care $i-l doresc este transpira\ia*, remarc[ specialista &n ginecologie 8arrian illespie. (a recomand[ o serie de e%erci\ii care &m'un[t[\esc fle%i'ilitatea $i for\a, f[r[ a cre$te masa muscular[. 5a&e\i totu1i o @ &e"&a"e &u te"apia =o"mo al* de su%stitu\ie. +ircul[ o prejudecat[ cum este periculos s[ &ncepi $i apoi s[ renun\i la terapia hormonal[ de su'stitu\ie, spune dr.6inEin. Adev[rul este c[ aceast[ terapie este fle%i'il[. A$a c[, dac[ 'ufeurile $D transpira\iile nocturne v[ fac )ile grele, dr. 6inEin recomand[ &ncercarea, m[car pentru c!teva luni, a terapiei hormonale de su'stitu\ie. -ac[ ave\i unele &ndoieli, pute\i s[ o opri\i &n orice moment dori\i. -ac[ ulterior dori\i s[ v[ re&ntoarce\i la ea, se poate $i aceasta. Co sulta\i &ale da"ul. *=n lucru pe care &ncuraje) femeile s[ &l fac[ este c[, dac[ hotoresc s[ &ncete)e terapia cu estrogeni, atunci s[ o fac[ &ntr-o lun[ r[coroas[ *, este opinia dr. 6inEin. -ac[ opri\i terapia &n august, ve\i descoperi c[ o dup[-amia)[ &n['u$itoare de var[ constituie un moment a'solut nefericit a suferit un 'ufeu. # &e"&a\i &"easta &o&o1ului. *+reasta coco$ului este o plant[ misterioas[*, e%plic[ dr. 6inEin. ;lanta nu con\ine estrogeni, cum ar fi estrogenii con\inu\i de soia $
2A

i de semin\ele de in, $i nu se $tie sigur cum ac\ionea)[. 1otu$i, spune dr. 6inEin, o mul\ime de studii $i propriile-i paciente au convins-o c[ aceast[ plant[ amerindian[ calmea)[ cu adev[rat 'ufeurile. ;lanta se vinde &n maga)inele speciali)are. =rma\i instruc\iunile de pe etichet[. Des&ope"i\i t"i/oiul "o1u. . alt[ plant[ eficient[ &mpotriva 'ufeurilor este trifoiul ro$u. Fitoestrogen natural, trifoiul ro$u $i-a dovedit calit[\ile &n studii clinice f[cute asupra lui. 2e vinde &n maga)inele speciali)ate. =rma\i instruc\iunile de pe etichet[. 5a&e\i o @ &e"&a"e &u soia. Dncluderea &n diet[ a mai multor alimente con\in!nd soia poate fi destul de util[ &n &ndep[rtarea 'ufeurilor $i a altor simptome ale menopau)ei. Avantajul pe care &l are soia, &n afar[ de con\inutul mare de fitoestrogeni, este larga disponi'ilitate. 6!nca\i 2 por\ii pe )i "cantitatea standard recomandat[ &n dieta Asiatic[#. 0n supermarEeturi e%ist[ o gam[ larg[ de alimente din soia. Sau @ &e"&a\i a&este alime te. ;rodusele din soia nu sunt singurele alimente care asigur[ o do)[ adecvat[ de estrogeni &mpotriva 'ufeurilor. Alte alimente care pot fi introduse &n dieta )ilnic[ sunt gar'an)o "o plant[ leguminous[, +icer arietinum#, lintea $i aproape orice varietate de fasole. # &e"&a\i "espi"a\ia a%domi al*. ;entru unele femei, chiar numai respira\ia a'dominal[ este sufficient[ pentru a diminua disconfortul 'ufeurilor. ;entru a face o &ncercare, &ntinde\i-v[ pe spate cu m!inile pe a'domen. 0nchipui\i-v[ c[ a'domenul este un 'alon pe care &l umple\i cu aer c!nd inspira\i $i &l de)umfla\i c!nd e%pira\i. Iepeta\i e%erci\iul timp de @-G ori atunci c!nd ave\i 'ufeuri. A#uta\i som ul &u metode demodate . -ac[ transpira\iile nocturne v[ \in trea)[ peste noapte, urma\i sugestiile f[cute de dr. 6inEin: 'e\i 1 pahar cu lapte cald, face\i 1 'aie cald[ sau pur $i simplu da\i uit[rii evenimentele )ilei. +u"ta\i %um%a&. -ac[ transpira\iile nocturne constituie o pro'lem[, cear$afurile $i fe\ele de pern[ din 'um'ac vor *respira* $i vor permite ume)elii de pe piele s[ se evapore. (vita\i flanelul, satinul $i amestecurile 'um'ac7poliester, care re\in ume)eal[ &n jurul corpului. -e asemenea, este de indicat s[ \ine\i la picioarele patului o cuvertur[ matlasat[. -ac[ dup[ transpira\iile nocturne v[ este r[coare, &nveli\i-v[ cu cuvertura. Alte articole de 'um'ac pe care s[ le ave\i la &ndem!n[ &n timp ce lupta\i cu transpira\iile nocturne sunt o c[ma$[ de noapte cu m!neci scurte $i lung[ doar p!n[ la genunchi, chilo\i $i un prosop mic pentru a v[ $terge transpira\ia. (vita\i c[m[$ile de noapte lungi $i chilo\ii din \es[turi sintetice. (le re\in c[ldura $i produc disconfort. +lasa\i u 2e tilato" l4 !* pat. (l v[ poate r[cori noaptea &n timpul valurilor de c[ldur[. 2au instala\i un ventilator de tavan deasupra patului. ;entru a nu se &nfier'!nta atunci c!nd face e%erci\ii, dr. illespie alearg[ pe covorul rulant su' ventilatorul din tavan, pus &n func\iune.

!nd s[ apela\i la medic

1ufeurile #i transpira\iile nocturne sunt rareori at`t de grave @nc`t s[ necesite aten\ia medicului. %ar dac[ starea nepl[cut[ se accentueaz[ sau dac[ nu a\i dormit bine de mai multe s[pt[m`ni, atunci ar trebui s[ le pune\i cap[t.
2G

<erapia &ormonal[ de substitu\ie poate fi o solu\ie @n aceste cazuri, c&iar dac[ op\iunea o face\i doar pentru c`teva luni. Altmiteri, e!ist[ #i alte medica\ii pentru calmarea bufeurilor, cum ar fi clonidina. *e poate @nt`mpla ca o alt[ stare s[ fie r[spunz[toare de bufeurile #i transpira\iile nocturne. Medicul poate considera necesar s[ v[ fac[ analize ale s`ngelui pentru a confirma c[ @ntr adev[r v[ afla\i la menopauz[, iar dac[ nu sunte\i la menopauz[ poate dori s[ e!clud[ prezen\a unei boli tiroidiene, a unei an!iet[\i grave, a unei eventuale tuberculoze sau a unui cancer. +n cele din urm[, date fiind confuzia #i incertitudinea legate de terapia &ormonal[ de substitu\ie pe durat[ @ndelungat[, ar trebui s[ discuta\i cu medicul pentru a analiza @mpreun[ riscurile #i beneficiile @nceperii acestei terapii sau ale continu[rii ei.

"eacuri din c[mar[

$repara\i un ceai de salvie. Aceast[ plant[ obi#nuit[ @n buc[t[rie constituie adesea op\iunea fitoterapeu\ilor pentru a elimina transpira\iile nocturne. $une\i . linguri\e cu v`rf de plant[ uscat[ @ntr un borcan #i turna\i 1 can[ ap[ fierbinte. +nc&ide\i borcanul #i l[sa\i s[ stea . ore. "`nd ave\i nevoie, strecura\i ceaiul, @nc[lzi\i l #i be\i l.

5ace\i un singur lucru

Genun\a\i la \ig[ri. * a dovetit prin studii clinice c[ fumatul declan#eaz[ menopauza cu ' ani mai devreme, dar acesta nu este singurul motiv de renun\a la fumat, spune specialista @n ginecologie Mar9 :ane MinAin. 0umatul are unefect indirect asupra vaselor de s`nge care pricinuiesc bufeurile. %ac[ ave\i deja bufeuri, acestea se pot agrava din cauza fumatului. A#a c[ ad[uga\i l #7 pe acesta pe lista celor '(( de motive de a renun\a la fumat.

2L

COLES9EROL M{RI9
,( de moduri pentru a \ine colesterolul sub control Dnima efectuea)[ &n medie 1????? de '[t[i pe )i. 8a fiecare '[taie ea pompea)[ &ntre @? $i L? ml de s!nge, care trece ca o s[geat[ prin sistemul vascular ce m[soar[ apro%imativ 1????? Em dac[ am pune cap la cap arterele, venele $i capilarele. Dnima este un organ impresionant prin activitatea sa, dar eforturile ei sunt $i mai mari dac[ pe parcursul vascular &nt!lne$te o'stacole. -epunerile de colesterol $i de alte su'stan\e grase pre)ente &n artere &mpiedic[ trecerea s!ngelui $i favori)ea)[ formarea cheagurilor de s!nge. +u timpul, acestea pot duce la infract, la accident vascular cere'ral $i la alte 'oli vasculare. +olesterolul &n sine nu este d[un[toare. -e fapt, organismul produce )ilnic aceast[ su'stan\[ necesar[ pentru fa'ricarea mem'ranelor celulare, aci)ilor 'iliari, vitaminei - $i a unei &ntregi variet[\i de hormoni se%uali. ;ro'leme apar doar c!nd nivelurile de colesterol din s!nge cresc peste valorile lipsite de riscuri "hipercolesteromie#. -e$i o mare perte din decesele prin 'oli de inim[ sunt atri'uite colesterolului crescut $i cu toate c[ statisticile medicale ne averti)ea)[ c[ majoritatea dintre noi avem colesterolul crescut, nu facem eforturi pentru a ne cunoa$te nivelul colesterolului, dar nici m[car nu $tim c[ acesta n-ar tre'ui s[ fie mai mare de 5,2 mmoli71. Adesea vor'im despre colesterol ca $i cum ar fi o singur[ su'stan\[, pe c!nd, de fapt, este vor'a de 2 tipuri principale: 8ipoproteina de densitate mic[ "loE densit9 lipoprotein K 5%5# constituie forma periculoas[. Nivelurile mari de 8-8 favori)ea)[ de)voltarea pe pere\ii arterelor a unui strat gros de gr[sime, numit plac[ de aterom. ;e m[sur[ ce anii trec, aceast[ plac[ devine din ce &n ce mai groas[ $i s!ngelui &D este din ce mai greu s[ se strecoare prin artere. ;laca de aterom mai favori)ea)[ $i formarea cheagurilor de s!nge care pot st!njeni sau 'loca curgerea s!ngelui. 8ipoproteina de densitate mare "&ig& densit9 lipoprotein K F%5> este forma 'enefic[. Iolul acesteia este de a &ndep[rta e%cesul de 8-8 din s!nge $i a o transporta c[tre ficat, care s[ o elimine. (%isten\a celor dou[ tipuri de colesterol men\ionate complic[ lucrurile c!nd tre'uie s[ sta'ili\i cifre $i s[ $ti\i care ar tre'ui s[ fie nivelul de colesterol, constat[ medical de familie 2tephen Amiel. +ifra ma%im[ pentru colesterolul total este 5,2 mmol71 $i chiar su' 5 mmol71 dac[ ave\i deja o 'oal[ de inim[ sau dia'et. -ar colesterolul total pute\i s[ &l ave\i $i mai mare dec!t aceste valori $i situa\ia &nc[ s[ fie &n regul[, cu condi\ia ca 3-8 s[ fie mare, e%plic[ dr. Amiel. A$a c[ medicii stau $i fac calcule. (i calculea)[ contri'u\ia relativ[ a 3-8 $i 8-8 la colesterolul total $i sta'ilesc riscul pe 'a)a acestui calcul. 0n mod normal, riscul este e%primat ca raportul colesterol total73-8. +u c!t este mai mare 3-8, cu at!t va fi mai mic $i mai 'un acest raport. =n raport mai mic de <,5 este ideal. 6edica\ia este destinat[ uneori men\inerii colesterolului &ntr-un domeniu f[r[ riscuri, dar multe personae pot s[ &l \in[ su' control fac!nd modific[ri simple &n dieta $i stilul lor de via\[.
<?

Redu&e\i &o sumul de !"*simi satu"ate. ;re)ente &n c[rnuri, unt $i o gam[ variat[ de alimente rafinate, gr[simile saturate sunt convertite &n colesterol de c[tre ficat. -ac[ cumva colesterolul se plasea)[ deja &ntr-o )on[ de risc, t[ia\i complet consumul de gr[simi saturate, v[ sf[tuie$te nutri\ionista 9ristine Napier. *Nu m!nca\i carne ro$ie mai mult dec!t 1-2 ori pe s[pt[m!n[ $i limita\i por\ia la dimensiunile unui pachet de c[r\i de joc *, v[ recomand[ ea. M4 &a\i mai multe /i%"e. ;re)ente &n alimentele o'tinute din plante, fi'rele vegetale - &n special fi'rele solu'ile din ov[), fasole, or) $i sparanghel - pot co'or& colesterolul cu 2-5 procente. -in nefericire, dieta contemporanilor no$tri are tendin\a s[ fie mai s[rac[ &n fi're. 2pun din nefericire, deoarece fi'rele co'oar[ nivelul colesterolului pe mai multe c[i, e%plic[ 9ristine Napier. 0n primul r!nd, fi'rele a'sor' apa $i se umfl[ &n stomac, aduc!nd mai u$or sen)a\ia de sa\ietate. 0n al doilea r!nd, fi'rele solu'ile se di)olv[ $i se formea)[ &n intestin un gel, iar gelul captea)[ moleculele de colesterol &nainte ca el s[ ajung[ &n s!nge. Ar tre'ui s[ m!nca\i )ilnic m[car un aliment 'ogat &n fi're solu'ile, v[ sf[tuie$te Napier. +u c!t mai mult, cu at!t mai 'ine: cercet[rile arat[ ca persoanele care m[n!nc[ )ilnic A g fi're solu'ile au niveluri mai sc[)ute ale colesterolui. .*ti\i &u ulei de m*sli e. Aceasta este uleiul preferat &n 'a)inul mediteranean, iar 'eneficiile lui sunt clare. ;opula\ia din recia, 2pania, Dtalia $i alte \[ri mediteraneene, comparativ cu 'ritanicii, de pild[, &nt!mpin[ un risc de 2 ori mai mic de a muri din cau)a unei 'oli de inim[, chiar dac[ nivelul colesterolului total al acestor popula\ii este destul de ridicat. -ieta mediteranean[, pe care o recomand[m din ce &n ce mai mult, con\ine mai mult[ p!ine, mai multe fructe $i vegetale $i mai mult pe$te. (a mai presupune $i s[ m!nca\i mai pu\in[ carne $i mai pu\in[ sm!nt!n[ $i s[ opta\i pentru margarin[ - dar nu oricare margarin[, ci aceea fa'ricat[ din ulei de rapi\[, floarea soarelui sau de m[asline - $i nu unt. =leiul de m[sline - al[turi de cel din semin\e de struguri, floarea soarelui $i alte uleiuri 'ogate &n gr[simi mononesaturate - co'oar[ nivelul de 8-8 periculos, f[r[ a-l co'or& &n acela$i timp $i pe cel al 3-8. =leiul de m[sline e%trapur, o'\inut prin presare la rece, este de asemenea 'ogat &n fitochimicale care &mpiedic[ aderarea colesterolului la pere\ii arteiali. -esigur, uleiul de m[sline nu este un medicament. (ste totu$i 1?? la sut[ gr[sime, ceea ce &nseamn[ c[ adaug[ un num[r de calorii la diet[. Ddeea este aceea de a-l folosi &n diet[ &n locul untului sau al altor gr[simi, nu ad[ug!ndu-l lor. +"epa"a\i82* mesele /*"* &a" e. +ea mai mare parte a gr[similar saturate din dieta noastr[ provine din carne, ceea ce arat[ de ce orice persoan[ cu colesterolul crescut ar te'ui s[ ai'[ &n vedere o diet[ vegetarian[, cel pu\in &n majoritatea )ilelor s[pt[m!nii. . diet[ &n mare parte vegetarian[ nu numai c[ scade nivelurile de colesterol, dar &n ca)ul unor persoane poate ajuta la sta'ili)area depunerilor deja e%istente pe pere\ii arteriali, e%plic[ -avid +appu))i, specialist &n prevenirea 'olilor cardiovasculare. Spo"i\i &a titatea de /i%"e &u ps@llium. . lingur[ din aceste semin\e )dro'ite "planta mai este cunoscut[ $i su' denumirea de ispaghula#, care se pot cump[ra de la maga)inele speciali)ate $i de la farmacii, ofer[ tot at!t de multe fi're ca $i o por\ie de t[r!\e de cereale. -ac[ uneori considera\i c[ este dificil s[ ave\i &n diet[ destule
<1

alimente 'ogate &n fi're, atunci pute\i lua )ilnic 1-2 linguri de ps/llium. ;ute\i s[ m!nca\i cu ap[ semin\ele )dro'ite $i s[ 'e\i suspensia ori s[ le pres[ra\i peste cereale sau peste alte alimente. *;s/llium constituie o surs[ valorous[ de fi're solu'ile*, spune nutri\ionistul Nilo +ater. Ad[ugarea de < g de fi're solu'ile la diet[ poate duce la diminuarea cu 5 la sut[ a colesterolului &n 1-2 luni. Completa\i &u o2*3> Aceast[ cereal[ s-a 'ucurat de mult[ aten\ie datorit[ propriet[\ilor ei de a sc[dea colesterol $i pe 'un[ dreptate: fi'ra solu'il[ din f[ina de ov[) $i t[r!\e de ov[) ajut[ organismul prin faptul c[ &mpiedic$ p[trunderea colesterolului &n flu%ul sangvin. 2tudiile au ar[tat c[ m!nc!nd )ilnic la micul dejun un castronel de fulgi de ov[) se o'\ine un efect remarca'il de sc[dere a colesterolului. -ar nu folosi\i ov[)ul instant, deoarece cea mai mare parte din 'enefica fi'r[ solu'il[ a fost &ndep[rtat[ prin prelucrare. I &lude\i pe1tele @ me iu. ;e$tele con\ine aci)i gra$i omega-<, gr[simis[n[toase, care scad nivelul 8-8 $i al trigliceridelor - acele gr[simi d[un[toare aflate &n s!nge $i care au fost associate cu 'olile de inim[ - &n acela$i timp cresc nivelul 3-8. ;e$tii gra$i ca somonul, macroul $i tonul prosp[t "nu din conserve# con\in cele mai mari cantit[\i de aci)i gra$D omega-<, spune Napier. M4 &a\i semi \e de i . +u gust de nuci, semin\ele de in sunt 'ogate &n aci)i gea$i omega-< care scad colesterolul. (le repre)int[ o surs[ e%cellent[ de fi're solu'ile $i de fitoestrogeni, care ajut[ la controlul nivelului colesterolui, afirm[ 9ristine Napier. *Nu folosi\i uleiul de in*, adaug[ ea. *Be\i fi lipsi\i at!t de fi're, c!t $i de fitoestrogeni.* -e asemenea, uleiul con\ine mai multe calorii dec!t semin\ele, a$adar, folosind prea mult, pute\i lua &n greutate $i una dintre consecin\e poate fi e%act ceea ce evita\i: cre$terea nivelului de colesterol. 6aga)inele specialia)ate v!nd semin\e &ntregi sau m[cinate. Atunci c!nd cump[ra\i semin\e &ntegi, m[cina\i-le acas[H semin\ele &ntregi nu sunt descompuse &n procesul digestie, spune Napier, $i vor trece prin corp a$a cum au intrat. U"ma\i <"e!ula lui A< =nele cereale pentru micul dejun, &n special cele &ndulcite, sunt fi're u$oareH altele asigur[ o &nc[rcare real[ cu fi're. Berifica\i etichetele $i cump[ra\i doar cerealele care asigur[ cel pu\in 5 g de fi're pe por\ie. 1re'uie s[ face\i calcule &n func\ie de c!t de mare este por\ia. Dele&ta\i82* &u &e"eale i te!"ale. .ricum, uita\i cuv!ntul *al'* - ore) al', p!ine al'[, f[in[ al'[. 0n aceste alimente, majoritatea fi'relor au fost &ndep[rtate prin rafinare. +erealele integrale, pe de alt[ parte, sunt pline fi're. . felie de p!ine integral[, de e%emplu, con\ine aproape 2 g de fi're, de < ori mai mult dec!t o felie de p!ine al'[. *;ute\i s[ v[ p[c[li\i copiii "sau partenerul# cump[r!nd la supermarEet p!ine 'ogat[ &n fi're $i colorat[ &n al',* spune dr. Amiel. *Nici m[car nu vor remarca diferen\a>* 9"e&e\i pe o"e3 %"u . 0n compara\ie cu variet[\ile al'e, ore)ul 'run necesit[ mai mult timp pentru a fi g[tit, dar este mai 'ogat &n fi're $i con\ine mai mult ulei de ore), despre care se crede c[ are efecte de sc[dere a colesterolului, spune Napier. :i este c!t se poate de gustos. M4 &a\i mai multe !"epu"i. repul con\ine un tip de fi'r[ numit[ pectin[, care 'lochea)[ a'sor'\ia &n s[nge a colesterolui $i a altor gr[simi. repul ro$u este mai
<2

'un dec!t cel al', deoarece este mai 'ogat &n carotenoidul numit l/copen, un antio%idant care &mpiedic[ 8-8 s[ adere la pere\ii arteriali. O !usta"e &u u&i. +hiar dac[ aproape curge gr[simea din ele, studiile au constatat c[ persoanele care m[n!nc[ nuci se confrunt[ cu un risc mai mic de a face o 'oal[ de inim[. Aproape toate tipurile de nuci sunt 'ogate &n gr[simi monesaturate $i polinesaturate. 0nlocuirea gr[similar saturate din diet[ cu aceste gr[simi *'une* poate determina o sc[dere semnificativ[ a 8-8, afirm[ dr. +ater. I &lude\i laptele @ diet*. 8aptele cu con\inut complet de gr[sime, 'r!n)a $D alte produse lactate preparate dintr-un astfel de lapte con\in e%trem de multe gr[simi saturate, dar sunt recomandate produsele lactate degresate $i cu un con\inut mic de gr[simi. 0n pus, studiile arat[ c[ produsele lactate cu con\inut mic de gr[sime pot ajuta la com'aterea hipertensiunii, spune 9ristine Napier. Ad*u!a\i &iupe"&i la "e\et*. 2tudiile arat[ c[ ciuperca japone)[ sitaEe "5entinus edodes din familia Agaricaceae# poate sc[dea nivelurile colesterolui $D ale trigliceridelor. Aceste ciuperci se g[sesc &n supermarEet. ;repara\i-le sote sau ad[uga\i-le la supe, tocane, sosuri, omlete ori frige\i-le. Ro \*i\i u m*". 6erele sunt 'ogate &n fi'ra solu'il[ numit[ pectin[. 2peciali$tii au constatat c[ pectina cur[\[ e%cesul de colesterol din intestine, a$a cum un 'urette a'soar'e resturile, &nainte ca el s[ p[trund[ &n s!nge $i s[ o'ture)e arterele. Apoi pectina este e%cretat[, lu!nd cu ea gr[simile $i colesterolul. M4 &a\i alime te %o!ate @ 2itami a C. Bitamina + este un antio%idant care &mpiedic[ depunerea colesterolului pe pere\ii arterelor $i evit[ 'locarea curgerii s!ngelui. ;ute\i introduce &n diet[ o mul\ime de vitamina + dac[ m!nca\i multe fructe $i vegetale, &ndeose'i ardei ro$ii $i ver)i, spanac, tomate, portocale $i alte citrice. 0e\i &eai 2e"de. +eaiul verde este 'ogat &n prolifenoli, antio%adan\i care &mpiedic[ 8-8 s[ adere la pere\ii arteriali. :i ceaiul negru con\ine unii compu$i protectori, darceaiul verde, fiind mai pu\in prelucrat, constituie o surs[ mai 'un[. Ad*u!a\i soia @ diet*. 2oia este leguma principal[ &n 'uc[t[ria asiatic[, ceea ce poate e%plica de ce 'olile de inim[ sunt mai pu\in &nt!lnite &n \[rile asiatice dec!t &n .ccident. Alimentele din soia cum ar fi tofu "'r!n)[ din soia#, tempeh "'oa'e de soia fermentate cu mucegaiuri# $i laptele de soia con\in compu$i chimici numi\i i)oflavone, care par s[ diminue)e cantitatea de colesterol produs[ de ficat. ;ersoanele care m[n!nc[ )ilnic apro%imativ <? g de protein[ din soia pot s[-$i diminue)e colesterolul cu apro%imativ 1? la sut[. *2oia se dovede$te cea mai eficient[ la persoanele cu niveluri foarte crescute ale colesterolului *, spune dr. +ater. Dat[ c!teva sugestii pentru a introduce mai mult[ soia &n diet[: 6!nca\i 'oa'e de soia &ntregi. (le con\in mai mul\i compu$i 'enefici dec!t alimentele din soia prelucrat[. 6ul\i 'oa'ele de soia peste noapte, arunca\i apa $i apoi fier'e\i-le &ntr-un vas acoperit 2-< ore. Ad[uga\i tofu la re\ete. 1ofu, &n sine, este insipid, dare are calitatea de a prelua gustul altor ingrediete $i poate fi folosit &n locul 'r!n)ei sau al c[rnii. 0ncerca\i tempeh. 0mpreun[ cu miso "past[ de soia, care se prepar[ &n diverse variet[\i, de la foarte dulce la foarte s[rat[#, este un produs din soia fermentat, cu un u$or gust de fum $i e%cep\ional de 'ogat i)oflavone.
<<

 ;repara\i un desert cu soia. . modalitate delicioas[ de a introduce mai mult[ soia &ndiet[ este amestec!nd <?-L? de grame de tofu cu diferite fructe proaspete $i cu cea$c[ de lapte din soia. # &=i a\i @ s* *tatea d2s> &u u pa=a" de 2i "o1u . Reci de studii sugerea)[ c[ '!nd cantit[\i moderate de vin ro$u pute\i reduce riscul unui infarct-posi'il chiar cu <?-5? la sut[, &n unele ca)uri. Binul cre$te nivelurile de 3-8 $i &mpiedic[ formarea cheagurilor de s!nge &n artere. (l mai con\ine $i compu$i antio%idan\i, care diminuea)[ formarea de colesterol &n artere. *Binul ro$u merit[ cea mai mare aten\ie, dar cercet[rile sugerea)[ c[ orice form[ de acool poate ajuta*, spune dr. +ater. 1otu$i, mai mult nu &nseamn[ $i mai 'ine. Iiscurile consumului de alcol &n e%ces dep[$esc cu mult 'eneficiile \inerii su' control a colesterolului. Ad*u!a\i mai mult* &eap* @ "e\ete . +eapa con\ine un antio%idant puternic numit Suercetin[, care ajut[ prin faptul c[ &mpiedic[ 8-8 s[ se acumule)e &n artere. 0n plus, compu$ii cu sulf din ceap[ cresc nivelurile de 3-8 'enefic. 1oate soiurile de ceap[ sunt 'e'efice, dar ceapa ro$ie con\ine cele mai mari niveluri $i din al\i antio%idan\i, numi\i flavonoi)i. Cump*"a\i o"ie t4 du82* dup* &uloa"e. -ata viitoare c!nd merge\i la supermarEet, privi\i la toate culorile: fructele $i vegetale cu nuan\e de ro$u, portocaliu $i gal'en sunt 'ogate &n carotenoi)i, pigmen\i ai plantelor care fac mai pu\in pro'a'il[ aderarea colesterolului la pere\ii arteriali, spune 9ristine Napier. 0ntre alimentele 'ogate &n carotenoi)i se num[r[ tomatele, ardeii ro$ii, cartofii dulci $i morcovii. +ercet[rile arat[ c[ persoanele care m[n!nc[ &n majoritate fructe $i vegetale - $i o'\in prin diet[ cea mai mare cantitate de carotenoi)i - se confrunt[ cu un risc mai mic de a face o 'oal[ de inim[, &n compara\ie cu cele care se mul\umesc cu cantit[\i mai mici de carotenoi)i. I /o"ma\i82* &u p"i2i"e la ia&i *. +unoscut[ $i su' denumirea de vitamina J1, niacina poate cre$te nivelurile 'enefice de 3-8 $i le poate sc[dea pe cele ale 8-8, spune dr. +ater. -in nefericire, pentru a o'\ine aceste efecte, este nevoie de do)e mari de niacin[. 0n plus, de o'icei la aceste do)e mari, apar efecte secundare care sunt nepl[cute. *Av!nd &n vedere cantit[\ile necesare pentru a o'\ine un effect 'enefic, niacina este un medicament, nu o vitamin[*, consider[ dr. +ater. *Ar tre'ui luat[ numai su' supravegherea medicului*. M4 &a\i ustu"oi di %el1u!. Fitoterapeutul -ouglas 2char este convins c[ usturoiul constituie un r[spuns suplimentar la faptul c[ dieta mediteranean[ este mai pu\in nociv[.*+!nd lucram &n 2pania, eram nedumerit*, spune el. *.amenii aveau o diet[ teri'il de 'ogat[ &n gr[simi animale $i totu$i nu o'servam s[ fi suferit de 'oli de inim[ &n m[sura &n care sufer[ popula\ia din alte \[ri occidentale. I[spunsul l-am g[sit &n pia\[. ospodinele cump[rau pungi &ntregi cu usturoi. :i nu se aprovi)ionau pentru o lun[, ci pentru o s[pt[m!n[>* ( greu de preci)at c!t de mare este contri'u\ia usturoiului, mai ales c[ &ntr-o alt[ sec\iune comentam &n al\i termini dieta mediteranean[. -ove)ile sunt contradictorii, spune dr. Amiel. . trecere &n revist[ a unor e%perien\e, lucrare pu'licat[ &n 1LL2, sugera c[ era posi'il[ o reducere cu 1? la sut[ a nivelurilor colesterolui cu ajutorul usturoiuluiH anali)e mult mai recente "1LLG# au ar[tat c[ pul'erea $i uleiul de usturoi nu au nici un efect asupra nivelurilor colesterolului.
<C

1otu$i, poate merit[ s[ &ncerca\i. *-ar pentru ca acesta s[ ai'[ un efect*, spune dr. 2char, *ar tre'ui s[ include\i &n preparate cantit[\i mari de usturoi, &n mod regulat*. 2-ar putea ca efortul s[ merite osteneala. Nu numai c[ usturoiul diminuea)[ riscul unui infarct, dar e%ist[ dove)i c[ el stimulea)[ sistemul imunitar, cresc!nd re)isten\a la alte 'oli. Me \i e\i o !"eutate &o"po"al* s* *toas*. -ac[ sunte\i supraponderal, meta'olismul dvs. sufer[ modific[ri care pot face ca nivelurile de colesterol s[ creasc[.*;ierderea $i numai a 5-1? la sut[ din greutate, dac[ sunte\i supraponderal, poate duce la sc[derea 8-8*, v[ informea)[ dr. +ater. -ac[, de e%emplu, cu scopul de apierde din greutate adopta\i o diet[ cu mai pu\ine gr[simi $i mai multe fi're, nivelurile 8-8 vor sc[dea chiar $i mai mult. 5a&e\i &u "e!ula"itate e,e"&i\ii /i3i&e. 6ersul pe jos, &notul, alergarea $i chiar ridicarea greut[\ilor pot cre$te nivelurile de colesterol *'un* "3-8#, spune dr. +ater. Dar &ntruc!t persoanele care fac e%erci\ii fi)ice pot s[ $D piard[ din greutate, aceasta poate duce la o sc[dere corespun)[toare a nivelului colesterolului *r[u* "8-8#. O"i&e e,e"&i\iu /i3i& este %e e/i&$ dar ve\i avea foloase mai mari dac[ &l practica\i cu regularitate - s[ spunem 2?-<? de minute pe )i, 5-@ )ile pe s[pt[m!n[. # &e"&a\i s* 2* l*sa\i de /umat . Fumatul diminuea)[ nivelurile de 3-8 $i le cre$te pe cele de 8-8. (l mai $D deteriorea)[ moleculele de 8-8 din s!nge, f[c!nd mult mai pro'a'il[ aderarea lor la pere\ii arteriali.

5ace\i un singur lucru

+ncerca\i un sortiment de margarin[ care scade colesterolul. <radi\ional, margarina este preparat[ din gr[simi &idrogenate care pot cre#te colesterolul @n acea#i m[sur[, ca #i gr[simile saturate. Cnele margarine, de ultim[ genera\ie, con\in steroli din plante K compui7 care @mpiedic[ p[trunderea colesterolului @n s`nge. Cn studiu cuprinz[tor a constatat c[ persoanele care au folosit astfel de margarine timp de 1 an au beneficiat de o sc[dere cu 1( la sut[ a colesterolului total #i cu 1. la sut[ a nivelului 5%5. "&iar persoanele care se afl[ sub medica\ie anumit[ pot constata o sc[dere suplimentar[ de 15 la sut[ a nivelurilor 5%5 dac[ zilnic consum[ ' por\ii dintr o astfel de margarin[ =1 por\ie L 1 lingur[>.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ v a\i testat nivelurile de colesterol #i valorile nu sunt tocmai bune, merge\i. -l v[ poate prescrie medicamente pentru sc[derea colesterolului. Acestea sunt foarte eficiente, dar, de obicei, sunt recomandate doar dac[ modific[rile introduse anterior @n diet[ #7 @n stilul de via\[ nu au dat rezultate. Medicul va privi cu al\i oc&i valorile colesterolului c`nd va allege medicamentele. "&iar #i un nivel destul de mare al colesterolului sau un raport rescut al colesterolului total fa\[ de F%5 pot ridica u#or riscul de boal[ de inim[ sau accident vascular cerebral, cu condi\ia s[ nu ave\i #i al\i factori de risc, spune medical de familie *tep&en Amiel. 0actorii pe care medical @7 va lua @n calcul atunci c`nd va stabili dac[ s[ v[ recomande sau nu medica\ie include3 v`rsta #i se!ul =riscul este mai mare la persoanele mai @n v`rst[ #i la b[rba\i>4 dac[ sunte\i fum[tor4
<5

dac[ ave\i @n familie mai multe cazuri de boli de inim[ sau &ipercolesteromi4 dac[ sunte\i diabetic4 dac[ ave\i &ipertensiune4 dac[ deja ave\i probleme cu inima, dac[ a\i avut un accident vascular cerebral sau probleme circulatorii. +n present s au stabilit formule destul de sofisticate pentru evaluarea acestui risc. %e#i ele constituie numai date orientative @n ce prive#te probabilitatea statistic[ a unui infarct sau a unui accident vascular cerebral, @l pot ajuta pe medic, ca #i pe pacient, s[ decid[ dac[ este de dorit #i necesar s[ se recurg[ la o medica\ie pe termen lung.

"eacuri din c[mar[

"`nd @ncerca\i s[ v[ diminua\i colesterolul, fasolea se afl[ printer cele mai bune alimente. -a este foarte bogat[ @n fibre solubile care capteaz[ colestorolul din intestin #i @l \ine @n afara flu!ului sangvin. <oate tipurile de fasole sunt bogate @n fibre, dar unele soiuri @n mod special. 0asolea neagr[, de e!emplu, con\ine /,5 g de fibre la por\ie, fasolea cu bob mare aproape 8,5 g, iar cea pestri\[ 5,5 g de fibre la por\ie. $artea proast[ este c[ @\i ia o ve#nicie s[ o g[te#ti.C#ura\i v[ via\a folosind fasolea din conserv[. -ste tot ar`t de bun[ pentru sc[derea colesterolului ca #i cea uscat[.

<@

CONBUNC9IVI9{
J remedii @n caz de conjucnctivit[ acut[ +onjunctivita este o inflama\ie a conjunctivei, mem'rana care c[ptu$e$te partea din interior a pleoapelor $D acoper[ al'ul ochiului "sclerotica#. .chii ro$ii $i irita\i sau infecta\i dau sen)a\ia c[ a intrat nisip &n ei. -e asemenea, adesea apare $i o secre\ie a ochilor. Binova\i pentru aceste st[ri sunt viru$ii, 'acteriile $i alergiile. -e Da conjuctivita nu amenin\[ pierderea vederii unui adult, ea este deranjant[. Dat[ ce pute\i face &n acest ca). # dep*"ta\i "o1ea\a. *. compres[ cald[, aplicat[ pe ochi 5-1? minute de <-C ori pe )i, v[ va face s[ v[ sim\i\i mai 'ine,, spune oftamologul pediatru Io'ert ;etersen. +*st"a\i-2* o&=ii &u"a\i. Adesea conjunctivita se ameliorea)[ de la sine, spune dr. ;etersen. ;entru a ajuta procesul de vindecare, p[stra\i cur[\enia ochilor $i a pleoapelor folosind un tampon de vat[ muiat &n ap[ fiart[ $i r[cit[ pentru a &ndep[rta crustele. +"epa"a\i la&"imi. *-ac[ ad[uga\i 1 v!rf de cu\it de sare de 'uc[t[rie la 1 cea$c[ de ap[ fiart[, o'\ine\i o solu\ie salin[ care are aceea$i concentra\ie ca $i lacrimile,, spune medicul de familie 2tephen Amiel. *Aceast[ solu\ie are o u$oar[ ac\iune antiseptic[ $i este mai efficient[ dec!t apa simpl[., :terge\i ochiul &ncep!nd de la col\ul e%terior avans!nd c[tre nas, recomand[ dr. Amiel, $i ave\i grij[ s[ arunca\i tamponul de vat[ dup[ fiecare $tergere a ochiului. 5olosi\i 1ampo pe t"u &opii. Adul\ii c[rora le curg mult ochii $i fac cruste pe marginea pleoapelor - o stare cunoscut[ su' denumirea de 'lefarit[ - ar tre'ui s[-$D spele ochii de 2 ori pe )i cu ap[ foarte fier'inte de la ro'inet, folosind o 'ucat[ de p!n)[ moale sau un tampon de vat[, spune dr. Amiel. Aceasta duce la muierea crustelor $i permite eli'erarea gr[similar naturale din glandele pleoapelor. Ar tre'ui, de asemenea, s[ preg[ti\i o solu\ie compus[ din 1 parte $ampon pentru copii $i 1? p[r\i ap[ cald[ $i, cu un tampon curat de vat[ "cel pu\in c!te unul pentru fiecare ochi#, s[ cur[\a\i cu solu\ia 'a)a genelor de 2 ori pe )i. . alternativ[ efficient[ este 'icar'onatul de sodium. -i)olva\i 1 v!rf de cu\it de 'icar'onat &n 1 cea$c[ cu ap[ fiart[ pentru a face o solu\ie care se poate p[stra 1 s[pt[m!n[. A"u &a\i p"osopul. Arunca\i prosopul, 'ucata de p!n)[ sau orice altceva care a venit &n contact cu ochii 'olnavi. *Aceast[ infec\ie este deose'it de contagioas[.
<A

Nu folosi\i prosopul &mpreun[ cu altcineva, deoarece 'oala se va r[sp!ndi rapid,,averti)ea)[ dr. Io'erts. 5e"i\i82* o&=ii de &lo". 0notul &n piscine[ face ochii ro$iiK Nu e de mirare. +lorul ad[ugat &n apa piscinelor de &not poate cau)a conjunctivit[, dar, &n a'sen\a clorului, 'acteriile s-ar multiplica, $i aceasta ar putea duce la aceea$i situa\ie, spune dr. ;etersen. (l le sugerea)[ celor predispu$i la conjuctivit[ s[ poarte ochelari etan$i c!nd se afl[ &n ap[. Calma\i &o #u &ti2ita ale"!i&*. -ac[ trece\i cu 'ine de pro'a &notului, dar nu $i de polenul din timpul verii, atunci cau)a conjuctivitei ar putea fi o alergie. .chii care sunt afecta\i de o m!nc[rime ca dup[ &n\ep[tura de \!n\ar $i pre)int[ o scurgere v!scoas[ sufer[ pro'a'il de o conjuctivit[ alerfic[, preci)ea)[ oftamologul -aniel Nelson. 8ua\i un antihistaminic care se vinde f[r[ re\et[ *$i folosi\i comprese reci, nu calde. . compres[ rece va potoli imediat m!nc[rimea*, v[ sugerea)[ el. :i, indifferent ce face\i, re)ista\i tenta\iei de a f[ freca la ochi, v[ averti)ea)[ dr. Amiel, pentru a nu amplifica sen)a\ia de m!nc[rime prin eli'erarea de $i mai mult[ histamin[ din conjuctiv[ inflamat[. +este oapte /olosi\i u u !ue t. *2imptomele conjuctivitelor cau)ate de germeni se intensific[ atunci c!nd ochii sunt &nchi$i. Aceasta este e%plica\ia c[ o conjuctivit[ v[ sup[r[, mai mult peste noapte dec!t atunci c!nd sunte\i trea)*, preci)ea)[ dr. ;etersen. (l sugerea)[ ca &nainte de a merge &n pat s[ aplica\i &n jurul ochilor un unguent cu anti'iotice prescris de medic, &mpidic!nd astfel formarea crustelor. =nguente o'i$nuite pentru ochi se g[sesc de v!n)are f[r[ re\et[ la farmacii, spune dr. Amiel, $i pot fi utili)ate &n ca) c[ oftamologul aprecia)[ c[ nu ave\i nevoie de un unguent cu anti'iotice.

!nd s[ apela\i la medic

"onjuctivita este o problem[ u#or de tratat, care de obicei dispare de la sine dup[ 1 s[pt[m`n[. <otu#7, ar trebui s[ evita\i adoptarea atitudinii de tipul )a#tept s[ v[d ce se @nt`mpl[). Apela\i la medic dac[3 dup[ 5 zile infec\ia merge spre r[u, nu spre bine4 ave\i unul sau ambii oc&i ro#ii, la care se adaug[ o durere persistent[, tulbur[ri de vedere #iHsau o scurgere abundant[ de culoare galben[ sau verzuie4 @nro#irea este cauzat[ de o leziune a oc&iului. 7nfec\iile pot p[trunde @n oc&i dac[ v a\i zg`riat cornea duc`nd la o ulcera\ie, la pierderea vederii sau c&iar a oc&iului, avertizeaz[ oftamologul pediatru Gobert $etersen. <otu#i, infec\iile corneene nu sunt declan#ate @ntotdeauna de leziuni. Cneori virus Ferpes simple!, provenind de la o infec\ie &erpetic[ din gur[, este r[sp`ndit atunci c`nd va atinge\i oc&iul4 v[ sim\i\i oc&ii plini de nisip #i mai usca\i dec`t @n mod normal. Acestea pot fi uneori simptome associate unor st[ri patologice generalizate, ca artrita reumatoid[, sarcoidoza #i limfomul.

"eacuri din c[mar[

<G

Gece ca un )"astravetele poate face minuni @mpotriva m`nc[rimilor de oc&i), spune medicul de familie *tep&en Amiel. <[ia\i feliu\e sub\iri dintr un castravete p[strat la frigider, pune\i le pe fiecare oc&i #i l[sa\i le s[ ac\ioneze c`teva minute.

CONS9I+A;IE
18 solu\ii pentru o problem[ banal[ +!\i dintre noi nu sufer[ de constipa\ie o dat[ pe lun[ sau mai desK -eprinderile colonului constituie adesea su'iect de umor, dar constipa\ia nu e o glum[ pentru cei suferin)i. 2e pare c[ femeile sufer[ de constipa\ie &n num[r mai mare dec!t '[r'a\ii, iar persoanele v!rstnice mai mult dec!t cele tinere. +onstipa\ia poate produce disconfort $i 'alonare $i v[ poate face s[ v[ sim\i\i greoi $i nefericit. (%ist[ multe ca)uri ale constipa\iei, &ntre care se num[r[ lipsa de fi're din diet[, un consum insificient de lichide, stresul, unele medicamente, lipsa de e%erci\iu fi)ic $i deprinderile proaste ale colonului, spune geriatrul ;aul Iousseau. Bom arunca o privire asupra tuturor acestor factori $i v[ vom sugera modalit[\ile de remediere a situa\iei. Sta%ili\i da&* @ t"8ade2*" su te\i &o stipat . 2untem frecvent 'om'arda\i cu reclame pentru la%ative, care ne dau impresia c[ o defecare )ilnic[ este vital[ pentru o stare 'un[ a s[n[t[\ii. -ar nu e chiar a$a, spune 6arvin 2chuster, specialist &n 'oli digestive. 6ulte personae cred c[ sunt constipate, c!nd de fapt e vor'a de altceva. 0n realitate, necesitatea de a defeca difer[ mult de la o persoan[ la alta. ;entru unii dintre noi a defeca de < ori pe )i este ceva normalH al\ii o fac de < ori pe s[pt[m!n[. A#usta\i82* &o sumul de li&=ide 1I /i%"e . 2peciali$tii sunt de p[rere c[ primul lucru pe care ar tre'ui s[-l face\i dac[ sunte\i constipat este s[ v[ verifica\i dieta. Alimentele din prima linie de lupt[ &mpotriva constipa\iei sunt fi'rele din fructe, vegetale, fasole $i alte leguminoase, precum $i lichidele - esen\iale pentru muierea scaunelor $i &naintarea lor prin colon. -e c!t de multe lichide $i fi're avem nevoieK 2[ &ncepem cu lichidele. 6inimum @ pahare, prefera'il G, ar tre'ui s[ fac[ parte din dieta )ilnic[ a oric[rui adult, preci)ea)[ nutri\ionista ;atricia 3arper. +hiar dac[ orice lichid are success, &el mai %u este apa, spune ea. Co suma\i mult mai multe /i%"e . Ia\ia )ilnic[ de fi're recomandat[ unui adult este de 1G g, dar majoritatea persoanelor consum[ su' acest 'arem, prefer!nd fi'relor proteinele $i gr[simile. Dar dac[ suferi\i de constipa\ie, re\ine\i c[ ar tre'ui s[ consuma\i chiar mai mult - p!n[ la <? g de fi're pe )i, sugerea)[ ;atricia 3arper. +erealele, fructele $i vegetalele sunt cele mai 'une surse de fi're. Nu este greu s[ m[ri\i ra\ia de fi're dac[ alege\i &n mod chi')uit alimentele. 8a micul dejun, un castron cu t[r!\e de cereale poate oferi apro%imativ 1< g de fi're, iar alte alimente 'ogate &n fi're sunt fasolea uscat[ g[tit[, prunele uscate, smochinele, stafidele, floricelele de porum', ov[)ul, perele $i nucile. ;ute\i 'eneficia de cereale integrale consum!nd p!ine integral[ $i paste din f[in[ integral[ "e%ist[ chiar $i p!ine al'[ 'ogat[ &n fi're, care le place foarte mult
<L

copiilor>#. 1otu$i, v[ averti)[m c[ este necesar s[ cre$te\i treptat consumul de fi're pentru a evita 'alonarea $i eliminarea de ga)e. 6ulte persoane nu tolerea)[ t[r!\ele $i se 'alonea)[ chiar dac[ le introduc treptat &n diet[. 0nlocui\i t[r!\ele, dac[ v[ fac r[u, cu alte alimente 'ogate &n fi're. +*st"a\i &a alte" ati2* pla tele medi&i ale . *Nu e de mirare ca omul s[ fie constipat*, constat[ clinicianul fitoterapeut -ouglas 2char. *+reaturi ca p[s[relele $i aricii nu sufer[ de acest[ pro'lem[, dar nici nu m[n!nc[ alimente prelucrate>* +el mai frecvent, pro'lema noastr[ &$i are r[d[cinile &n nutri\ia defectuoas[ $i poate fi corectat[ prin schim'area dietei. *Iegula mea este: &nt!i dieta, apoi remediile din plante*, spune 2char. +onsidera\i remediile din plante drept *un medicament &n ca)ul cri)ei de constipa\ie*, nu o hran[ )ilnic[. 0n ca)urile oca)ionale de constipa\ie sunt foarte eficiente p[p[dia, macri$ul gal'en $i p[st[ile de siminichie. +ump[ra\i\i-le din maga)inele speciali)ate $i urma\i instruc\iunile de pe etichet[. 5*&e\i82* timp pe t"u e,e"&i\ii /i3i&e. (%erci\iul fi)ic nu este 'enefic doar pentru inim[, ci $i pentru intestine. 0n general, e%erci\iile fi)ice practicate cu regularitate tind s[ com'at[ constipa\ia, deoarece mi$c[ mai repede alimentele prin intestin, spune (d4ard (ichner, specialist &n efectele e%erci\iilor fi)ice asupra corpului omenesc. 5a&e\i o plim%a"e. .rice form[ de e%erci\iu fi)ic efectuat cu regularitate \inte$te ameliorarea constipa\iei, dar e%erci\iul cel mai frecvent men\ionat de speciali$ti este mersul pe jos. 6ersul pe jos este deose'it de folositor pentru femeile &ns[rcinate, multe dintre ele confrunt!ndu-se cu pro'lema constipa\iei deoarece organel interne sunt comprimante, fiind nevoite s[ se adapte)e la de)voltarea f[tului. .ricine, inclusive viitoarele mame, ar tre'ui s[ fac[ )ilnic o plim'are de 2?-<? de minute, sugerea)[ o'stetricianul 8e4is 1o4nsend, &ns[ femeile &ns[rcinate nu tre'uie s[ ajung[ s[ g!f!ie &n timpul plim'[rii. Dep"i de\i oi o%i&eiu"i. 0n via\[, mul\i dintre noi s-au &nv[\at s[ mearg[ la toalet[ nu atunci c!nd o cere organismul, ci atunci c!nd ni se pare mai potrivit. 1otu$i, ne\in!nd seama de nevoia imperioas[ de a defeca pute\i ajunge la constipa\ie. Nu este niciodat[ prea t!r)iu pentru a v[ schim'a &n 'ine o'iceiurile de defecare, consider[ dr. 2chuster. *+el mai firesc moment de a merge la 5+ este dup[ o mas[*, adaug[ el. A$a c[ &n fiecare )i, dup[ ce a\i luat masa, a$e)a\i-v[ pe closet 1? minute. +u timpul, spune dr. 2chuster, colonul &$i va crea refle%ul de a ac\iona a$a cum i-a h[r[)it natura. Lua\i8o mai u1u"el. 0n momentele c!nd sunte\i speriat sau tensionat vi se usuc[ gura, inima 'ate mai repede, iar intestinele vi se 'lochea)[.*Aceast[ reac\ie face parte din mecanismul OOlupt[ sau fugiPP*, remarc[ medical de familie Mohn 8a4der. -ac[ presupune\i c[ tensiunea nervoas[ este cau)a constipa\iei, face\iv[ timp s[ v[ rela%a\i, poate ascult!nd casete speciale pentru rela%are. R4de\i &u toat* /ii \a. ;oate p[rea ridicol, dar un r!s la care particip[ $i p!ntecul poate ajuta la re)olvarea constipa\iei. (l are efectul unui masaj aplicat intestinelor, ceea ce poate stimula digestia $i constituie un mijloc minunat de &ndep[rtare a stresului, spune Alison +rane, specialist[ &n terapia prin r!s.
C?

# &e"&a\i s* e2ita\i ta%letele la,ati2e. 8a%ativele de sinte)[ fac adesea ceea ce le este destinat s[ fac[, dar $i creea)[ e%trem de u$or dependen\[, averti)ea)[ dr. Iousseau. -ac[ lua\i prea multe $i intestinal s-a o'i$nuit cu ele, atunci constipa\ia se poate agrava. +!nd ar tre'ui luate la%ativele chimiceK *Aproape niciodat[*, consider[ el. Nu toate la,ati2ele su t la /el. 8a majoritatea farmaciilor, al[turi de la%ativele de sinte)[, ve\i g[si $i o alt[ categorie de la%ati%e, etichetate adesea drept la%ative *naturale* sau *vegetale*, al c[ror ingredient &l constituie semin\ele de ps/llium, plant[ cunoscut[ $i su' denumirea de ispaghula. Acest tip de la%ativ este o form[ superconcentrat[ de fi're, care spre deose'ire de la%ative chimice, nu creea)[ dependen\[ $D &n general nu pre)int[ riscuri, chiar dac[ este luat perioade mari de timp, spune dr. Iousseau. (l su'linia)[ totu$i c[ acest tip de la%ativ ar tre'ui luat cu mult[ ap[ "citi\i instruc\iunile de pe am'alaj#, altmiteri &n intestin particulele lui se lipesc una cu alta. # &e"&a\i "e\eta spe&ial* a u ui medi& . 8a%ativele pe 'a)[ de ps/llium pot fi costisitoare. A$a c[ prepara\i-le singur cump[r!nd semin\e de ps/llium de la un maga)in speciali)at. 6[cina\i 2 p[r\i ps/llium cu 1 parte semin\e de in $i 1 parte t[r!\e de ov[)$ care de asemenea se g[sesc &n astfel de maga)ine > ;repara\i din ele un terci e%trem de 'ogat &n fi're. *Amesteca\i ingredientele cu ap[ $i lua\i pu\in din acest terci &n fiecare sear[ la ora L* recomand[ dr. 8a4der. Ve"i/i&a\i lista de medi&ame te 1i suplime te pe &a"e s* le lua\i . =nele medicamente pot provoca sau pot e%arcer'a constipa\ia, spune dr. Ioousseau. 0nainte incrimina\ii o'i$nui\i se numer[ antiacidele con\in!nd aluminiu sau calciu, antihistaminicele, anumite medicamente recomandate &n ;arEinson, suplimentele de calciu, codeine sau analge)icele pe 'a)[ de morfin[, fenotia)inele "un grup de tranchili)ante#, sedativele $i antidepresivele triciclice "ca imipramina $i despramina#. -ac[ o'serva\i c[ medicamentele prescrise v[ constip[, nu opri\i administrarea lor &nainte de a v[ sf[tui medical de familie. 5e"i\i82* de a umite alime te. =n aliment poate constipa o persoan[, dar nu $i alta. 8aptele, de e%emplu, poate fi e%trem de constipant pentru unii, &n timp ce altora le poate provoca diaree. $limentele care au tendin\a s[ produc[ ga.e, precum fasolea, conopida ]i var.a, pot constitui o pro1lem[ pentru o persoan[ a c[rei constipa\ie este o component[ a sindromului de colon irita1il. Ar tre'ui s[ v[ g!ndi\i c[ suferi\i de acest sindrom $i s[ evita\i alimentele produc[toare de ga)e dac[ este vor'a de constipa\ie varia'il[, care alternea)[ cu diareea, &n ca) c[ scaunul este &n mod frecvent nelegat $D dac[ oca)ional ave\i mucus &n scaun. Nu v[ pune\i singur diagnosticul de sindrom de colon irita'il dac[ a\i trecut de C? de ani $i aceste simptome au ap[rut acum pentru prima oar[, dup[ cum nu presupune\i niciodat[ c[ este vor'a de acest sindrom dac[ &n scaun apar s!nge $i mucus. "v. 2indrom de colon irita'il#. Nu /o"\a\i e2a&aua"ea s&au ului. Nu se recomand[ for\area mi$c[rii colonului. Iisca\i s[ favori)a\i formarea hemoroi)ilor $i a fisurilor anale, care sunt dureroase $i pot s[ v[ agrave)e constipa\ia, &ngust!nd deschiderea anal[. (%ist[ $i riscul cre$terii tensiunii arteriale $i al &ncetinirii ritmului cardiac, ceea ce poate fi periculos, chiar fatal &ndeose'i &n ca)ul v!rstnicilor.
C1

C*uta\i$ di &4 d @ &4 d$ o u1u"a"e "apid* . -ac[ v[ sim\i\i foarte r[u, nimic nu ac\ionea)[ mai rapid dec!t un supo)itor pentru a v[ pune colonul &n mi$care. ;entru u) oca)ional, nu este nici o pro'lem[, spune dr. Iousseau. -ar nu le folosi\i prea des, altminteri risca\i s[ v[ lenevi\i colonul, e%acer'!ndu-v[ pro'lema constipa\iei. Alege\i un supo)itor cu glicerin[, nu altele, care con\in su'stan\e chimice agresive.

!nd s[ apela\i la medic

%e obicei constipa\ia nu este o problem[ alarmant[. I modificare a obiceiurilor de defecare @n direc\ia constipa\iei este de regul[ mai pu\in important[ dec`t cea @n direc\ia diareei, mai ales la persoanele v`rstnice. <otu#i, ar trebui s[ merge\i la medic dac[ simptomele sunt grave sau dac[ v[ fac neputincios, dac[ dureaz[ mai mult de , s[pt[m`ni sau dac[ remarca\i prezen\a s`ngelui @n scaun. %e#i se @nt`mpl[ rar, constipa\ia poate fi un semnal al unei boli de baz[ mai grave, ca &ipotiroidia, depresia, cancerul de rect sau de colon. Ar trebui s[ v[ adresa\i medicului #i atunci c`nd constipa\ia este @nso\it[ de balonarea abdomenului, ceea ce poate indica o ocluzie intestinal[.

DIAREE
', de strategii de a o trata 0n trecut, c!nd cineva avea diaree, medicii prescriau imediat un medicament antidiareic. Ast[)i, ei consider[ c[ atitudinea adecvat[ este s[ la$D diareea s[-$D urme)e cursul. *-iareea acut[ este unul dintre cele mai 'une mecanisme de ap[rare ale organismului*, consider[ cercet[toarea 8/nn 6c Farland. *(a repre)int[ modalitatea organismului de a &ndep[rta ceva d[un[tor din interiorul lui.* ;oate c[ aceast[ concep\ie nu reu$e$te s[ v[ fac[ s[ v[ sim\i\i neap[rat mai 'ine, dar ea e%plic[ de ce medicii de a)i prefer[ s[ lase diareea s[-$i fac[ mendrele &n loc s[ &ncerce s[ &ncerce s[ opreasc[ aceast[ 'oal[ enervant[, dar din fericire de scurt[ durat[. *+!nd un pacient are diaree acut[ nu recomand medica\ie antidiareic[ dec!t dac[ tre'uie neap[rat \inut[ su' control, cum ar fi &mprejurarea c[ nu pute\i rata o &ntrunire foarte important[*, spune -avid 8ie'erman, gastroenterolog. *Altminteri, cred c[ purga\ia este pro'a'il 'enefic[ $i ajut[ la gr['irea vindec[rii.*
C2

-in aceast[ perspectiv[, majoritatea sugestiilor sunt destinate s[ v[ ajute s[ re)ista\i disconfortului creat de o diaree $i s[ duc[ la o vindecare rapid[, mai cur!nd dec!t s[ &ncerce s[ st[vileasc[ cursul unui episod diareic $i s[ ri$te prelungirea 'olii. E,ist* 2"eo le!*tu"* &u lapteleC . cau)[ major[ a diareei este intoleran\a la lacto)[, un )ah[r care se g[se$te &n lapte $i &n alte produse lactate, e%plic[ 5illiam +he/, specialist &n tul'ur[ri digestive. Aceast[ intoleran\[ este foarte des &nt!lnit[ &n r!ndul persoanelor de origine african[, asiatic[ sau din .rientul 6ijlociu, care &n propor\ie de apro%imativ A5 la sut[ pre)int[ un anumit grad de intoleran\[ la lacto)[. *Dntoleran\a la lacto)[ poate de'uta &n copil[rie ori la aldul\i poate ap[rea 'rusc. * ( foarte posi'il ca &ntr-o )i s[ 'e\i lapte ca de o'icei $i imediat s[ constata\i apari\ia ga)elor, durerii $i a diareii. Dntoleran\a temporar[ la lacto)[ poate fi consecin\a unei cri)e de gastroenterit[, a unei infec\ii cu para)i\i intestinali sau unei lipsei de fier din diet[. 1ratamentul const[ &n evitarea alimentelor care con\in lacto)[, ceea ce &nseamn[ majoritatea produselor lactate, &n afar[ de iaurt "&n care lacto)a a suferit deja procesul de fermentare#, unele 'r!n)eturi maturate $i produsele lactate pe a c[ror etichet[ este men\ionat c[ nu con\in lacto)[. 8aptele gras este mai 'ine tolerat dec!t laptele degresat sau semidegresat. -in fericire, aceasta poate fi o m[sur[ temporar[, p!n[ c!nd tractul digestive &$i recap[t[ capacitatea de a digera lacto)a. E/e&tua\i testul de tole"a \*. -at[ fiind leg[tura dintre intoleran\[ la lacto)[ $i diaree, precum $i posi'ilitatea ca aceasta s[ se manifeste pe nea$teptate, cum pute\i fi sigur c[ produsele lactate sunt vinovate de nepl[cerile digestiveK Aplic!nd metoda test[rii prin e%cludere> 0ncepe\i prin a v[ a'\ine de la consumul produselor din lapte timp de 1-2 s[pt[m!ni $i vede\i ce se &nt!mpl[, v[ sf[tuie$te dr. 8ie'erman. -ac[ lucrurile merg 'ine, ad[uga\i treptat &n diet[ produse din lapte, $tiind c[ la un moment dat pute\i atinge un nivel la care simptomele intoleran\ei revin. -e &ndat[ ce a\i identificat acest nivel, pute\i evita diareea indus[ de lacto)[ m!nc!nd mai pu\ine produse lactate. E,ami a\i lista medi&ame telo" pe &a"e le lua\i. Antiacidele con\in!nd magne)iu $i trisilicatul de magne)iu repre)int[ cau)e frecvente ale diareei, e%plic[ medicul de familie 2tephen Amiel. (le &mpiedic[ rea'sor'\ia apei de c[tre intestine, f[c!nd scaunul moale $i apos. -ac[ ave\i nevoie de un antiacid, folosi\i unul con\in!nd hidro%id de aluminiu, recomand[ dr. Amiel. Farmacista 2ue 8ivingston sugerea)[ s[ &ncerca\i cu ta'lete sau cu suspensii con\in!nd hidro%id de aluminiu ori car'onat 'asic de 'ismut: *(ste mai pu\in pro'a'il ca acestea s[ provoace diareea*, spune ea, *dar, e adev[rat, sunt $i mai pu\in eficiente.* 0ntre alte medicamente care pot avea ca reac\ii secundare diareea figurea)[ anti'ioticele $i unele su'stan\e de 'a)[ precum chinidina, metformina, omepra)olul $i colchicina. +onsulta\i-v[ cu medicul dac[ presupune\i c[ acestea sau oricare alt medicament poate constitui cau)a pro'lemelor. -ac[ face\i diaree c!nd lua\i un la%ativ pentru a com'ate constipa\ia, vor'i\i-D medicului despre o eventual[ modificare a do)ei sau administrarea unui preparat mai pu\in agresiv. .ca)ional, persoanele care de o'icei sunt e%trem de constipate fac o diaree a$anumit[ *fals[*, deose'it de a'undant[, cu scaune frecvente, greu de st[p!nit $i apoase, care trec nest!njenite. Aceast[ situa\ie poate necesita o clism[.
C<

:i do)ele mari de vitamina + pot fi cau)a diareei. .rice cantitate peste cele @? mg recomandate ca do)[ )ilnic[ poate cau)a diaree unor personae, dar majoritatea support[ $i peste 2??? mg dac[ sunt reparti)ate pe parcursul &ntregii )ile. U"ma\i o diet* *t"a spa"e t**.*0ncepe\i cu o diet[ cu lichide limpe)i*, spune dr. +he/. *;rin lichid limpede &n\eleg sup[ de pui, aspic $i alte alimente lichide sau solide prin care se poate vedea.* 8ichidul limpede ajut[ tractul digestive s[ se odihneasc[ &n timpul diareei, mai cur!nd dec!t s[ for\e)e organismul s[ fac[ mai mult dec!t poate. -up[ ce v-a\i testat organismul cu supe $i aspicuri, pute\i introduce treptat &n diet[ ore), 'anane, piure de m[r sau iaurt, pe m[sur[ ce simptomele scad &n intensitate. 8aptele de mam[ constituie o e%cep\ie de la regula lichidelor transparente: dac[ 'e'elu$ul are diaree, ar tre'ui s[ continua\i al[ptarea, supliment!ndu-i dieta cu o solu\ie de gluco)[7electroli\i, desigur numai cu avi)ul medicul. Me \i e\i apo"tul de li&=ide. -e fapt nu are nici o importan\[ dac[ m!nca\i sau nu, spune dr. 6cFarland. (ste mult mai important s[ consuma\i o cantitate mare de lichide. -e$i multe personae nu prea sunt dispuse s[ 'ea mari cantit[\i de lichide &n timpul episoadelor diareice, to\i speciali$tii sunt de p[rere c[ o cre$tere a aportului de lichide este vital[ pentru a evita deshidratarea. 8ichidele care con\in sare $i mici cantit[\i de )ah[r sunt deose'it de 'enefice, deoarece ajut[ organismul s[ &nlocuiasc[ mineralele $i gluco)a pierdute &n timpul diareii. =n lichid foarte 'un pentru rehidratare poate fi preparat u$or ad[ug!nd la 1 l de ap[ fiart[ $i r[cit[ 1 linguri\[ de )ah[r $i 1 praf de sare de 'uc[t[rie. =n amestec mai comple%, dar mai 'un la gust, poate fi o'\inut ad[ug!nd Q de linguri\[ de miere $i 1 praf de sare la 25? ml de suc limpede de fructe. Amesteca\i 'ine $i 'e\i des din acest lichid. +opiii mai mari $i adul\ii prefer[ '[uturile &m'uteliate. +ump[ra\i '[uturi nedietetice "ave\i nevoie de )ah[r# $i l[sa\i sticle descoperite pentru a permite ga)ului car'onic s[ ias[.* a)ul poate spori caracterul e%plo)iv al unei situa\ii $i a$a delicate*, remarc[ dr.+learfield. 2au, $i mai 'ine, cump[ra\i de la farmacie plicule\ele speciale care con\in o com'ina\ie echili'rat[ de gluco)[ $i electroli\i pentru a &nlocui su'stan\ele pierdute de organism. E2ita\i a&este alime te. -e$i m!ncatul poate s[ nu fie la fel de important ca '[utul pentru stoparea diareei, unele alimente ar tre'ui totu$i evitate. (vident, &ntre acestea se numer[ fasolea $i diversele variet[\i de var)[. Alte alimente care con\in mari cantit[\i de car'ohidrata\i ce se a'sor' greu pot agrava diareea. ;e o list[ scurt[ pot fi enumerate: p!inea, pastele f[inoase, alte produse din f[in[, merele, perele, piersicile $i prunele, porum'ul, ov[)ul, cartofii $i t[r!\ele prelucrate. Dar &n ca) c[ ave\i fante)ia c[ o &nghe\at[ v-ar lini$ti, speciali$tii sunt unanim de accord c[ &n timpul unui episod diareic ar tre'ui evitate produsele lactate "cu e%cep\ia iaurtului#. +hiar dac[ produsele din lapte nu declan$ea)[ diareea, ele tind s[ o agrave)e. Sta\i depa"te de %u&*t*"ie. -ac[ tot suntem la capitolul m!ncare, nici un mem'ru al familiei care are diaree nu ar tre'ui s[ prepare hrana pentru celelalte din gospod[rie p!n[ c!nd diareea nu cedea)[. 2p[larea atent[ a m!inilor &mpiedic[ r[sp!ndirea infec\iei.
CC

6ot[3 -ac[ serviciul dvs. v[ o'lig[ la contactul cu un num[r mare de personae sau necesit[ manipular4ea de alimente, reglement[rile sanitare $i de igien[ pot prevedea s[ nu presta\i aceste activit[\i p!n[ c!nd simptomele diareei nu cedea)[ complet. -iareea poate fi urmarea unei to%iinfec\ii alimentare cu 'acteria salmonea. -ac[ manipula\i alimente, medicul tre'uie s[ v[ teste)e scaunele. Ba tre'ui s[ fie &n$tiin\ate institu\iile de s[n[tate pu'lic[ $i acestea vor dispune retestarea at!t a dvs. "chiar dac[ v[ sim\i\i mai 'ine#, c!t $i a persoanelor cu care intra\i mai des &n contact. ( de &n\eles c[ retestarea se va face anterior revenirii la lucru. U medi&ame t pe t"u &a3u"i de u"!e \* . 2peciali$tii sus\in c[ cea mai 'un[ strategie este de a l[sa diareea s[ &$i urme)e cursul. 1otu$i, dac[ ave\i a'solut[ nevoie s[ merge\i undeva $i s[ \ine\i diareea su' control at!ta vreme c!t v[ afla\i acolo, un produs ce con\ine loperamid[ $i se vinde f[r[ re\et[ este, pro'a'il, o solu\ie. *8operamida este foarte eficient[*, spune dr. +learfield. *(a ac\ionea)[ prin amor\irea intestinelor, &mpiedic!nd astfel &naintarea materiilor fecale.* ;rodusele pe 'a)[ de pectin[ pot fi luate doar &n ca) de diaree u$oar[. .4 di\i82* %i e. 2u'stan\a ca pectina, ta'lete con\in!nd 'acterii 'enefice precum 8acto'ac/llus acidophilus, pul'erea de ro$cove, or)ul, 'ananele, $vai\erul $i o mul\ime de alimente $i de '[uturi e%otice, ca $i alte remedii populare sunt folosite frecvent &n tratarea diareei. *(le ac\ionea)[ leg!nd con\inutul intestinelor $i &ncetinesc evolu\ia diareei*, e%plic[ dr. 6cFarland. -ar, dup[ opinia lui, nu de acest lucru ave\i nevoie, fiindc[ nu face\i dec!t s[ prelungi\i r[m!nerea &n organism a factorului nociv. 5i\i ate t @ 2a&a \*. . modalitate de a v[ strica vacan\a este s[ contracta\i *diareea c[l[torului*. Dat[ c!teva sugestii pentru a evita aceast[ situa\ie. (vita\i vegetalele crude, &ndeose'i salatele, fructele care nu pot fi decojite, carnea insuficient prelucrat[ termic, crustaceele crude, cu'ururile de ghea\[ $i '[uturile preparate cu ap[ con\in!nd impurit[\i "ad[ugarea de alcool la '[uturi nu va omor& germenii nocivi#. Asigura\i-v[ c[ vesela $i tac!murile restaurantului unde lua\i masa au fost sp[late cu ap[ purificat[. Je\i numai ap[ car'onat[ $i &m'uteliat[ la sticle sau &n cutii metalice. 2p[la\i cu ap[ purificat[ partea recipientului care v[ atinge gura. Fier'erea apei <-5 minute o purific[ &ntr-o oarecare m[sur[, dar mai este nevoie s[ ad[uga\i ta'lete speciale pentru purificarea ei. Je\i '[uturi acidulate precum cola $i sucul de portocale. Acestea &mpiedic[ multiplicarea 'acteriei (scherichia coli, r[spun)[toare de cele mai multe deranjamente digestive, 0nainte de e%cursie 'e\i lapte sau m!nca\i iaurt cu acidophilus. +oloniile de 'acterii folositoare instalate &n tractul digestive &nainte de vacan\[ $i r[mase acolo &n timpul acesteia vor diminua posi'ilitatea unei inva)ii 'acteriene ostile. Ate \ie la a ti&o &ep\io ale. -ac[ ave\i o diaree serioas[, nu pute\i s[ v[ 'i)ui\i pe faptul c[ anticoncep\ionalul a fost a'sor'it de organism &n cantit[\i suficiente.

C5

-e accea, ar tre'ui s[ lua\i precau\ii suplimentare &n timpul refacerii $i &nc[ o s[pt[m!n[ dup[. -ac[ v[rs[turile $i diareea apar &n perioada ultimelor A ta'lete din 'listerul cu pilule, ar tre'ui s[ omite\i urm[torul interval de pau)[.

!nd s[ apela\i la medic

+n mod normal, diareea ar trebui s[ v[ lase @ntruc`tva vl[guit. <otu#i, la bebelu#i #i la copiii mici, la persoanele v`rstnice sau la cele deja bolnave #i des&idratate din cauza altei afec\iuni, diareea acut[ poate fi deosebit de periculoase #7 necesit[ @ngrijire medical[ prompt[. Ajutorul medical este necesar #i dac[ diareea nu cedeaz[ @n decurs de 1 ' zile, dac[ este @nso\it[ de febr[ #i crampe abdominale puternice ori dac[ apare pe fondul unei erup\ii, al unui icter =@ng[lbenirea pielii #i a albului oc&ilor> sau al unei sl[biciuni e!treme. %ac[ observa\i s`nge, puroi sau mucus @n scaun, apela\i urgent la medic. )"el mai imediat #i frecvent risc asociat cu diareea acut[ este des&idratarea), spune gastroenterologul Farris "learfield. )A#adar, dac[ o persoan[ trece printr un episod major de diaree #i refuz[ orice aliment sau b[utur[, situa\ia ar trebui considerat[ urgen\[ medical[.) "&iar dac[ diareea nu este prea grav[, o modificare a obiceiurilor de defecare @n sensul apari\iei unor scaune mai dese #7 mai dese #i mai pu\in @nc&egate ar trebui investigat dac[ dureaz[ mai mult de 8 s[pt[m`ni. $oate s[ e!iste o e!plica\ie simpl[, cum ar fi o modificare a dietei sau o infec\ie digestiv[, dar uneori poate fi primul semn al unui cancer de colon. *(iareea c[l[torului * G[zbunarea lui Montezuma, p`ntec de %el&i, cufureal[ de <iAi. 7ndiferent cum @7 spune\i, )diareea c[l[torului) poate s[ v[ strice dispozi\ia c&iar #i @n cea mai frumoas[ vacan\[. "ea mai obi#nuit[ cauz[ este bacteria -. coli. Acest microorganism foarte r[sp`ndit tr[ie#te @n mod normal @n intestinele noastre #i joac[ un rol @n digestie. %ar tipurile diferite de -. coli pot provoca diaree prin producerea unei to!ine care @mpiedic[ intestinele s[ absoarb[ apa consumat[ sub form[ de lic&ide #i &ran[. 7ar toat[ aceast[ to!in[ trebuie s[ ias[ din organism. 1acteriile din genurile s&igella #i salmonella pot provoca #i ele diareea, iar un num[r mic de cazuri sunt produse de rotavirusuri sau de parazitul numit giardia =lambia>. Modific[rile alimentare, oboseala, sc&imbarea fusului orar #i r[ul de altitudine au fost toate incriminate @n motivarea diareei c[l[torului, dar apro!imativ o jum[tate din cazuri r[m`n nee!plicate. -!ist[ modalit[\i de a v[ ajuta organismul s[ lupte. 7at[ ce v[ suger[m. 3e\i ap[. %e ce oare c`nd scaunele sunt @n cea mai mare parte apoase, cel mai important tratament este consumul unei @nsemnate cantit[\i de lic&ide adecvateM %eoarece din cauza des&idrat[rii prin pierderea de ap[ #i electroli\i a\i putea muri. )I cantitate important[ din apa pe care o @ngera\i va fi pompat[ direct c[tre celelalt cap[t), admite <&omas ;ossel, specialist @n to!icologie.) %ar ve\i ajunge la un punct unde v[ stabiliza\i #i @ncepe\i s[ re\ine\i lic&idele. %ac[ nu @nlocui\i lic&idele pierdute, a\i putea s[ v[ des&idrata\i @n decurs de numai '. de ore.)
C@

E9amina\i:v[ urina. "u c`t urina este mai @nc&is[ la culoare, cu at`t ave\i nevoie de mai multe lic&ide. Crina ar trebui s[ fie desc&is[ la culoare, galben pal. %ac[ urina @nc&is[ la culoare persist[, mai ales atunci c`nd scaunul este de culoare galben desc&is, trebuie s[ v[ face\i ne@nt`rziat analizele &epatice. 5olosi\i o solu\ie de re0idratare. I modalitate eficient[ de a v[ re&idrata este s[ apela\i la o solu\ie de re&idratare oral[. Aceste b[uturi con\in za&ar #i sare #i ajut[ la @nlocuirea electroli\ilor vitali pierdu\i prin diaree. %e asemenea, ajut[ intestinele s[ absoarb[ ap[. $licule\ele pentru re&idratare se v`nd f[r[ re\et[. *olu\ia de re&idratare se poate prepara #i @n cas[. $lte 1[uturi. %ac[ nu a\i reu#it s[ strecura\i @n bagaj plicule\e pentru re&idratare, be\i sucuri limpezi de fructe sau ceai slab, @ndulcit. 1[uturile neconcentrate @mbuteliate sunt #i ele foarte bune, dar agita\i le @nainte de a le bea, pentru a scoate acidul carbonic. ;ine\i:o din scurt. Cn medicament antidiareic con\in`nd pectin[ #i carbonat basic de bismut se vinde f[r[ re\et[ #7 poate fi aliatul c[l[torilor. -l d[ consisten\[ #i fermitate scaunelor #7 omoar[ bacteriile. 6u v[ @ngrijora\i dac[ limba #i scaunul direic devine negre3 este vorba de un effect secundar al carbonatului de bismut. "ua\i:o pe ocolite. 5a!ativele bazate pe fibre naturale destinate rezolv[rii constipa\iei ajut[ #i @n diaree. Cnele pot absorbi o cantitate de ap[ represent`nd de 8( de ori greutatea lor, @n acest fel form`nd un gel @n intestine. +nc[ se mai poate s[ elimina\i ap[, dar nu tot at`t de des. 5ace\i o anali.[. %ac[ simptomele persist[ la @ntoarcerea acas[, va trebui f[cut un e!amen coprologic. 0[r[ tratament, bacteriile #i parazi\ii pot r[m`ne luni de zile suveniruri nedorite ale vacan\ei.

CA

DIVER9ICULO7{
', de te&nici de auto@ngrijire -iverticulo)a este specific[ popula\iei v!rstnice. (a afectea)[ apro%imativ o jum[tate din popula\ia trecut[ de @? de ani $i aproape orice persoan[ trecut[ de G? de ani. Joala este asociat[ cu dieta s[rac[ &n fi're, tipic[ societ[\ii moderne, iar inciden\a ei este &n mod corespun)[tor mai mic[ la vegetarieni, care m[n!nc[ fi're mai multe dec!t consumatorii de carne. -iverticulo)a este caracteri)at[ prin pre)en\a unor ciorchini sau s[cule\i "diverticuli# &n peretele e%terior al colonului. Ace$tia se v[d numai la radioscopie, $i multe personae nici m[car nu $tiu de e%isten\a lor, spune nutri\ionistul 2amuel 9lein. -ac[ diverticulii v[ dau simptome cum ar fi modificarea o'iceiurilor de defecare, durere a'dominal[ sau s!ngerare rectal[, atunci suferi\i de 'oal[ diverticular[. Apro%imativ 1? la sut[ dintre cei care au diverticulo)[ vor face diverticulit[, o inflama\ie dureroas[ care poate deveni grav[. A$adar, dac[ ave\i diverticulo)[, nu &nseamn[ c[ ve\i avea dureri mari sau c[ ve\i sta &n spital. ;ute\i s[ v[ asuma\i un rol activ &n tratarea $i prevenirea diverticulo)ei, evit!nd &n acest fel eventuale suferin\e ale unei diverticulite. Dat[ sugestiile speciali$tilor. M4 &a\i mai multe /i%"e. *-iverticulo)a a ap[rut &n urma consumului e%cesiv de alimente rafinate - alimente s[race &n fi're*, e%plic[ proctologul ;aul 5illiamson. ;u\ine persoane pot sus\ine c[ m[n!nc[ )ilnic cele 1G g de fi're recomandate de nutri\ioni$ti. Fi'rele contri'uie la reducerea presiunii e%ercitate asupra colonului, pe care &l ajut[ s[ se dilate atunci c!nd elimin[ fecalele. Fi'rele au $i rolul de a re\ine apa &n scaun, f[c!nd mi$c[rile colonului mai 'l!nde $i mai line. ;!inea integral[ $i t[r!\ele de cereale sunt surse e%celente de su'stan\e de &nc[rc[tur[, care se pare c[ repre)int[ cel mai efficient tip de fi'r[ pentru prevenirea diverticulo)ei. B[ suger[m s[ ad[uga\i s[ ad[uga\i t[r!\e &n supe sau &n m!nc[rurile &n['u$ite. Begetalele $i fructele sunt cele mai 'une surse de fi're, de$i sucurile de fi're a'ia dac[ au urme de fi're - a$a c[ mai 'ine m!nca\i un m[r dec!t s[ 'e\i sucul f[cut din el. M4 &a\i &u mode"a\ie alime te "a/i ate. Acesta este un sfat 'un pentru s[n[tate &n general, dar el se aplic[ $i la tratarea diverticulo)ei. -ac[ m!nca\i o mul\ime de alimente rafinate, s[race &n fi're, spune dr.9lein, nu va mai r[m!ne loc pentru alimentele 'ogate &n fi're. Nu 2* /e"i\i de alime tele &u semi \e. ;!n[ de cur!nd mul\i medici &$i sf[tuiau pacien\ii s[ evite tomatele, c[p$unele $i alte alimente cu semin\e mici. (i credeau c[ semin\ele s-ar depune &n diverticuli $i ar declan$a inflama\ia. -ar cercet[rile au ar[tat c[ nu e%ist[ nici o dovad[ care s[ sus\in[ inter)icerea consumului acestora, iar
CG

nutri\ioni$tii su'linia)[ chiar c[ multe asemenea alimente constituie chiar surse 'une de fi're. C"e1te\i t"eptat &o sumul de /i%"e. Acorda\i-v[ @-G s[pt[m!ni pentru constituirea treptat[ a aportului )ilnic de <? g de fi're, sugerea)[ dr. 9lein. *( nevoie de timp pentru ca sistemul digestive s[ se adapte)e*. Be\i trece pro'a'il &n primele G s[pt[m!ni prin perioade de 'alonare $i intestinale, spune 6arvin 2chuster, specialist &n tul'ur[ri digestive. -ar cele mai multe personae dep[$esc cu 'ine aceast[ perioad[ de acomodoare. Nu /olosi\i supo3itoa"e. -e$i ofer[ o re)olvare rapid[ a constipa\iei, supo)itoarele nu constituie cea mai 'un[ op\iune pentru a stimula mi$c[rile colonului. *.rganismul poate deveni dependent de ele*, e%plic[ dr. 9lein, *$i ve\i intra &ntr-un cerc vicios cur!nd ve\i avea nevoie de tot mai multe supo)itoare* "v. +onstipa\ie#. 0e\i li&=ide di %el1u!. *Je\i )ilnic @-G pahare de ap[*, v[ sf[tuie$te dr. 9lein. 8ichidul este un partener important al fi'relor &n com'aterea constipa\iei, care este asociat[ cu diverticulo)a. *-ac[ v[ for\a\i prea mult s[ evacua\i scaunul*, spune dr. 2chuster, *face\i ca micii diverticuli s[ treac[ prin pere\ii musculari ai colonului.* Du&e\i82* la toalet* atu &i &4 d t"e%uie. -ac[ nu r[spunde\i la chemarea naturii, anihila\i ceea ce a\i reali)at ad[ug!nd dietei mai multe fi're $i lichide. Nu reprima\i necesitatea de a v[ pune colonul &n mi$care, v[ sf[tuie$te dr. 5illiamson. +"a&ti&a\i e,e"&i\iul /i3i&. (%erci\iile fi)ice nu fortific[ doar picioarele $i $oldurile, ci $i mu$chii colonului, ceea ce &nseamn[ c[ nu va mai tre'ui s[ v[ for\a\i at!t de mult pentru evacuarea scaunului, spune dr. 9lein. Calma\i du"e"ea &u &*ldu"*. ;entru a lini$ti sensi'ilitatea $i crampele, pune\i o compres[ cald[ pe partea st!ng[ a a'domenului. Nu /uma\i. -[un[tor &n at!t de multe moduri, fumatul poate agrava $i diverticulo)a, averti)ea)[ medicul de urgen\[ Al'ert 8auro. Co suma\i al&&ol &u mode"a\ie. Alcoolul '[ut cu modera\ie - 1-2 '[uturi pe )i rela%ea)[ colonul $i &ntruc!tva poate ameliora situa\ia, spune dr. 2chuster. E2ita\i &o/ei a. +afeaua, ciocolata, ceaiurile $i cola au fect iritant asupra colonului, spune dr. 5illiamson. C*uta\i tipa"ul de a&\iu e. Anumite alimente pot afecta o'iceiurile colonului sau pot cau)a scaune nelegate, remarc[ dr. 5illiamson. 0ncerca\i s[ indentifica\i respectivele alimente $i s[ le evita\i. Mai mode"at &u a al!e3i&ele. (vita\i a'u)ul de i'uprofen, un analgesic din familia medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Aceste medicamente inhi'[ prostaglandinele, aci)ii gra$i care protejea)[ celulele din tractul intestinal. (le mai pot provoca $i s!ngerarea diverticulilor. Analge)icele care con\in codein[ cau)ea)[ constipa\ie, a$a c[ tre'uie folosite cump[tate &n ca) c[ ave\i diverticulo)[. Folosirea cu regularitate a paracetamolului este $i ea asociat[ din ce &n ce mai mult cu simptomele de 'oal[ diverticular[. =n studiu efectuat pe mai mult de <5??? de '[r'a\i a eviden\iat faptul c[ acei su'iec\i care au luat medicamente antiinflamatorii nestroidiene sau paracetamol mai mult de 2 ori pe s[pt[m!n[ s-au confruntat cu un risc de dou[ ori mai mare de a face 'oala diferticular[, comparativ cu '[r'a\ii care le-au luat oca)ional.
CL

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ ve\i tr[i destul de mult, ave\i #anse s[ face\i diverticuloz[. "&iar dac[ lucrurile stau a#a, nu este obli&atoriu s[ face\i diverticulit[ o inflama\ie dureroas[, peten\ial grav[. %ar ar trebui s[ fi\i atent la semnalele de avertizare. 0ebra #i durerea puternic[ @n partea de jos st`nga a regiunii abdominale, sunt indicatori c[ diverticuloza a avansat spre diverticulit[, spune specialistul @n digestie Marvin *c&uster. Aceast[ sc&imbare nu ar trebui abordat[ cu u#urin\[. Ar putea fi vorba de o &ernie sau de o s`ngerare, avertizeaz[ specialistul @n medicina de urgen\[ Albert 5auro. Bi c&iar dac[ nu se @nt`mpl[ des, se poate muri de diverticulit[. A#a c[ nu privi\i cu pasivitate aceste semnale de avertizare #i prezenta\i v[ urgent la medic. Bi p[stra\i v[ calmul K sor\ii v[ sunt @nc[ favorabili < 4rice infec\ie poate fi tratat[ cu anti1iotice, odi0n[ ]i diet[, spune dr. 5auro. 6u ar trebui niciodat[ s[ presupune\i c[ durerea abdominal[, s`ngerarea rectal[ sau o modificare a obiceiurilor de defecare reprezint[ o consecin\[ a bolii diverticulare. $oate s[ fie #i a#a, dar medicul va trebui s[ e!clud[ #i alte cause cum ar fi colita #i cancerul. *pecialistul @n digestie "raig Gubin recomand[ contra constipa\iei urm[torul leac preparat @n cas[, dar el este folos oricui dore#te s[ adauge fibre dieta sa. Amesteca\i , linguri de t[r`\[ mare cu , linguri de piure de mere #i cu ' , linguri de suc de prune uscate. Nine\i amestecul la frigider. 5ua\i ' , linguri din amestec dup[ masa de sear[, apoi be\i 1 pa&ar cu ap[. %ac[ vi se pare necesar, cre#te\i doza la , . linguri. $runele proaspete sau uscate, sucul de prune #i ceaiurile din plante medicinale sunt de asemenea eficiente ca la!ative. +n magazinele specializate ve\i g[si o mul\ime de formule de ceaiuri la!ative.

$lc[tui\i:v[ o diet[ 1ogat[ -n fi1re

M`nc`nd mai multe fibre @ndeplini\i cel mai important lucru pentru a trata #i a preveni diverticuloza. 7at[ c`teva sugestii pentru realizarea tranzi\iei c[tre o diet[ bogat[ @n fibre f[r[ s[ sta\i @n permanen\[ l`ng[ borcanul cu t[r`\e. +nlocui\i p`inea alb[ cu p`ine integral[. *atisface\i v[ pofta de dulciuri m`nc`nd fructe proaspete. 5ua\i mai multe mese vegetariene. 6u decoji\i tomatele, merele, piersicile #i perele. "onsuma\i fructe uscate, cum ar fi stafidele #i caisele. +nlocui\i cu fasole o parte din carnea g[tit[. Ad[uga\i arpaca# la supele de legume.

DURERI #N .~9
15 modalit[\i de a u$ura suferin\a Arsura unor amigdale iritate v[ poate tul'ura somnul, v[ poate diminua randamentul la lucru $i v[ poate face s[ v[ sim\i\i mi)era'il pe ansdam'lu. -urerea &n g!t poate fi unul dintre primele simptome ale unei r[celi, gripe sau ale altui tip de
5?

infec\ie viral[ ori 'acterian[. -in g!t, durerea se poate &ndrepta $ispre ureche, iar micile vase sangvine inflamate se pot rupe uneori c!nd tu$i\i, f[c!nd ca &n flegm[ s[ apar[ alarmante firi$oare de s!nge. =neori o durere &n g!t poate fi numai o irita\ie minor[ provocat[ de umiditatea sc[)ut[ din &nc[perile cu &nc[l)ire central[ pe timp de iarn[ sau de e%cesul de ova\ii la un meci de fot'al. .ricare ar fi cau)a, iat[ mai jos c!teva modalit[\i de a o face mai suporta'il[. Su!e\i d"opsu"i. -ac[ durerea &n g!t este provocat[ de o infec\ie viral[, anti'ioticele nu ajut[. +ele mai multe dropsuri sunt calmante, iar farmaci$tii recomand[ dropsuri medicinale care con\in un aneste)ic local, precum 'en)ocaina. Acestea amoe\esc termina\iile nervoase, iar &nghi\irea nu mai este at!t de dureroas[. =rma\i indica\iile de pe etichet[. 5olosi\i sp"a@u"ile &a"e iau du"e"ea . 2pra/urile pentru g!t care con\in fenol sunt $i ele destinate unei calm[ri locale. 0ns[, a$a cum arat[ farmacologul 1homas ossel, durata efectului supra \esutului iritat este relativ scurt[. -ropsurile au un effect mai lung. # &e"&a\i &u 3i &. -ropsurile care con\in )inc pot ameliora o durere &n g!t asociat[ cu o r[ceal[, relev[ cercet[torul &n $tiin\e medicale -onald -avis. 2tudiile sale au ar[tat c[ )incul reduce at!t severitatea, c!t $i durata afec\iunii, de$i alte cercet[ri nu au reu$it s[ onfirme acest re)ultat. Folosi\i, conform indica\iilor pe etichet[, dropsuri care con\in )inc, p!n[ dispari\ia simptomelor. 6ot[3 Nu lua\i mai multe dropsuri dec!t do)a recomandat[. . do)[ mare de C? mg de )inc pe )i poate afecta capacitatea organismului de a a'sor'i cuprul. 5a&e\i !a"!a"* pe t"u &u"*\a"e 1i &alma"e . -ac[ ave\i dureri la &nghi\ire, )ona dureroas[ este posi'il s[ se afle suficient de sus &n g!t &nc!t gargara s[ ai'[ efect, arat[ orelistul 3ueston 9ing. ;rin urmare, face\i des gargar[ cu una dintre solu\iile de mai jos. $p[ s[rat[. -i)olva\i 1 linguri\[ de sare de mas[ &n 5?? ml ap[ c[ldu\[, recomand[ dr. ossel. Aceast[ propor\ie este suficient[ pentru a reproduce con\inutul salin natural al organismului, astfel &nc!t ve\i descoperi c[ este e%trem de calmant[. Folosi\i-o apro%imativ 1 dat[ la 1 or[. eai de Ec0inacea. +onform fitoterapeutului -ouglas 2char, chiar $i ca)urile severe de amigdalit[ pot fi vindecate cu ceai de r[d[cin[ de (chinacea. ;rocura\i-o su' form[ de tinctur[ de la un maga)in speciali)at $i pune\i 1 linguri\[ "5ml# de tinctur[ &n 1 cea$c[ cu ap[ c[ldu\[. Face\i de < ori pe )i gargar[ cu acest ceai, dup[ care &nghi\i\i. eai de 0idrastis. -e$i gustul de hidrastis este nepl[cut, aceast[ plant[ face minuni &mpotriva unei dureri &n g!t, spune -ouglas 2char. (a are propriet[\i antimicro'iene $i antiinflamatorii, astfel c[ atac[ Dnfec\ia care d[ na$tere durerii, reduc!nd inflama\ia \esuturilor. 1inctura poate fi o'\inut[ de la un maga)in speciali)at. ;une\i 1 linguri\[ "5ml# la 1 cea$c[de ap[ fier'inte $i face\i gargar[ o dat[ la 2 ore. 0n acest ca), averti)ea)[ -ouglas 2char, dup[ gargar[ tinctur[ diluat[ nu tre'uie &nghi\it[.
51

=0is>?- Ad[uga\i 1 lingur[ de 4hisE/ la 1 pahar de ap[ c[ldu\[ $i face\i gargar[, recomand[ dr. ossel. *(ste cantitatea potrivit[ de alcool pentru a amor\i o durere &n g!t.* Umidi/i&a\i atmos/e"a &ame"ei. -ac[ ave\i dureri &n g!t diminea\a c!nd v[ tre)i\i, este posi'il s[ fi dormit cu gura deschis[. .relistul Mason 2uro4 recomand[ un umidificator de camer[ pentru a &ntre\ine umiditatea aerului. +a alternativ[ mai ieftin[, pune\i un fier'[tor electric &n func\iune "cu capacul ridicat, pentru a 'loca func\ia *cprire automat[*#, &ns[ fi\i atent ca apa s[ nu se evapore complet $i \ine\i-l departe de locurile unde pot avea acces copiii mici sau '[tr!ni neputincio$i. I =ala\i a%u". -a\i drumul la ap[ foarte fier'inte &n chiuveta de la 'aie, pentru a se forma a'ur. 2ta\i aplecat deasupra chiuvetei, cu capul acoperit de un prosop a$e)at &n chip de cort, su' care s[ se acumule)e a'urii $i inhala\i profound pe gur[ $i pe nas &ntre 5 $i 1? minute, l[s!nd s[ mai curg[ ap[ cald[ dac[ este necesar. Iepeta\i aceast[ opera\ie de c!teva ori pe )i. . alternativ[ mai sigur[ $i mai convena'il[ este disponi'il[ &n farmacii: un dispo)itiv de forma unei c[ni pentru hr[nitul 'e'elu$ilor, av!nd ata$at[ o masc[ care se fi%ea)[ peste nas $i gur[. =mple\i acest dispo)itiv pe jum[tate cu ap[ clocotit[ $i inhala\i. Cu"*\a\i82* asul. -ac[ sunte\i nevoit s[ respira\i pe gur[ deoarece ave\i nasul &nfundat, cur[\a\i-l cu un spra/ sau cu pic[turi medicinale decongestionate na)ale, v[ sf[tuie$te dr. 2uro4, disponi'ile f[r[ prescrip\ie medical[. 0ns[ acestea nu tre'uie folosite o perioad[ mai lung[ de A )ile. (%cesul poate avea un efect de rico$eu, o'struc\ion!nd c[ile na)ale $D mai puternic dec!t &nainte. Rep"odu&e\i o %"i3* ma"i * . -ac[ nu pute\i maerge pe malul m[rii, o'\ine\i acela$D tip de atmosfer[ salin[ cu ajutorul unor spra/uri sau cu pic[turi na)ale cu con\inut de sare, am'ele disponi'ile &n farmacii. B[ pute\i $i &n cas[ un echivalent al acestora, di)olv!nd 1 linguri\[ de sare &n <?? ml ap[ cu care ve\i umple un atomi)or sau un tu' de spra/ de gr[din[ din plastic, cu pulveri)ator. 8a inhalarea particulelor de ap[ s[rat[, o'serv[ dr. 2uro4, acestea moaie mucoasa na)al[ $i se scurg de cealalt[ parte, spre g!t, cresc!nd $i acolo umiditatea. Lua\i u a al!esi&. 6ajoritatea oamenilor nu se g!ndesc c[ o durere &n g!t este o durere ca oricar alta, spune dr. ossel. ;aracetamol sau i'uprofenul v[ vor atenua durerea. Aspirina este $i ea o alternativ[ eficace, &ns[ are mai multe efecte secundare $i nu tre'uie administrat[ nici unei personae su' 1@ ani. ;entru un efect de calmare mai rapid, folosi\i paracetamol solu'il $i face\i gargar[ cu solu\ia respective[ &nainte de a o &nghi\i, recomand[ medicul de familie 2tephen Amiel. C"e1te\i &a titatea de li&=ide &o summate . Je\i c!t mai multe lichide, recomand[ dr. 2uro4. Nu are mare importan\[ ce fel de lichide 'e\i, totu$i c!teva tre'uie evitate. J[uturile v!scoase, l[ptoase r[m!n &n g!t ca o pelicul[ $i pot produce muco)it[\i, f[c!ndu-v[ tu$i\i $i irit!nd $i mai mult \esuturileH sucul de portocale poate arde un g!t deja inflamatH iar '[uturile cu cofein[ au un efect diuretic contraproductiv. Su!e\i lem dul&e pe t"u "ela,a"ea &o"3ilo" 2o&ale @ &o"date . 8emnul dulce a fost folosit de c!nt[re\ii $i oratorii greci pentru calmarea durerilor &n g!t datorate for\[rii cor)ilor vocale. Acest tip de durere este foarte diferit de cel
52

provocat de o infec\ie, arat[ -ouglas 2char, iar cel mai 'un remediu posi'il este lemnul dulce. ;rocura\i-v[ dropsuri de la un maga)in speciali)at $i suge\i c!teva pe )i. +u c!t produsul con\ine mai mult lemn dulce natural, cu at!t mai 'ine> 5olosi\i u lea& "uses& p"epa"at @ &as* . Dr4in Riment, specialist &n medicina respirator/, prepar[ un amestec din 1 lingur[ de hrean proasp[t ras, 1 linguri\[ de miere $D 1 linguri\[ de cui$oare m[cinate, amestecate &n 1 pahar de ap[ cald[.*2or'i\i &ncet, amestec!nd continuu - pentru c[ hreanul se depune - $i g!ndi\i-v[ la ceva pl[cut*, v[ sugerea)[ el. 2au folosi\i amestecul drept gargar[. %ot[: I[d[cina de hrean tre'uie cur[\at[ su' jet de ap[ de la ro'inet $i ras[ &n aer li'er, altfel emana\iile &n\ep[toare v[ vor arde ochii. Da" 2itami eC Bitamina + contri'uie la echiparea \esuturilor pentru lupta cu viru$ii $i 'acteriile care dau na$tere durerii &n g!t. . alimenta\ie normal[, s[n[toas[, cu multe fructe $i legume proaspete este &n m[sur[ s[ asigure necesarul de vitamin[ +. (%ist[ prea pu\ine dove)i c[ suplimentele de vitamina + reduc severitatea sau durata durerilor &n g!t: cele mai de &ncredere dove)i arat[ c[ administrarea )ilnic[ a cel pu\in 1 g reduce durata simptomelor cu numai o jum[tate de )i. (fecte 'enefice se pretinde c[ are $i vitamina (, &ns[ $i &n acest ca) dove)ile concludente se las[ a$teptate. 2terili)a\i-v[ periu\a de din\i. ;ute\i crede sau nu, spune patologul Iichard lass, periu\a de din\i proprie poate fi cea care perpetuea)[ - sau chiar provoac[ durerea &n g!t. Jacteriile se adun[ &n perii ei, iar orice v[t[mare a gingiilor &n timpul periajului va introduce respectivele 'acterii &n organism. =nii stomatologi recomand[ &nlocuirea periu\ei de din\i dup[ o afec\iune a aparatului respirator superior, &ns[ sterili)area acesteia &ntr-o solu\ie diluat[ de ap[ o%igenat$ este sufficient[ "periu\a tre'uie &n orice ca) &nlocuit[ din < &n < luni#. Ridi&a\i &*p*t4iul patului. . alt[ cau)[ a durerii &n g!t matinale - &n afar[ de dormitul cu gura deschis[ - este reflu%ul aci)ilor din stomac c[tre g!t &n timpul nop\ii. Ace$ti aci)i sunt e%trem de iritan\i pentru \esuturile sensitive ale )onei g!tului, arat[ orelistul Merome oldstein (limina\i aceast[ pro'lem[ ridic!nd c[p[t!iul patului cu 1?-15 cm - pute\i folosi c[r[mi)i sau c[r\i vechi de telefon.0ns[ nu &ncerca\i s[ v[ pune\i pur $i simplu mai multe perne su' capH acestea o'lig[ trunchiul s[ se &ndoaie la mijloc, m[rind presiunea asupra esofagului $D &nr[ut[\ind pro'lema. +a o precau\iesuplimentar[, nu m!nca\i $i nu 'e\i cu o 1 or[ sau 2 &nainte de culcare.

!nd s[ apela\i la medic

I amigdalit[ streptococci[ =forma cea mai comun[ de amigdalit[ bacterian[> poate provoca o senza\ie deosebit de nepl[cut[, de#i este imposibil de spus, doar dup[ c`t de acute sunt simptomele, dac[ o durere @n g`t este sau nu bacterian[. "omplica\iile unei amigdalite streptococice, @ntre care se num[r[ febra reumatic[ #i boala de rinic&i, sunt foarte rare @n \[rile dezvoltate #i c&iar netratat[ o amigdalit[ streptococci[ se va ameliora singur[.)%e regul[ le spun pacien\ilor mei c[ o amigdalit[ streptococci[ se va vindeca @n / zile cu antibiotice, iar f[r[,
5<

@ntr o s[pt[m`n[), se amuz[ medicul de familie *tep&en Amiel. Cn e!udat faringian poate diagnostica @n doar c`teva zile dac[ este vorba de o cauz[ bacterian[, @ns[ majoritatea medicilor iau decizia de a recomanda sau nu antibiotice @n func\ie de c`t de grav afectat[ este starea general[ de s[n[tate. Antibioticele sunt recomandate #i atunci c`nd ave\i amigdalit[ pe o singur[ parte =este posibil s[ se formeze un abces foarte nepl[cut, care s[ necesite e!tirparea @n spital>, v a ap[rut o erup\ie fin[, ro#ie cauzat[ de un streptococ, ori prezenta\i un risc crescut de a contracta infec\ii acute, @n cazul @n care suferi\i, de pild[, de diabet, de imunodeficien\[, de o maladie a unei valve a inimii sau dac[ @n trecut a\i avut pusee de febra reumatic[. $rintre alte cause importante ale durilor @n g`t se num[r[ mononucleoza, cunoscut[ sub denumirea comun[ de febr[ glandular[ = o infec\ie viral[> #i epiglotita copil[riei, o infec\ie bacterian[ acut[ #i uneori periculoas[, localizat[ @n vecin[tatea corzilor vocale, #i care provoac[ o inflama\ie brusc[ ce poate bloca pasajul aerian. %urerile @n g`t pot avea cause numeroase, @ns[ doar unele simptome justific[ o vizit[ la medic. $rintre acestea se num[r[3 dureri de g`t severe, prelungite sau recurente. *peciali#tii oreli#ti ezit[ ast[zi din ce @n ce mai mult @nainte de a @nl[tura amigdalele, @ns[ dac[ suferi\i de atacuri frecvente de amigdalit[ bacterian[ @n fiecare an c`\iva ani consecutive, ceea ce v[ face s[ lipsi\i de la lucru sau de la # coal[, medicii vor opta pentru e!tirparea acestora4 respira\ie dificil[, durere la @ng&i\irea salivei sau la desc&iderea gurii4 erup\ie sau febr[ peste ,O,,(" mai mult de , zile4 r[gu#eal[care dureaz[ , s[pt[m`ni sau mai mult4 prezen\a semnificativ[ =mai mult dec`t o simpl[ #uvi\[ r[t[cit[> sau persistent[ =c`teva zile, c&iar dac[ este slab[> a s`ngelui @n saliv[ sau @n flegm[.

E"u&ta\ie
8 modalit[\i de a diminua r`g[itul (ructa\ia este cau)at[ adesea de &nghi\irea de aer, cunoscut[ medical su' denumirea de aerofagie. .ricene poart[ &n tractul s[u gastrointestinal apro%imativ 25? ml de aer atmosferic $i de alte ga)e. -ar organismul uman do'!nde$te &n mod constant aer $i alte ga)e pe parcursul )ilei fie prin &nghi\ire, fie prin producerea lor. 0n total se ajunge la mai mult de 2,5 l de ga)e &n 2C de ore. Aceasta &nseamn[ cu apro%imativ 2 l mai mult dec!t poate con\ine organismul, a$a c[ &n mod firesc acesta caut[ s[ scape de e%cesul de ga)e. =na dintre modalit[\i este eructa\ia. J[uturile ga)oase $i 'erea provoac[ sigur eructa\ii, dar $i saliva con\ine 'ule mici de aer c[l[toresc spre stomac odat[ cu fiecare &nghi\itur[. Dar aceia dintre noi care &nghit aer odat[ cu m!ncarea $i-o fac cu m!na lor. 1otu$i, eructa\ia este o pro'lem[ aparent u$r de vindecat. +u pu\in e%erci\iu, majoritatea dintre noi putem autoimpune controlul asupra cantit[\ii de aer pe care o &nghi\im $i s[ ne vi)it[m medicul pentru ceva mai important. Dat[ ce este de f[cut.
5C

Co 1tie ti3a\i p"e3e \a ae"ului. ;ute\i a'sor'i p!n[ la 15? ml de aer ori de c!te ori &nghi\i\i, spune gastroenterologul AndrT -u'ois. ;ersoanele nervoase o fac adesea. =nii simt nevoia imperioas[ de a &nghi\i &n sec $i &$i creea)[ pro'leme doar prin actul refle% de a &nghi\i prea mult[ saliv[. *;ute\i ameliora aceast[ situa\ie &nv[\!nd cum s[ v[ st[p!ni\i refle%ul de &nghi\ire*, spune dr. -u'ois. *+ea mai 'un[ metod[ este de a con$tienti)a faptul c[ &nghi\i\i des. Iuga\i prietenii $i rudele s[ v[ spun[ dac[ au o'servat acest o'icei. 2ingur pro'a'il c[ nu v[ da\i seama de el. * .dat[ con$tient de faptul c[ ave\i o'iceiul s[ &nghi\i\i e%cesiv, automat &l ve\i struni, spune dr. -u'ois. 6ai e%ist[ $i alte c!teva o'iceiuri pe care schim'!ndu-le v[ pute\i ajuta s[ &nghi\i\i mai pu\in aer. (vita\i '[uturile car'oga)oase 6!nca\i &ncet $i mesteca\i complet hrana &nainte de a o &nghi\i. 6!nca\i numai cu gura &nchis[. (vita\i guma de mestecat. Nu 'e\i 'erea direct din cutie sau din sticl[, $i nici nu 'e\i cu paiul. (vita\i alimentele cu con\inut mare de aer ca 'erea, &nghe\ata, sufleurile, omletele $i fri$ca. ;i e\i ie1"ea @ &=is*. (%ist[ o valv[ cu un singur sens "sfincterul esofagian e%terior# care &mpiedic[ trecerea &n sus, c[tre esofag, a con\inutului stomacal. (vita\i alimentele care rela%ea)[ aceast[ valv[: ceapa, tomatele, menta $i alcoolul. # /"4 a\i82* u o%i&ei sup*"*to". 0nghi\itorii cronici de aer pot r!g!i o ve$nicie, deoarece un r!g!it tinde s[ atrag[ $i mai multe r!g!ituri. 6arvin 2chuster, psihiatru specialist $i tul'ur[ri digestive, le prescrie ca *remediu* pacien\ilor care &nghit aer $i &ncep s[ r!g!ie &n situa\iile tensionate nimic altceva dec!t un creion. 2tr!ng!nd &ntre din\i creionul, un dop sau propiu deget, gura r[m!ne &nchis[ $i &nghi\irea devine dificil[, spune el. 9*ia\i di &o sumul de !"*simi . 1o\i putem m!nca pu\in prea mult, pu\in prea repede $i putem r!g!i, spune nutri\ionistul dr. 2amuel 9lein. -ar asta e altceva dec!t ca)ul persoanelor care r!g!ie &n mod cronic, or[ de or[, )i dup[ )i. ;entru acestea, poate fi de ajutor s[ m!n!nce cantit[\i mai mici de alimente care produc ga)e &n partea superioar[ a sistemului digestive. 0ntre aceste alimente se num[r[ gr[simile $i uleiurile de salat[, untul, margarina $i sm!nt!na. Spa"!e\i %ulele de ae" &u a tia&ide &alma te . ;entru a ajuta ameliorarea unei pro'leme e%istente, speciali$tii recomand[ uneori antiacide care se v!nd f[r[ re\et[. ;reparatele farmaceutice antiflatulente care con\in su'stan\a de 'a)[ dimeticon, calmea)[ simtomele e%cesului de ga)e. *0n stomac, dimeticonul sparge 'ulele mari &n 'ule mici, ceea ce poate diminua r!g!itul*, spune dr. 9lein. -ar nu va diminua cantitatea de ga)e aflat[ &n stomac. .=im%i"ul D o 2i de&a"e &u pla te . +!nd merge\i la supermarEet, cump[ra\i o r[d[cin[ proasp[t[ de ghim'ir "de la raionul de legume# sau ghim'ir su' form[ de pul'ere de la raionul de condimente. . cea$c[ de ceai de ghim'ir v[ va ajuta s[ diminua\i procedura de ga)e $i &n consecin\[ va reduce eructa\ia, spune fitoterapeutul -ouglas 2char. Folosi\i o linguri\[ de ghim'ir proasp[t dat pe r[)[toare sau o linguri\[ de ghim'ir uscat la o can[ cu ap[ clocotit[ $i &ndulci\i ceaiul dup[ gust.
55

!nd s[ apela\i la medic

-ructa\ia cronic[ se datoreaz[ rar unei boli. $rezenta\i v[ la medic dac[ vi se pare c[ eructa\ia este parte a unei probleme de an!ietate sau ave\i #i alte probleme gastrointestinale ca pirozisul persistent, indigestia, pierderea @n greutate sau modificarea obiceiurilor de defecare.

5E0R{
1' tactici pentru a sc[dea temperatura corpului !ndi\i-v[ la fe'r[ nu at!t ca la o amenin\are, c!t la un sistem de alert[ precoce al organismului. (a repre)int[ modalitatea prin care organismul se protejea)[ de infec\ii $i le)iuni - este un instrument pe care &l folose$te pentru a-$i intensifica mecanismele naturale de ap[rare. 0nainte de apari\ia anti'ioticicelor, medicii procedau la infectarea deli'erat[ cu malarie a 'olnavilor de sifilis, &n speran\a c[ fe'ra ridicat[ &i va vindeca. 6ecanismul este destul de simplu. +reierul comand[ organismului s[-$i deplase)e s!ngele de la suprafa\a pielii c[tre interiorul lui. +elulele al'e "leucocitele# $i anticorpii din s!nge pot ajunge astfel la sursa infec\iei $i s[ ac\ione)e pentru lichidarea ei. 2!ngele afl!ndu-se departe de piele, suprafa\a corpului pierde mai pu\in[ c[ldur[ $i temperatura cre$te. -ar &nainte de a lua m[suri pentru sc[derea temperaturii, iat[ ce v[ recomand[ medicii. Asi!u"a\i82* &* este 2o"%a de /e%"*. -e$i <Ao+ este considerat[ temperatura normal[, aceast[ valoare nu este liter[ de lege. 1emperatura normal[ varia)[ de la o persoan[ la alta $i de la o or[ la alta pe parcursul unei )ile. 3rana, e%cesul de &m'r[c[minte, fr[m!nt[rile emo\ionale $i e%erci\iul fi)ic sus\inut, toate pot contri'ui la cre[terea temperaturii, e%plic[ 1homas osel, professor de farmacologie. )-e fapt, e%erci\iul fi)ic sus\inut poate aduce temperatura chiar la <L,5 o+. +!t despre copii, ace$tia tind s[ ai'[ o temperatur[ mai &nalt[ dec!t adul\ii, precum $i varia\ii )ilnice mai mari. ;rin urmare, re\ine\i regula general[: dac[ temperatura este mai mare de <A,5-<Go+, aceast[ valoare poate s[ sugere)e c[ e vor'a de fe'r[. -oar dac[ trece de <Go+ este sigur fe'r[,, spune el. -r. ossel adaug[ faptul c[ adesea &nf[\i$area unei personae este un indicator mai 'un al st[rii sale dec!t cifrele &n sine. +ineva care are temperatur[ ridicat[ $i arat[ 'olnav necesit[ aten\ie mult mai rapid dec!t cineva care arat[ $i pare a fi 'ine.
5@

Nu &om%ate\i /e%"a. -ac[ ave\i fe'r[, nu uita\i un lucru: fe'ra nu este o 'oal[, ci simptomul unei 'oli. +!nd organismul simte inva)ia 'acterian[ sau viral[, eli'erea)[ su'stan\e care determin[ cre$terea temperaturii interne, produc!nd fe'r[. . temperatur[ mai ridicat[ a corpului &ngreunea)[ reproducera $i r[sp!ndirea 'acteriilor $i a viru$ilor. A$a c[ &n esen\[, mijloacele naturale de ap[rare ale organismului pot scurta unei 'oli printr-o reac\ie rapid[ $i poten\a ac\iunea anti'ioticelor. Ace$ti factori ar tre'ui s[ at!rne mult &n 'alan\[ fa\[ de disconfortul pe care &l implic[ o fe'r[ u$oar[ l[sat[ s[-$i urme)e cursul, e%plic[ specialistul &n s[n[tate pu'lic[ 2tephen Iosengerg. -ar dac[ totu$i sim\i\i nevoia unei amelior[ri, &ncerca\i urm[toarele sugestii. 0e\i multe li&=ide. -ac[ ave\i fe'r[, corpul transpir[ pentru a se r[ci. -ar &n ca)ul unei fe're foarte mari, pierderea de ap[ este e%cesiv[ $i organismul recurge la 'locarea canalelor face mult mai dificil[ lupta lui cu fe'ra. 2olu\ia este s[ 'e\i multe lichide. Al[turi de ap[ o'i$nuit$, medicii v[ recomand[ urm[toarele: Sucuri de fructe ]i legume . (le sunt 'ogate &n vitamine $i minerale, spune nutri\ionista (leonore JlaurocE-Jrusch, repre)int[ e%act ceea ce ave\i nevoie pentru a v[ cre$te re)isten\a. (a recomand[ &ndeose'i sucurile dense $i nutritive de sfecl[ $i morcovi. eai din amestec de plante. -e$i, &n principiu, orice ceai aduce lichide &n corp, e%ist[ unele deose'it de adecvate &n ca) de fe'r[, spune dr. JlaurocE-Jusch, $i anume un amestec care com'in[ p[r\i egale cim'ru uscat, flori de tei $i flori de mu$e\el. +im'rul are propriet[\i antiseptice, mu$e\elul diminuea)[ inflama\ia, iar teiul favori)ea)[ transpira\ia, detalia)[ ea. .p[ri\i o linguri\[ din acest amestec cu 1 cea$c[ de ap[ clocotit[ $i l[sa\i 5 minute s[ trag[. 2trecura\i $i 'e\i acest cei cald de c!teva ori pe )i. ;licule\e cu ceai $i plante medicinale vrac se g[sesc &n maga)ine speciali)ate, ca $i la supermarEet. eai de tei. Acest ceai este 'un $i f[r[ a fi asociat cu altul, e%plic[ dr. JlaurocE-Jusch, $i favori)ea)[ transpira\ia pentru a &ndep[rta fe'ra. ;une\i 1 lingur[ de flori de tei la 1 cea$c[ de ap[ clocotit[. ;repara\i ceaiul ca mai sus $i 'e\i-l fier'inte, $i c!t mai des. Scoar\[ de salcie. Acest remediu naturist este 'ogat &n salicila\i "compu$i &nrudi\i cu aspirina# $i recomandat &n ca) de fe'r[, spune dr. JlaurocEJrusch. ;repara\i o fiertur[ "un decoct# $i 'e\i-o &n do)e mici. /0ea\[. -ac[ din cau)a sen)a\iei de grea\[ nu suporta\i nici m[car ideea de a 'ea ceaiuri, pute\i suge pu\in[ ghea\[. ;entru varia\ie, prepara\i-v[ cu'uri de ghea\[ din sucuri de fructe. 5olosi\i &omp"ese &alde sau &*ldu\e. . compres[ umed[ - o 'ucat[ de p!n)[ moale udat[ $i stoars[ 'ine - scade considera'il temperatura, remarc[ dr. JlaurocE-Jusch. -ac[ ave\i fe'r[ mare, aplica\i comprese c[ldu\e "la temperatura camerei# pe frunte, pe &ncheieturile m!inilor $i pe gam'e. Nine\i acoperit restul corpului. -ar dac[ temperatura corpului dep[$e$te <L,5o+, nu folosi\i comprese calde. 0n schim' pune\i comprese c[ldu\e, pentru a opri suirea fe'rei. 2chim'a\i-le pe m[sur[ ce iau temperatura corpului $i continua\i p!n[ scade temperatura. %ot[@ Nu folosi\i comprese reci: recele provoac[ constric\ia vaselor de s!nge, 'loc!nd s!ngele &n interiorul lor $i ridic!nd mai mult temperatura.
5A

# &e"&a\i u %u"ete &*ldu\. (vaporarea are un efect de r[cire asupra temperaturii corpului. Asistenta medical[ 6ar/ Anne ;ane recomand[ tamponarea cu ap[ c[ldu\ [ pentru a ajuta pielea s[ radie)e e%cesul de c[ldur[. 6ai cur!nd dec!t s[ freca\i cu 'uretele tot corpul, concentra\i-v[ asupra )onelor unde fier'in\eala este mai mare, ca a%ilele $i )ona inghinal[. +u 'uretele 'ine stors , ca s[ nu curg[ din el, tampona\i o anumit[ )on[ la un moment dat, \in!nd restul corpului. +[ldura corpului va evapora ume)eala de pe piele, a$a c[ nu este nevoie de prosop ca s[ o $terge\i. Ade2*"ul ade2*"at desp"e a al!e3i&e. -ac[ ave\i un disconfort accentuat, recurge\i la un analgesic care se vinde f[r[ re\et[. ;entru adul\i, dr. ossel recomand[ aspirin[, paracetamol sau i'uprofen, luate conform instruc\iunilor de pe am'alaj. A$adar, pe care dintre ele ar tre'ui s[ &l alega\iK 1oate sunt eficiente, dar fiecare ac\ionea)[ mai 'ine &n anumite situa\ii. -e e%emplu, aspirina $i i'uprofenul sunt antiinflamatoare nesteroidiene, a$a c[ sunt eficiente &n diminuarea durerii $i a inflama\iei. ;aracetamolul este recomandat dac[ ave\i un sistem digestive sensi'il sau dac[ sunte\i alergic la aspirin[. (l nu ac\ionea)[ la fel de eficace ca antiinflamatoarele nesteroidine &n ca)ul inflama\iilor $i al durerilor musculare, dar pre)int[ mai pu\ine riscuri $i efecte secundare minime. ;aracetamolul $i antiinflamatoarele nesteroidine repre)int[ tipuri diferite de medicamente $i pot fi asociate. -ac[ fe'ra nu r[spunde la un singur tip, pute\i s[ le folosi\i &mpreun[, &n do)e reparti)ate pe toat[ durata )ilei c!teva )ile la r!nd. . com'ina\ie de paracetamol $i i'uprofen este lipsit[ de riscuri dac[ do)ele sunt adecvate, dar copiilor su1 1A ani nu tre1uie s[ li se administre.e medicamente con\in!nd aspirin[, deoarece aceste implic[ un risc, mic, dar real, pentru o stare fatal[ numit[ sindromul Ie/e. #m%"*&a\i82* &omod. .rienta\i-v[ adecvat &n privin\a &m'r[c[mintei $D a grosimii p[turilor, spune asistenta ;ane. -ac[ v[ este prea cald, &ndep[rta\i &nvelitorile $D hainele de prisos, permi\!nd c[ldurii corporale s[ se &mpr[$tie &n aer. -ar dac[ v[ este frig, &nveli\i-v[ p!n[ v[ sim\i\i conforta'il. Nu "*%da\i &u stoi&ism tea &ul de p*tu"i. Ie)ista\i tenta\iei de a sc[pa de o r[ceal[ transpir!nd su' un munte de p[turi, fiindc[ nu face\i dec!t s[ lungi\i 'oala $i s[ accentua\i riscul deshidrat[rii. ;i e\i82* &opiii @ t"8o atmos/e"* &u tempe"atu"* pot"i2it* . Je'elu$ii pot fi &m'r[ca\i sumar - &ntr-un maiou $i un scutec - dac[ au fe'r[, cu condi\ia ca &n camer[ s[ fie o temperatur[ re)ona'il[. C"a\i o atmos/e"* &a"e s* &o t"i%uie la 2i de&a"e . Face\i &n a$a fel &nc!t camera 'olnavului s[ devin[ un factor t[m[duitor, recomand[ dr. JlaurocE-Jusch. Nu o supra&nc[l)i\i - medicii germani recomand[ ca temperatura camerei s[ nu dep[$easc[ 1Go+. Lumi a pl*&ut*$ ae" p"oasp*t. Asigura\i &n permanen\[ aer proasp[t sufficient &n camer[ pentru favori)a vindecarea, dar nu face\i current. Ieduce\i num[rul 'ecurilor aprinse, pentru ca iluminarea mai sla'[ s[ fie cu adev[rat rela%ant[. 0ntre\ine\i circula\ia aerului c[ldu\ cu ajutorul unui mic ventilator rotativ. M4 &a\i sau u m4 &a\i$ da" %e\i. Nu v[ fr[m!nta\i la g!ndul dac[ ar tre'ui s[ hr[ni\i sau s[ &nfometa\i o fe'r[. =nii medici, precum dr. JlaurocE-Jusch, recomand[ o diet[ hidric[ doar cu sucuri p!n[ c!nd fe'ra revine la normal.
5G

Al\ii cred c[ ar tre'ui s[ se m[n!nce &n timpul fe'rei, deoarece fier'int\eala consum[ caloriile. -esigur, op\iunea v[ apar\ine $i depinde de apetit, dar nu uita\i c[ tre'uie s[ &ntre\ine\i aportul de lichide.

7eandrele termometrului
6amele sunt renumite pentru capacitatea lor de a afla temperatura doar pun!nd palma pe fruntea copilului lor. -ac[ nu a\i mo$temit acest har, e necesar s[ v[ 'a)a\i pe termometru. Dat[ cum o'\ine\i cele mai sigure $D mai e%acte re)ultate: (%ist[ mai multe tipuri de termometre, &ntre care cele digitale, pentru ureche $i termometrele de stic[ cu galinstan, care con\in o su'stan\[ ce nu pre)int[ riscurile mercurului. 1oate aceste variante &nlocuiesc demodatele termometre cu mercur, care pot cau)a pro'leme neurologice &n ca) c[ sticla se sparge $i vaporii de mercur sunt inhala\i. A$tepta\i cel pu\in 15 minute dup[ ce a\i '[ut ceva fier'inte sau prea rece ori dup[ ce a\i fumat ca s[ lua\i temperatura &n gur[. 1oate acestea modific[ temporar temperatura gurii $i vor fi sursa unui r[spuns eronat. J[ile fier'in\i afectea)[ $i ele valorile reale ale fe'rei. 0nainte de a utili)a un termometru de sticl[, \ine\i-l de cap[tul opus re)ervorului $i scutura\i-l energic, din &ncheietura m!inii, p!n[ c!nd lichidul colorat co'oar[ su' <5o+. -ac[ v[ este team[ s[ nu &l sc[pa\i $i s[ se sparg[, face\i aceast[ opera\ie deasupra patului. ;une\i termometrul su' lim'[, &ntr-unul din *'u)unarele, laterale, $i nu &n fa\[. Aceste 'u)unare sunt mai aproape de vasele de s!nge care indic[ cel mai fidel temperatura interioar[ a corpului, spre deose'ire de suprafa\a corpului, unde e%ist[ un schim' termic cu mediul &nconjur[tor. Nine\i termometrul cu 'u)ele, nu cu din\ii. Iespira\i pe nas, pentru ca temperatura camerei s[ nu afecte)e nivelul real al fe'rei. 8[sa\i pe loc permometrul de sticl[ cel pu\in < minute. -up[ utili)are, sp[la\i termometrul cu ap[ c[ldu\[ $i s[pun. Nu folosi\i niciodat[ ap[ fier'inte $i nici nu &l p[stra\i &n preajma unei surse de c[ldur[.

.A7E IN9ES9INALE
11 idei pentru a diminua producerea de gaze
5L

( greu s[ fii serios c!nd este vor'a de flatuen\[ "ga)e intestinale# - chiar $i oamenii de $tiin\[ care cercetea)[ pro'lema fac glume pe seama preocup[rilor lor, scriind despre e%perimentele e$uate c[ au sf!r$it *f[r[ nici o 'oare de succes*. 2[-l lu[m pe 6ichael 8evitt, unul dintre cercet[torii de v!rf din domeniu. .mologii lui &l recunosc drept *cel care a conferit un statut legal flatusului, plas!ndu-l &n categoria ga)elor*. +u propriile-i cuvinte, dr. 8evitt &$i descrie activitatea ca pe *o &ncercare de a 'om'arda cu ceva date un domeniu plin &n mare m[sur[ doar cu aer fier'inte*. (l a constatat c[, &n medie, o persoan[ elimin[ ga)e prin anus de 1? ori pe )i: peste 1 l de ga)e majoritatea '[r'a\ilor $i apro%imativ G?? ml majoritatea femeilor. -e *aerul cald* se leag[ $D o poveste plin[ de pitoresc. 3ippocrate a investigat e%tensive flatuen\a, iar medicii din Antichitate care s-au preocupat de aceast[ pro'lem[ ajunseser[ s[ fie cunoscu\i su' porecla de *pneumati$ti*. 0n istoria American[ timpurie, o personalitate de talia lui Jenjamin FranElin le-a cerut americanilor s[-$i pun[ min\ile la &ncercare pentru a g[si un leac &mpotriva *v!nturilor sc[pate*. S&oate\i la&to3a di alime ta\ie. ;ersoanele cu intoleran\[ la lacto)[ =v. 7ntoleran\[ la lactoz[> pot avea pro'leme cu flatulen\a din cau)a consumului de produse lactate, e%plic[ nutri\ionistul -ennis 2avaiano. Acestea au un nivel intestinal sc[)ut al en)imei numit[ lacta)[, necesar[ pentru digerarea lacto)ei, un tip de )ah[r ce se g[se$te &n majoritatea produselor lactate. -ar nu este o'ligatoriu s[ vi se diagnostiche)e o intoleran\[ la lacto)[ pentru a avea o reac\ie nedorit[. =nele personae au un organism capa'il s[ digere doar anumite cantit[\i sau sorturi de produse lactate. -ac[ '[nui\i c[ produsul lactat preferat este cel care v[ creea)[ pro'leme, &ncerca\i s[ &l consuma\i &n por\ii mici sau &mpreun[ cu alte alimente, p!n[ remarca\i momentul &n care apare flatuen\a. S* u e ap"opiem de %*utu"ile &a"%o!a3oaseC J[uturile acidulate sunt renumite pentru c[ stimulea)[ eliminarea ga)elor pe gur[ - r!g!itul sau eructa\ia. -io%idul de car'on care produce spumarea este a'sor'it treptat p!n[ ajunge &n intestin, a$a c[ el, &n sine, nu poate cau)a flatulen\[. 1otu$i, multe '[uturi car'oga)oase con\in fructo)[, iar intestinele unor personae manevrea)[ nesatisf[tor acest )ah[r, duc!nd la cre$terea flatuen\ei, e%plic[ medicul de familie 2tephen Amiel. E2ita\i alime tele &a"e /a2o"i3ea3* p"odu&e"ea de !a3e. +au)a principal[ a flatulen\ei este incapacitatea sistemului digestive de a a'sor'i anumi\i car'ohidra\i, spune nutri\ionistul 2amuel 9lein. ;ro'a'il $ti\i c[ fasolea este produc[toare de flatusuri, dar mult[ lume nu &$i d[ seama c[ &n aceea$i m[sur[ produc flatuen\ [ var)a, 'roccoli, var)a de Jru%elles, ceapa, conopida, f[ina integral[, ridichile, 'ananele, caise $i multe alte alimente. <M4 &a\i< mai pu\i ae". .rice $colar mai r[s[rit $tie c[ dac[ &nghite deli'erat o gur[ de aer, poate produce un r!g!it pentru a-$i impresiona prietenii. (%cesul de aer &nghi\it poate s[ &$i croiasc[ drum $i astfel s[ apar[ flatuen\a, spune dr. Amiel. =nele personae care sufer[ de an%ietate au un tic nervos $i &nghit aer "aerofagie - *m!ncat de aer*#H alte cause sunt mestecatul e%cesiv de gum[, m!ncatul gr['it sau sor'itul cu prea mult entu)iasm al '[uturilor.

@?

;i e\i la dista \* /i%"ele &a"e p"odu& /latusu"i . *-e$i pled[m &n favoarea fi'relor alimentare pentru o digestie s[n[toas[, unele alimente 'ogate &n fi're cresc cantitatea de ga)e*, spune gastroenterologul Iichard 6c+allum. -ac[ din motive de s[n[tate ad[uga\i fi're &n alimenta\ie, recomanda'il este s[ &ncepe\i cu cantit[\i mici, astfel &nc!t colonul s[ se o'i$nuiasc[ cu ele. Acest procedeu mic$orea)[ producerea de flatusuri $i medicii au constat c[, la majoritatea persoanelor, flatulen\a arevenit la normal &n decurs de c!teva s[pt[m!ni. 5olosi\i o pla t* medi&i al* &a"e a#ut* di!estia . B!nturile sunt cau)ate adesea de o digestie lent[. 0n acest ca), alimentele r[m!n prea mult timp &n tractul digestive $i au timp s[ fermente)e $i s[ produc[ ga)e. -igestia rapid[ &mpiedic[ acest lucru $i fitoterapeutul -ouglas 2char men\ionea)[ c!teva remedii care pot gr['i digestia. -e altfel, plantele medicinale au fost folosite de mult[ vreme pentru prepararea lichiorurilor numite *digestive*, care se iau dup[ cin[. Angelica, menta, feniculul, chimenul, m[rarul $i ghin\ura sunt e%emple de asemenea plante. +ea mai 'un[ cale de a 'eneficia de efectele lor este administrarea pe cale oral[ a tincturii cump[rate de la maga)inele speciali)ate. 8ua\i do)a recomandat[ dup[ fiecare mas[ pentru a v[ pune digestia la lucru $i a reduce producerea de ga)e. 5olosi\i &*"%u ele a&ti2at pe t"u a a%so"%i !a3elle . 2tudiile au ar[tat c[ folosirea c[r'unelui activat - su' form[ de ta'lete sau capsule - este eficient[ &n reducerea e%cesului de ga)e. *+[r'unele a'soar'e ga)ele $i poate fi folositor &n ca)ul flatuen\ei*, spune dr. 9lein. *;ro'a'il este cel mai 'un tratament - cu condi\ia ca &n preala'il s[ fi fost f[cute modific[rile alimentare adecvate $i s[ fost f[cute modific[rile alimentare adecvate $i s[ fi fost tratate sau e%cluse alte 'oli gastrointestinale.* +[r'unele medicinal se cump[r[ de la farmacie. %ot[@ +n caz c[ lua\i medicamente, @ntreba\i medicul de familie dac[ pute\i folosi c[rbunele activat, deoarece acesta poate absorbi, @n aceea#i m[sur[,gazelle #i medicamentele. Uita\i82* su% &a eapa. =n remediu sigur "f[r[ glum[># de a sc[pa de ga)elle prinse &n capcan[ este acela de a &ngenuchea pe podea, cu capul la p[m!nt $D cu $ e)utul &n sus, ca $D cum a\i c[uta ceva su' canapea, spune dr. Amiel. .dihni\iv[ fruntea pe ante'ra\, rela%a\i-v[ $i a$tepta\i. 0n r[stimp de 1-2 minute ga)ul re\inut &n intestine va ie$i relativ silen\ios $i f[r[ s[ v[ deranje)e. -ac[ cineva intr[ pe nea$teptate &n camer[, spune\i-i c[ doar c[uta\i ceva su' canapea. "Aten\ie, pentru a \ine aceast[ scu)[, ave\i nevoie de o canapea># Calma\i "apid !a3ele &u a tia&ide.0n timp ce mul\i medici recomand[ c[r'unele activat pentru ga)ele intestinale, farmaci$tii spun c[ produsele con\in!nd dimeticon sunt mai 'ine cunoscute $D solicitate de consumatori. 2pre deose'ire de ac\iunea a'sor'ant[ a c[r'unelui activat, ac\iunea antispumoas[ a dimeticonului reduce flatuen\a prin dispersarea $i prevenirea form[rii de cavit[\i cu ga) &nconjurate de mucus at!t &n stomac, c!t $i &n intestine.

"eacuri din c[mar[

+n 7ndia, dup[ fiecare mas[, se ron\[ie semin\e de fenicul trase @n za&ar, observ[ dr. AndreE Peil, e!act cum am putea lua dup[ o cin[ o bomboan[ de ment[. 0eniculul este cunoscut pentru ac\iunea lui carminativ[ adic[ de a favoriza
@1

evacuarea gazelor din tractul intestinal, e!plic[ el. %in semin\e se poate prepara #i un ceai cu acela#i efect.

!nd s[ apela\i la medic

0latulen\a e!cesiv[ este adesea un motiv de sting&ereal[ @n societate #i poate fi o surs[ de disconfort, de#i rareori semnific[ o boal[ serioas[. +n afar[ de intoleran\a la lactoz[, flatulen\a poate fi un simptom al sindromului de colon iritabil, o dereglare func\ional[ a colonului care poate fi asociat[ cu colici, alterarea obiceiurilor de defecare #i uneori cu apari\ia de mucus @n scaun =v. *indrom de colon iritabil>. Medicamentele antispatice, precum #i modificarea dietei, pot ajuta @n acest caz. Anumite medicamente, @ntre care antibioticele, pot agrava flatuen\a. Adesa\i v[ medicului dac[ ave\i impresia c[ medica\ia este de vin[.

um s[ g[tim fasolea pentru a reduce flatulen\a

%ac[ v[ place fasolea, ca #i alte leguminoase, dar detesta\i ideea s[ suporta\i consecin\ele, e!ist[ o solu\ie. -vident, aceste alimente produc flatuen\[, de#i cu c`t sunt fierte mai mult, cu at`t problema se diminueaz[. 0asolea se pare c[ las[ @n ap[ o mul\ime din compu#ii s[i produc[tori de gaze. *tudiile au ar[tat c[ muierea fasolei timp de 1' ore sau l[sarea boabelor s[ germineze '. de ore @ntr un prosop de &`rtie umed poate reduce semnificativ cantitatea de compu#i care produc gaze. ;ospodinele e!permentate #tiu c[ solu\ia ideal[ pentru a mic#ora capacitatea fasolei de a produce gaze este o muiere bun[, urmat[ de fierberea @n oal[ sub presiune.

6EMOROI7I
18 sfaturi pentru a diminua disconfortul (ste posi'il ca hemoroi)ii s[ fi schim'at cursul istoriei. 2e spune c[ Napoleon era a$a de a'[tut din pricina durerii $i a disconfortului creat de hemoroi)i &nc!t aceasta a contri'uit la &nf!ngerea lui la 5aterloo. -ar hemoroi)ii repre)int[ o 'oal[ o'i$nuit[ pe toate meridianele lumii, affect!nd &ndeose'i popula\ia &n jurul v!rstei de 5? de ani. 3emoroi)ii sunt )one de \esut congestionat, 'ogat vasculari)at, la nivelul canalului anal $i al rectului inferior. ;resiunea crescut[ pe perioade lungi face ca aceste )one s[ fie mai umflate. 3emoroi)ii devin durero$i atunci c!nd, su' presiunea sfor\[rii, se proiectea)[ &n afara anusului $i aprovi)ionarea lor cu s!nge este &ntrerupt[ de &nchiderea sfincterului anal. 3emoroi)ii devin din ce &n ce mai congestiona\i $i mai mari, &n aceast[ situa\ie fiind mult mai pro'a'il s[ ias[ &n afar[ la sfor\area urm[toare. -ac[ aprovi)ionarea cu s!nge este &ntrerupt[ o vreme,
@2

hemoroidul devine strangulat - el se trom'o)ea)[, moare $i se usuc[, dar procesul poate fi cumplit de dureros. :i mai frecvent[ este s!ngerarea prin anus pe care o provoac[ hemoroi)ii &n timpul sau ulterior unei sfor\[ri, s!ngele ro$u-aprins fiind o'servat pe h!rtia igenic[, acoperind fecalele sau picur!nd &n cad[. +u timpul, s!ngerarea hemoroi)ilor poate fi persistent[ sau destul de grav[ pentru a se ajunge la anemie. -e o'icei s!ngerarea nu este dureroas[H durerea este o caracteristic[ doar a hemoroi)ilor foarte avansa\i $i poate indica o alt[ stare patologic[. 3emoroi)ii mai pot provoca o scurgere de mucus $i m!nc[rime "v. Fisuri $i m!nc[rimi anale#. =n hemoroid ie$it &n afar[ "prolaps hemoroidal# se vede $i se percepe la nivelul anusului ca o umfl[tur[ neted[, de m[rimea 'oa'ei de strugure, vine\iu $i sensi'il, iar uneori &n rect d[ o sen)a\ie de plenitudine sau de disconfort. (reditatea $i v!rsta fac ca unele personae s[ fie foarte vulnera'ile la hemoroi)i, dar ei pot fi cau)a\i de - sau remedia\i prin - diet[, precum $i prin o'iceiurile de defecare. Ave\i c!teva sugestii f[cute de speciali$ti pentru a calma durerea $i disconfortul care &nso\esc o pro'lem[ de altfel 'anal[. C*uta\i s* a2e\i mi1&*"i li e 1i u1oa"e ale &olo ului . 2for\area din timpul defec[rii ofer[ e%act felul de presiune necesar[ pentru a congestiona $i a umfla venele din jurul rectului. 2caunele tari fac ca lucrurile s[ se &nr[ut[\easc[ prin le)area unei )one deja afectate. 2olu\ia este s[ 'e\i multe lichide, s[ m!nca\i fi're $i s[ ave\i &n vedere urm[toarele remedii. U1u"a\i e2a&ua"ea s&au elo". .dat[ ce a\i crescut cantitatea de fi're $D lichide din diet[, scaunul ar tre'ui s[ devin[ mai moale $i s[ fie evacuat cu mai pu\in effort. ;ute\i s[ v[ ajuta\i colonul s[ se mi$te chiar mai u$or ung!nd anusul cu pu\in[ vaselin[, spune proctologul (dmund 8eff. Folosi\i un tampon de vat[ sau degetul pentru a aplica vaselina p!n[ la o ad!ncime de apro%imativ 1 cm &n interiorul rectului. Sp*la\i82* &u deli&ate\e. -up[ defecare este e%trem de important s[ v[ sp[la\i 'ine $i cu delicate\e, spune medicul de familie Mohn 8a4der. 3!rtia igenic[ poate )g!ria, iar unele sorturi de h!rtie con\in chimicale iritante. +ump[ra\i doar h!rtie igienic[ al'[, neparfumat[ $i ume)i\i-o la ro'inet &nainte de a o folosi. 5olosi\i 1e"2e\ele umede. 6ajoritatea farmaciilor $i a supermarEeturilor v!nd $erve\ele pentru toalet[ ume)ite. (le sunt moi $i sigure pentru $ters. Nu 2* s&*"pi a\i. 3emoroi)ii pot provoca m!nc[rimi, iar sc[rpinatul poate ajuta s[ v[ sim\i\i mai 'ine pe moment. -ar nu ceda\i nevoii imperioase de a v[ sc[rpina. ;ute\i le)a pere\ii venelor sensi'ile $i pute\i &nr[ut[\i lucrurilr, v[ averti)ea)[ dr. 8a4der. Nu "idi&a\i o%ie&te !"ele. Iidicatul unor o'iecte grele $i e%erci\iile fi)ice &n for\[ pot ac\iona asem[n[tor cu sfor\area din timpul defec[rii, spune dr. 8eff. -ac[ sunte\i predispus la hemoroi)i, g[si\i un prieten s[ v[ ajute ori pl[ti\i pe cineva s[ mute pianul sau 'ufetul. 5a&e\i o %aie. 2tatul cu genunchii ridica\i la o &n[l\ime de G-1? cm &ntr-o cad[ cu ap[ cald[ este remedial care &nc[ se afl[ &n fruntea listei speciali$tilor ca o modalitate de a face fa\[ hemoroi)ilor, spune proctologul J/ron athright. Apa cald[ calmea)[ durerea $i totodat[ cre$te aflu%ul de s!nge &n )on[, ceea ce ajut[ la contractarea venelor umflate.
@<

5a&e\i "ost de !=ea\*. -ac[ proplapsul hemoroidal este deose'it de dureros, folosi\i o pung[ cu ghea\[ pentru a aneste)ia hemoroi)ii $i a-i face s[ se retrag[, sugerea)[ medicul de familie 2tephen Amiel. ;une\i &ntr-o pung[ de plastic ghea\ [ pisat[ $i &nf[$ura\i-o &ntr-o 'ucat[ de p!n)[ moale. 8ua\i c!teva analge)ice evit!ndu-le pe cele cu codein[ care constip[ -, apoi &ntinde\i-v[ cu spatele u$or &nclinat pentru a primi ajutorul gravita\iei. Aplica\i punga cu ghea\[ dar nu mai mult de 2? de minute $i nu mai des de < ori pe )i. :i pruritul anal provocat de hemoroi)i reac\ionea)[ 'ine la acest remediu. Apli&a\i o &"em* a ti=emo"oidal*. (%ist[ pe pia\[ multe crUme $i supo)itoare antihemoroidale care &n majoritate, chiar dac[ nu fac mare lucru pentru ca pro'lema s[ dispar[ "contrar celor sus\inute &n reclame#, ac\ionea)[ ca analge)ice locale $i u$urea)[ &ntruc!tva disconfortul, constat[ dr. athright. C"emele su t &ele mai %u e. 0ntre o crem[ $i un supo)itor, am'ele cu ac\iune antihemoroidal[, alege\i crema, v[ sf[tuie$te dr. 8eff. 2upo)itoarele sunt inutile pentru hemoroi)ii e%terni. Nici m[car &n ca)ul hemoroi)ilor interni nu re)olv[ mare lucru deoarece au tendin\a s[ avanse)e prea departe &n rect. +remele con\in!nd aneste)ice pot crea o sensi'ilitate local[ dac[ sunt folosite perioade prea &ndelungate, iar cele con\in!nd steroi)i ar tre'ui s[ nu fie evitate dac[ e%ist[ o infec\ie local[. =nele personae consider[ folositoare cremele cu heparin[ $i cu en)ima numit[ hialuronidia)[. 3ialuronida)a permea'ili)ea)[ \esuturile, iar heparina di)olv[ s!ngele coagulat, duc!nd la diminuarea umfl[turii. # &e"&a\i ta i u"ile 2e!etale. 1aninurile din plante erau folosite odinioar[ la t['[citul pieilor de animale. (le ac\ionea)[ ca astringente, ceea ce &nseamn[ c[ dau &napoi $i &nt[resc \esuturile. Ac\iunea astringent[ apare $i &n ca)ul unui hemoroid, nu numai pentru o piele pus[ la t['[cit, remarc[ fitoterapeutul -ouglas 2char. +ele mai eficiente plante 'ogate &n tannin - utili)ate de mult[ vreme pentru diminuarea umfl[turii $i a disconfortului creat de hemoroi)i - sunt hamamelismul, scoar\a de stejar $i r[d[cina de geranium. +ump[ra\i-le su' form[ de tincturi $i aplica\i-le cu un tampon de vat[ de < ori pe )i. Avantajul taninurilor, preci)ea)[ dr. 2char, este c[ ele &ndepartea)[ imediat simptomele $i, dac[ sunt folosite cu regularitate, pot &mpiedica o eventual[ revenire a lor. Sup"a2e!=ea\i82* !"eutatea. -eoarece sunt supuse unei presiuni mai mari &n partea de jos a corpului, persoanele supraponderale sunt mai predispuse la hemoroi)i, ca $i la venele varicoase, e%plic[ dr. 8a4der. ;i e\i su% &o t"ol &o sumul de sa"e . (%cesul de sare de 'uc[t[rie poate duce la agravarea hemoroi)ilor. 2area re\ine lichidele, nepermi\!ndu-le accesul &n sistemul circulator, ceea ce face ca venele din anus $i din oricare alt[ parte a corpului s[ se umfle, o'serv[ dr. 8a4der. E2ita\i a umite alime te 1i %*utu"i . +hiar dac[ anumite alimente nu agravea)[ hemoroi)ii, ele contri'uie la disconfortul anal prin crearea unui prurit ulterior, deoarece trec prin colon. Fi\i atent la consumul e%cesiv de cafea, condimente puternice, 'ere $i cola, v[ sf[tuie$te dr. 8eff. 5emeile !"a2ide t"e%uie s* stea &ul&ate pe pa"tea st4 !* . Femeile gravide sunt predispuse &n mod deose'it la hemoroi)i, &n parte deoarece uterul st[ chiar pe vasele de s!nge care drenea)[ venele hemoroidale, e%plic[ o'stetricianul 8e4is 1o4nsend. 0n ca) de sarcin[, un 'un remediu antihemoroidal este s[ sta\i culcat[ pe
@C

partea st!ng[ c!te 2? de minute la fiecare @ ore, spune el. Aceast[ po)i\ie ajut[ la diminuarea temporar[ a presiunii asupra venei principale care drenea)[ jum[tatea inferioar[ a corpului. +onstipa\ia, o manifestare o'i$nuit[ &n timpul sarcinii, favori)ea)[ apari\ia hemoroi)ilor "v. +onstipa\ie#. 2for\area din timpul travaiului poate duce temporar la agravarea hemoroi)ilor, dar vestea 'un[ este c[, de o'icei, ace$tia dispar dup[ na$tere. Da\i8le u mi& %"4 &i. =neori cuv!ntul *hemoroid, se refer[ nu la o ven[ umflat[, ci la o ie$ire &n afar[ a mucoasei canalului anal. -ac[ ave\i un hemoroid care se proiectea)[ &n afar[, &ncerca\i s[-l &mpinge\i u$or cu degetul &napoi &n canalul anal, spune dr. 1o4send. 3emoroi)ii l[sa\i s[ at!rne pot forma cheaguri dureroase.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ nu a\i avut niciodat[ &emoroizi #i dintr o dat[ sim\i\i un oarecare disconfort, acesta poate avea #i alt[ cauz[. %ac[ disconfortul este @nso\it de m`nc[rime #i v a\i @ntors de cur`nd dintr o c[l[torie, de e!emplu, a\i putea avea viermi intestinali. 2e\i avea nevoie de tratament pentru a sc[pa de ei. I umfl[tur[ pe anus poate fi un abces, o bucat[ de piele sau negi anali. )*[ nu trage\i niciodat[ concluzia c[ s`ngerarea rectal[ este neap[rat cauzat[ de &emoroiziQ, avertizeaz[ medicul de familie *tep&en Amiel. )<rebuie e!cluse #i alte cauze, @ntre care colita, boala diverticular[, polipii, fisurile anale #i cancerul.Q "&iar dac[ anterior au fost diagnostica\i &emoroizii, medicul ar trebui s[ aib[ prilejul s[ evalueze simptomele #i diagnosticul, @n caz c[ suferi\i de altceva dec`t de &emoroizi sau pe l`ng[ &emoroizi. +n alte alte momente, oven[ dilatat[ din anus poate provoca un c&eag de s`nge, f[c`nd #i mai umflat[ #i mai tare o zon[ foarte dureroas[, spune medicul de familie jo&n 5aEder. +n majoritatea cazurilor c&eagul poate fi @ndep[rtat printr o interven\ie c&irurgical[ minor[. Femoroizii care nu se vindec[ pot necesita interven\ia medical[ pentru a opri circula\ia s`ngelui spre \esut #i pentru a i @ndep[rta. Ip\iunile include laserul, c&irurgia tradi\ional[ #i scleroterapia =@n care o substan\[ c&imic[ este injectat[ pentru a scleroza vasele>. %in ce @n ce mai frecvent, speciali#tii #i unii medici generali#ti recurg la ligaturarea &emoroizilor cu benzi de cauciuc4 apoi ace#tia se sclerozeaz[ pe m[sur[ ce s`ngele nu mai are acces @n interiorul lor. Aceast[ procedur[ dureaz[ c`teva minute, e!plic[ dr.Amiel.

@5

6I+ER9ENSIUNE
2? de stategii pentru a mic$ora tensiunea arterial[ ;resiunea ridicat[ a s!ngelui sau hipertensiunea a fost denumit[ 'oal[ *silen\ioas[,, deoarece nu provoac[ nici un simptom ani sau chiar decenii. 6ulte personae sunt hipertensive $i nu au ha'ar. -e o'icei, afl[ &nt!mpl[tor, c!nd merg la medic pentru cu totul alte pro'leme. 8imitele ma%ime admise pentru tensiunea arterial[ sunt 1C?7L? mm 3g sau, &n unele ca)uri, chiar 1C?7G5 mm 3g. 8a anumite grupuri entice, precum cele de origine sud-asiatic[, african[ $i carai'ean[, este mai pro'a'il s[ se g[seasc[ o tensiune arterial[ mai mare. F[r[ tratament, hipertensiunea poate provoca 'oli de inim[, accident vascular cere'ral $i 'oli renale. 2tatisticile medicale arat[ hipertensiunea se plasea)[ pe un loc frunta$ pe lista cau)elor de deces, ea contri'uind $i la decesele survenite prin accident vascular cere'ral $i la cele cau)ate de 'olile coronariene. +u toate acestea, o jum$tate dintre persoanele cu hipertensiune nici m[car nu $tiu c[ o au. *+!nd am &nceput s[ practice medicina,, &$i aminte$te medicul de familie 2tephen Amiel, *am &nv[\at regula OOjum[t[\ilorPP: o jum[tate dintre persoanele cu hipertensiune nu au ha'ar c[ o auH dintre cei care $tiu c[ o au, o jum[tate nu fac nici un tratament pentru hipertensiune $i doar o jum[tate dintre ace$tia urmea)[ un tratament corespun)[tor. Am reu$it s[ control[m mai 'ine hipertensiunea pe care o $tim, dar e%ist[ un mare num[r de personae a c[ror presiune sangvin[ tic[ie ca o 'om'[ cu ceas. , Fumatul, o'e)itatea $i stilul de via\[ sedentar contri'uie la hipertensiune, dar &n multe ca)uri medicii nu &i cunosc &n mod sigur cau)ele. +u toate acestea, majoritatea persoanelor cu hipertensiune pot s[ $i-o st[p!neasc[ sau chiar s[ o elimene, f[c!nd unele modific[ri &n stilul de via\[. Cu oa1te\i82* p"esiu ea s4 !elului. 0ntruc!t ini\ial hipertensiunea nu provoac[ nici un simptom, nu ave\i de unde s[ $ti\i despre pre)en\a ei dac[ nu v-a\i testat presiunea s!ngelui. *.amenii se g!ndesc adesea la presiunea lor sangvin[ doar atunci c!nd au un simptom asociat cu hipertensiunea, cum ar fi o s!ngerare na)al[ sau
@@

durerile de cap,, constat[ dr. Amiel. *1otu$i, de o'icei aceste simptome nu au nimic de-a face cu presiunea s!ngelui. Nu v[ pute\i 'a)a doar pe semnalele de alarm[ ale organismului pentru a considera c[ ave\i hipertensiune., 6edicii sunt &ncuraja\i s[ verifice presiunea sangvin[ a unui adult de fiecare dat[ c!nd se pre)int[ la o consulta\ie. -ar conform statisticilor medicale &n ca)ul a peste L? la sut[ din popula\ia adult[ acest prilej se ive$te o dat[ la < ani, c!nd dintr-un motiv sau altul cineva se pre)int[ la medicul de familie. *A$adar, depinde de fiecare s[-$i cunoasc[ presiunea sangvin[,, spune dr. Amiel. Iug[\i medicul sau sora s[ vi-o m[soare atunci c!nd v[ afla\i &ntr-un ca'inet medical. 2au chiar farmacistul, deoarece multe farmacii asigur[ gratuit acest serviciu pentru popula\ie. E %i e sau u s* 2* m*su"a\i si !u"i p"esiu ea sa !2i *C =nele personae &$i cump[r[ un aparat de m[surat tensiunea. 2tudiile arat[ c[ persoanele care &$i m[soar[ presiunea sangvin[ acas[, de mai multe ori pe lun[, pot s[ $i-o st[p!neasc[ mai 'ine. Aceasta este $i o modalitate de a evita a$a-numita *hipertensiunea de halat al',, ce apare &ntr-o clinic[, dar este normal[ &n restul timpului. *1otu$i, unele dintre aceste aparate nu sunt performante,, o'serv[ dr. Amiel, *iar persoanele &n cau)[ devin at!t de o'sedate de m[surarea tensiunii, &nc!t ajung ca aceasta s[ le su'mine)e s[n[tatea &n loc s[ le aduc[ avantaje,. +hiar dac[ ave\i propriul tensiometru, ar fi 'ine s[ v[ verifica\i cu regularitate tensiunea la un ca'inet medical. +ie"de\i di !"eutate. (ste cea mai important[ deci)ie pentru st[p!nirea hipertensiunii, e%plic[ nutri\ionistul Nilo +ater. -ac[ sunte\i supraponderal, sunte\i de 2-@ ori mai predispus la a face hipertensiune. +u c!t c!nt[ri\i mai mult peste greutatea corporal[ recomandat[, cu at!t este mai proa'il s[ ave\i hipertensiune. Acest lucru se &nt!mpl[ deoarece &n ca)ul persoanelor supraponderale, s!ngele circul[ mai greu prin artere, cau)!nd o cre$tere a presiunii. Ie)ultatul: at!t inima, c!t $i sistemul circulator se afl[ &ntr-o permanent[ suprasolicitare. Nu este necesar[ o pierdere semnificativ[ &n greutate pentru a v[ &m'un[t[\i valorile presiunii sangvine. -e fapt, cercet[rile sugerea)[ c[ o pierdere &ntre < $i L la sut[ din greutatea corporal[ poate fi suficient[ pentru a v[ duce tensiunea arterial[ &ntr-o )on[ mai s[n[toas[. 0n pofida multitudinii de scheme de sl['ire, a'ordarea de 'a)[ este foarte simpl[: m!nca\i mai pu\ine calorii dec!t arde\i, reduce\i consumul de alimente 'ogate &n gr[simi "care sunt $i 'ogate &n calorii# $i face\i cu regularitate e%erci\ii fi)ice. 5a&e\i 3il i& e,e"&i\ii /i3i&e. (fectuarea cu regularitate a unor e%erci\ii fi)ice poate reduce tensiunea arterial[ cu 5-1? la sut[, sus\ine -avid +apu))i, specialist &n prevenirea 'olilor de inim[. ;oate s[ nu par[ prea mult, dar adesea este sufficient pentru a stopa instalarea hipertensiunii. +ercet[rile sugerea)[ c[ cel mai mare avantaj &l o'\ine\i e%ers!nd 5 ore pe s[pt[m!n[. Alergarea, ciclismului $i ridicarea de greut[\i sunt e%celente, iar activit[\ile aero'ice )ilnice, cum ar fi mersul pe jos sau gr[din[ritul activ, pot fi e%trem de 'enefice. Re u \a\i la \i!*"i. -ac[ sunte\i fum[tor, acesta este pro'a'il ultimulsfat pe care a\i dori s[ &l au)i\i, dar renun\area la fumat poate aduce 'inefaceri evidente. -e fiecare dat[ c!nd fuma\i, presiunea sangvin[ cre$te 'rusc, r[m!n!nd la cote &nalte 1 or[ sau mai mult. Mudec!nd $i altfel, chiar dac[ fuma\i numai 1? \ig[ri pe )i, presiunea sangvin[ poate r[m!ne permanent &n )ona periculoas[.
@A

Nu e%ist[ nici o dovad[ direct[ c[ oprirea fumatului co'oar[ tensiunea arterial[ la toate persoanele hipertensive, admite dr. Amiel. *-ar - $i acesta este un OOdarPP foarte mare $i ap[sat - e%ist[ o cantitate imens[ de dove)i c[ fumatul &n sine este cel mai important dintre factorii de risc pentru o 'oal[ de inim[ sau pentru accidentul vascular cere'ral "precum $D pentru multe alte 'oli#. A$a c[ dac[ sunte\i hipertensiv, de ce s[ v[ e%pune\i la mai multe riscuriK, Fumatul este pro'a'il viciul cel mai greu de &nvis. =nele personae reu$esc renun\!nd dintr-o dat[, dar este mult mai pro'a'il s[ reu$i\i dac[ v[ ajuta\i, de e%emplu, frecvant!nd &ntruniri dedicate renun\[rii la fumat, folosind plasturi cu nicotin[ ori alte medica\ii destinate s[ v[ scoat[ de su' influen\a tutunului "v. -ependen\e#. I /o"ma\i82* asup"a =ipe"te siu ii. ;entru informa\ii detaliate privind pro'lema hipertensiunii, e%ist[ o mul\ime de c[r\i $i 'ro$uri de populari)are, dic\ionare medicale $i emisiuni radio $i de televi)iune. Redu&e\i &a titatea de sa"e. 2area a fost indicat[ drept principala cau)[ alimentar[ a hipertensiunii. 0n general e%ist[ tendin\a de a m!nca mai s[rat dec!t e necesar organismului. Aproape oricine ar putea avea mari avantaje dac[ ar m!nca mai pu\in[ sare. 2odiul re\ine apa, astfel c[ volumul s!ngelui cre$te spectaculos "hipervolemie#. 8a r!ndul lui, acesta cre$te presiunea s!ngelui. +[uta\i alimente cu con\inut mic de sodium sau chiar f[r[ sodium $i evita\i gust[rile crocante $i s[rate, mur[turile, carnea $i pe$tele s[rat, precum $i alte alimente s[rate. Ad*u!a\i sa"e la mas*$ u la !*tit . 0n timpul g[titului alimentele a'sor' mult[ sare, ceea ce diminuea)[ intensitatea gustului. Aceasta &nseamn[ c[ la mas[ sim\i\i nevoia &nc[ unui praf de sare pentru a da hranei gustului pe care &l dori\i. A$a c[ pentru a o'\ine ma%imum de gust cu un minimum de sare, ad[uga\i sarea numai &n farfurie. Citi\i eti&=etelo" alime telo". 2odiul se ascunde &n cele mai nea$teptate locuri. +hiar $i un mic dejun s[n[tos, compus din cereale integrale, poate con\ine &ntr-o propor\ie 1?? mg "sau mai mult# de sodium. Berificarea etichetelor este cea mai 'un[ cale de a men\ine consumul de sare &ntre limitele s[n[toase. Asi!u"a\i82* su/i&ie t potasiu. Dmagina\i-v[ sodiul $i potasiul ca fiind capetele lamei unui fer[str[u care ajung, pe r!nd, c!nd sus, c!nd jos. +!nd nivelul potasiului cre$te, nivelul sodiului descre[te, ceea ce duce la o diminuare a presiunii sangvine. Aportul )ilnic recomandat pentru potasiu este de <5?? mg, dar persoanele care folosesc diuretice - medicamente destinate controlului hipertensiunii - au nevoie de ceva mai mult, spune cardiologul 3o4ard 5eit). +ele mai 'ogate surse de potasiu sunt fructele - @ndeose1i 1ananele - $i vegetalele. ;entru a reali)a o modest[ sc[dere a tensiunii arteriale, remarc[ dr. Amiel, persoanele cu hipertensiune au nevoie de un surplus de 2 g de potasiu )ilnic "ecivalentul a 5 'anane#. -e asemenea, pute\i s[ cump[ra\i suplimente cu potasiu. +hiar dac[ nu face fa\[ la 5 'anane pe )i, o diet[ cu un con\inut mic &n gr[simi, 'ogat[ &n fructe $i vegetale, s-a dovedit 'enefic[ pentru sc[derea presiunii sangvine, pe l!ng[ multe alte avantaje. Asi!u"a\i82* su/i&ie t &al&iu 1i ma! e3iu. Aceste medicamente nu constituie un tratament pentru hipertensiune, dar tensiunea arterial[ poate cre$te dac[ dieta este s[rac[ &n calciu $i magne)iu, spune nutri\ionista 9ristine Napier.
@G

Iecomand[rile actuale privind do)a )ilnic[ necesar[ de calciu varia)[ de la o \ar[ la alta, dar valorile fluctuea)[ &n jurul cantit[\ii de 1??? mg pe )i. =nele dintre cele mai 'une surse de calciu sunt laptele degresat sau semidegresat, laptele de soia ]i sucul de portocale - am'ele suplimente cu calciu. ,entru magne.iu, m!nca\i multe vegetale cu frun.e ver.i, cereale, fasole ]i leguminoase. arnea "inclusiv cea de p[s[re# sla1[ con\ine cantit[\i &nsemnate de magne)iu. -o)a de magne)iu recomandat[ pentru o )i este de <?? mg pentru '[r'a\i $ i 1A? mg pentru femei. I t"odu&e\i pe1tele @ me iu. ;e$tele con\ine aci)i gra$i omega-<, care pot ajuta la co'or!rea presiunii sangvine, pot diminua riscul form[rii de cheaguri de s!nge &n artere $i s-a dovedit c[ mic$orea)[ procentul de decese &n r!ndul persoanelor care au suferit deja un infarct, spune dr. +ater. 1o\i pe$tii con\in aci)i gra$i omega-<, dar cele mai 'une surse sunt pe$tii gra$i - somonul, macroul $i tonul proasp[t. sardinele din conserv[ constituie $i ele o surs[ 'un[ de aci)i gra$i omega-<. E util* ase3o a"ea &u ustu"oiC 2poradic se &nt!lnesc referiri la dove)i c[ usturoiul poate diminua presiunea sangvin[, spune dr. Amiel. 0n plus, e%ist[ o mul\ime de afirma\ii c[ nu doar tensiunea arterial[, ci $i colesterolul, $i glicemia pot fi sc[)ute m!nc!nd )ilnic 1 c[\el de usturoi. (ste adev[rat c[ e%ist[ unele dove)i c[ usturoiul , ca $i aspirina, diminuea)[ tendin\a s!ngelui de a se coagula prea repede, ceea ce poate mic$ora riscul 'olilor de inim[ $i al accidentelor vasculare cere'rale la persoanele hipertensive. Suplime ta\i dieta &u &oe 3ima E'). Acest antio%idant puternic se g[se$te &n carne $i &n pe$te, $i pe seama lui sunt puse o mul\ime de efecte 'enefice, spune dr. Amiel. +oen)ima V1? &m'un[t[\e$te furni)area de energie c[tre celulele mu$chiului cardiac, ajut!ndu-l s[ pompe)e mai efficient, cu un effort mai mic. Acest fapt, la r!ndul lui, ajut[ la sc[derea presiunii sgvine. Nivelurile sangvine ale coen)imei V1? pot sc[dea cu v!rsta $i &n anumite condi\ii, ca &n ca)ul infarctului miocardic. 2peciali$tii recomand[ administrarea )ilnic[ a 1?? mg de coen)im[ V1?, dar dac[ ave\i la activ un infarct, ar tre'ui mai &nt!i s[ v[ consulta\i cu medicul. # &e"&a\i p*du&elul. Aceast[ plant[ medicinal[ are o &ndelungat[ tradi\ie ca remediu &mpotriva 'olilor de inim[. 6edicii europeni $i chine)i o folosesc pentru sc[derea presiunii sangvine. 8ua\i C??-@?? mg plant[ uscat[ pe )i. 0e\i &u mode"a\ie. +antit[\ile mici de alcool nu afectea)[ presiunea sagvin[, 'a pot fi chiar 'enefice pentru inim[. ;rea mult alcool, pe de alt[ parte, face ca presiunea sangvin[ s[ creasc[. ;entru '[r'a\i, limita ma%im[ este de 2 '[uturi pe )i, iar femeile nu ar tre'ui s[ 'ea mai mult de 1 '[utur[ pe )i. FNu sf[tuim persoanele care nu 'eau s[ &nceap[ s[ o fac[F$ spune dr. 5iet). 0n cel mai 'un ca), cardioprotec\ia conferit[ de alcool este una modest[, &ns[ riscurile poten\iale pe care le implic[ alcoolul sunt semnificative. St*p4 i\i82* st"esul. 2tresul emo\ional nu determin[ cre$teri pe termen lung ale presiunii sangvine, dar poate face ca valorile s[ creasc[ temporar. 2tresul mai poate declan$a infarct la acele personae care au pro'leme cardiovasculare, e%plic[ dr. 5eit). Ie)erva\i-v[ timp s[ v[ lini$ti\i $i s[ v[ rela%a\i, folosind medita\ia, respira\ia profound[ $i alte tehnici pentru diminuarea stresului. Lua\i s/o"*itul @ se"ios. 2for[itul frecvent poate fi un s/mptom al apneei de somn, o stare &n care respira\ia se &ntrerupe intermittent &n timpul somnului.
@L

Apneea poate duce la cre$terea presiunii sangvine $i poate cau)a neregularit[\i &n func\ionarea inimii, cunoscute su' denumirea de aritmii, spune dr. 5eit). 0n afar[, de sfor[it, simptomele apneei de somn include durerile de cap matinale $i sen)a\ia de o'oseal[ la tre)ire. -ac[ aprecia\i c[ pute\i suferi de apnee de somn, pre)enta\i-v[ la medic "v. 2for[it#. 5i\i &u o&=ii pe &oleste"ol. +olesterolul mare nu provoac[ o cre$tere a presiunii sangvine, dar poate duce la &ngustarea arterelor, la pierderea fle%i'ilit[\ii lor $i la mic$orarea pro'alit[\ii ca acestea s[ se dilate &n timpul e%erci\iului fi)ic sau &n alte momente c!nd inima are nevoie de mai mult s!nge, preci)ea)[ dr. 5eit). +olesterolul crescut duce la formarea unor depuneri de gr[sime "pl[ci de aterom# pe pere\ii vaselor. 3ipertensiunea permanent[ poate face ca aceste depuneri s[ se desprind[, cresc!nd riscul form[rii cheagurilor periculoase. *.pt)eci la sut[ sau mai mult dintre infarctele miocardice sunt cau)ate de ruperea pl[cilor de aterom*, spune el. +a parte a programului general de tratament al hipertensiunii, ve\i fi sf[tuit, pro'a'il, s[ v[ men\ine\i colesterolul su' limita de 5,2 mmol71 de s!nge "limita ma%im[ lipsit[ de riscuri#, dar dac[ este mai mic, cu at!t mai 'ine, mai ales dac[ ave\i diagnosticat[ o 'oal[ de inim[ sau dia'et "v. +olesterol m[rit#. 6odific[rile alimentare. +um ar fi consumul crescut de fi're $i reducerea aportului de gr[simi saturate, pot face ca nivelul colesterolului s[ scad[ semnificativ. (fectuarea cu regularitate a unor e%erci\ii fi)ice, pierderea &n greutate $i, dac[ este necesar, administrarea unor medicamente prescrise de medic constituie $i ele p[r\i importante din controlul pe termen lung al colesterolemiei.

!nd s[ apela\i la medic

+n mod ideal, valorile presiunii sangvine ar trebui s[ se plaseze sub 7.(HO5 mmFg. %ac[ oricare dintre valorile citite pe tensimetru =ma!ima sau minima> dep[#e#te aceste valori, este momentul s[ face\i modific[rile necesare pentru a v[ mic#ora tensiunea arterial[. Cneori, modific[rile din stiulul de via\[ pot sc[dea @ntr at`t presiunea sangvin[, @nc`t aceasta s[ se @nscrie @n zona lipsit[ de riscuri. Alteori, poate fi nevoie #i de medica\ie. )"onstat c[ acesta este cel mai dificil lucru de care trebuie s[ mi conving pacien\ii), remarc[ dr. *tep&en Amiel. )2in la mine cu un deget bolnav, dar sim\indu se perfect4 le verific presiunea sangvin[, e mare c&iar #i dup[ ce repet m[sur[toarea #i @n c`teva luni sunt nevoi\i s[ @ng&it[ tabletele pe care le detest[. %ar &ipertensiunea persistent[ este un uciga# perfid, a#a c[ sunt justificate eforturile mele #i, cred, #i ale pacien\ilor mei.2`rsta nu are nici o important\[ e!ist[ o mul\ime de dovezi @n acest sens , cu toate c[ efectele secundare ale medica\iei trebuie s[ fie urm[rite cu foarte mult[ aten\ie cu c`t sunte\i mai @n v`rst[, cu at`t ave\i mai mult de c`#tigat din sc[derea presiunii sangvine.) $rincipalele clase de medicamente &ipotensoare include diureticele, care mic#oreaz[ cantitatea de lic&id din organism4 beta blocantele, care @ncetinesc ritmul cardiac #i in&ibitorii A"-, care fac ca vasele de s`nge s[ se dilate. Aceste medicamente sunt destul de lipsite de riscuri, dar pot cauza o varietate de efecte secundare, @ntre care ame\eala sau des&idratarea. +n unele cazuri, ele pot cobor@ prea mult nivelul presiunii sangvine.
A?

Irice efect secundar observat, comunica\i l imediat medicului. "u at`t de multe medicamente disponibile, medicului nu @7 va fi dificil s[ aleag[ unul care asigur[ efectele favorabile f[r[ disconfort. Adesea s ar putea s[ fie necesar[ o combina\ie de mai multe tipuri de medicamente, e!plic[ dr. Amiel. %iferite medicamente pot s[ se poten\eze reciproc, @n acest caz dozele sc[zute din fiecare medicament reduc`nd la minim efectele secundare.

"eacuri din c[mar[

Acizii gra#ii omega ,, afla\i @n carnea pe#tilor, pot duce la o sc[dere u#oar[ a presiunii sangvine #i pot diminua riscul de formare a c&eagurilor de s`nge @n artere. %ar ce v[ face\i dac[ nu v[ place pe#teleM +ncerca\i semin\e de in. Acestea au un gust pl[cut, de nuci, #i sunt pline de acizi gra#i omega , #i de o mul\ime de fibre care scad nivelul colesterolului. $res[ra\i peste cerealele de la micul dejun semin\e de in m[cinate sau amesteca\i le @n supe, tocane #i alte m`nc[ruri g[tite. "`nd merge\i s[ cump[ra\i semin\ele de in lua\i le gata m[cinate sau m[cina\i le acas[. 6u m`nca\i semin\ele nem[cinate, deoarece traverseaz[ tractul digestive s[ fie absorbite.

LARIN.I9{
1/ modalit[\i pentru a v[ reg[si vocea 2imptomul cel mai important al laringitei este pierderea vocii sau r[gu$eala. B[ pute\i sim\i g!tul aspru sau iritat, $i cei care au laringit[ simt adesea nevoia s[-$i dreag[ glasul. 8aringita adev[rat[ este o 'oal[ destul de comod[, c[ci &n afara r[gu$elii, are pu\ine alte simptome. [si\i destul[ &n\elegere &n jur pentru c[ ave\i o voce &ngro)itoare, dar rareori v[ sim\i\i 'olnav. I[ceala o'i$nuit[ $i alte infec\ii virale ale c[ilor respiratorii superioare sunt cau)ele cele mai frecvente ale laringitei. 8aringita poate, de asemenea, s[ &ns[\easc[ gripa, 'ron\ita, pneumonia, pojarul, tusea convulsive[ sau orice infec\ie a c[ilor respiratorii superioare. -up[ cum v[ va spune orice c!nt[re\, folosirea e%cesiv[ a vocii, e%punerea la fumul de \igar[, chiar $i rea%\iile alergice o pot $i ele provoca. ;entru ca cineva s[ sune ca el &nsu$i, aerul pe care &l e%pir[ prin laringe, &n timp ce vor'e$te, tre'uie s[ vi're)e correct prin cor)ile vocale. -ac[ cor)ile vocale au cicatrice sau sunt umflate, ele nu creea)[ *containerul, modelat corect pentru aerul e%pirat.
A1

+hiar $i numai o mic[ schim'are la cor)ile vocale poate face vocea unei personae de nerecunoscut. +or)ile vocale con\in un m[nunchi central de mu$chi, diferite straturi de \esut conjunctiv $i un &nveli$ asem[n[tor pielii, numit mucoas[. *. alterare a oric[ruia dintre aceste straturi poate &ntrerupe vi'ra\ia optim[ prin \esut,, spune laringologul 2cott 9essler. A$a c[ dac[ suna\i la fel de r[gu$it ca 8auren Jacall, urma\i indica\iile speciali$tilor pentru a v[ reg[si vocea adev[rat[. Nu 2o"%i\i. .rice ar fi declan$at laringita, cel mai important lucru pe care tre'uie s[-l face\i pentru vocea dvs. este s[-i acorda\i pu\in[ odihn[, spune orelistul 8aurence 8evine. 0ncerca\i s[ petrece\i 1-2 )ile f[r[ s[ vor'i\i. Ni&i m*&a" s* u 1opti\i. -ac[ tre'uie s[ comunica\i ceva, scrie\i. :optitul face cor)ile vocale s[ se loveasc[ una de alta la fel de tare ca $i strig[tul, e%plic[ laringologul eorge 2impson. Nu lua\i aspi"i *. -ac[ v-a\i pierdut vocea \ip!nd, pro'a'il s-a rupt un capilar, spune dr. 8evine. A$a c[ nu v[ apropia\i de aspirin[. (a m[re$te timpul de coagulare, ceea ce poate &nt!r)ia vindecarea. Apela\i la paracetamol pentru a \ine su' control fe'ra, r[ul $i durerile. 5olosi\i u umidi/i&ato". 6ucoasa care acoper[ cor)ile vocale tre'uie p[strat[ umed[, altfel mucusul devine v!scos, teren propice pentru factorii iritan\i. ;roteja\i-v[ cu un umidificator, recomand[ dr. 9essler. 5a&e\i i =ala\ii &u a%u". :i vaporii pot reface umiditatea. Io'ert Feder, laringolog $i antrenor de voci, sugerea)[ s[ v[ apleca\i peste un 'ol cu ap[ clocotit[ 5 minute de 2 ori pe )i. ;une\i 'olul pe o suprafa\[ sta'il[, \ine\i fa\a la o distan\[ cam c!t lungimea unui 'ra\ $i respira\i. +onstrui\i un cort cu vapori \in!nd deasupra capului $i al 'olului un prosop. .alternativ[ mai sigur[ $i mai u$or manevra'il[ poate fi cum[rat[ de la farmacie: un dispo)itiv ca o can[ de hr[nit 'e'elu$ii cu o masc[ ata$at[, care se aplic[ peste nas $i gur[. . umple\i pe jum[tate cu ap[ &n clocot $i inhala\i. 0e\i multe li&=ide. -r. 2impson recomand[ G-1? pahare pe )i, de preferat cu ap[. -r. Feder sugerea)[ suc de fructe $i ceai cu miere sau l[m!ie. Nu "*&i\i %*utu"ile. +ele mai 'une sunt lichidele calde, spune dr. Feder. J[uturile reci agravea)[ situa\ia. Respi"a\i pe as. -ac[ respira\i pe nas, ume)i\i aerul, spune dr. 9essler. Iespir!nd pe gur[, v[ e%pune\i vocea la aerul rece, uscat. Re u \a\i la \i!*"i. Fumatul este o cau)[ esen\ial[ a usc[ciunii g!tului. Lua\i8o mai @ &et &u al&oolul. Alcoolul este un irritant chimic pentru laringe. (l poate agrava laringita, iar e%cesul de alcool pe termen lung poate produce schim'[ri permanente ale laringelui $i m[ri riscul de cancer de g!t. Ale!e\i &u !"i#* ta%letele. (vita\i menta produsele mentolate, spune dr. Feder. (le pot parali)a temporar mu$chii g!tului $i &ncetini procesul de vindecare. Alege\i mierea sau ta'letele emoliente pe 'a)[ de fructe. Su!e\i lem dul&e. 0n recia $i Ioma antic[ c!nt[re\ii $i oratorii foloseau lemnul dulce pentru a-$i \ine aparatul vocal &n form[. :i &n )ilele noastre c!nt[re\ii &n cuno$tin\[ de cau)[ folosesc aceast[ plant[ pentru ca vocile lor s[ func\ione)e adecvat. Fitoterapeutul -ouglas 2char spune c[ acei c!nt[re\i care se produc &ntr-un mediu &m'!csit de fum au mare &ncredere &n lemnul dulce pentru a le men\ine
A2

vocile supple. 8emnul dulce ac\ionea)[ &n ca) de laringit[ cronic[ $i acut[, alin!nd inflama\ia ce se afl[ la 'a)a pro'lemei. +ump[ra\i ta'lete cu lemn dulce de la maga)inele speciali)ate $i suge\i vreo 5-@ &n cursul unei )ile. 5e"i\i82* de ae"ul di a2io . Bor'itul &n timpul unui )'or v[ poate sa'ota vocea, pentru c[ aerul presuri)at din interiorul ca'inei este uscat. ;entru a men\ine cor)ile vocale umede, respira\i pe nas, spune dr. 9essler. +a s[ \ine\i gura &nchis[, mesteca\i gum[ sau suge\i 'om'oane. Ve"i/i&a\i82* medi&ame tele. =nele medicamente au printre efectele secundare $D usc[ciunea, spun speciali$tii. Berifica\i cu medicul dac[ ave\i du'ii. ;rintre posi'ilii vinova\i se num[r[ pastilele contra tensiunii $i de tiroid[, ca $i antihistaminicele. 5olosi\i u mi&"o/o . -ac[ meseria v[ cere s[ ridica\i tonul pentru a v[ face au)it, folosi\i un amplificator de sunet. B[ va proteja vocea, spune dr. 8evine. Respe&ta\i82* 2o&ea. -ac[ ave\i de f[cut o pre)entare $i v[ tre)i\i diminea\a r[gu$it, e prefera'il s[ am!na\i sau chiar s[ anula\i evenimentul, dec!t s[ risca\i o afectare a vocii pe termen lung, este de p[rere dr. 9essler. .4 di\i82* la u a t"e ame t pe t"u 2o&e . -ac[ profesia dvs. include vor'itul &ndelungat - de e%emplu, ca professor - , g!ndi\i-v[ s[ v[ antrena\i vocea. 8a o voce neantrenat[, mu$chii care sus\in laringele se lovesc unul de altul, spune dr. 8evine. Antren!nd-o, pute\i o'\ine ca acei mu$chi s[ lucre)e &mpreun[, ca o echip[.

!nd s[ apela\i la medic

5aringita propiu zis[ se datoreaz[ aproape @ntotdeauna unui virus #i va trece de la sine @n c`teva zile, f[r[ antibiotice. -!ist[ totu#i #i alte cauze ale r[gu#elii, printre care3 infec\ia sinusurilor4 reflu!ul acid4 o gland[ tiroid[ &ipoactiv[4 leziuni sau paralizia corzilor vocale4 fumatul4 abuzul de alcool pe termen lung4 noduli pe corzile vocale din cauza suprasolicit[rii cornice a vocii4 cancerul de laringe. Multe dintre aceste cauze sunt associate #i cu alte simptome, iar medicul trebuie s[ trateze cauza subiacent[ a r[gu#elii. "ancerul de laringe este, evident, posibilitatea care nu trebuie trecut[ cu vederea3 dac[ r[gu#eal[ persist[, de#i v[ odi&ni\i vocea de peste , s[pt[m`ni,trebuie s[ merge\i la medic pentru investiga\ii suplimentare oric`t de bine v[ sim\i\i altminteri. +n majoritatea cazurilor nu se va descoperi nimic grav, dar va trebui s[ fi\i investigat urgent pentru a v[ asigura c[ nu ave\i o tumoar[. "ere\i sfatul medicului de @ndat[ ce r[gu#eala este @nso\it[ de dureri de g`t at`t de severe, @nc`t nu pute\i @ng&i\i saliva3 s ar putea s[ ave\i un abces pe amigdal[ =amigdalit[ pultacee>, ce necesit[ tratament urgent.

A<

OS9EO+ORO7{
18 modalit[\i pentru a men\ine t[ria oaselor .steoporo)a este o sl['ire a oaselor care apoi se rup u$or - de aici denumirea ei popular[ de 'oal[ a oaselor fragile. .asele noastre sunt f[cute dintr-un &nveli$ e%terior gros, cu o re\ea spongioas[ &n interior. +!nd g[urile din acest *figure de miere* devin mai mari, apare osteoporo)a, oasele devenind fragile. Bulnera'ile sunt mai ales &ncheieturile m!inilor, $oldurile $i $ira spin[rii. Alarmant la osteoporo)[ este c[ e o 'oal[ silen\ioas[. 2e de)volt[ de-a lungul deceniilor f[r[ s[ produc[ durere sau alte simptome. Nici nu '[nuie$ti c[ ar e%ista vreo pro'lem[ c!nd nu este prea t!r)iu. 0ntr-o )i &\i fracture)i pur $i simplu un os &n timp ce faci o trea'[ cotidian[. .asele sla'e se rup u$or - at!t de u$or, &nc!t chiar $i presiunile cele mai 'l!nde, ca a tu$D, a te apleca pentru a-\i lega $ireturile sau a ridica o saco$[ cu cump[r[turi, pot provoca o fractur[. -e$i oasele fragile sunt asociate cu v!rstele mai &naintate, cercet[rile recente sugerea)[ c[ r[d[cinile 'olii re)id[ &n adolescen\[. . diet[ s[r[c[ciaos[ &n copil[rie $i &n adolescen\[ poate pune 'a)a osteoporo)ei de mai t!r)iu. 0ntr-o de)voltare normal[, osul se regenerea)[ constant sunt produse celule noi, iar celulele mai '[tr!ne sunt &ndep[rtate. (%ist[ modalit[\i variate de a accelera acest process $i a reface osul, ca $i de a &ncetini vite)a cu care este &ndep[rtat[ masa osoas[. Fie c[ ave\i deja osteoporo)[ sau c[ vre\i s[ reduce\i riscul de a o c[p[ta, iat[ c!teva strategii pentru a v[ men\ine scheletul puternic. Al&*tui\i82* o diet* %o!at* @ &al&iu. !ndi\i-v[ la calciu ca fiind cimentul care face oasele s[ fie tari. -e$i oasele sunt &nc[rcate de calciu, celulele numite osteoclaste distrug constat oasele $i *fur[* calciu pentru a-l folosi &n alte p[r\i ale organismului. -ac[ nu vi se livrea)[ suficient calciu prin alimenta\ie, oasele confisc[ mineralul pentru alte func\ii ale corpului.
AC

;erioada de v!rf &n formarea oaselor se &ncheie la <? de ani. -up[ aceea, oasele se pot sl['i &n mod periculos, mai cu seam[ dup[ menopau)[, c!nd sc[derea nivelului de estrogen face ca oasele femeilor s[ &$i piard[ calciu &ntr-un ritm acelerat. J[r'a\ii trec printr-un process similar prin sc[derea nivelului lor de testosteron, aproape la fel ca femeile &n menopau)[, dar nu tot at!t de dramatic. A$a c[ '[r'a\ii sunt suscepti'ili s[ piard[ mas[ osoas[. ;entru copii sunt necesare circa 525 mg de calciu, pentru adul\i circa G?? mg, iar pentru femeile gravide $i care al[ptea)[ circa 12?? mg pe )i. .rganismul asimilea)[ numai vreo <? la sut[ din calciul pe care-l lua\i, spune 6el'a Dris .valle, director medical al unei clinici de osteoporo)[. 1re'uie, a$adar, s[ &ngera\i mult mai mult calciu dec!t are efect nevoie organismul. -in fericire, calciul este unul dintre nutrien\ii cel mai u$or de o'\inut prin diet[, mai cu seam[ dac[ m!nca\i produse lactate, spune Io'ert IecEer, care conduce un centru de cercet[ri &n osteoporo)[. -o)a )ilnic[ recomand[ de calciu se g[se$te &n @@? ml de lapte semidegresat, C?? g de iaurt natural sau &n 1?? g de 'r!n)[ tip +edar. Ale!e\i alime te &u adaos de &al&iu. -ac[ nu v[ plac sau nu pute\i tolera produsele lactate, e%ist[ o sumedenie de surse de calciu f[r[ lapte, din care s[ alege\i. Numeroase sucuri $i cereale con\in la fel de mult calciu c!t un pahar cu lapte. :i unele sortimente de p!ine $i snacEsuri au adaos de calciu. M4 &a\i le!ume 1i /"u&te 2e"3i. Frun)ele de salat[, 'rocoli, var)a de Jru%elles $i alte legume, precum $i fructele furni)ea)[ cantit[\i semnificative de calciu. Fasolea, pe$tii cu oase $i fructele uscate sunt alte surse 'uneale acestui mineral. M4 &a\i alime te &u soia. Anumite sortimente de alimente cu soia au adios de calciu, dar acesta ar putea s[ nu fie singurul motiv pentru care soia protejea)[ oasele. 2oia con\ine fitoestrogeni, compu$D chimici care ac\ionea)[ ca o form[ mai sla'[ a hormonului ce protejea)[ oasele, estrogenul. -e$i e%ist[ unele dove)i c[ aceste su'stan\e ar putea ajuta &n anumite simptome ale menopau)ei, cum ar fi 'ufeurile, &nc[ nu e%ist[ dove)i puternice c[ ele ar influen\a osteoporo)a. Fitoestrogenii sunt pre)en\i $i &n cereale integrale, &n legume precum cartofii, &n fructe $i n[ut. Suplime ta\i dieta. -ac[ ave\i o diet[ s[rac[ &n vitamina - sau sunte\i fragil, mai &n v!rst[ ori legat de cas[, ar putea fi o idTe 'un[ s[ lua\i suplimente de calciu, prefera'il &n com'ina\ie cu vitamina -. Lua\i suplime tele @ timpul mesei . +alciul este a'sor'it mai eficient &ntrun mediu acid. *8ua\i suplimentele &n timpul mesei, pentru c[ atunci cre$te aciditatea gastric[*, sf[tuie$te dr. .valle. .4 di\i82* s* lua\i suplime te &u &it"at de &al&iu . 1oate suplimentele de calciu sunt la fel de eficiente, dar cele care con\in car1onat de calciu ar produce balon[ri. Suplimentele cu citrat de calciu sunt mai u]oare pentru stomac , spune dr. .valle. -e asemenea, pentru o 'un[ a'sor'\ie suplimentele cu citrat de calciu nu necesit[ un mediu de &nalt[ aciditate. 2unt o alegere ideal[ pentru persoanele cu ulcer, care ar putea s[ ia pastile tocmai pentru a reduce produc\ia de acid gastric. Lua\i su/i&ie t* 2itami a D. Acest nutrient este vital pentru s[n[tatea oaselor, c[ci ajut[, la transportarea calciului din s!nge &n oase. 6ulte cereale cu adaos de vitamina -. 2e g[se$te $i &n majoritatea multivitaminelor. *;ersoanele mai &n v!rst[
A5

nu asimilea)[ vitamina - la fel de 'ine ca pe vremea c!nd erau tinere, a$a c[ suplimentarea are sens*, spune dr. .valle. +ei care \in diet[ asiatic[ $i m[n!nc[ p!ine nedospit[ au un risc crescut de avitamino)[ -. +el mai 'ine ar s[ lua\i un supliment care com'in[ calciul $i vitamina -. 2e poate lua f[r[ re\et[ sau poate fi prescris de medic. 0ncerca\i s[ ajunge\i s[ suplimenta\i cu 1??? mg de calciu $i 25? mg de vitamina - pe )i. 0u&u"a\i82* de soa"e. -e fiecare dat[ c!nd pielea este e%pus[ &n lumina soarelui, orgamismul produce vitamina -, care protejea)[ oasele. -ac[ nu folosi\i o crem[ de protec\ie solar[, 2? de minute de e%punere la soare v[ furni)ea)[ circa 1?? mg de vitamin[ -, spune dr. .valle. +remele de protec\ie solar[ 'lochea)[ aproape complet producerea vitaminei -. -ar pentru echili'ru, proteja\i-v[ pielea de prea mult soare $i lua\i-v[ vitamina din diet[, suplimente sau din am'ele. 5a&e\i sup*. =n mijloc u$or de a o'\ine mai mult calciu &n diet[ este de a prepara un concentrat pentru sup[ din oase. Ad[uga\i pu\in o\et c!nd face\i concentratul - o\etul di)olv[ calciul din oase. Apro%imativ 5?? ml de concentrat preparat &n cas[ furni)ea)[ o cantitate egal[ de calciu c!t 1 l de lapte. M4 &a\i mai pu\i * sa"e. 2area epui)ea)[ provi)iile de calciu din organism &n 2 feluri. Ieduce cantitatea care &nmaga)inat[ din alimente sau suplimente $i spore$te cantitatea care este eliminat[. *+u c!t este mai mare aportul de sare, cu at!t mai mare va fi $i pierderea de calciu*, spune dr. IecEer. (ste firesc s[ pres[ra\i pu\in[ sare pe m!ncare, dar &ncerca\i s[ evita\i alimentele procesate $i pream'alate, care &n general con\in foarte mult[ sare. 0e\i al&ool @ &a titate mode"at*. ;entru '[r'a\i asta &nseamn[ nu mai mult de 21 de unit[\i standard pe s[pt[m!n[H pentru femei, 1C unit[\i standard pe s[pt[m!n[ sunt limita superioar[. ". unitate este un pahar mic de vin, o singur[ m[sur[ de 'ar dac[ este vor'a de '[uturi spirtoase sau o liter[ de 'ere de t[rie normal[.# +onsumul e%cesiv de alcool afectea)[ formarea oaselor $i capacitatea organismului de a asimila calciul. 0n plus, oamenii care 'eau din greu au adesea o diet[ s[r[c[ciaos[, ceea ce &nseamn[ un aport mai sc[)ut de calciu. 5a&e\i multe e,e"&i\ii. Acestea &ncetinesc ritmul pierderii de mas[ osoas[ $D pot duce la o cre$tere a densit[\ii osoase. 0n principiu, orice tip de e%erci\iu ajut[, dar cele mai 'une pentru s[n[tatea oaselor sunt e%erci\iile *cu &nc[rcare de sarcin[*, cum ar fi mersul pe jos, &n care v[ mi$ca\i organismul &mpotriva gravita\iei, $i e%erci\iile de re)isten\[, cum ar fi ridicarea de greut[\i, spune dr. IecEer. (%erci\iile mai au $i alte avantaje. 0m'un[t[\ind tonusul muscular, coordonarea muscular[ $i echili'rul muscular, pot reduce considera'il riscul de c[deri, cau)a principal[ a fracturilor la persoanele mai &n v!rst[, spune dr. .valle. Nu tre'uie s[ fi\i culturist pentru a v[ &nt[ri mu$cchii prin e%erci\ii. Nici nu tre'uie s[ merge\i la sal[. .rice activitate care v[ ridic[ &n picioare $D v[ face s[ v[ mi$ca\i &mpotriva gravita\iei timp de <? de minute de C-5 ori pe s[pt[m!n[ adaug[ o cantitate semnificativ[ de mas[ osoas[ scheletului. 6ai pune\i $i o $edin\[ de 15 minute de ridic[ri de greut[\i, $i oasele dvs. devin $D mai puternice. *0ncepe\i cu <? de minute de < ori pe s[pt[m!n[, apoi cre$te\i treptat p!n[ la de 5 ori pe s[pt[m!n[*, recomand[ dr. .valle. Nu este nevoie s[ face\i toate e%erci\iile
A@

deodat[. 8e pute\i pres[ra de-a lungul )ilei, de e%emplu, 15 minute diminea\a $i alte 15 minute mai t!r)iu. Dat[ c!teva dintre cele mai 'une e%erci\ii pentru oase. =m'latul este un e%erci\iu *cu &nc[rcare de sarcin[*, care m[re$te presiunea asupra oaselor picioarelor $i $oldurilor. ;resiunea stimulea)[ celulele care formea)[ oase s[ cree)e mas[ osoas[ nou[, de aceea femeile care merg pe jos regulat au densitate osoas[ mai mare $i mai pu\ine fracturi dec!t cele sedentare. Alergatul, dansul, gimnastica aero'ic[ $i alte activit[\i de mare impact $i mai 'une pentru cre$terea osoas[ dec!t mersul. -ac[ ave\i deja osteoporo)[, &ntre'a\i medicul dac[ oasele dvs. sunt destul de re)istente pentru e%erci\ii de mare impact. 0ndoitul m!inilor din &ncheieturi &nt[re$te oasele &ncheieturilor $D reduce riscul de fracturi sau alte le)iuni. Activit[\ile gospod[re$ti pot &nt[ri mu$chii le fel de mult ca e%erci\iile, at!ta timp c!t le face\i energic. r[din[ritul este 'un, pentru c[ implic[ multe mi$c[ri de &mpins $i tras. +hiar $i a face curat &n cas[ - $tersul prafului, datul cu spiratorul $i mersul &n sus $i &n jos pe sc[ri - ajut[ la men\inerea oaselor tari. 0e\i mai pu\i e %*utu"i "*&o"itoa"e. J[uturile r[coritoare, mai cu seam[ diferite tipuri de cola, con\in fosfor, care poate s[ disloce calciul din oase dace este present &ntr-o concentra\ie prea mare comparativ cu nivelul de calciu. 1re'uie s[ v[ adapta\i aportul de fosfor cu calciul, a$a c[ dac[ 'e\i mult[ cola, e 'ine s[ lua\i mai mult calciu. =n alt aspect negativ este c[ aceste '[uturi &nlocuiesc adesea laptele 'ogat &n calciu din diet[. Da&* /uma\i$ @ &e"&a\i s* "e u a\i. ;ersoanele care nu renun\[ toat[ via\a la fumat sunt de 1? p!n[ la 2? de ori mai e%puse riscului de a face osteoporo)[ dec!t nefum[torii, spune dr. IecEer.

!nd s[ apela\i la medic

Iricine dep[#e#te 85 de ani ar trebui s[ #7 fac[ o analiz[ a densit[\ii osoase pentru a stabili dac[ este predispus la osteoporoz[ sau dac[ deja o are. 5a unele personae riscul este mai mare dec`t la altele. $rintre factorii de risc de osteoporoz[ se num[r[3 la femei3 lipsa de estrogen cauzat[ de menopauz[ timpurie, &isterectomia timpurie =@nainte de .5 de ani>, lipsa calciului timp de 8 luni sau mai mult din pricina e!erci\iilor fizice e!cessive, a greut[\ii corporale mici sau a dietei4 la 1[r1a\i3 nivelul sc[zut al &ormonului masculine testosteron4 administrarea pe termen lung a unei doze mari de corticosteroizi =pentru boli ca artrita sau astmul>4 antecedente familiale de osteoporoz[, mai cu seam[ dac[ mama a avut fractur[ de #old4 alte afec\iuni medicale, precum sindrom "us&ing #i probleme &epatice sau tiroidiene4
AA

 probleme de malabsorb\ie, ca boala celiac[ sau boala "ro&n4 imobilitate @ndelungat[4 consum e!cesiv de b[uturi alcoolice4 fumat. Merge\i la medic dac[ intra\i @ntr una dintre aceste categorii. * ar putea s[ v[ recomande o e!aminare a masei osoase. 5a aceste analize vi se va calcula densitatea osoas[ comparativ cu al\i b[rba\i sau femei de aceea#i v`rst[ #i vi se va indica eventualul pericol de osteoporoz[ =sub\ire relativ[, numit[ #7 osteopenie> sau c&iar instalarea osteoporozei. %ac[ densitatea este mai sc[zut[ dec`t ar trebui s[ fie, pute\i discuta diverse op\iuni de tratament, precum suplimente de calciu, vitamina % #i estrogen sub form[ de terapie &ormonal[ de substitu\ie sau alte medicamente ne&ormonale, ca bisfosfonatele #i ralo!ifenele. Aceste tratamente ar putea preveni o viitoate pierdere de mas[ osoas[ #i reduce factorii de risc pentru anumite fracturi legate de osteoporoz[, dar dovezile sunt neconcludente c[ ele vor forma @n mod semnificativ mas[ osoas[. 7nforma\iile publicate la sf`r#itul anului '((, sugereaz[ c[ <F* nu ar trebui considerat[ prima op\iune @n prevenirea osteoporozei4 ar trebui rezervat mai degrab[ pentru tratamentul de scurt[ durat[ al simptomelor de menopauz[, pe termen mai lung folosindu se al\i agen\i pentru a @mpiedica pierderea de mas[ osoas[. %ac[ s a constatat c[ ave\i osteoporoz[, siscuta\i cu medicul despre modalit[\ile de reducere a riscului de c#feri #7 fracturi. 2[ poate recomanda fizioterapie sau terapie ocupa\ional[, precum #7 folosirea unor protectori ai #oldurilor.

AG

MENO+AU7{
1/ modalit[\i de a coopera cu sc&imbarea 6enopau)a nu este o 'oal[. Nu tre'uie s[ constituie o schim'are radical[ &n stilul de via\[. Numeroase femei trec prin menopau)[ cu un num[r redus de simptome $i multe dintre aceste simptome pot fi controlate &n mod natural. 6edicii definesc ca menopau)[ perioada de un an &ntreg dup[ ultima menstrua\ie. (a se instalea)[ de regul[ &ntre C5 $i 55 de ani. 2imptomele menopau)ei varia)[ mult. 2e poate s[ nu se manifeste deloc sau s[ loveasc[ organismul cu for\a unei furtuni. ;e m[sur[ ce femeile &naintea)[ &n v!rst[, nivelul estrogenului scade, declan$!nd simptomele specifice menopau)ei $i m[rind $i riscul de 'oli cardiovasculare $i osteoporo)[. 2imptomele cele mai frecvente sunt cre$terea &n greutate, modific[rile vaginale, "usc[ciunea $i pierderea elasticit[\ii#, tul'ur[ri de somn, transform[ri emo\ionale $i 'ufeuri "v. Jufeuri#. ;oate s[ sune gro)nic, dar nu tre'uie s[ fie a$a. 6!nca\i adecvat, face\i e%erci\ii $i discuta\i cu medicul despre terapia hormonal[ de su'stitu\ie "132#, alte tipuri de medica\ie sau fitoterapie. .ricare dintre aceste alternative poate alina perioada de tran)ac\ie, oferindu-v[ posi'ilitatea s[ v[ 'ucura\i de avantajele menopau)ei: gata cu durerile premenstruale "2;6#, gata cu ciclul $D cu grijile legate de sarcin[. Re u \a\i la /umat. Iiscul de a contracta 'oli cardiace $i osteoporo)[ cre$te mult &n timpul menopau)ei. Fumatul &l poten\ea)[, iar fum[toarele intr[ &n menopau)[ &n medie cu 2 ani mai devreme dec!t nefum[toarele, spune ginecologul 6ar/ Mane 6inEin. A%\i e\i82* de la al&ool. ;e m[sur[ ce v[ apropia\i spre menopau)[, prea mult[ '[uturic[ este tot mai rea pentru oase $i inim[. *=n pahar cu vin pe )i, nici un strop,, averti)ea)[ dr. 6inEin, *darmite o sticl[ nu face cas[ 'un[ cu inima $i oasele dvs. 6ai r[u, alcoolul provoac[ 'ufeuri, una dintre cele mai mari pacoste ale menopau)ei,. Lua\i &al&iu su//i&ie t. -o)a )ilnic[ de calciu, adic[ 1??? mg, poate fi asigurat[ din produse lactate. -ar majoritatea femeilor nu prea 'eau lapte $i m[n!nc[ pu\ine 'r!n)eturi, fiindc[ evit[ gr[simile saturate $i con\inutul ridicat de calorii al acestora, spune dr. 6inEin. 5*&e\i8o a&um. Nu a$tepta\i s[ &mplini\i C? sau 5? de ani pentru a lua calciu, spune medicul de familie 2tephen Amiel. *6omentul s[ &ncepe\i este adolescen\a: 5? la sut[ din masa osoas[ adult[ se formea)[ &n aceast[ perioad[ a vie\ii. . diet[ 'ogat[ &n calciu acum poate fi o poli\[ de asigurare pentru menopau)[,.;rodusele lactate cu nivel sc[)ut de gr[simi sunt sura cea mai potrivit[ pentru necesarul )ilnic de calciu, dar c[uta\i $D sucurile cu adios de calciu, cerealele $i chiar p!inea al'[. Nu uita\i 2itami a D.Acesta este cel[lalt nutrient men\ionat de dr. 6inEin ca fiind crucial pentru s[n[tate &n perioada menopau)ei. +ea mai mare parte a vitaminei - provine din alimentele cu adaos de vitamine, cum ar fi laptele $i &n general produse lactate. -e asemenea, pielea sinteti)ea)[ vitamina - c!nd este e%pus[ la soare. -ac[ alimenta\ia dvs. este s[r[c[ciaos[, sunte\i mai &n v!rst[ sau urma\i o diet[ asiatic[, este posi'il s[ ave\i un deficit de vitamina - $i ar tre'ui s[ &l
AL

completa\i cu un supliment. ;ute\i &mpu$ca 2 iepuri dintr-un foc lu!nd o ta'let[ de calciu com'inat cu vitamina - ca s[ o'\ine\i cele 1? mg )ilnic necesare de vitamin[ -.

5ace\i un singur lucru

0ace\i regulat e!erci\ii fizice. )-le reduc simptomele menopauzei, reglementeaz[ somnul, s[n[tatea oaseloe #i a inimiiQ, spune ginecologul Mar9 :ane MinAin. +ncerca\i s[ g[si\i o varietate de activit[\i zilnice care c&iar s[ v[ produc[ pl[cere. A spune c[ ve\i face gimnastic[ este doar o ocupa\ie printer altele, dar, cum observ[ ginecologul 5arrian ;illespie, majoritatea femeilor abandoneaz[ dup[ numai c`teva s[pt[m`ni. $entru a contrabalansa pierderea elasticit[\ii corpului la senectute, dr. ;illespie recomandand[ un tip de e!erci\ii concentrat de fle!ibilitatea #i for\a @ntregului organism, f[r[ s[ formeze mu#c&i. -l are #i avantajul de a nu produce transpira\ie e!cesiv[, ca @notul #i Roga. 0ortifica\i v[ organismul merg`nd @n ritm vioi '( ,( de minute cel pu\in de , ori pe s[pt[m`n[, folosind un stepper sau f[c`nd un jogging u#or. )Ave\i nevoiede ceva timp ca s[ formeze o mas[ osoas[ nou[Q, spune medicul de familie *tep&en Amiel. )$ractica arat[ c[ simplu mers pe jos adduce oaselor cel pu\in o treime din beneficiile oferite de <F*.Q

G?

Ade2*"ul desp"e 96S. (%ist[ o prejudecat[ c[ este periculos 'a s[ se fac[, 'a s[ se &ntrerup[.*Nicidecum,, opinea)[ dr. 6inEin. -e fapt, femeile ar tre'ui s[ simt[ c[ au li'ertatea s[ e%perimente)e terapia p!n[ ce se descoper[ com'ina\ia personali)at[ favora'il[ sau p!n[ decid c[ nu le este necesar. . femeie tre'uie s[ se g!ndeasc[ 'ine dac[ s[ recurg[ la 132 o perioad[ mai lung[, pentru c[ cercet[rile recente arat[ c[ riscurile $i avantajele sunt &n propor\ie egal[ mai mult dec!t se credea odinioar[ "v. Jufeuri#. M4 &a\i mai pu\i 1i mai des. Femeile meta'oli)ea)[ m!ncarea altfel dec!t '[r'a\ii, spune ginecologul $i dieteticianul 8arrin illespie. J[r'a\ii folosesc car'ohidra\ii pentru energie, iar femeile fac provi)ii de car'ohidra\i su' form[ de gr[simi pentru a le permite s[ procree)e &n ca) de &nfometare. ;e m[sur[ ce &m'[tr!nim, modific[rile &n nivelul estrogenului se accentuea)[. -r. illespie recomand[ 5-@ mese mai reduse &n cursul )ilei dec!t < &m'el$ugate, inclu)!nd multe fructe $i legume proaspete, fasole $i leguminoase. 5olosi\i u lu%"i/ia t. Apetitul se%ual sc[)ut, nemul\umire clasic[ &n menopau)[, este de cele mai multe ori urmarea unor modific[ri fi)ice din vagin. -ac[ o lips[ de interes &n se% este, par\ial, datorat[ efectiv disconfortului, cump[ra\i un lu'refiant care se eli'erea)[ f[r[ re\et[. -ac[ este vor'a de pro'leme emo\ionale, tre'uie s[ coopera\i cu partenerul pentru a le re)olva. # &e"&a\i metode %*%e1ti pe t"u a do"mi . -ac[ ave\i pro'leme cu somnul, dr. 6inEin v[ sf[tuie$te s[ &ncerca\i ni$te leacuri '['e$ti. Be\i dormi mai lini$tit[ dup[ o can[ cu lapte cald, dup[ o 'aie cald[ $i alung!ndu-v[ din minte toate evenimentele de peste )i. #mp*"t*1i\i82* p"o%leme. 6ult din stresul menopau)ei provine din alte schim'[ri de via\[ care apar &n acela$i timp. +opiii pleac[ de-acas[, p[rin\ii &m'[tr!nesc $D au pro'leme de s[n[tate, so\ii trec prin cri)a de andropau)[. ;riteniile pot ajuta la dep[$irea acestor fund[turi emo\ionale. )-edica\i-v[ ca voluntar[ unor pro'leme de caritate sau al[tura\i-v[ unui grup de sprijin pe perioada menopau)ei Q, spune dr. MinAin. )2unt oprtunit[\i foarte 'une de a lega prietenii noi, de a &mp[rt[$i stresul vie\ii sau pur $i simplu de a fi &mpreun[, &n societate.Q # dem a\i82* pa"te e"ul s* se i /o"me3e asup"a me opau3ei . ;ersonal, s-ar putea s[ &n\elege\i ce vi se &nt!mpl[, dar nu $i partenerulH el s-ar putea s[ se arate mirat de schim'[rile care se petrec &n corpul dvs. $i s[ nu priceap[ c!t de greu v[ este uneori. 2ugera\i-i s[ citeasc[ despre menopau)[, spune dr. 6inEin. -up[ ce va &n\elege transform[rile prin care trece\i, e de sperat c[ va reac\iona cu r['dare $i 'l!nde\e. Alu !a\i8o &u miela"ea. 6enopau)a este un fenomen natural, spune fitoterapeutul -ouglas 2char, nu o 'oal[. (ste adev[rat c[ pute\i avea parte de niveluri hormonale haotice &n tot acest timp, care pot transforma aceast[ perioad[ firesc[ &ntr-una destul de de)agrea'il[.
G1

6iel[reaua a fost folosit[ de secole pentru p[strarea echili'rului hormonal. +ercet[rile arat[ c[ ea ac\ionea)[ asupra glandei pituitare "hipofi)a#. 2e g[se$te &n maga)inele speciali)ate su' form[ de capsule sau tinctur[. =rma\i instruc\iunile de pe etichet[. Ba tre'ui s[ folosi\i acest leac timp de cel pu\in 1 lun[ sau mai mult &nainte de a-i aprecia efectele, spune 2char, dar &n majoritatea ca)urilor face menopau)a mai tolera'il[. Cump*"a\i &"easta &o&o1ului. *(ste planta mea preferat[ pentru simptomele de menopau)[. +hiar este eficace,, spune medicul de familie +onnie +atellani. 2tudiile arat[ c[ ea ac\ionea)[ asupra 'ufeurilor, transpira\iei nocturn[, usc[ciunii vaginale, a tul'ur[rilor de somn, nervo)it[\ii $i depresiei. .amenii de $tiin\[ nu $tiu e%act cum, dar se pare c[ intervine &n echili'rarea nivelului de estrogen. =nii medici recomand[ ca utili)area ei s[ nu dep[$easc[ @ luni consecutive, c[ci nu i se cunosc efectele pe termen lung. -ar p!n[ &n pre)ent nu s-au raportat efecte adverse datorate &ntre'uin\[rii &ndelungate, $i dr. +atellani are paciente care au luat-o <-C ani f[r[ pro'leme. Us&a\i t"a spi"a\ia &u sal2ie. 2alvia a fost folosit[ din vremuri str[vechi pentru a usca transpira\ia anormal[, spune 2char. (ra recomandat[ pentru transpira\ia e%cesiv[ &n malarie, ca $i pentru sup[r[toarele transpira\ii nocturne $i 'ufeuri ale menopau)ei. +ump[ra\i tinctur[ de salvie "1:5# $i lua\i 2,5 ml sau o jum[tate de linguri\[ de < ori pe )i. Be\i sim\i efectul dup[ numai 1-2 )ile. C*uta\i su *toa"e. -ac[ menopau)a aduce depresii pe fond hormonal, dr. +atellani sugerea)[ s[ recurge\i la sun[toare. ;lanta, al c[rei poten\ial de a contracara melancholia este de mult recunoscut, s-a dovedit la fel de efficient[ ca anumite antidepresive &n ca)uri de depresie u$oar[ sau moderat[. (ste $D mai pu\in pro'a'il s[ ai'[ efecte secundare, ca o'oseal[ sau pierderea apetitului se%ual, cum se raportea)[ &n ca)ul unor medicamente. 2-ar putea s[ fie nevoie necesare 2-< s[pt[m!ni &nainte de a o'serva un effect. -ar nu suferi\i cu stoicism: dac[ simptomele persist[, apela\i ne&nt!r)iat la medic.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ ciclul devine mai rar #i mai pu\in abundant c`nd ajunge\i pe 5( de ani, dac[ nu ave\i afec\iuni organice care s[ v[ incapaciteze #i nici risc crescut de osteoporoz[, atunci nu trebuie s[ apela\i la medic. Nine\i seama totu#i c[ este necesar s[ continua\i utilizarea unui contraceptiv @nc[ 1 an dac[ ave\i peste 5( #i ' ani dac[ ave\i peste .(. )Am consultat cel pu\in 5 paciente @n decursul anilor care au venit s[ mi spun[ cau au intrat @n menopauz[ @ntruc`t li se oprise menstrual\ia, iar ele erau de fapt @ns[rcinate @n luna a / aSQ spune medicul de familie *tep&en Amiel. $r tre1ui s[ v[ prezenta\i la medic dac[3 ave\i s`nger[ri neregulate, s`ngera\i dup[ se!, ciclul este mai abundant sau mai frecvent4 ave\i un risc crescut de osteoporoz[ =menopauza s a instalat @nainte de .5 de ani4 a\i avut rar ciclu @n decursul timpului din cauza greut[\ii corporale mici, a e!erci\iilor fizice @n e!ces sau a anore!iei4 a\i luat
G2

mult timp steroizi4 ave\i antecedente familiale grave @n privin\a osteoporozei4 fuma\i sau be\i mult4 ave\i mobilitate sc[zut[>4 simptomele de menopauz[ v[ afecteaz[ fizic, emo\ional sau social, @n ciuda remediilor folosite4 nu a\i f[cut o mamografie #i ave\i 51 de ani sau mai mult. Irice s`nger#ri vaginale care apar dup[ intrarea @n menopauz[ necesit[ @ngrijire medical[ urgent[. %e#i multe au cauze inofensive, 1( '( la sut[ din cazuri se datoreaz[ cancerului. 7ntroduce\i @n regimul alimentar m`nc[ruri pe baz[ de soia. 0itoestrogen natural, soia s a dovedit folositoare @n a ajuta femeile s[ dep[#easc[ simptomele menopauzei. *e consider[ c[ fitoestrogenii furnizeaz[ un substitut pentru estrogenul organismului, contribuind la atenuarea bufeurilor #7 a usc[ciunii pielii. 0itoestrogenii din soia se numesc izoflavone. I varietate de produse din soia sunt disponibile @n magazine, printre care tofu, #ni\ele, boabe #i lapte.

SCIA9ICA
1J strategii pentru a calma un nerv dureros Aproape fiecare dintre noi are din c!nd &n c!nd dureri de spate, dare foarte pu\ini au fost nevoi\i s[ suporte durerile chinuitoare ale sciaticii. Nervul sciatic se &ntinde de la )ona inferioar[ a spatelui la gle)ne, trec!nd prin partea posterioar[ a picioarelor. .rice e%ercit[ presiune asupra nervului, precum un disc interverte'ral herniat, un pinten osos sau o deviere a coloanei, poate provoca &n fes[, &n picior sau &n am!ndou[ dureri ascu\ite, p[trun)[toare, adesea &nso\ite de amor\eal[ $i chiar la parali)ie &n aceea$i regiune. -iscul herniat "numit de o'icei - &n mod gre$it - disc alunecat# este cea mai frecvent[ cau)[ a sciaticii la adul\ii tineri $i activi. (l apare atunci c!nd peretele s[u posterior, care &n mod normal func\ionea)[ ca un anti$oc pentru verte're, se rupe, iar materia care c[ptu$e$te interiorul spa\iului interverte'ral se deplasea)[ spre canalul spinal, unde comprim[ r[d[cina nervului. 2ciatica durea)[ de o'icei pu\in, &ns[ uneori se poate &ntinde pe ani de )ile. +hiar activit[\ile de )i cu )i - aplecarea, str[nutul sau mi$c[rile intestinului - pot declan$a un atac. .dat[ nervul iritat sau le)at, durerea poate persista chiar dac[ sta\i lini$tit, &ntins &n pat. -eoarece sciatica are at!t de multe cau)ee, $i pentru c[ f[r[ tratament imediat nervul poate r[m!ne permanent le)at, este foarte important s[ merge\i la medic de la primele simptome. =neori este necesar[ o opera\ie, dar de regul[ sciatica poate fi controlat[ cu o com'ina\ie de medicamente $i &ngrijiri paliative, acas[. Dat[ c!teva moduri &n care pute\i calma durerea $i proteja nervul de le)are ulterioar[. # &e"&a\i s* /a&e\i mi1&a"e. 0nainte vreme, &n durerile de sciatic[ se recomanda repaus la pat, uneori s[pt[m!ni &ntregi. Nu $i acum. Iecuperarea se face mai rapid dac[ v[ ve\i mi$ca &n mod normal. Apli&a\i !=ea\*. 8a primul semn de durere, aplica\i o compres[ rece pe )ona inferioar[ a spatelui 15-2? de minute la fiecare 2-< ore. Este mai u]or s[ folosi\i o pung[ cu gel, de v!n.are -n maga.inele cu articole sportive sau la farmacii . ;unga
G<

r[m!ne fle%i'il[ $i dup[ ce a fost \inut[ la frigider. ;ute\i folosi la fel de 'ine o pungu\[ cu cu'uri de ghea\[ sau o pung[ de ma)[re congelat[, &nvelit[ &ntr-un prosop. +ompresa se poate mula pe conturul spatelui, \in!nd rece e%act acolo unde este nevoie. Aplica\i comprese 2C-CG de ore. 1emperatura reduce inflama\ia $i ajut[ la prevenirea spasmelor musculare care provoac[ at!ta durere c!nd un disc hernia)[, spune specialistul &n pro'leme ale spatelui Andre4 +ole. 5olosi\i pe" a ele&t"i&*. -up[ ce a\i aplicat comprese reci 1-2 )ile, schim'a\i cu comprese calde, v[ sf[tuie$te chiropractorul Mohn 1riano. Aplica\i 15 minute o sticl[ cu ap[ cald[ sau o pern[ electric[ &n dreptul $alelor. Iepeta\i din or[ &n or[ p!n[ c!nd o'\ine\i o ameliorare. +[ldura rela%ea)[ mu$chii $i previne spasmele dureroase, ea cre$te flu%ul sangvin &n )on[ $i ajut[ la eliminarea to%inelor acumulare &n jurul nervului. -ar indeferent c!t de 'ine v[ face, nu p[stra\i compresa mai mult de 15 minute. Lua\i a tii /lamatoa"e. +!nd sim\i\i primele dureri ale sciaticii, lua\i aspirin[ sau i'uprofen. Acestea sunt antiinflamatoare nesteroidiene, care inhi'[ produc\ia de prostaglandine a organismului - compu$i chimici care amplific[ durerea $i inflama\ia. 8ua\i do)a recomandat[ &n prospect &n C pri)e pe )i, spune dr.+ole. -ac[ stomacul dvs. nu tolerea)[ aspirina sau i'uprofenul, pute\i lua paracetamol - dar \ine\i minte c[ acesta ac\ionea)[ mai mult pe durere - are efect mic asupra inflama\iei. %ot[: Ie\ine\i c[ aspirina nu este recomandat[ su' v!rsta de 1@ ani. -ac[ sunte\i &ns[rcinat[, consulta\i-v[ cu medicul dac[ vre\i s[ lua\i altceva &n afar[ de paracetamol. Me"e!e\i la @ ot. 2au pur $i simplu plim'a\i-v[ prin ap[. +om'ina\ia ap[ cald[ $i e%erci\iu fi)ic u$or rela%ea)[ mu$chii $i ajut[ la u$urarea spasmelor $i a durerii. -e asemenea, apa sus\ine corpul, ceea ce &ndep[rtea)[ presiunea dureroas[ care apas[ asupra spatelui. ,0notul $D e%erci\iile de ap[ sunt printer cele mai 'une tehnici de recuperare fi)ic[,, sus\ine ortopedul Mohn 3eller. 0notul nu este recomandat &ntr-o perioad[ de acuti)are a durerii, &ns[ este foarte 'un c!nd durerea se diminuea)[. (ste, de asemenea, o 'un[ metod[ de preven\ie dac[ &n trecut a\i avut sciatic[. (vita\i stilul fluture, iar dac[ totu$i &l practica\i, nu v[ arcui\i spatele pentru a \ine capul la suprafa\[. +lim%a\i82* da&* pute\i. 6ersul pe jos este unul dintre cele mai 'une e%erci\ii pentru u$urarea $i prevenirea sciaticii. Ajut[ mu$chii s[ r[m!n[ fle%i'ili $i &m'un[t[\e$te circula\ia la nivelul &ntregului corp, inclusive &n )ona nervului le)at. -ac[ v[ afla\i &n plin[ cri)[ de sciatic[ $i mersul v[ provoac[ dureri ascu\ite, care v[ st!njenesc pa$ii, renun\a\i, spune dr. 1riano. ,0ns[, dac[ ave\i dureri de mai multe )ile, iar acestea s-au mai atenuat, este foarte important s[ trece\i peste disconfort, &ncerc!nd s[ merge\i sau s[ face\i e%erci\ii fi)ice u$oare., # t*"i\i82* mu1&=ii t"u &=iului. Ace$tia sunt mu$chii care &nconjuar[ $i sus\in coloana. ,+lasicile &ncol[cirri sunt 'une pentru &nt[rirea mu$chilor,, spune dr. +ole. 0ncol[cirile sunt u$or de f[cut. 0ntinde\i-v[ pe spate, cu pelvisul u$or ridicat, cu genunchii &ndoi\i la L? de grade, t[lpile lipite de podea $i 'ra\ele &ntinse pe l!ng[ trunchi. Folosindu-v[ de mu$chii a'dominali superiori, ridica\i capul $i umerii de pe
GC

podea, cu 'ra\ele &ntinse &n fa\[. Ieveni\i &ncet. =merii nu tre'uie ridica\i mai mult de 5 cm, pentru a nu suprasolicita mu$chii care leag[ coloana vete'ral[ de picioare, amplific!nd astfel contrac\ia lor &n )ona $alelor. 5a&e\i masa#. 6asajul rela%ea)[ &n 'un[ m[sur[, reduc!nd contrac\ia mu$chilor $i red!ndu-le fle%i'ilitatea, de$i nu va vindeca len)iunea nervului sau a discului interverte'ral. 6i$c[rile tre'uie s[ fie 'l!nde $i f[cute doar de un specialist, care $tie s[ evite un \esut prea inflamat $i c!nd s[ ac\ione)e cu putere. L*sa\i82* pi&ioa"ele s*81i /a&* t"ea%a. Dndiferent dac[ ave\i sau a\i avut &n trecut sciatic[, modul &n care v[ mi$ca\i )ilnic corpul este e%trem de important. Aplecarea din mijloc, de e%emplu, este cu des[v&r$ire contraindicat[. +hiar dac[ tre'uie s[ ridica\i de jos o $oset[, &ngenunchea\i, l[sa\i-v[ pe vine sau a$e)a\iv[ $i folosi\i-v[ de mu$chii gam'elor pentru a v[ ridica. ;i e\i o%ie&tele pe l4 !* &o"p. Dndiferent c[ duce\i o plas[ grea cu cump[r[turi sau co$ul cu rufe murdare, \ine\i-le c!t mai aproape de corp, v[ sf[tuie$te dr. +ole. Astfel, presiunea e%ercitat[ asupra coloanei vete'rale inferioare se va reduce &ntr-o oarecare m[sur[. Sus\i e\i82* pa"tea i /e"ioa"* a spatelui. =neori sciatica necesit[ s[pt[m!ni sau luni ca s[ se ameliore)e. 0n toat[ aceast[ perioad[ asigura\i sus\inere spatelui sprijinindu-v[ de o pern[ sau un prosop rulat atunci c!nd v[ a$e)a\i, reduc!nd astfel durerea $i ajut!nd )ona suferind[ s[ se vindece mai repede, spune dr. 1riano. 0n acest scop se recomand[ pernele gonfla'ile disponi'ile &n maga)inele cu articole sportive sau cu aparatur[ medical[ care permit modificarea fermit[\ii la fiecare 15-2? de minute. ,Acestea sunt o modalitate practice[ $i pu\in costisitoare de a reduce la minimum durerea de spate,, spune dr. 1riano. -ar suporturile pentru spate nu tre'uie private ca su'stitute ale fi)ioterapiei sau ale mu$chilor puternici ai spatelui, spune dr. 3eller. Ace$ti mu$chi, modela\i $i antrena\i prin e%erci\ii regulate, devin suportul intern al spatelui. (vita\i s[ lenevi\i &n fotoliu sau pe o canapea ad!nc[ $i moale. :ede\i conforta'il pe un scaun cu sp[tar drept, complet cu un mic suport &n )ona lom'ar[. Adapta\i un suport $i la scaunul din ma$in[. Lua\i pau3e dese. 2tatul pe scaun este e%trem de dificil pentru )ona lom'ar[, mai ales c!nd nervul sciatic este inflamat $i iritat. -e fapt, statul pe scaun f[r[ sprijin la spate e%ercit[ o presiune de 2 ori mai mare asupra coloanei verte'rale dec!t statul &n picioare. ,-ac[ ave\i sciatic[, orice po)i\ie static[ prelungit[ este un inamic ne&ndur[tor,, spune dr. 1riano. ,(lasticitatea \esuturilor este afectat[ &n apro%imativ 2? de minute, dup[ care &n )ona respective[ se va e%ercita o presiune crescut[., -ac[ sluj'a dvs. presupune un timp prelungit de $edere pe scaun, oferi\i-i c!te o pau)[ spatelui ridic!ndu-v[ &n picioare m[car la 15-2? de minute sau ori de c!te ori sim\i\i c[ este o'oist sau tensionat. ;lim'a\i-v[ c!teva minute prin &nc[pere. 0ntinde\i-v[. -a\i-le mu$chilor $ansa s[ se rela)e)e &nainte de a v[ rea$e)a. ,Aminti\i-v[ aceste sfaturi $D &n timpul )'orurilor lungi cu avionul sau al c[l[toriilor cu ma$ina,, spune dr. 3eller.

G5

Sta\i &u pi&io"ul "idi&at. 2patele are &n mod normal o u$oar[ cur'ur[, dar &n po)i\ia &n picioare cur'ura se accentuea)[, put!nd s[ afecte)e un nerv sciatic sensi'il. . po)i\ie mai rela%at[ &i asigur[ nervului mai mult confort. ,=n e%erci\iu s[n[tos c!nd sta\i pe scaun este s[ \ine\i pe r!nd un picior mai sus $i sprijinit,, spune dr. 1riano. Iidicarea unui picior m[re$te u$or spa\iul li'er din jurul nervului sciatic, iar schim'area piciorului la intervale regulate ajut[ la men\inerea elasticit[\ii &n discurile dintre verte're $i \esuturile &nconjurate, e%plic[ el. 2t!nd &n po)i\ia a$e)at, sprijini\i un picior de un sc[unel sau pe o treapt[ sau de orice fel de suportat impovri)at. 8a coad[ la supermarEet, pune\i un picior pe 'ara de jos a c[ruciorului. ;e asfalt, a$tept!nd la semafor, folosi\i 'ordura sau soclul unui felinar. 6ulte personae cu sciatic[ spun c[ ridicarea unui picior, chiar cu 5-1?cm, este suficient[ pentru a calma temporar durerea. Sup"a2e!=ea\i82* !"eutatea. ;artea inferioar[ a spatelui suport[ o mare parte a greut[\ii corporale. +u c!t ave\i mai multe Eilograme, cu at!t mai mult[ greutate tre'uie c[rat[ - $i cu at!t mai mult ve\i fi predispu$i la sciatic[ sau la alte pro'leme ale spatelui. E2ita\i 1o/atul. ;e l!ng[ faptul c[ cele mai multe scaune de ma$in[ sunt renumite pentru disconfortul provocat &n regiunea lom'ar[, ma$inile vi'rea)[ cu C-5 cicli pe secund[ - frecven\[ care poate le)a discurile dintre verte're, amplifica inflama\ia sau contrac\ia muscular[ $D &n general, poate e%ercita o presiune m[rit[ asupra nervului sciatic. ;!n[ c!nd spatele se vindec[, petrece\i c!t mai pu\in timp &n ma$in[. +hiar dac[ nu acu)a\i dureri, este mai 'ine s[ v[ limita\i $ofatul la 2 ore pe )i, $i &n aceste 2 ore ie$i\i din ma$in[ la fiecare 2?-<? minute pentru a v[ mi$ca $i a v[ &ntinde pu\in. .*si\i o po3i\ie &o /o"ta%il*. Fiecare suferind de sciatic[ are cel pu\in o po)i\ie care e%ercit[ o presiune redus[ asupra nervului. =nii au parte de mai pu\in disconfort \in!nd spatele &mpins u$or &n fa\[. Al\ii st!nd &n picioare milit[re$te. -e$i po)i\ia prielnic[ este important[ pe termen lung, &n perioadele de cri)[ nu v[ 'ate\i capul cu ea. .ricare ar fi, p[stra\i-o p!n[ c!nd durerea cedea)[. Do"mi\i mai mult. (ste greu c!nd ave\i dureri, dar unele studii au ar[tat organismul lucrea)[ mai mult la vindecare &n timpul somnului. -ac[ durerea v[ \ine trea), &ncerca\i s[ ridica\i genunchii cu ajutorul unei perini\e. Aceasta preia o parte din presiunea e%ercitat[ asupra nervului, spune dr. 1riano. -ac[ de o'ocei dormi\i pe o parte, &ncovriga\i-v[ o pern[ &ntre genunchi. Da&* /uma\i$ @ &e"&a\i s* 2* l*sa\i. Fumatul sl['e$te discurile dintre verte're $ i &ngreunea)[ vindecarea sciaticii. -ac[ ave\i nevoie de opera\ie pentru aceast[ afec\iune, fumatul cre$te riscul de e$ec. +u siguran\[ $i durerea v[ va reaminti c[ tu$i\i mai mult dec!t ar tre'ui.

!nd s[ apela\i la medic

*ingurul lucru bun care se poate spune despre sciatic[ este c[ durerea trece de obicei dup[ c`teva zile. "el mai adesea dup[ . sau 5 zile, iar cei mai mul\i suferinzi @#7 revin complet cam @n 8 s[pt[m`ni. Q6u trebuie s[ intra\i @n panic[ dac[ a\i f[cut o criz[ de sciatic[, dar a#tepta\i v[ la dureri nemiloaseQ, spune ortopedul :o&n Felle. -ste foarte important
G@

s[ apela\i de urgen\[ la medic, adaug[ el. +n mod sigur ve\i avea nevoie de medicamente pentru a \ine durerea sub control. %e asemenea, trebuie s[ v[ asigura\i c[ nu ve\i r[m`ne cu o leziune nervoas[. Medicul trebuie s[ e!clud[ orice alt[ cauz[ serioas[ a asciaticii dvs., cum ar fi o infec\iea osului, o tumor[, o pr[bu#ire a vertebrei,#i c[ durerea nu este provocat[ de blocarea unei artere. Cnul dintre cele mai serioase semnale de alarm[ este pierderea func\iei musculare K piciorul se t`r`ie, de e!emplu, sau v[ @mpiedica\i la mers. Bi mai grav[ este pierderea controlului sfincterian al vezicii urinare sau al anusului ori pierderea sensibilit[\ii @n zona pelvian[, @n zona anal[ sau a organelor genitale. Iricare dintre aceste simptome constituie urgen\[ medical[ #i s ar putea s[ necesite internare. $rezenta\i v[ imediat la medic dac[ sciatica sau durerea de spate acut[ survine @n urm[toarele cazuri3 ave\i sub '( de ani sau peste 554 recent a\i suferit o leziune @n zona spatelui4 un accident auto, de e!emplu4 durerea este localizat[ @n partea superioar[ a spatelui3 ave\i istoric de cancer4 ave\i istoric de osteoporoz[4 a\i luat mult timp steroizi pe cale oral[4 ave\i F72H*7%A4 ave\i o stare general[ proast[ sau @n ultima vreme a\i sc[zut ine!plicabil @n greutate4 sim\i dureri #i amor\eal[ @n celelalte member ori au paralizat.

5ace\i un singur lucru

+ncerca\i s[ face\i e!erci\ii de @ntindere #i de fle!ibilitate. *unt printer cele mai sigure metode de a reduce inflama\ia #i contractura muscular[ care adesea @nso\esc sciatica, spune c&iopractorul :o&n <riano. 0iecare om r[spunde diferit la e!erci\ii. $entru unii sunt mai folositoare e!erci\iile cu e!tensie, printer care @ntinderea cu fa\a @n jos, arcuirea spatelui #i ridicarea pe coate. Al\ii se simt mai bine cu mi#c[ri fle!ie K de e!emplu, @ntins pe spate cu aducerea genunc&ilor la piept. <rebuie s[ @ncerca\i mai multe mi#c[ri pentru a le descoperi pe cele care vi se potrivesc cel mai bine. Q-!erci\iile de @ntindere permit mi#carea coloanei #i a articula\iilor cone!e, a mu#c&ilor #i a ligamentelor, evit`nd sudarea sau anc&ilozarea datorate form[rii \esutului de cicatrizare dup[ leziuneQ, spune ortopedeul :o&n Feller. %ac[ e!erci\iile v[ ajut[ s[ v[ sim\i\i mai bine, continua\i le. +n nici un caz ele nu trebuie s[ accentueze durerea sau s[ o fac[ s[ iradieze @ntr un picior sau @n ambele picioare. %ac[ apare acest efect, atunci e!erci\iul nu este cel potrivit #i trebuie s[ apela\i la un consult de specialitate.

SINDROM DE COLON IRI9A0IL

'1 de sugestii pentru a face fa\[
GA

6ulte persoane cu sidrom de colon irita'il "2+D# de)volt[ un al @-lea sim\, cel al toaletelor pu'lice - ele $tiu unde s[ g[seasc[ una &n gra'[ $i sunt o'i$nuite s[ ridice de la o mas[ cu prietenii pentru a se repe)i la toalet[. -octorii nu sunt siguri supra cau)elor 2+D, dar mul\i cred c[ este vor'a de contrac\iile unui mu$chi sau de o tu'urare de motilitate. ;ere\ii intestinelor sunt c[ptu$i\i cu straturi de mu$chi care se contract[ $i se rela%ea)[ succesiv atunci c!nd &mping hrana din stomac prin tractul intestinal. 8a persoanele cu 2+D se pare c[ aceste contrac\ii sunt mai puternice $i prelungite. Alt[ teorie acu)[ &nmul\irea e%cesiv[ a 'acteriilor intestinale, spune 6arE ;imentel, gastroenterog $i e%pert &n 2+D. +ercet[rile arat[ c[ unii suferin)i de 2+D pre)int[ o cre$tere semnificativ[ a 'acteriilor &n relativ steriul intestin su'\ire, care &n mod normal tr[iesc &n colon. Dntestinul su'\ire r[spunde cu flatuen\[ $i 'alonare e%cesiv[ dup[ mese, ca $i cu schim'[ri &n o'iceiurile intestinale )ilnice. Asupra acestei teorii es%ist[ unele controverse. .ricare ar fi cau)a, a face fa\[ 2+D &nseamn[ identificarea alimentelor, '[uturilor sau evenimentelor stresante care declan$ea)[ cri)e de diaree, constipa\ie $i dureri a'dominale. +!teodat[, persoanele cu 2+D le au pe toate < &n acela$i timp. Alte simptome sunt sen)a\ia de durere &n a'domenul inferior $i mucus &n scaun. -ar e%ist[ $i unele informa\ii lini$titoare: 2+D nu pare s[ amplifice riscul de cancer colo-rectal, nu atrage schim'[ri &n \esutul colonului $i nu cau)ea)[ inflamare. -ac[ a\i fost diagnosticat cu 2+D, urma\i sugestile de mai jos pentru a u$ura simptomele $i disconfortul. 9"e&e\i peste st"es. (%ist[ o puternic[ leg[tur[ &ntre stres $i un colon irita'il, spune gastroenterologul -ouglas -rossman. Dmportant este s[ nu v[ l[sa\i cople$it de stres dac[ ave\i diagnostic de colon irita'il. +!nd sim\i c[ se apropie durerile a'dominale, respira\i ad!nc. *+on$tienti)a\i situa\ia, recunoa$te\i c[ vi s-a mai &nt!mplat $i &ncuraja\i-v[ c[ va trece. Nu ve\i muri, fiindc[ nimeni nu moare de colon irita'il*, spune el. 5i\i mai "ela,at. .rice pute\i face pentru a v[ destinde ar tre'ui s[ contri'uie $i la ameliorarea simptomelor, spune dr. -rossman. (fecte 'enefice se o'\in cu ajutorul tehnicilor de rela%are, cum ar fi medita\ia sau /oga. -ac[ stresul )ilnic este deose'it de greu de suportat, apela\i la consiliere psihologic[. +heia este s[ g[si\i ce func\ionea)[ &n ca)ul dvs. ;i e\i u #u" al de st"es. ;ersoanele cu 2+D au un sisitem intestinal care reac\ionea)[ e%agerat la schim'[ri alimentare, de stres $i hormonale. * !ndi\i-v[ la colonul dvs. irita'il ca la un 'arometru &ncorporat $i folosi\i-l pentru a v[ ajuta s[ identifica\i situa\iile cele mai stresante din via\a dvs.*, spune dr. -rossman. -ac[, de e%emplu, ave\i dureri de stomac de fiecare dat[ c!nd vor'i\i cu $eful, e un semn c[ tre'uie s[ schim'a\i a'ordarea acestei rela\ii "poate discut!nd despre ea cu persoana cu pricina, cu un prieten, un mem'ru al familiei sau cu un terapeut#. Nine\i o eviden\[ a simptomelor timp de 1-2 s[pt[m!ni, consemn!nd am[nun\it ce s-a &nt!mplat chiar &nainte de declan$area lor, pentru a vedea dac[ se eviden\ia)[ anumite tipare. # "e!ist"a\i82* 1i &o sumul de alime te 1i %*utu"i . Anumite alimente $i '[uturi pot activa un colon irita'il, &nc!t ar fi util s[ &nregistra\i &n jurnal
GG

alimentele $i '[uturile de pe urma c[rora sesi)a\i accentuarea disconfortului, spune dr. -rossman. Ad*u!a\i /i%"e @ diet*. 6ulte personae cu 2+D se simt evident mai 'ine ad[ug!nd fi're &n diet[, spune gastroenterologul Mames Ihodes. Fi'rele au effect 'enefic asupra persoanelor cu tendin\e de constipa\ie $i scaune reduse, tari, dar $i asupra scaunelor diareice. Fi'rele recomanda'ile sunt cele de tip insolu'il - g[site &n t[r!\e, cereale integrale, fructe $i legume. # &a3 de u"!e \* apela\i la semi \e de ps@llium . =n mijloc la &ndem!n[ de a spori consumul de fi're &l repre)int[ semin\ele de ps/llium )dro'ite, spune dr. -rossman. Acestea sunt un la%ativ natural, care, spre deose'ire de la%ativele de sinte)[ aflate pe acela$i raft &n farmacii, nu crea)[ dependen\[ $i &n general sunt sigure, chiar administrate perioade lungi. 0e\i multe li&=ide. ;entru a v[ stimula intestinele s[ lucre)e 'ine, pe l!ng[ fi're ave\i nevoie $i de lichide. 0ntr-o )i de var[, c!nd, de e%emplu, juca\i tennis &n aer li'er, necesarul de lichide al corpului este mai mare dec!t &ntr-o )i de iarn[ petrecut[ &n cas[, dar ca regul[ general[ ar tre'ui s[ 'e\i @-G pahare de lichid )ilnic, spune dr. Ihodes. Re&o side"a\i p"odusele la&tate. =n lichid de care ar fi mai 'ine s[ v[ dispensa\i este laptele. 6ulte personae care spun c[ sufer[ de 2+D de fapt au intoleran\[ la lacto)[ "v. Dntoleran\[ la lacto)[#, spune 5illiam 2nape, specialist &n tul'ur[ri digestive. 0nseamn[ c[ organismul are dificult[\i &n asimilarea lacto)ei, o en)im[ care se g[se$te &n lapte. 6edicul v[ poate testa intoleran\a la lacto)[ sau pute\i renun\a la produsele lactate c!teva )ile, ca s[ o'serva\i efectul. .ricum, este posi'il s[ constata\i c[ aceast[ singur[ schim'are &n diet[ v[ scap[ de toate pro'lemele. A"u &a\i \i!a"a. 0n ca)ul persoanelor cu 2+D, fumatul &nr[ut[\e$te simptomele &n mod frecvent, spune dr. 2nape. ;ro'a'il vinovatul principal este nicotina, a$a c$ pun!nd &n locul \ig[rilor gum[ de mestecat cu nicotin[, 'urtica dvs. nu va &nregistra nici o &m'un[t[\ire a pro'lemelor ei p!n[ nu renun\a\i $i la gum[. Nu meste&a\i !um*. uma cu nicotin[ nu este singura varietate de gum[ contraindicat[. umele $i dulciurile &ndulcite artificial cu sor'itol se diger[ greu $i pot agrava 2+D, spune dr. -rossman. ;ro'a'il cantitatea de sor'itol dintr-o lam[ nu e d[un[toare, dar dac[ mesteca\i 1? sau mai multe pe )i, e timpul s[ reduce\i num[rul lor. 9*ia\i !"*simea. Dat[ alt motiv serios pentru a adopta un regim s[rac &n gr[simi. r[simile stimulea)[ contrac\iile colonului, spune dr. 2nape. +u alte cuvinte, poate &nr[ut[\i 2+D. 0ncepe\i prin a elimina sosurile copioase, m!nc[urile pr[jite $i sosurile de salat[ pe 'a)[ de ulei. Spu e\i uG 24 tului. =nele personae cu 2+D sunt deose'ite de sensi'ile la alimentele care produc ga)e, spune dr. Ihodes. -ac[ face\i parte dintre ace$tia, evita\i flatulen\a elimin!nd din 'uc[t[rie fasolea uscat[, var)a, var)a de Jru%elles, 'roccoli, conopida $i ceapa. Ad*u!a\i t*"4\e t"eptat> -ac[ introduce\i &n diet[ fi're cum ar fi t[r!\ele, f[ce\i-o gradual, pentru a da timp organismului s[ se adapte)e. ;rea multe fi're prea repede pot la r!ndul lor produce ga)e, spune dr. Ihodes.
GL

5e"i\i82* de alime te &o dime tate. =nele persoane cu 2+D sunt sensi'ile la alimente condimentate cu chilli $i alte mirodenii, spune dr. Ihodes. 0ncerca\i s[ m!nca\i multe condimente timp de 1 s[pt[m!n[, iar &n s[pt[m!na urm[toare alimente care nu irit[, pentru a constata dac[ intervine vreo schim'are. E2ita\i &a/eaua> +afeaua este o cau)[ major[ a disconfortului persoanelor cu 2+D, spune dr.2nape. 0n oarecare m[sur[ vinovat[ poate fi cofeina, dar pot fi $i gudroanele din chiar 'o'ul de cafea. 1rece\i pe cafea decofeinat[. -ac[ nici aceasta nu ajut[, renun\a\i de tot la cafea. Mai @ &et &u t"asul la m*sea . J[uturile alcoolice pot e%arcer'a pro'leme, dar pro'a'il nu este vor'a de alcool &n sine, spune dr. 2nape, ci de car'ohidra\ii din 'ere $i de taninurile din vinul ro$u. ;ersoanele cu 2+D ar tre'ui s[ evite aceste 2 '[uturi. Calma\i &u /itote"apie. *;e 'a)a e%perien\ei mele ca fitoterapeut*, spune -ouglas 2char, *oamenii care sufer[ de colon irita'il sufer[ &ntotdeauna $i de tensiune.* -in fericire, remediile fitoterapeutice care scad tensiunea sunt de mare ajutor &n u$urarea disconfortului provocat de 2+D. -ou[ plante clasice, spune dr. 2char, sunt valeriana $i c[linul. Am'ele diminuea)[ consecin\ele stresului asupra organismului, $i prin efectul de recul, asupra 2+D. ;refera\i-le - pe oricare dintre ele - su' form[ de tinctur[ "1:5# $i lua\i 5 ml de < ori pe )i. Ar tre'ui s[ o'serva\i o &m'un[t[\ire a st[rii &n prima s[pt[m!n[ de folosire. M4 &a\i pu\i 1i des> Nu numai ce m!nca\i, ci $i cum m!nca\i v[ poate )g!nd[ri colonul irita'il, spune dr. 2nape. -igerarea unei cantit[\i mari de alimente m!ncate la o singur[ mas[ solicit[ &n e%ces sistemul digestive. -e aceea este prefera'il s[ m!nca\i pu\in $i des dec!t mult $i la intervale mari. 9"e&e\i la ale"!at. *=n tonus 'un al trupului, un tonus 'un al intestinului *, spune dr. Iodes. (%erci\iile &nt[resc &ntregul organism, inclusive intestinal, along[ stresul $i eli'erea)[ endorfinele care v[ ajut[ s[ controla\i durerea. 8a urma urmelor, e%erci\iile fi)ice regulate vor lini$ti aproape singur un colon irita'il. -ar nu e%agera\i: prea multe e%erci\ii pot duce la diaree. A#uto"ul di sti&l*. -ac[ ave\i dureri a'dominale, &ntinde\i-v[ imediat, respira\i ad!nc $i &ncerca\i s[ v[ rela%a\i. . sticl[ cu ap[ fier'inte &nvelit[ &ntr-un prosop $i a$e)at[ pe a'domen v[ va adduce o oarecare alinare, spune dr. 2nape.

!nd s[ apela\i la medic

I sc&imbare @n obiceiurile digestive sau alternarea constipa\iei cu diareea @n special c`nd este @nso\it[ de dureri abdominale provocate de situa\ii stresante #i alinate de scaune trec[toare, sunt semen clasice ale *"7. *e @nt`mpl[ totu#i rar s[ dob`ndi\i un adev[rat *"7 peste v`rsta de .( de ani. Astfel, dac[ dezvolta\i simptome clasice ale *"7 pentru prima dat[ #i ave\i peste .( de ani, apela\i la medic ca s[ constate dac[ nu alta e cauza. Alte simptome pot indica o stare mai serioas[. Merge\i la medic dac[ ave\i3 scaune cu s`nge pierdere ine!plicabil[ @n greutate diaree care v[ scoal[ noaptea din somn
L?

 constipa\ie, diaree, dureri abdominale #i orice combina\ie a celor , at`t de sever[, @nc`t nu pute\i munci sau duce o via\[ normal[ c`teva zile la r`nd.

'magina\i:v[ c[ nu ave\i dureri

-ste firesc s[ intra\i @n panic[ @n timpul unei crize de durere abdominal[. %ar, @n mod ironic, stresul amplific[ durerea, @ncord`nd intestinal. "um rupe\i acest cerc vicios dezagreabilM "u vizualizare, spune %onna "opeland, specialist @n medicin[ comportamental[. -ste un mijloc eficace c`nd e#ti @ntre durere #i an!ietate. %ac[ durerea @#i arat[ col\ii, opri\i v[ din activitate, retrage\i v[ @ntr un loc confortabil ca s[ sta\i jos sau s[ v[ @ntinde\i, @nc&ide\i oc&ii #i @n loc s[ v[ concentra\i pe durere K imagina\i v[ c[3 plonja\i @n valurile @nspumate, calde ale oceanului, l`ng[ oplaj[ @nsorit[, de pe o insul[ tropical[4 e diminea\[, v[ afla\i pe v`rful unui munte @nalt, cu plantele @nz[pezite, respir`nd aerul rece #i ascult`nd cum sc`r\ie z[pada sub bocanci4 v[ plimba\i printr o gr[din[ lu!uriant[, @ntr o \ar[ e!otic[.

SINU7I9{
18 mijloace de lupt[ cu infec\ia 2inusurile sunt cavit[\i umplute cu aer plasate su' pome\i, deasupra ochilor $i a nasului, $i &n spatele glo'ilor oculari, cu rolul unor mici centre de control al calit[\ii aerului. (le contri'uie la &nc[l)irea, umidificarea $i purificarea aerului pe care &l respira\i, &nainte ca acesta s[ ajung[ &n pl[m!ni. +!nd func\ionea)[ correct, 'acteriile intrate pe calea aerului r[m!n captive $i sunt filtrate &n e%terior de mucoas[ &mpreun[ cu minusculii peri na)ali, numi\i cili, care c[ptu$esc sinusurile. Acest mic sistem de filtrare a aerului se poate colmata atunci c!nd un corp str[in o'struc\ionea)[ cilii, c!nd o r[ceal[ 'lochea)[ deschiderile sinusurilor sau c!nd un alergen ori un iritant inflamea)[ mucoasa sinusurilor. Aerul r[m!ne captiv, presiunea
L1

cre$te, muco)itatea stagnea)[, cre!ndu-se condi\ii pentru multiplicarea 'acteriilor $i a altor microorganisme. 2e poate instala astfel o infec\ie $i o inflama\ie a sinusirilor, adic[ o sinu)it[. 0n somn, secre\ia na)al[ se scurge &n faringe, declan$!nd spasme de tuse. 2e va resim\i o presiune $i o durere la nivelul fe\ei, a din\ilor sau a ochilor. -urerea este de o'icei mai intens[ pe o parte $i cre$te la aplecarea spre &nainte. ;rintre simptome se num[r[ secre\ia na)al[ ver)uie sau gal'en[ &ngro$at[ $i este posi'il s[ apar[ $i durere de cap. 2im\ul mirosului se pierde, temperatura poate cre$te $i urmea)[ o sen)a\ie fi)ic[ de disconfort. -e o'icei, sinu)ita acut[ este cau)at[ de viru$i sau de 'acterii $i durea)[ cel pu\in 1 lun[. 2e poate &nt!mpla ca sinusurile s[ se infecte)e ca urmare a unui traumatism cranian sau a unei infec\ii dentare ori gingivale care se e%tinde. -ac[ ave\i prea des sinusurile &nfundate, efectul poate fi &ngro$area permanent[ a mem'relor acestora $i c[i na)ale o'struc\ionale cronic. 2inu)ita cronic[, care durea)[ de o'icei cel pu\in G s[pt[m!ni, este deseori provocat[ de alergii - &n special la praf, la mucegai, la pollen $i la anumite ciuperci. . alt[ cau)[ a acesteia poate fi o'struc\ionarea na)al[ ca urmare a unei v[t[m[rii sau a polipilor "umfl[turi &n form[ de ciorchine ale mucoaselor ce c[ptu$esc c[ile na)ale, de o'icei ap[rute ca efect al unor alergii cornice#. 6edicii prescriu &n general anti'iotice pentru infec\ii 'acteriene ale sinusurilor. (%ist[ &ns[ $i diverse metode pe care le pute\i aplica pe cont propiu pentru a v[ ameliora starea. Dat[ &n continuare c[i de a de'loca sinusurile $D de a reduce durerea. 5a&e\i i =ala\ii &u a%u". =miditatea este esen\ial[ pentru 'una func\ionare a cililor, pentru fluidi)area mucoaselor, precum $i pentru golirea sinusurilor, e%plic[ orelistul 2tanle/ Far'. Face\i de 2 ori pe )i du$ sau 'aie cu mult a'ur sau sta\i aplecat deasupra unui vas cu ap[ clocotit[, cu un prosop acoperind capul $i vasul ca un cort, $i inhala\i. I =ala\i di me"s. -ac[ &n timpul programului de lucru sau c!nd tre'uie s[ v[ deplasa\i v[ sim\i\i c[ile na)ale o'struc\ionate, lua\i 1 cea$c[ de cafea de ceai sau de sup[ fier'inte, face\i palmele c[u$ deasupra c[nii $i inhala\i, sugerea)[ alergologul 3o4aerd -ruce. Umidi/i&a\i82* lo&ui \a. ;rin plasarea unui umidificator &n dormitor/ &nl[tura\i pericolul usc[rii c[ilor na)ale $i a sinusurilor, arat[ orelistul Jruce MafeE. =midificatorul tre'uie cur[\at &n fiecare s[pt[m!n[ pentru a &mpiedica proliferarea ciupercilor. *.'\ine\i un jet de a'ur rapid $i economic*, sf[tuie$te medicul de familie 2tephen Amiel, *pun!nd &n func\iune un fier'[tor electric cu capacul ridicat, pentru a anula comanda de oprire automat[, &ns[ fi\i atent s[ nu se evapore toat[ apa $i asigura\iv[ c[ nu poate provoca accidente*. Sp*la\i82* *"ile. ;entru a elimina secre\iile na)ale vechi, dr. MafeE sugerea)[ folosirea spra/urilor sau a pic[turilor na)ale saline, precum $i o solu\ie preparat[ &n cas[ din 1 linguri\[ de sare $i 1 praf de 'icar'onat de sodium la <?? ml de ap[ c[ldu\[. ;une\i aceast[ solu\ie &ntr-o sticl[ cu pic[rutor sau cu un alt sistem de picurare, da\i capul pe spate, acoperi\i o nar[ cu degetul mare $i, &n timp ce inspira\i, picura\i solu\ia &n nara deschis[. Apoi sufla\i cu grij[ nara respective[. Iepeta\i la cealalt[ nar[.
L2

0e\i multe li&=ide. (ste necesar ca pe parcursul unei )ile s[ 'e\i mai mult[ ap[ sau alte lichide - at!t calde, c!t $i reci. 8ichidele su'\ia)[ mucoasa $D o men\in fluid[, arat[ dr. Far'. Dnfu)iile fier'in\i de plante precum cea de schinduf, fenicul, anason sau salvie sunt cu deose'ire active pentru fluidi)area mucoasei. Su/la\i /ie&a"e a"* pe "4 d> 0n acest fel nu permite\i presiunii din urechi s[ creasc[, ceea ce ar facilita p[trunderea 'acteriilor $i mai ad!nc &n sinusuri, su'linia)[ dr. Far'. +ute\i t"a!e pe *"i. Acest o'icei este de asemenea util la cur[\irea sinusurilor, trimi\!nd secre\iile vechi &n jos, c[tre faringe, arat[ dr. Far'. # &e"&a\i ta%lete de&o !estio ate. +onform spuselor medicului Far', cele mai 'une medicamente f[r[ prescrip\ie pentru golirea sinusurilor sunt ta'letele cu unic[ ac\iune, care nu con\in dec!t decongestionante, cu toate c[ e%ist[ prea pu\ine dove)i clare &n favoarea ac\iunii 'enefice a oric[rui tip de decongestionante. Acestea contract[ vasele sangvine $i &n consecin\[ este posi'il s[ reduc[ $D inflama\ia mucoaselor. Aerul va p[trunde prin c[ile na)ale, iar presiunea este redus[. ;entru situa\iile &n care o'struc\ionarea este produs[ de o infec\ie, sunt de evitat produsele care con\inantihistaminice, adaug[ dr. Far'. *(le ac\ionea)[ prin uscarea secre\iilor na)ale $i pot 'loca $D mai mult c[ile respiratorii.* Nu face\i e%ces de spra/uri na)ale. 2pra/urile sau pic[turile na)ale cu su'stan\e medicinale sunt 'une pentru folosirea oca)ional[, &ns[ folosirea frecvent[ poate prelungi sau agrava afec\iunea, averti)ea)[ 1erence -avidson, e%pert &n afec\iuni na)ale. Acest lucru este ceea ce speciali$tii numesc *effect de rico$eu*. Dni\ial, spra/ul contact[ mucoasele c[ilor na)ale. *=lterior &ns[, mucoasa reac\ionea)[ inflam!ndu-se $i mai mult ca &nainte. -up[ ce s-a &ntrrupt folosirea spra/ului, poate dura s[pt[m!ni p!n[ ca mucoasa s[ se retrag[.* L*sa\i82* de /umat. *-ac[ )ilnic v[ aprinde\i c!te 2? de mici focuri deschise su' nas, nu tre'uie s[ v[ mira\i c[ sinusurile se inflamea)[, iar cilii parali)ea)[*, spune dr. Amiel. *Acesta este al 2??-lea motiv pentru a renun\a la fumat.* 5a&e\i plim%*"i. (fortul fi)ic, apreciat[ dr. Far', poate ameliora sen)a\ia nepl[cut[, deoarece declan$ea)[ secre\ia de adrenalin[, care contractea)[ vasele sangvine. 0n acest fel este posi'il s[ de reduc[ $i inflama\ia mucoasei sinusurilor. Ap*sa\i. 6asarea sinusurilor dureroase aduce &n )ona respectiv[ s!nge proasp[t, precum $i o u$urare a sen)a\iei nepl[cute, sugerea)[ dr. MafeE. Ap[sa\i ferm cu degetele mari am'ele laturi ale nasului $i men\ine\i ap[sarea 15-<? secunde. Iepeta\i. 5olosi\i &*ldu"a. +[ldura umed[ aplicat[ pe sinusurile dureroase este o modalitate facil[ de a &ndep[rta durerea din sinusuri, spune dr. -ruce. ;une\i o flannel[ &nc[l)it[ peste ochi $i pome\i $i men\ine\i-o p!n[ c!nd sim\i\i c[ durerea se retrage.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ a\i @ncercat s[ v[ autotrata\i , . zile dar @nc[ ave\i dureri de sinusuri, senza\ie de ap[sare #i de obstruc\ionare a c[ilor respiratorii, trebuie s[ consulta\i un medic pentru a v[ ajuta s[ @ndep[rta\i infec\ia, @n special dac[ secre\ia nazal[ are un miros ur`t #i con\ine firi#oare de s`nge sau este de culoare g[lbuie ori verzuie. %ac[ obstruc\ia nazal[ cuprinde o singur[ parte sau dac[ v[ amor\e[te doar o jum[tate de fa\[, merge\i la medic @n regim de urgen\[3 @n cazuri rare, simptomele
L<

dvs. pot fi provocate de o tumor[ situat[ @n sinus. +n unele cazuri severe #i neglijate, sinusurile pot dezvolta un abces care se afecteze oc&iul #i c&iar creiul. -ste posibil, de asemenea, s[ ave\i o sinuzit[ cronic[, afec\iune care poate fi recurrent[ sau prelungit[ luni sau c&iar ani. +n func\ie de cauza acesteia, ve\i fi, poate, nevoit s[ recurge\i fie la un tratament cu antibiotice de durat[ mai lung[ dec`t @n cazul sinuzitelor acute, fie la medica\ie antialergic[ @ndelungat[. Medicul de familie v[ poate face o trimitere la un specialist pentru radiografii sau alte teste, pentru a descoperi ne@nt`rziat cauza congestiei3o infec\ie cronic[, o obstruc\ie provocat[ de un sept nazal deviat, polipi sau alergie cronic[. -ste posibil s[ se ia @n discu\ie #i golirea c&irurgical[ a unui sinus cu o obstruc\ie cronic[.

"eacuri din c[mar[

Alimentele care provoac[ l[crimarea oc&ilor sau fac nasul s[ curg[ pot fi de real folos la degajarea sinusurilor blocate. 7at[ recomand[rile alergologului FoEard %ruce. *sturoi. Aceast[ plant[ cu gust p[trunz[tor con\ine acelea#i substan\e care se g[sesc @n unele medicamente pentru fluidizarea secre\iei nazale. 2rean. Aceast[ r[d[cinoas[ iute con\ine o substan\[ similar[ celor prezente @n unele medicamente decongestionante. Bi crema de &rean din conserv[ are efect. $limente picante. 0elurile de m`ncare cu condimente de tipul curr9 #i "ajun sunt preparate cu ardei iute, care con\ine capsaicin[, o substan\[ care pare s[ ac\ioneze ca un decongestionanr nazal natural. 2ariet[\ile de ardei mici sunt de obicei mai iu\i #i con\in mai mult[ capsaicin[ dec`t cele mari. Ardeii usca\i au de asemenea efect3 presera\i pur #i simplu boia de ardei iute @n m`ncare.

LC

S9RES
', de modalit[\i de a @nvinge tensiunea +u to\ii avem nevoie de o anumit[ cantitate de stres pentru a supravie\ui, iar &n do)e moderate, stresul poate fi s[n[tos, chiar pl[cut. 0ns[ acest prag poate fi dep[$it. -efinit ca *reac\ie advers[ pe care indivi)ii o au &n fa\a tensiunii e%cessive sau a altor tipuri de solicitari la care sunt supu$ii,, stresul este resim\it ca fiind legat &n primul r!nd de munca depus[. 0ns[ nu numai munca este factor de stres. ;rintre alte cau)e ale stresului se num[r[: schim'area circumstan\elor sociale ca, de pild[, decesul partenerului, schim'area locului de munc[ sau divor\ul: presiunea de a se conforma unui anumit tip de comportament, &n special c!nd acesta este &mpotriva &nclina\iilor persoaneiH conflictul &ntr-o rela\ie sau faptul de a nu fi evoluat correct sau pre\uit de ceilal\iH lipsa sprijinului, insuficien\a timpului li'er sau chiar a timpului &n care cei din jur s[-$i &ndrepte aten\ia asupra persoanei respectiveH pro'leme financiare, $omajul sau contactul foarte limitat cu al\i oameni. ;rintre simptomele stresului se num[r[ pierderea poftei de m!ncare sau m!ncatu compulsiv, somnul neregulat, irita'ilitatea continu[ $i apari\ia unor simptome fi)ice precum ec)eme, astm, psoriasis, sindromul de colon irita'il, migrene $i ulcere stomacale. 0ns[ stresul nu are doar p[r\i rele. (l este o for\[ pe care o pute\i pune s[ lucre)e &n folosul dvs. Nu tre'uie s[ fugi\i de el $i nu tre'uie s[ merge\i la un curs de management al stresului pentru a &nv[\a cum s[-i face\i fa\[. =rm[toarele sfaturi sugerea)[ metode de a lupta cu stresul $i de a-l &nvinge. S&=im%a\i82* atitudi ea. *+red c[ de departe cel mai important lucru pe care &l po\i spune despre stres este c[ &n cele mai multe ca)uri pro'lema st[ nu &n lucrurile cu care te confrun\i, ci cum reac\ione)i la ele*, sus\ine medicul pshiatru ;aul Iosch. Felul &n care reac\ione)i este determinat de felul &n care prive$ti stresul respective.
L5

*=ita\i-v[ la oamenii dintr-un montagnes russes*, spune dr. Iosch. *=nii satu &n spate, cu ochii &nchi$i, cu din\ii str!n$i. -e-a'ia a$teapt[ s[ ia sf!r$it chinul $i s[ ajung[ iar[$i pe p[m!nt solid. 0n fa\[ sunt avi)ii, c[ut[torii de sen)a\ii tari, care savurea)[ fiecare picaj a'rupt $i sunt ner['d[tori s[ se urce &nc[ o dat[, &n urm[toarea tur[. 8a mijloc se afl[ cei care par non$alan\i, chiar plictisi\i. 1o\i tr[iesc aceea$i e%perien\[ - o tur[ &n montagne russe - &ns[ reac\ionea)[ foarte diferit la ea: stres r[u, sres 'un $i lipsa stresului.* (mmett 6iller, specialist &n stress, apelea)[ la &n\elepciunea chine)easc[ pentru a transmite acest mesaj. *+uv!ntul chine) pentru cri)[ este 4uji - 2 caractere care separate &nseamn[ OOprimejdiePP $i OOoca)iePP. .rice pro'lem[ cu care ne confrunt[m &n via\[ poate fi a'ordat[ &n acest fel - ca o $ans[ de a ar[ta c[ suntem capa'ili s[-i facem fa\[. * 2chim'!ndu-v[ felul de a g!ndi - privind o sarcin[ dificil[ la lucru ca pe o $ans[ de a v[ &m'un[t[\i aptitudinile, de pild[ -, v[ pute\i schim'a o via\ [ de stress $i disconfort &ntr-una de provoc[ri $i de sen)a\ii. .4 di\i82* la alt&e2a. 0ntr-un moment de tensiune, orice v[ poate ajuta s[ v[ schim'a\i pe loc perspectiva este util, arat[ dr. 6iller. *( nevoie de cava care s[ v[ distrag[, s[ rup[ $irul de g!nduri care produc stresul. !ndindu-v[ la aproape orice altceva, ve\i o'\ine acest re)ultat.* .4 di\i po3iti2. *A v[ g!ndi sau reaminti o reali)are trecut[ este un lucru e%cellent c!nd v[ sim\i\i nesigur - &naintea unei present[ri, de e%emplu, sau a unei &ntrevederi cu $eful*, spune dr. 6iller. *B[ vine &n minte instantaneu o reali)are de odinioar[, nee%ist!nd nici un motiv pentru care s[ nu o repeat\i acum.* Lua\i82* o 2a&a \* @ !4 d. *A v[ lua o mic[ pau)[ &n imagina\ie este o cale e%cellent[ de a reduce sau a \ine stresul su' control*, declar[ dr. Ionald Nathan, autor al unei c[r\i despre reducerea stresului. *0nchipui\i-v[ c[ v[ afla\i pe nisipul cald al unei plaje: sim\i\i adierea u$oar[ a 'ri)ei $D asculta\i valurile sp[rg!ndu-se lini$tit undeva, &n dep[rtare. (ste uimitor c!t de 'ine v[ pot rela%a aceste imagini. * Re&ita\i i &a ta\ii a tist"es. 2tresul poate lovi &n orice moment, nu numai la lucru - diminea\a &n 'aie, &nainte de a pleca la serviciu, la 'uffet, &n timpul pr!n)ului, sau &n ma$in[, &n drum spre cas[. ;entru a v[ destined ori de c!te ori g!ndurile sup[r[toare v[ &ncordea)[ mu$chii g!tului, recita\i urm[toarea incanta\ie, sugerea)[ dr. 6iller: *Nu sunt nevoit s[ merg nic[ieri chiar acum.* *Nu am nici o pro'lem[ de re)olvat chiar acum.* *Nu e%ist[ nimic de f[cut chiar acum.* *+el mai important lucru pe care-l pot face chiar acum este s[ m[ rela%e).* 1re'uie s[ con\tienti)a\i aceste g!nduri, sus\ine dr. 6iller, pentru c[ numai astfel starea mintal[ care cau)ea)[ stresul se schim'[ automat. -ac[ recita\i incanta\ia, nu v[ mai g!ndi\i la lucrul care v-a cau)at nepl[cerea. 5olosi\i a/i"ma\ii. 6emora\i c!teva afirma\ii pe care s[ le repeta\i c!nd v[ sim\i\i atacat de stress, v[ sf[tuie$te dr. 6iller. *Nu tre'uie s[ fie complicate. 2impla intonare a unor propo)i\ii precum OO;ot face fa\[ situa\ieiPP sau OO:tiu mai multe despre acest lucru dec!t oricine altcineva de aiciPP are efect. * Acest demers v[ &ndep[rtea)[ de refle%ul animalic la stress alimentat cu adrenalin[,*fric[-fug[-for\[* respira\ie rapid[, gur[ uscat[, m!ini reci sau transpira\ie, palpita\ii, o agita\ie a
L@

intestinelor - $i pute\i o'\ine o reac\ie a intelectului, acea parte a dvs., care poate cu adev[rat s[ fac[ fa\[ st[rii de cri)[. 0n plus, &n acest fel v[ lini$ti\i. Num*"a\i p4 * la '). 2implul refu) de a reac\iona imediat la stres &l poate de)amorsa, o'serv[ dr. Nathan. F[c!ndu-v[ un o'icei din a v[ opri $D a v[ rela%a fie $D numai c!teva secunde &nainte de a reac\iona la &nreruperi de rutin[ survenite &n cursul )ilei, pute\i schim'a radical modul &n care tr[D\i stresul. -e e%emplu, c!nd sun[ telefonul inspira\i profound. Apoi, c!nd e%pira\i, imagina\i-v[ c[ sunte\i moale ca o p[pu$[ de c!rp[.*=nul din avantajele pe care o astfel de pau)[ vi le confer[ este sen)a\ia c[ sunte\ist[p!n pe situa\ie*, o'serv[ dr. Nathan. *2en)a\ia de st[p!nire a situa\iei este, &n general, mai pu\in stresant[ dec!t cea a pierderii controlui. Forma\i-v[ o'iceiul de a recurge la rela%ari rapide &n pau)a de dinainte de a r[spunde la telefon. .prirea deli'erat[ este un tranchili)ant instantaneu.* +"i2i\i @ alt* pa"te. *-ac[ privi\i pe fereastr[ un peisaj &ndep[rtat timp de o second[, deta$!ndu-v[ de pro'lema produc[toare de stress, ochii se rela%ea)[. Dar dac[ ochii se rela%ea)[, tendin\a este ca tot organismul s[ &l urme)e*, arat[ dr. Nathan. Ridi&a\i82* 1i ple&a\i. *-ac[ lua\i o oal[ de pe araga), ea nu mai fier'e* spune dr. Nathan. *;[r[sirea teatrului ac\iunii v[ poate oferi, de asemenea, o nou[ perspe%ctiv[.* E,pi"a\i "espi"a\ia <so =um< .*+!nd sunte\i stresat, pulsul o ia la goan[ $D respira\ia se accelerea)[*, spune chiropractorul Jradle/ FredericE. *6edicina oriental[ ne &nva\[ c[ ne putem c[ ne putem controla sistemul nervos autonom $i reac\iile sale. =n e%emplu este respira\ia. Dmpun!ndu-v[ s[ respira\i &ncet $D complet, pute\i modifica reac\ia pe care organismul o are &n mod automat la stress. Aceast[ activitate simpl[ poate &ncetini ritmul '[t[ilor inimii $i adduce o%igen c[tre creier $i mu$chi, ceea ce rela%ea)[ tensiunea $i convinge organismul c[ stresul a trecut, indiferent dac[ este a$a sau nu. * 6odul corect de arespira este cel a'dominal - &n care v[ sim\i\i stomacul dilat!ndu-se atunci c!nd inspira\i $i contract!ndu-se c!nd e%pira\i. -e$i e%ist[ multe tehnici de respira\ie folosite la calmarea min\ii, tehnica descries[ su' denumirea de respira\ie *2o 3um* este recomanda'il[ pentru &nceput. Dnspira\i ad!nc $i articula\i *soooooo*, apoi e%pira\i &ncet pe *hummmm*. Ietrage\i-v[ stomacul c!t mai mult. Iespir!nd u$or, complet $i calm, la primul semn de stres v[ pute\i schim'a atitudinea $i via\a - pentru totdeauna. Nu respira\i &ns[ profound $i repede fiindc[ risca\i s[ v[ hiperventila\i. 0n timpul hiperventila\iei se elimin[ prin e%pira\ie o cantitate e%cesiv[ de dio%id de car'on, ceea ce rupe echili'rul acido'a)ic din s!nge, provoc!nd ame\eal[, furnic[turi $ i spasme ale m!inilor, picioarelor $i ma%ilarelor. # ti de\i82*.*0n esen\[, fiecare emo\ie sim\it[ are o manifestare fi)ic[,* arat[ dr. FredericE. *0ncordarea mu$chilor ma%ilarului $i ai umerilor este o reac\ie o'i$nuit[ de stres. 0n chip ideal, am preferat s[ elimin[m cau)ele stresului, &n loc de a trata simptomele. 0ns[ deseori neput!nd ajunge la sursa stresului, tre'uie s[ avem o reac\ie fa\[ de el. -ac[ v[ ve\i &ntinde mu$chii $i ve\i men\ine coloana verte'ral[ mo'il[, v[ ve\i sim\i mai 'ine, ve\i fi mai s[n[tos $i ve\i tr[i mai mult. * Masa\i82* mu1&=ii p"o%lem*.*+ei mai mul\i dintre noi avem anumi\i mu$chi care se &ncordea)[ c!nd suntem supu$i stresului*, e%plic[ dr. 6iller. *(ste un fel de
LA

cerc vicios: stresul produce adrenalin[, care produce tensiune muscular[, care produce $i mai mult[ adrenalin[ $i tot a$a. . metod[ adecvat[ pentru a rupe ciclul este s[ v[ indentifica\i mu$chii pro'lem[ - cei care su' presiune se &ncordea)[, de o'icei la ceaf[ $i &n )ona superioar[ a spatelui - $i s[-i masa\i c!teva minute.* Masa\i82* t4mplele. Aceast[ aplica\ie practicat[ a presopuncturii -tehnica ce folose$te puncte de presiune pentru atenuarea durerilor, ca $i pentru tratarea unei game largi de afec\iuni - func\ionea)[ indirect. 6asajul nervilor la t!mple rela%ea)[ mu$chii &n alte )one, &n special &n alte )one, &n special cei situa\i la g!t,, arat[ dr. 6iller. Rela,a\i82* ma,ila"ul. ;ersoanele aflate &ntr- stare de tensiune au tendin\a s[ str!ng[ din din\i, o'serv[ dr. 6iller. *-ac[ lasa\i ma%ilarul li'er $i &l mi$ca\i u$or, ajuta\i mu$chii s[ se rela%e)e, iar dac[ rela%a\i mu$chii, reduce\i sen)a\ia de tensiune. * Rela,a\i82* "espi"a\ia> 6usculatura tensionat[ a persoanei supuse stresului poate &ngreuna respira\ia, averti)ea)[ dr. FredericE, iar respira\ia o'struc\ionat[ poate agrava an%ietatea deja instalat[. ;entru a v[ calma respira\ia, roti\i-v[ umerii &n sus $i &nspre spate, apoi rela%a\i-v[. 0ncepe\i printr-o inspira\ie profound[, timp &n care duce\i umerii &napoi, iar apoi e%pira\i, rela%!ndu-i. ;ute\i face acest e%erci\iu simplu practice!nd respira\ia *so hum*. Iepeta\i de C-5 ori, apoi respira\i din nou profound. Ielua\i &ntreaga serie de C ori. Rela,a\i82* total. . tehnic[ simpl[, numit[ rela%are progresiv[, poate avea ca efect o imediat[ $i evident[ reducere a sen)a\ie de stres, prin diminuarea tensiunii fi)ice. ;ornind de sus &n jos sau invers, &ncorda\i succesiv c!te un fascicul de mu$chi, men\ine\i &ncordarea c!teva secunde, apoi rela%a\i. 8ua\i pe r!nd toate p[r\ile corpului - la'ele picioarelor, picioarele, pieptul $i 'ra\ele, capul $i g!tul - $i 'ucura\i-v[ de sen)a\ia de rala%are produs[. 5a&e\i o %aie /ie"%i te> Apa fier'inte ac\ionea)[ printr-o inhi'are a reac\iei la stres, arat[ dr. FredericE. +!nd sunte\i tensionat $i agitat, circula\ia s!ngelui c[tre e%tremit[\i este redus[. Apa fier'inte reface circula\ia, conving!nd organismul c[ se poate rela%a. -r. FredericE recomand[ compresele calde pe picioare, pe m!ini $i frunte. 8a serviciu, &ncerca\i s[ v[ \ine\i m!inile su' apa cald[ de la ro'inet p!n[ c!nd sim\i\i c[ tensiunea &ncepe s[ se scurg[ &mpreun[ cu $ovoiul de ap[. E,e"&i\iul /i3i&. (fortul fi)ic regulat m[re$te vitalitatea care v[ ajut[ s[ lupta\i cu stresul. -ar $i o simpl[ plim'are pe l!ng[ cas[ v[ poate ajuta s[ elimina\i o parte din tensiunea r[mas[ dup[ $edin\[ de lucru dificil[ sau dup[ o ceart[ &n familie. (%erci\iul este chiar ceea ce trupul dore$te instictiv s[ fac[ &n condi\ii de stres - este reflu%ul lupt[ sau fugi, e%plic[ dr. 6iller. 2i func\ionea)[. 0n orimul r!nd, acesta arde o parte din su'stan\ele produse de stress, iar &n al doilea, mu$chii o'osi\i sunt mu$chi rela%a\i. As&ulta\i o &aset* spe&ial* de "ela,a"e. Iela%area este opus[ tensiunii antidotul stresului, arat[ dr. 6iller. +asetele destinate rela%[rii sunt destul de eficace. ;ute\i cump[ra caste sau +--uri cu voce, voce pe mu)ic[ sau doar cu sunete ale naturii - v!ntul care sufl[ printer copaci sau valuri care se sparg pe nisip. Asculta\i la c[$ti pentru ca aten\ia s[ nu fie distras[ $i ca s[ nu &D deranja\i pe cei din jur.
LG

0u&u"a\i82* de mu3i&*. +asetele de rela%are nu sunt singura op\iune. 6u)ica potrivit[ lini$te$te a$a cum, poate, nimic altceva nu o face. *6u)ica este un instrument deose'it de puternic &n lupta cu stresul*, spune dr. 6iller. *. pute\i folosi pentru a v[ rela%a sau pentru a v[ inspira.* # 2i !e\i st"esul &u !i se ! si%e"ia . Fitoterapeu\ii numesc plantele care anihilea)[ stresul adaptogene, fiindic[ ne ajut[ s[ ne adapt[m mai 'ine la factorii ce &l provoac[. . astfel de plant[ este ginsengul 2i'erian, spune fitoterapeutul -ouglas 2char. 8ua\i-l de < ori pe )i, conform instruc\iunilor de pe etichet[, &n timpul perioadeilor de stres. %ot[@ Ave\i grij[ s[ v[ procura\i ginseng siberian, nu ginseng american, care v[ poate da peste cap ciclul menstrual sau &nr[ut[\i simptomele de menopau)[. E2ita\i stimule tele. 6ormane de ce$ti de cafea goale $i scrumiere pline cli$eele clasice de televi)iune ale celor care trec pritr-un eveniment stresant: un termen limit[ la &nchiderea edi\iei unui )iar, o cri)[ &ntr-o rela\ie conjugal[ sau de prietenie, o negociere dificil[ de afaceri. 0ns[, de$i cantit[\ile mici de cofein[ pot fi de ajutor &n finali)area favora'il[ a unor sarcini mintale $i fi)ice, e%cesul amplific[ simptomele fi)ice de agita\ie $i irita'ilitate, iar nicotina declan$ea)[ secre\ia de adrenalin[, acceler!nd ritmul cardiac $i ridic!nd tensiounea arterial[. A$adar, &n situa\ii stresante o cea$c[ de ceai sau de cafea $i o \igar[ luate ca adjuvante sunt pur $i simplu op\iuni gre$ite. Nu 2* %a3a\i i&i pe al&ool sau pe &a a%is . 8a fel, o '[utur[ tare sau, tot mai frecvent, o \igar[ cu marijuana sunt refle%e automate la o )i stresant[. 0ns[ e%cesul de alcool diminuea)[ performan\ele $i amplific[ agita\ia pe m[sur[ ce efectele sale se $ terg. +ana'isul este tot mai frecvent folosit pentru eliminarea stresului, &ns[ el &nsu$i poate provoca agita\ie, irita'ilitate $i paranoia, dac[ este folosit &n e%ces $i de personae suscepti'ile.

!nd s[ apela\i la medic

$rea mult stres v[ poate amenin\a @n mod direct s[n[tatea. %ac[ simptomele sunt noi #i nu au o cauz[ evident[, @n special dac[ ele v[ afecteaz[ calitatea vie\ii, apela\ii la medic, recomand[ ps&iatrul $aul Gosc&. Iricare dintre simptomele urm[toarele legate de stres ar putea indica necesitatea unor @ngrijiri medicale3 dureri de cap frecvente, ma!ilare @ncle#tate sau dureroase, sc`#nitul din\ilor4 b`lb`ial[, tremur[turi, tremurul buzelor sau al m`inilor4 dureri de g`t, de spate sau spasme musculare4 delir sau ame\eal[, \iuit @n urec&i, acufene sau pocnituri @nfundate @n urec&i4 ro#ea\[ sau transpira\ie frecvent[, m`ini #i picioare reci sau transpirate3 gur[ uscat[ sau dificult[\i la @ng&i\ire4 abuz de alcool sau de droguri recrea\ionale, determinat de nevoia de a contra balansa stresul.

LL

9USE
'( de strategii pentru calmarea faringelui 1usea constituie modalitatea prin care organismul &ndep[rtea)[ su'stan\ele iritante din c[ile respiratorii. -ar prea mult[ tuse poate face somnul sau chiar rela%area imposi'ile. =nele personae s-au ales chiar cu coaste rupte &n timpul cri)elor grave de tuse. 1usea productive[, cu mucus, este cau)at[ de o'icei de alergii, r[celi $i alte infec\ii ale tractului respirator. Atunci c!nd &n c[ile respiratorii se formea)[ mucus, acesta 'lochea)[ respira\ia $i organismul reac\ionea)[ &ncerc!nd s[-l &ndep[rte)e.
1??

1usea uscat[, pe de alt[ parte, este provocat[, spre e%emplu, de irita\ia din cau)a fumatului ori inhal[rii de fum, praf sau a altor iritan\i din atmosfer[. -e cele mai multe ori tusea se potole$te dup[ 1 s[pt[m!n[ sau dup[ 1? )ile. B[ pre)ent[m c!teva modalit[\i de a diminua disconfortul $i a ajuta ca tusea s[ treac[ mai repede. Sa2u"a\i %om%oa ele medi&i ale &u ulm ame"i&a > -isponi'ile &n maga)inele speciali)ate $i unele farmacii, 'om'oanele cu ulm american con\in o su'stan\[ care lini$te$te faringele $i ajut[ la diminuarea tusei. Jom'oanele nu sunt deloc rele la gust, v[ asigur[ pediatrul 2tuart -itcheE. Nu e)ita\i s[ suge\i 5-@ 'om'oane pe )i. # &e"&a\i a&east* solu\ie &a"e alu e&* pe !4t. -ata viitoare c!nd ave\i o tuse nimicitoare &ncerca\i aceast[ formul[ magic[, sugerea)[ dr. -itcheE. Ad[uga\i 1 linguri\[ de pul'ere sau de solu\ie de ulm american la 2 ce$ti de ap[ clocotit[. Amesteca\i $i cu 1 lingur[ de )ah[r, ad[uga\i pu\in[ scor\i$oar[ $i 'e\i. 0e\i &4t mai mult* ap*. .rganismul pierde &n mod firesc lichide atunci c!nd ave\i o r[ceal[ sau o grip[. 0n plus, congestia na)al[ for\ea)[ respira\ia pe gur[, sporind usc[ciunea faringelui $i provoc!nd tusea, spune Anne -avis, specialist[ &n medicina c[ilor respiratorii. +ncerca\i s[ be\i cel pu\in O pa&are de ap[ pe zi. Aceast[ &idrateaz[ \esuturile #i ajut[ la calmarea tusei. Alt motiv pentru a 'ea mai mult[ ap[ este acela c[ mucoasele, atunci c!nd sunt umede, pot re)ista mai 'ine la atacul viru$ilor care provoac[ r[celile. *-ac[ mucusul este prea gros, situa\ia nu e &n regul[*, spune dr. -avis. 0e\i &eai de !=im%i". him'irul ac\ionea)[ ca un puternic agent antiinflamator pe 'a)[ de plante medicinale. +ele mai multe personae folosesc ceaiul de ghim'ir pentru a-$i calma durerile de g!t, dar la fel de 'un este $i ghim'irul proasp[t. # &e"&a\i %om%oa ele medi&i ale &u 3i &> +ercet[rile nu sunt concludente, dar e%ist[ opinia c[ 'om'oanele medicinale cu )inc pot diminua disconfortul provocat de r[gu$eal[ $i durerile de g!t. %u dep[]i\i do.a recomandat[, deoarece .incul luat -n cantit[\i mari poate fi to9ic. Lua\i 2itami a C. Nimic nu poate preveni o r[ceal[ oca)ional[, dar studile au ar[tat c[ lu!nd vitamina + la primul semn de infec\ie, pute\i diminua gravitatea simptomelor, inclusive tusea, cu aproape 5? la sut[, spune dr. -itcheE. 6egado)ele, recomandate cu c[ldur[ cu ani &n urm[, &n pre)ent nu mai sunt sus\inute. (e]i cantitatea optim[ de vitamina este de A0 mg pe .i, do.e mai mari, cuprinse -ntre 100 ]i B00 mg pe .i, pot fi 1inevenite. Alternativa este de a cre$te consumul de vitamina + prin diet[, sugerea)[ medicul de familie 2tephen Amiel. 5ructele constituie cea mai 1un[ surs[, -ndeose1i citricele, tomatele, >iCi ]i fructele 1ace . -ac[ face\i un voiaj la tropice, re\ine\i c[ 1?? g de gua/a'a ofer[ incredi'ila cantitate de 2?? mg de vitamina +. Ad*u!a\i pu\i * E&=i a&ea. -isponi'il[ &n maga)inele speciali)ate $i majoritatea farmaciilor, (chinacea sus\ine sistemul imunitar s[ lupte &mpotriva viru$ilor care provoac[ r[ceala. 6ai constituie $i o modalitate efficient[ de areduce durata $i gravitatea tusei $i a altor simptome ale r[celii, spune dr. -itcheE. 8ua\i 12 pic[turi de tinctur[ de (chinacea de C ori pe )i. -ac[ se afl[ su' form[ de capsule, lua\i 1-2 capsule de <-C ori pe )i, timp de 1? )ile p!n[ la 2 s[pt[m!ni.
1?1

O li !u"* pli * &u mie"e. . cea$c[ de ceai de mu$e\el face 'ine, &ndeose'i dac[ este aromati)at[ cu miere $i l[m!ie. 8ichidele fier'in\i pot calma tusea, spune dr. dr. -avis. Ad[ugarea de miere la ceai poate conferi un plus de efect calmant, deoarece &ndulcitorii v!sco$i lini$tesc \esuturile irritate $i receptorii tusei din faringe. M4 &a\i ustu"oi &"ud sau /oa"te pu\i p"elu&"at te"mi& . =sturoiul este 'ogat &n compu$i chimici care ajut[ la inhi'area viru$ilor din c[ile respiratorii care provoac[ tusea, spune dr. -itcheE. =sturoiul este un minunat anti'iotic natural, care \ine la distan\[ r[celile $i infec\iile c[ilor respiratorii superioare. 0ncerca\i s[ m!nca\i 2-< c[\ei de usturoi pe )i. 2au lua\i capsule de usturoi, urm!nd indica\iile de pe etichet[. Dele&ta\i82* &u o sup* de pui. :i ad[uga\i-i o mul\ime de condimente picante ca piperul, usturoiul $i pul'erea de curr/. 8ichidul cald $i condimentele vor ac\iona ca e%pectorante naturale, contri'uind la &ndep[rtarea mucusului ce stagnea)[ &n pl[m!ni. O/e"i\i u plus de umiditate &*ilo" "espi"ato"ii> . dat[ sau de 2 ori pe )i face\i un du$ sau o 'aie fier'inte prelungite ori pune\i &n func\iune un umidificator de camer[. Dnhal!nd vapori, diminua\i irita\ia c[ilor respiratorii, iar mucusul devine mai u$or de e%pectorat. -ac[ nu ave\i un umidificator, pune\i ap[ la fiert &ntr-un vas f[r[ capac $i l[sa\i-l pe foc p!n[ aproape se consum[ toat[ apa, v[ sugerea)[ dr.Amiel. Nu sc[pa\i vasul din ochi $i nu permite\i copiilor sau v!rstnicilor neputincio$i s[ ajung[ la el. -e asemenea, pute\i s[ v[ confec\iona\i propiul cortule\ cu a'uri sau s[ cump[ra\i de la farmacie un dispo)itiv pentru inhalarea vaporilor "v. I[celi#. E2ita\i /umul de \i!a"*. +hiar dac[ nu fuma\i, inhal!nd fumul *de m!na a doua*, aproape sigur v[ ve\i allege cu faringele iritat. Fum[torii au adesea o tuse persistent[, deoarece corpul lor reac\ionea)[ la irita\ie prin producerea unei cantit[\i enorme de mucus, spune dr. -avis. -ac[ sunte\i fum[tor, cel mai 'un lucru pe care &l pute\i face este s[ renun\a\i, fie $D temporar, la fumat. Iuga\i prietenii $i mem'rii familiei care sunt fum[tori s[ nu fume)e &n preajma dvs. A2e\i @ 2ede"e u sup"ima t al tusei . 2u'stan\ele care suprim[ tusea ar tre'ui folosite numai dac[ ave\i o tuse uscat[, spune dr. -avis. 1usea productive[ ar tre'ui s[ fie stimulat[, nu suprimat[, deoarece este important[ pentru eliminarea secre\iilor din c[ile respiratorii. 6edicamentele care ajut[ la inhi'area )onei de pe scoar\a cere'ral[ care provoac[ reflu%ul de tuse con\in printer ingrediente pholcodina $i de%tromethophanul. -e o'icei, medicii recomand[ aceste produse doar pentru calmarea temporar[ - de e%emplu, atunci c!nd o tuse nu v[ las[ s[ dormi\i noaptea. Re&u"!e\i la u e,pe&to"a t. . modalitate de a face ca tusea productive[ s[ fie $i mai productive[ este aceea de a lua un e%pectorant care se vinde f[r[ re\et[ $i care con\ine guaiafene)in[. (%pectorantele su'\ia)[ mucusul $i &l fac mai u$or de eliminat prin tuse, e%plic[ dr. -avis. Nu tole"a\i pi"o3isul. Arsurile gastroesofagiene constituie o cau)[ o'i$nuit[ a tusei, spune dr. -itcheE. Aceia$i aci)i gastri care provoac[ piro)isul "numit $i arsur[ gastroesofagian[# poate declan$a accesele de tuse dac[ acidul, lu!nd-o *&n susul apei*, irit[ esofagul sau c[ile aeriene. -ac[ tu$i\i mai ales noaptea sau st!nd &ntins, este foarte pro'a'il ca acidul gastric s[ fie de vin[.
1?2

*na dintre cele mai la -ndem!n[ strategii pentru a \ine aciditatea gastric[ la locul ei este s[ -n[l\a\i capul patului< Este esen\ial[ ]i reparti.area 0ranei -n 4:B mese mai mici -n loc s[ m!nca\i copios de 2:3 ori pe .i< Di ca ultimo[, dar nu cea de pe urm[ solu\ie, sta\i -n picioare : sau m[car a]e.at pe scaun : cel pu\in 2 ore dup[ fiecare mas[< Evita\i alimentele a]a:.is declan]atoare, ca produsele lactate, care agravea.[ simptomele< (ac[ dori\i s[ -ncerca\i un remediu din plante -mpotriva piro.isului, recurge\i la 1om1oanele medicinale cu lemn dulce< "ua\i 2 1om1oane -nainte de mas[< Eerifica\i:v[ tensiunea arterial[ dac[ ave\i de g!nd s[ folosi\i acest remediu mai mult de c!teva .ile, v[ sf[tuie]te dr< (itc0e>. -ac[ tusea persist[ $i lua\i inhi'itori A+( "angiotensin converting en)/me#, medicamente antihipertensive recomandate persoanelor cu pro'leme cardiace $i dia'et, ruga\i medicul s[ v[ recomande alt hipotensor, spune dr. -avis, deoarece inhi'itorii A+( pot cau)a tuse. ;i e\i ale"!iile su% &o t"ol. -ac[ sunte\i sensi'il la polen, mucegai sau alte alergene, chiar e%punerea de durat[ mic[ poate stimula producerea mucusului - urmat[ de )ile $i s[pt[m!ni &ntregi de tu$it, deoarece organismul &ncearc[ s[-l &ndep[rte)e, spune dr. -itcheE. -e &ndat[ ce $ti\i la ce anume sunte\i alergic, evitarea alergenului este cea mai 'un[ politic[. -ac[ face\i fe'ra f!nului, de e%emplu, evita\i polenul pur $i simplu neie$ind din cas[ diminea\a $i seara, c!nd concentra\ia de polen &n atmosfer[ este cea mai mare. ;entru ameliorarea rapid[ a simptomelor, lua\i un antihistaminic care se vinde f[r[ re\et[. Odi= i\i82*. (ste sfatul cel mai vechi - $i pro'a'il cel mai ignorat - pentru a com'ate simptomele r[celii precum tusea. ( firesc s[ dori\i s[ fi\i activ, dar tre'uie s[ v[ odihni\i, spune dr.-avis. Altminteri, r[ceala minor[ $i tusea ne&nsemnat[ pot evolua c[tre o stare mult mai grav[. Ad*u!a\i '8H pe" e> . pern[ &n plus a$e)at[ su' cap v[ ajut[ la calmarea tusei cau)ate de scurgerea postna)al[, atunci c!nd catarul din timpul r[celii sau al alergiei se scurge &n spatele faringelui, declan!nd reflu%ul de tuse, spune dr. Amiel. 8a fel proceda\i $i &n ca)ul c!nd tusea de peste noapte este asociat[ cu 'ron$ita cronic[, astmul sau o cri)[ cardiac[. +hiar dac[ tusea este cau)at[ de piro)is, ar fi 'ine s[ &n[l\a\i capul patului, pun!nd ceva re)istent su' picioarele lui.

!nd s[ apela\i la medic

<usea este cauzat[ de cele mai multe ori de viru#i. -i se descurg[ pe cont propiu, multiplic`ndu se pe seama celulelor organismului #i nu pot fi distru#i cu antibiotice. %up[ o r[ceal[, tusea viral[ poate persista p`n[ la . s[pt[m`ni sau mai mult, a#a c[ nu este necesar s[ merge\i la medic dac[ ave\i o stare general[ bun[ #i nu prezenta\i #i alte simptome. <otu#i, tusea persistent[ poate fi cauzat[ de pirozis sau de o boal[ mai grav[, @ntre care pneumonia, maladia cronic[ obstructive[ a c[ilor respiratorii, astmul, infarctul #i ocazional, cancerul sau tuberculoza. <rebuie s[ v[ prezenta\i la medic dac[3 tusea este asociat[ cu respira\ie #uier[toare, cu g`f`ial[ sau cu umflarea gleznelor4
1?<

 ave\i dureri ascu\ite @n piept, @ndeosebi c`nd inspira\i4 produce\i cantit[\i e!cessive de flegm[ verde, galben[ sau cu s`nge4 ave\i febr[ peste ,OI" mai mult de , zile4 ave\i febr[ peste ,J,5I"4 dup[ c`teva zile de temperatur[ normal[ febra v a revenit. "a #i @n cazul r[celilor, cere\i sfatul medicului pentru copiii mici #i v`rstnici, boln[vicioa#i, @ndeosebi dac[ nu beau cantit[\i suficiente de lic&ide4 de asemenea, @n cazul persoanelor despre care se #tie c[ sufer[ de astm, bron#it[ cronic[, diabet sau au un s9stem imunitar minat de boal[ sau de medicamente precum steroizii.

"eacuri din c[mar[

)*ingurul factor care poate declan#a tusea este irita\ia din g`t), spune specialista @n boli respiratorii Anne %avis. "onsumul de lic&ide dulci calde sau de za&ar de orz =maltoz[> m[re#te flu!ul de saliv[, iar combina\ia dintre saliv[ #i za&aruri calmeaz[ \esuturile iritate, e!plic[ ea.

5ace\i un singur lucru

%e cele mai multe ori, tusea reprezint[ modalitatea prin care organismul @nl[tur[ resturle #i secre\iile mucoaselor. 6u trebuie s[ @ntrerupe\i acest process firesc, dar trebuie s[ diminua\i disconfortul. +n cazul tusei productive, suflarea frecvent[ a nasului ajut[ la eliminarea mucusului @nainte ca acesta s[ stimuleze refle!ul de tuse, e!plic[ pediatrul *tuart %itc&eA. $entru tusea uscat[, consuma\i f[r[ restric\ii sup[, ceai #i alte lic&ide calde, care calmeaz[ g`tul #i diminueaz[ irita\ia.

ULCER +E+9IC
15 sfaturi pentru calmarea rapid[ a durerilor -e fiecare dat[ c!nd m!nca\i, stomacul dvs. scald[ m!ncarea &n acid pentru a continua digestia &nceput[ &n gur[. Acidul care descompune proteinele $i gr[simile este suficient de puternic pentru a le)a stomacul $i duodenul, partea intestinului su'\ire aflat[ &n apropiererea stomacului. 2ingurul motiv pentru care nu o face este c[ \esuturile sunt &nvelite cu mucus protector, asemenea unui 'urette, care re)ist[ atacului acid. =neori, \esuturile sunt v[t[mate totu$i, re)ult!nd un ulcer peptic. +ele mai multe ulcere - mici le)iuni cam de dimensiunea unui nasture - apar atunci c!nd o 'acterie &n form[ de tir'u$on, numit[ 3elico'acter p/lori, invadea)[ mucoasa stomacului $i a duodenului, permi\!nd acidului s[ r[neasc[ \esuturile delicate de dedesu't. 6edicamentele luate f[r[ prescrip\ie medical[, precum aspirina $i i'uprofenul, pot ataca mucoasa gastric[ protectoare $i provoca pro'leme similiare. =nele personae cu ulcer pot s[ nu pre)inte simptome, &n schim' altele au dureri a'dominale. =lcerele peptice apar cel mai adesea &n jurul v!rstei de <? de ani.
1?C

(%ist[ 2 tipuri principale de ulcere: ulcere duodenale $i mai rar, ulcere gastrice. =lcerele peptice afectea)[ cam 1 '[r'at din 1? $i 1 femeie din 15 pe parcursul vie\ii. -urerea de ulcer duodenal este descries[ adesea ca o arsur[ sau ca o durere de foame, cel mai frecvent &n capul pieptului sau, uneori, merg!nd p!n[ la mijlocul spateluiH de o'icei este atenuat[ prin m!ncare $i se poate accentua noaptea. *lcerul gastric poate provoca o durere a'dominal[ ascu\it[ atunci c!nd m!nca\i $i se poate accentua )iua. Alte simptome pot fi eructa\iile, pierderea apetitului "mai mult &n ulcerul gastric#, sau oca)ional, cre$terea apetitului "mai frecvent &n ulcerul duodenal#, grea\[ $i vomismente sau sialoree, c!nd gura se umple cu saliv[. =lcerele se pot vindeca de la sine c!nd se &ntrerupe administrarea de aspirin[ sau alte medicamente care atac[ mucoasa gastric[. -ar de o'icei recidivea)[ dac[ 3elico'acter este pre)ent, iar infec\ia nu se tratea)[. ;entru a calma durerea $i a preveni recidivele ulceroase, iat[ ce v[ sf[tuie$te medicul. Lua\i u a tia&id. 0n timpul cri)elor ulceroase, administrarea unui antiacid este cel mai rapid mod de a u$ura durerea, spune gastroenterologul 2amuel 6e/ers. Antiacidele con\in calciu, aluminiu, magne)iu sau com'ina\ii ale acestora. $luminiul d[ constipa\ie anumitor personae, &n timp ce magne.iul poate da diaree. -ac[ ave\i tendin\a la constipa\ie, evita\i antiacidele pe 'a)[ de aluminiuH tot a$a, dac[ fece\i adesea diaree, feri\i-v[ de magne)iu. +ere\i sfatul farmacistului pentru a cump[ra un antiacid care vi se potrive$te. Redu&e\i p"odu&\ia de a&id !ast"i&. 6edicamentele f[r[ prescrip\ie medical[ numite de 32 sunt printre cele mai eficace &n tratamentul ulcerului, spune dr. 6e/ers. 0n aceast[ clas[ de medicamente sunt incluse famotidina, ranitidine $i cimetidina. (le reduc capacitatea secretorie a celulelor produc[toare de acid &n stomac, ceea ce diminuea)[ disconfortul $i ajut[ la vindecarea mai rapid[ a ulcerelor. +imetidina interac\ionea)[ cu multe medicamente, cresc!ndu-le sau reduc!ndu-le sau reduc!ndu-le eficien\a. =na dintre cele mai 'une metode pentru a u$ura durerea de stomac este com'inarea antiacidelor cu 'locante 32. Antiacidele vor diminua disconfortul &n 1?-15 minute, iar 'locantele 32 vor asigura protec\ia pe termen lung. %ot[@ -ac[ folosi\i 'locante 32, nu lua\i concomitent antiacide, pentru c[ antiacidele interfer[ a'sor'\ia acestora. 8ua\i 'locantele 32 la ora recomandat[, apoi a$tepta\i 1-2 ore &nainte de a administra antiacidul. Re u \a\i la su&ul de po"to&ale pe t"u u timp . 6edicii nu sunt &nc[ siguri, &ns[ persoanelelor cu ulcer portocalele - ca $i ro$iile $i posi'il, grepul - le pot declan$a eli'erarea de mesageri chimici care produc durere sau neurotranmi\[tori, spune gastroenterologul ;hilip 6iner. Nu &"ede\i @ mitul laptelui. Foarte mult timp gastroenterologii au &ncurajat pacien\ii cu ulcer s[ 'ea lapte. (i credeau c[ te%tura fin[ a laptelui poate pansa $i lini$ti ulcerele dureroase. -ar cercet[rile au ar[tat c[ proteinele $i calciul din lapte stimulea)[ produc\ia de acid $i pot agrava ulcerele, spune dr. 6e/ers. 5olosi\i iau"tul pe t"u a ali a du"e"ea . -e$i laptele poate agrava un ulcer, iaurtul c&iar @l poate atenua. +ercet[tori din 2uedia au anali)at dietele a A@C persoane cu ulcer $i a 22L persoane f[r[ ulcer. (i au descoperit c[ '[r'a\ii $i femeile care m!n!nc[ mult iaurt au un risc mai redus de a face ulcer, comparativ cu cei care
1?5

m[n!nc[ mai pu\in. Jacteriile 'enefice din iaurt, ca 8acto'acillus 'ulgaricus $i 8. acidophilus, se pare c[ sunt componentele terapeutice din iaurt. +"e2e i\i &u ustu"oi. +unoscut din timpuri str[vechi ca anti'iotic natural, unii e%per\i &n medicin[ alternattiv[ cred c[ usturoiul poate inhi'a $i de)voltarea 3. p/lori.0ntr-un studiu de la'orator, e%tractul din 2 c[\ei de usturoi s-a dovedit capa'il s[ opreasc[ cre$terea acestei 'acterii generatoare de ulcer. Co sulta\i82* medi&ul @ p"i2i \a lem ului dul&e . (ste un remediu popular tradi\ional pentru ulcer $i e%ist[ dove)i c[ este eficient. 8emnul dulce con\ine acid gliciri)ic, component despre care se crede c[ fortific[ mucoasa intestinal[ $i ajut[ la gr['irea vindec[rii ulcerelor, spune dr. 6iner. +iti\i eticheta produsului - mult *lemn dulce* se fa'ric[ &n )ilele noastre cu arom[ de lemn dulce $i nu are aceea$i eficien\[ ca produsul original. -o)a recomandat[ este de 1,5-< g pe )i. %ot[@ 8emnul dulce nu tre'uie utili)at ca tratament continuu mai mult de C-@ s[pt[m!ni, pentru c[ poate duce la cre$terea tensiunii arteriale. +onsulta\i un medic &nainte de a-l folosi. # &e"&a\i alt a al!e3i&. Aspirina $i i'uprofenul sunt printre cele mai eficiente medicamente analge)ice f[r[ prescp\ie medical[ descoperite vreodat[, dar folosirea lor pe termen lung este o cau)[ frecvent[ a ulcerelor gastrice, spune dr. 6iner. 0mpreun[ cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, aspirina $i i'uprofenul inhi'[ produc\ia de prostaglandine a organismului, su'stan\e care protejea)[ mucoasa gastric[. Apro%imativ 2? la sut[ dintre persoanele care folosesc regulat aceste medicamente ajung s[ fac[ ulcer. -ac[ ave\i nevoie de medica\ie analge)ic[ pe termen lung - din cau)a artritei, de e%emplu - medicul v[ poate recomanda parcatamolul. (ste la fel de eficient ca aspirina $i i'uprofenul &n calmarea diferitelor tipuri de durere, dar le)ea)[ mult mai pu\in mucoasa gastric[. Redu&e\i i2elul st"esului 3il i&. 6ult timp stresul emo\ional a fost considerat cau)a principal[ a apari\iei ulcerelor. 6edicii consider[ acum c[ stresul nu provoac[ ulcer, &ns[ agravea)[ simptomele unui ulcer deja format, pro'a'il pentru c[ stomacul produce mai mult acid ca r[spuns la stress. An%ietatea, tensiunea nervoas[ $i o atitudine &ncordat[ &n fa\a vie\ii pot s[ creasc[, de asemenea, percep\ia durerii &n creier, spune dr. 6/ers. -ac[ ave\i deja ulcer sau a\i avut, ar fi 'ine s[ include\i reducerea stresului &n planul dvs. general de tratament. Fiecare &$i controlea)[ &n mod diferit stresul. (%erci\iile fi)ice intensive - mers pe jos, alergare sau ciclism - repre)int[ un mod minunat de a risipi tensiunea la sf!r$itul unei )ile agitate. Al\ii folosesc metode de reducere a stresului mai ela'orate, ca e%erci\iile de respira\ie $i medita\ia. Ddeea nu este s[ elimina\i complet stresul, ci s[ g[si\i metode de a evita s[ v[ invade)e via\a $i s[ v[ distrug[ echili'rul interior. L*sa\i82* de /umat. Fum$torii au risc mai mare de a de)volta ulcere dec!t nefum[torii, ne averti)ea)[ dr. 6e/ers. Fumatul prelunge$te timpul de vindecare a ulcerelor, cre$te riscul recidivelor $i poate sensi'ili)a organismul la 'acterii care produc infec\ii. 0e\i al&ool &u mode"a\ie. Alcoolul poate eroda mucusul protector gastric, re)ut!nd inflama\ii $i s!ngeri. (ste $i mai riscant dac[ fuma\i sau lua\i cu regularitate aspirin[, spune dr. 6e/ers. ;entru '[r'a\i, limita permis[ de alcool este de < pahareH
1?@

pentru femei, de 2. -ac[ ulcerul continu[ s[ v[ fac[ pro'leme, va tre'ui s[ renun\a\i complet la alcool. Re u \a\i la &a/ea. +afeaua, chiar decofeini)at[, cre$te secre\ia de acid gastric. +ofeina nu produce ulcer, se pare, &ns[ poate cre$te disconfortul gastric &n timpul vindec[rii unui ulcer, spune dr. 6e/ers. 0e\i mult* ap*. Je\i )ilnic cel pu\in 2 l de ap[ c!nd ave\i un ulcer activ $i 1 pahar plin cu ap[ de c!te ori ave\i dureri. Apa ajut[ la diluarea acidului din stomac, spune dr. 6e/ers. :i, spre deose'ire de lapte, nu va stimula produc\ia de acid.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ ave\i simptome ulceroase, mai ales dac[ sunt atenuate temporar de administrarea de antiacide sau blocante F', cere\i medicului un test pentru Felicobacter p9lori. 1acteria poate fi detectat[ printr un test de s`nge, o prob[ de scaun sau o prob[ de respira\ie. %ac[ testul este pozitiv, probabil medicul v[ va prescrie o combina\ie de ' , medicamente pentru 1 ' s[pt[m`ni. -ste esen\ial ca tratamentul s[ fie urmat cu stricte\e. Medica\ia poate provoca diaree sau grea\[, iar simptomele s ar putea s[ nu dispar[ imediat. %ar @n J/ la sut[ din cazuri ulcerul nu recidiveaz[ dac[ urma\i tratamentul de eradicare a Felicobacter p9lori. %e fapt, cam J( la sut[ din ulcere dispar cu remedii administrate acas[, @ns[ f[r[ tratament recidiveaz[ @ntotdeauna. "omplica\iile ulcerului peptic pot fi periculoase #i cer consult medical de urgen\[. *`ngerarea din ulcer este mai frecvent[ complica\ie. *imptomele include3 vom[ cu s`nge, care de obicei arat[ ca za\ul de cafea4 s`nge @n scaun4 scaune negre dup[ o perioad[ de constipa\ie. Cneori, ulcerul poate perfora peretele gastric sau duodenal, provoc`nd o inflama\ie abdominal[ foarte periculoas[, numit[ peritonit[. *imptomele includ3 durere abdominal[ brusc[, sever[ #i constant[4 durere care radiaz[ @n spate. Medicii se tem c[ unele medicamente uzuale pentru indigestie sau pentru durerile de tip ulceros pot fi prea puternice, masc`nd simptomele unei boli mult mai severe #i @nt`rziind prezentarea la medic pentru investiga\ii detaliate. -vita\i acest risc merg`nd la medic dac[3 dac[ ave\i dificult[\i la @ng&i\ire sau alimentele par s[ v[ r[m`n[ @n g`t4 prezenta\i vomismente persistente4 sc[de\i @n greutate4 sunte\i anemic4 ave\i peste 55 ani #i a\i avut indigestie sau simptome de tip ulceros cu debut @n ultimul an4 ave\i peste .5 de ani #i simptomele au fost mai mult sau mai pu\in continue de la debutul bolii4 ave\i ' sau mai multe rude =p[rin\ii, copiii sau alte rude apropiate> cu istoric de cancer la stomac, de esofag sau intestin sub\ire.
1?A

"eacuri din c[mar[

Cn remediu popular tradi\ional este sucul de varz[ b[ut @n timpul crizelor ulceroase. Merit[ @ncercat, deoarece varza con\ine un aminoacid numit glutamin[, care se presupune c[ favorizeaz[ #i gr[be#te vindecarea intestinului. Cnii speciali#ti @n medicin[ alternativ[ recomand[ s[ be\i sucul de la D de varz[, 1 dat[ pe zi. %ac[ m`nca\i aceea#7 cantitate de varz[ efectul este acela#7, @ns[ varza c[lit[ va fi ineficient[, deoarece prin tratare termic[ componente active se distrug.

7ONA 7OS9ER
1, sugestii pentru a combate durerea Rona Roster, cunoscut[ &n termini medicali ca herpes )oster, este o erup\ie dureroas[, cu '[$icu\e, provocat[ atunci c!nd virusul latent al varicelei se reactivea)[ 'rusc &n celulele nervoase. (a se instalea)[ pe o arie limitat[ a pielii, &n func\ie de )ona traversat[ de nervul afectat, dar provoac[ o sen)a\ie de o'oseal[ intens[, lips[ de putere $i apari\ie. +u c!teva )ile &nainte de apari\ia erup\iei s-ar putea s[ ave\i o stare general[ alterat[ $i s[ descoperi\i o arie delimitat[, sensi'il[, pe care s[ sim\i\i arsuri. -urerea poate fi sever[ p!n[ la a fi confundat[ cu un atac de cord atunci c!nd nervul afe%ctat deserve$te )ona toracelui. ;e piept sau pe spate apar una sau mai multe pete ro$ii - mai rar pe fa\[, pe 'ra\e, picioare sau chiar &n gur[. ;etele se transform[ repede &n '[$icu\e numite ve)icule. (le apar &ntotdeauna doar pe o parte a corpului "dreapta sau st!nga# $D nu dep[$esc niciodat[ linia median[. ;entru c[ )ona )oster este provocat[ de reactivarea unui virus latent &n celulele nervoase ale persoanelor care au suferit odinioar[ de varicel[, erup\ia se poate repeta. 8a unele personae durerea poate persista mult timp dup[ dispari\ia erup\iei. Aceast[ complica\ie, numit[ nevralgie postherpetic[, &$i are originea &afectarea fi'relor nervoase. ;oate fi foarte dureroas[ $i dificil de tratat. 2tresul, 'oala $i un sistem imunitar vulnera'il se crede c[ sunt factorii care contri'uie la declan$area )onei )oster. +ei mai mul\i 'olnavi sunt adul\i &n v!rst[: mai mult de 5? la sut[ din persoanele de peste G? de ani de)volt[ aceast[ afec\iune deose'it de nepl[cut[ $i complicat[. (ste foarte important s[ v[ pre)enta\i la medic c!t mai repede cu putin\[. ;!n[ atunci, iat[ cum v[ pute\i u$ura starea. S9ADIILE INCI+IEN9E Dat[ ce sfaturi v[ dau speciali$tii pentru )ona )oster &n stadii incipiente. Lua\i a al!e3i&e. Aspirina $i i'uprofenul sunt antiinflamatoare $i vor fi eficiente. Ale!e\i su *toa"ea. Acest remediu natural poate ajuta la calmarea durerii $i are $i propriet[\i antivirale, spune 2ota .moigui, medic speciali)at &n controlul durerii. (l recomand[ ingestia a 2??-<?? mg de sun[toare de 2-< ori pe )i p!n[ la calmarea durerii.
1?G

# &e"&a\i maitaIe. 6aitaEe este o ciuperc[ cu propriet[\i curative care cre$te &n Maponia. Ac\ionea)[ ca un puternic agent antiviral, prin stimularea sistemului imunitar. +ele mai multe personae care contractea)[ )ona )oster sunt imunodeprimate, spune specialistul &n medicin[ alternativ[ -ouglas 2char. 6aitaEe stimulea)[ sistemul imunitar $i ajut[ la controlul virusului care provoac[ )ona )oster. -r. 2char recomand[ administrarea a @ ta'lete de <?? mg pe )i pe durata erup\iei. Lua\i li3i *. 6ai multe studii au ar[tat c[ aminoacidul li)in[ poate contri'ui la inhi'area r[sp!ndirii virusului herpetic, de$i nu toate studiile asupra li)inei au ajuns la aceast[ conclu)ie. 0ns[ administrarea de li)in[ &nc[ de la primele semen ale erup\iei nu stric[, 'a chiar poate ajuta, spune 8eon Io'', specialist &n controlul durerii. $minoaci.ii nu sunt recomanda\i 1olnavilor de rinic0i, cu afec\iuni ale ficatului, gravidelor sau mamelor -n perioda de al[ptare . +a $i &n privin\a altor suplimente de acest gen, nu e%ist[ nici o garan\ie oficial[ a siguran\ei, purit[\ii sau eficien\ei li)inei. 2urse alimentare 'une de li)in[ sunt pe$tele, carnea de pui, 'r!n)eturile, cartofii, laptele, drojdia de 'ere $i fasolea. +e t"u %*1i&u\e .dat[ '[$icu\ele ap[rute, e%ist[ c!teva metode pentru a o'\ine u[urarea suferin\ei. Nu /a&e\i imi&. 8[sa\i '[$icu\ele &n pace p!n[ c!nd erup\ia se &nr[ut[\e$te serios, spune dr. Io''. *;ute\i &ncetini vindecarea dac[ irita\i pielea aplic!nd prea multe crUme $i unguente.* R*&o"i\i &u o &omp"es*. 6uia\i un flanel sau un prosop &n ap[ rece, stoarce\i-l $i aplica\i-l peste )ona afectat[, spune dermatologul Mames Nordlund. *+u c!t este mai rece, cu at!t v[ ve\i sim\i mai 'ine.* ;i e\i la "e&e. (vita\i orice v[ poate &nc[l)i pielea '[$icat[, spune dr. Io''. S&u/u da\i82* @ t"8o %aie li i1titoa"e. -ac[ ave\i )ona )oster la nivelul frun\ii, ignora\i aceast[ recomandare. -ar dac[ erup\ia este locali)at[ mai jos de g!t, ea poate fi util[. ;une\i o m!n[ de m[lai sau de f[in[ de ova) colloidal &n apa de 'aie $i scufunda\i-v[ &n ea, recomand[ dr. Nordlund. Alinarea s-ar putea s[ fie de scurt[ durat[, dar o 'aie 'un[ &nainte de culcare com'inat[ cu un analgesic v-ar putea ajuta s[ dormi\i. Ad*u!a\i sa"e. -ac[ petele au devenit '[$icu\e sau cruste, 1 can[ de sare grunjoas[ adaugat[ &n apa de 'aie va gr['i procesul de vindecare. 9"ata\i i /e&\ia &u ap* o,i!e at*. -ac[ '[$icu\ele se infectea)[, &ncerca\i s[ le trata\i cu ap[ o%igenat[. ;ute\i cump[ra solu\ii de @ sau < la sut[ din farmacii, am'ele indicate pentru tratarea r[nilor. Nu o dilua\i $i str!nge\i 'ine capacul sticlei, spune dr. Io''. # !"i#i\i82* dup* dispa"i\ia %*1i&u\elo" -ac[ mai ave\i dureri dup[ dispari\ia '[$icu\elor, iat[ ce tre'uie s[ face\i. # &e"&a\i s* m4 &a\i alime te /oa"te &o dime tate . Acestea v[ pot u$ura durerea. Ardeii iu\i con\in capsaicin[, o su'stan\[ despre care se crede c[ 'lochea)[ produc\ia de su'stan\e chimice care transmit impulsurile nervoase ale durerii &ntre celule nervoase. ;res[ra\i piper peste ou[, supe sau m!nc[ruri la cuptor, ori folosi\i-l &n marinate.
1?L

R*&o"i\i &u !=ea\*. -ac[ mai ave\i dureri dup[ vindecarea '[$icu\elor, pune\i ghea\[ &ntr-o pung[ de plastic $i lovi\i pielea cu putere, spune dr. Io''. Vo"%i\i &u &i e2a. 8a anumite persoane, durerile de lung[ durat[ cau)ate de )ona )oster pot fi un indiciu al unei pro'leme de fond nere)olvate, spune dermatologul Mules Altman. .are durerea nu v[ distrage aten\ia de la alt[ suferin\[K 2au, oare, durerea nu atrage aten\ia celorlal\i, de care ave\i mult[ nevoie, asupra dvs.K 1re'uie s[ v[ g!ndi\i la aceast[ eventualitate, spune el, $i s[ o discuta\i cu medicul de familie.

%e putem molipsi de .ona .oster6

)G[spunsul este nu), spune medicul de familie *tep&en Amiel. )Tona zoster este reactivarea propriei infec\ii anterioare cu varicel[. %eci nu pute\i lua zona zoster de la cineva bolnav de varicel[ sau zona zoster. +ns[, dac[ @n copil[rie nu a\i f[cut varicel[, atunci o pute\i lua de la cineva cu zona zoster.) 2aricela este o boal[ obi#nuit[ la copii, @ns[ e!trem de nepl[cut[ la adul\i #i foarte periculoas[ pentru fetus dac[ o contracta\i @n timpul sarcinii. %eci, dac[ ave\i zona zoster, avertiza\i 7 pe cei care intr[ @n contact cu dvs.

!nd s[ apela\i la medic

%ac[ ave\i simptome de zona zoster #i erup\ia @#i face apari\ia, prezenta\i v[ urgent la medic, preferabil @n primele /' de ore. Aceasta deoarece medicamentele antivirale recomandate @n tratamentul zonei zoster trebuie administrate la @nceputul bolii. 5uate a#a cum trebuie, aceste medicamente s au dovedit eficiente @n scurtarea ac\iunii virusului, @n gr[birea vindec[rii erup\iei #i @n ameliorarea intensit[\ii #i a persisten\ei durerii. * a dovedit, de asemenea, c[ administrarea de medicamente antivirale @n faza acut[ a eup\iei poate preveni sau ameliora nevralgia post&erpetic[, durerea care r[m`ne dup[ vindecarea pielii. Amitriptilina, un antidepresiv folosit din ce @n ce mai mult pentru diverse forme de nevralgie, poate fi eficace dac[ s a administrat din timp, #i mai e!ist[ c`teva medicamente recomandabile. %ac[ durerea de zona zoster este insuportabil[, prezenta\i v[ ne@nt`rziat la medic. 6u este timp pentru stoicism. 0ace\i abstrac\ie de disconfort #i elimina\i ni#te viitori ani de dureri. Majoritatea persoanelor care fac zona zoster nu au afec\iuni de fond care ar putea o declan#a, @ns[ medicul de familie s ar putea s[ v[ spun[ la unele teste pentru a indentifica eventuale cauze aflate la originea imunit[\i sc[zute.

!nd s[ apela\i la medic

*-ac[ *

# d"um*"i
pentru utilizarea f[r[ riscuri a plantelor medicinale, a vitaminelor #i a suplimentelor

11?

-e$i cele mai multe plante, vitamine $i suplimente sunt &n general sigure $i nu provoacv[ dec!t &n foarte rare ca)uri efecte secundare, medicii sf[tuiesc ca ele s[ fie folosite responsa'il. 0n definitiv, fiecare dintre aceste produse are capacitatea de a provoca o reac\ie advers[. Atunci c!nd sunt luate pentru a trata $i preveni anumite 'oli, plantele, vitaminele $i suplimentele tre'uie private ca medicamente $i utili)ate cu acelea$i precau\ii. Numai faptul c[ sunt organice sau *naturale* nu le face intrinsec sigure pentru oricine, &n orice oca)ie. Aminti\i-v[, de asemenea, c[ multe dintre ele sunt clasificate drept su'stan\e alimentare, nu medicamente. Fa'ricarea acestor produse, e%amenele clinice pentru atestarea eficacit[\ii $i a siguran\ei lor, precum $i ceea ce pretind campaniile de pu'licitate &n privin\a efectelor avute nu se supun acelora$i reglement[ri $i controale care se aplic[ medicamentelor, cu sau f[r[ prescrip\ie medical[. -ac[ sunte\i su' supraveghere medical[ pentru o anumit[ afec\iune sau dac[ sunte\i su' medica\ie, este 'ine s[ v[ consulta\i cu medicul &nainte de a folosi plante $i suplimente. =nele su'stan\e naturale modific[ modul &n care organismul a'soar'e $i procesea)[ medicamentele. 6ai mult, dac[ sunte\i &ns[rcinat[, dac[ al[pta\i sau &ncerca\i s[ concepe\i un copil, nu v[ administra\i singur[ nici un remediu natural f[r[ consim\[m!ntul medicului sau al moa$ei. +la te =nele plante au un risc mai mare dec!t altele de a provoca reac\ii adverse anumitor personae. -e$i astfel de oca)ii sunt rare, tre'uie s[ cunoa$te\i aceste riscuri $ i s[ &nceta\i administrarea unei plante atunci c!nd v-a declan$at vreo reac\ie neo'i$nuit[. 6ai mult, niciodat[ nu dep[$i\i do)a prescris[ - mai mult nu &nseamn[ mai 'ine. Aloe Aloe barbadenis ;oate &ncetini vindecarea r[nilorH nu folosi\i e%tern gelul pe o inci)ie chirurgical[. Nu v[ administra\i intern gelul, deoarece este un la%ativ cu toleran\[. A" i&a Arnica Montana A nu se folosi pe o piele le)at[. Casta s*l%ati& Aesculus &ippocastanum ;oate interfera cu ac\iunea altor medicamente, &n special cu a celor care su'\ia)[ s!ngele, precum 5arfarina. ;oate irita tractul gastrointestinal. C"easta &o&o1ului "imicifuga racemosa A nu se folosi dac[ lua\i pilule contraceptive sau sunte\i su' tratament cu hormoni de su'stitu\ie. C"e\u1&* 0ilipendula ulmaria A nu se administra dac[ v[ este contraindicat[ aspirina, deoarece principiul s[u activ, salicina, este &nrudit cu aspirina. Cu"&uma "urcuma domestica A nu se administra &n ca) c[ ave\i aciditate ridicat[ la stomac sau ulcer, calcului 'iliari sau un canal 'iliar o'struc$ionat. E&=i a&ea -c&inacea angustifolia, -. purpurea, -. palida Folosi\i cu pruden\ [ produsele care con\in flori de (chinacea dac[ sunte\i allergic la plante &nrudite "cri)anteme, ochiul 'oului#. -ac[ ave\i o afec\iune autoimun[, ca de e%emplu lupus, cere\i acordul medicului &nainte de a o administra. .i I!o ;inAgo biloba A nu se administra concomitent cu antidepresive D6A. "inhi'itor de monoaminoo%ida)[#, cu aspirin[ sau cu alte medicamente antiinflamatoarii nesteroididiene, nici cu medicamente pentru su'\ierea s!ngelui
111

precum 4arfarina. 0n do)e mai mari de 2C? mg de e%tras concentrat poate provoca dermatit[, diaree $i v[rs[turi. .i se ! ame"i&a $ana! UuinUuefolius ;oate provoca irita'ilitate. A nu se administra dac[ ave\i tensiunea arterial[ m[rit[. 6id"astis F9drastis "anadensis A se evita dac[ sunte\i hipertensiv. Lem dul&e ;l9c9rr&iza glabra A nu se administra dac[ sunte\i hipertensiv, dac[ ave\i pro'leme cu rinichi sau un nivel sc[)ut al potasiului &n organism. A nu se lua )ilnic mai mult de C-@ s[pt[m!ni, deoarece folosirea e%cesiv[ poate duce la reten\ie de ap[ $i la hipertensiune. Miel*"ea 2ite! agnus castus A nu se folosi dac[ sunte\i su' administrarea pilulei contraceptive sau urma\i un tratatament hormonal de su'stitu\ie. Mi" 2ite! agnus castus Nu este apt pentru u) intern. Mu1e\el 6atricaria recutita 0n ca)uri foarte rare, poate cau)a reac\ii alergice c!nd este administrat persoanelor cu alergii la plante &nrudite "cri)anteme, ochiul 'oului#. O2*3 Avena sativa A nu se administra &n ca)ul 'olii celiace. +*du&el "rataegus o!9cant&a, ". laevigata, ". monog9na -ac[ ave\i o cardiovascular[, nu &l administra\i f[r[ supraveghere medical[. (ste posi'il s[ ave\i nevoie de do)e mai mici din alte medicamente administrate, cum ar fi cele hipotensive. -ac[ ave\i hipotensiune provocat[ de pro'leme ale valvelor inimii, nu &l folosi\i f[r[ supravegherea medicului. +*t"u #el $etroselinum crispum A nu se administra &n ca)ul 'olilor de rinichi, deorece &n do)e terapeutice m[re$te flu%ul de urin[. (ste lipsit de risc &n salate sau de m!ncare. +s@llium Jispa!=ulaK $lantago ovata A se administra cu cel pu\in 25? ml ap[ $ i cu 1 or[ dup[ alte medicamente. A se evita &n ca) de constipa\ie. Sal&ie al%* *ali! alba ;oate provoca irita\ii stomacale, &n special &n com'ina\ie cu alcoolul. A nu se administra &n acela$i timp cu aspirina. Sal2ie *alvia officinalis 8uat[ &n cantit[\i terapeutice, salvia poate amplifica efectele secundare sedative ale medicamentelor. A nu se administra dac[ sunte\i hipoglicemic sau urma\i un tratament cu anticonvulsive. Semi \e de i 5inum usitatissimum 8ua\i &ntotdeauna semin\e de in cu cel pu\in 25? ml ap[. A se evita &n ca) de constipa\ie. Aceste indica\ii sunt vala'ile numai pentru semin\e: uleiul nu cere precau\ii. Su *toa"e F9pericum perforatum A nu se administra &mpreun[ cu antidepresive sau cu alte medicamente prescrise de medic f[r[ consim\[m!ntul acestuiaH poate provoca fotosensi'ilitateH evita\i s[ v[ e%pune\i e%cesiv la lumina solar[ direct[. U"3i&* Crtica dioica -ac[ ave\i alergii, simptomele se pot &nr[ut[\iH prin urmare, &n primele )ile nu lua\i mai mult de 1 do)[ pe )i. Ustu"oi Allium sativum Nu lua\i suplimente de usturoi dac[ sunte\i su' administrarea unor anticoagulante sau &nainte de a suferi o opera\ieH usturoiul su'\ia)[ s!ngele $i poate m[ri s!ngerarea. Vale"ia * 2aleriana officinalis A nu se administrea &mpreun[ cu medicamente hipnoinductoare sau timoreglatoare, deoarece le poate amplifica efecteleH &ntrerupe\i folosirea dac[ v[ provoac[ palpita\ii sau nervo)itate.
112

Vet"i&e <anacetum part&enium 6estecatul frun)elor ver)i poate provoca irita\ii 'ucale.

SU+LIMEN9E DE VI9AMINE ?I MINERALE

-e$i efecte secundare serioase ale administr[rii de suplimente de vitamine $i minerale nu apar dec!t e%cep\ional, ele sunt posi'ile. 2copul acestor recomand[ri este de a v[ ajuta s[ folosi\i suplimentele &ntr-un mod sigur $i ra\ional. -o)ele de vitamine $i minerale pre)entate mai jos cu litere cursive repre)int[ do)ele )ilnice recomandate pentru un adult s[n[tos. =nele suplimente pot fi d[un[toare dac[ sunt administrate &n do)e mari. 0ioti * 1(( '(( mcg 2ursele alimentare sunt de o'icei suficiente. Cal&iu /(( mg -ac[ dep[$i\i 15?? mg pe )i, pot ap[rea efecte secundare serioase, ca, de e%emplu, afec\iuni ale rinichilor. ;entru o a'sor'\ie optim[, evita\i s[ lua\i mai mult de 5?? mg &ntr-o singur[ repri)[. -ac[ ave\i peste 5? de ani, c[uta\i o formul[ care s[ con\in[ $i vitamina -, fiind posi'il s[ ave\i nevoie de o cantitate de vitamina - mai mare dec!t cea present[ &ntr-o multivitamin[. Cup"u 1,' mg 2ursele alimentare sunt de o'icei suficiente. Nu dep[$i\i 1 mg de cupru )ilnic din suplimente. ;entru o a'sor'\ie optim[, opta\i pentru cele care con\in sulfat de cupru sau sulfat cupric. Ma! e3iu ,(( mg pentru b[rba\i, '/( mg pentru femei 2ursele alimentare sunt de o'icei suficiente. +ere\i sfatul medicului &nainte de a &ncepe s[ lua\i suplimente, indiferent de cantitate, dac[ ave\i afec\iuni ale inimii sau ale rinichilor. Administrarea a mai mult de C?? mg pe )i poate provoca diaree. Nia&i * J2itami a 0LK 1/ mg pentru b[rba\i, 1, mg pentru femei -o)ele mari de niacin[ "1A mg &n suplimente su' form[ de acid nicotinicH 5?? mg &n suplimente su' form[ de nicotinamid[# pot provoca afec\iuni ale rinichilor $i tre'uie administrate numai su' supravegherea medicului. Vitami a A /(( mcg pentru b[rba\i, 8(( mcg pentru femei 2ursele alimentaresunt de o'icei suficiente. -ac[ dep[$D\i 15?? mg pe )i e%ist[ riscul de dureri de cap, vedere du'l[, somnolen\[ sau o'oseal[, grea\[ sau vomismente. Nu lua\i vitamina A dac[ sunte\i &ns[rcinat[ sau dac[ &ncerca\i s[ concepe\i un copil, deoarece poate d[una fetusului. Vitami a 0M 1,.mg pentru b[rba\i. 1,' mg pentru femei Administrarea a mai mult de 2?? mg pe )i de-a lungul unei perioade lungi poate provoca deteriorarea "reversi'il[# a nervilor. Vitami a C .( mg =O( mg pentru fum[tori> Administrarea a ami mult de 2??? mg pe )i poate provoca diaree. -ivi)a\i do)ele mari " nu mai mult de 1??? mg# &n cursul unei )ile. Vitami a E . mg pentru b[rba\i, , mg pentru femei Nu dep[$i\i 5C? mg pe )i. -eoarece ac\ionea)[ ca un su'\iant al s!ngelui, cere\i acordul medicului &nainte de a v[ administra vitamina ( dac[ lua\i $i aspirin[ sau alt medicament pentru lichefierea s!ngelui, precum 4arfarina. ;refera\i forma natural[ "d-alfa-tocoferol# celei sintetice "dl-alfa-tocoferol#.
11<

7i & 5,5 J,5 mg pentru b[rba\i, . / mg pentru femei Nu dep[$i\i 25 mg )ilnic dec!t &n ca)urile recomandate de medic. Administrarea &ndelungat[ a mai mult de 25 mg pe )i poate provoca o sc[dere a imunit[\ii, poate mic$ora nivelul colesterolului *'un, $i cau)a grea\[, vomismente, diaree sau anemie.

AL9E SU+LIMEN9E
(%ist[ pu\ine raport[ri de efecte adverse ale suplimentelor, mai ales &n compara\ie cu medicamentele de sinte)[, iar produc[torii de suplimente sunt o'liga\i prin lege s[ ofere informa\ii pe etichetele produselelor asupra do)ajelor sigure pentru categorii de personae $i de v!rst[. 1re'uie s[ $ti\i c[ do)a $i concentra\ia varia)[ semnificativ de la un produs la altul. -e asemenea, c[ e%ist[ foarte pu\ine studii asupra siguran\ei sau a efectelor pe termen lung ale multor suplimente recente, $i c[ anumite suplimente pot agrava 'oli deja instalate sau pot provoca reac\ii alergice. Administra\i suplimentele alimentare &mpreun[ cu m!ncarea pentru o mai 'un[ a'sor'\ie $i pentru a evita iritarea stomacului, doar dac[ nu vi s-a recomandat altfel. Nu le lua\i niciodat[ ca su'stituen\i ai unei diete s[n[toase: suplimentele nu ofer[ 'eneficiile nutri\ionale ale alimentelor. 0"omelai * (vita\i-o dac[ lua\i aspirin[ sau anticoagulante "medicamente care su'\ia)[ s!ngele#. -e asemenea, nu o lua\i dac[ sunte\i alergic la ananas. C*"%u e a&ti2at ;oate interfera cu a'sor'\ia medica\iei orale sau a altor supimente dac[ nu le lua\i la m[car 2 ore distan\[ unele de altele. Nu v[ administra\i mai mult de C??? mg pe )i: poate cau)a deranjamente gastrice, diaree, constipa\ie sau vom[, poate &nnegri din\i $i provoac[ scaune dureroase. Coe 3ima E') (vita\i-o dac[ sunte\i &ns[rcinat[ sau al[pta\i. +onsulta\iv[medicul dac[ dori\i s[ lua\i coen)ima V1? $i sunte\i &n tratament cu anticoagulantul 5arfarin[. (fectele secundare - grea\[ sau arsuri $i dureri de stomac sunt rare $i pot fi prevenite prin administrarea coen)imei &n timpul mesei. Cu"&umi * ;oate provoca arsuri la stomac. Li3i * (vita\i-o &n timpul sarcini $i al[pt[rii. Nu o lua\i odat[ cu arginin[ "folosit[ &n tratamentul anginei#, c[ci li)ina contracarea)[ efectele argininei. Eue"&eti * -o)ele peste 1??? mg dilat[ vasele sangvine $D su'\ia)[ s!ngele. (vita\i-o dac[ ave\i risc de hipotensiune sau pro'leme de coagulare a s!ngelui. SAM JS8ade o3i 8metio i *K. ;oate cre$te nivelul sangvin al homocisteinei, un factor de risc pentru 'oala cardiovascular[. ;ersoanele care sufer[ de tul'urare afectiv[ 'ipolar[ nu ar tre'ui si ia 2A6. Ulei de pe1te Nu &l lua\i dac[ ave\i o 'oal[ de s!nge, hipertensiune necontrolat[, alergie la orice fel de pe$te sau dac[ lua\i anticoagulante "medicamente care su'\ia)[ s!ngele# ori aspirin[ &n mod regulat. =leiul de pe$te cre$te timpul de s!ngerare, put!nd duce la epista%is "s!nger[ri na)ale# sau contu)ii care apar cu u$urin\ [H mai poate provoca deranjamente stomacale, eructa\ii $i flatuen\[. -ia'eticii ar tre'ui s[ evite uleiul de pe$te pentru c[ &n do)e mari cre$te glicemia. =leiul din ficat de cod este printre cele care tre'uie evitate &n mod special: con\ine do)e foarte mari de vitamina A, care poate da dureri de cap, irita\ii ale pielii $i pro'leme hepatice. Femeile &ns[rcinate ar tre'ui s[ evite toate suplimentele care con\in vitamina A.
11C

COM0INA;II DE EVI9A9
hidul de mai jos v[ poate ajuta s[ evita\i com'inarea medicamentelor o'i$nuite cu plante, suplimente $i alimente care pot provoca pro'leme. Aten\ie, lista nu este e%haustive[. -ac[ lua\i alt medicament pentru oricare dintre afec\iunile urm[toare, cere\i opinia medicului sau a farmacistului asupra interac\iunilor posi'ile. ;entru a fi sigur c[ totul este 'ine, enumera\i-i toate medicamentele, preparatele din plante sau alimentele pe care le utili)a\i &n scop terapeutic. Ale"!ii. -ac[ lua\i antihistaminice sau hidro%i)in, e2ita\i plantele sedative ca pasiflora sau valeriana: pot amplifica efectul sedativ al medicamentelor. A !i * pe&to"al*. -ac[ lua\i 'eta-'locante, e2ita\i ghimpele $i fum[rica. ;ot cre$te efectul medicamentului. A ,ietate. -ac[ lua\i hipnotice $i sedative u$oare, evita\i ciu'o\ica cucului, v!scul $i /ohim'e: pot cre$te efectele acestor medicamente. -e asemenea, evita\i plantele sedative ca pasiflora, gura lupului $i valeriana: pot cre$te efectele sedative ale medicamentelor. A"su"i la stoma& provocate de reflu%ul acid. Evita\i plantele care con\in mentol ca menta: v[ pot &nr[ut[\i reflu%ul. Astm. -ac[ lua\i teofilin[, evita\i c[r'unele sau guarana: scad efectul medicamentuluiH evita\i sun[toarea: poate sc[dea nivelurile sangvine ale medicamentuluiH evita\i ephedra: intesific[ efectul medicamentului. 0oli autoimmu e sau boli inflamatorii ca tendin\a ori alergii sau astm . -ac[ lua\i aspirin[ sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, evita\i ginEgo 'ilo'a: poate cre[te efectul anticoagulant al medicamentelor. Co stipa\ia. -ac[ lua\i la%ative, evita\i aloe, cascara sagrada, p[tlagina, ru'ar'a, siminichia $i $tevia: $i ele poat avea efect la%ativ. Co t"a&ep\ie o"al*. -ac[ folosi\i pilule sau plasturi cu estrogeni, evita\i sun[toarea: poate reduce eficien\a contracep\iei. Depe de \* de i&oti *> Dac[ lua\i medicamente care con\in nicotin[, evita\i creasta coco$ului: cre$te efectul medicamentelor. Dep"esie. -ac[ lua\i antidepresive D2I2 "inhi'itori selective serotonin#, e2ita\i plantele care au efect asupra sistemului nervos sau asupra dispo)i\iei: pot cre$te efectele medicamentelor $i pot provoca sedare e%cesiv[, letargie sau confu)ie. -ac[ lua\i antidepresive D6A. "inhi'itori de monoaminoo%ida)[#, evita\i ghimpele, ardeiul iute, galantamina, ginEgo 'ilo'a, ginsengul $i tonEa: pot cre$te efectul medicamentelor sau provoca reac\ii to%ice. Du"e"i. -ac[ lua\i aspirin[, evita\i ginEgo 'ilo'a, castanul s[l'atic, plopul $i peri$orul: pot su'\ia prea mult s!ngele. Du"e"i de &ap sau o'oseal[. -ac[ lua\i medicamente care con\in cofein[, evita\i creatina: scade efectul medicamentelor. -e asemenea, evita\i ginsengul Asiatic, ephedra, guarana, /er'a mate $i /ohim'e: cresc foarte mult an%ietatea, insomnia, tensiunea arterial[ $i ritmul cardiac. Epilepsie> -ac[ sunte\i &n tratament cu car'ama)epin[ sau fenitoin[, evita\i sun[toarea: scade nivelurile sangvine ale medicamentelor.

115

6ipe"&oleste"olemie> -ac[ sunte\i &n tratament cu inhi'itori de 6M.8+oA reductea)[ sau statine, evita\i sucul de grep: poate inhi'a en)imele intestinale care ajut[ organismul s[ a'soar'[ aceste medicamente. 6ipe"te siu e a"te"ial*. -ac[ sunte\i &n tratament cu diuretice, evita\i 'uchu, m[tasea de porum', p[p[dia, strugurii ursului $i coada $oricelui: sunt diuretice $i pot cre[te efectul medicamentelor. 6ipe"te siu e a"te"ial* sau insuficien\[ cardiac[ congestiv[. -ac[ sunte\i &n tratament cu 'locante ale canalelor de calciu, evita\i sucul de grep: cre$te a'sor'\ia acestor medicamente. -ac[ lua\i orice 'locant al canalelor de calciu sau inhi'itori ai en)imei de conversie, evita\i cele mai multe remedii din plante: pot altera efectele medicamentelor. I /a"&t mio&a"di&, fibrila\ie atrial[, tromboz[ venoas[, embolie pulmonar[ sau accident vascular cerebral. -ac[ sunte\i &n tratament cu anticoagulante, evita\i remediile din plante. -ac[ ave\i oricare dintre aceste 'oli, nu tre'uie s[ lua\i nimic nici m[car suplimente - &nainte de a consulta medicul. I su/i&ie \* &a"dia&* &o !esti2* sau fi1rila\ie artrial[. -ac[ sunte\i &n tratament cu glico)ide cardiace ca digito%ina sau digo%inul, evita\i cele mai multe medicamente pe 'a)[ de plante, deoarece aceste afec\iuni nu sunt compati'ile cu automedica\ia: nu lua\i nimic f[r[ consult de specialitate. Me opau3*. -ac[ sunte\i &n tratament cu etiniestradiol, estrogeni com'ina\i sau estradiol, evita\i grepul: cre$te a'sor'\ia medicamentelor. -ac[ sunte\i &n tratament cu estrogeni com'ina\i, evita\i plante ca trifoiul ro$u, care con\in i)oflavone: pot provoca supra&nc[rcare hormonal[. Ne2"al!ie. -ac[ sunte\i &n tratament cu car'ama)epin[, evita\i sun[toarea: scade nivelul sangvin al medicamentului. 9use. -ac[ sunte\i &n tratament cu codein[, evita\i plantele cu tannin, ca strugurii ursului, ceaiul negru sau verde $i ceaiul din frun)e de )meur: pot inhi'a a'sor'\ia medicului.

SUCUL DE LE.UME V{ 5ERE?9E DE 0OLI CRONICE

.rice mas[ ar tre'ui s[ include[ legume proaspete. =n regim format &ns[ doar din crudit[\i nu poate asigura necesarul necesarul energetic al organismului din cau)[ c[ acestea se asimilea)[ foarte greu. 2peciali$tii nutrioni$ti v[ dau un sfat. 2toarce\i legumele $i 'e\i )ilnic sucul re)ultat. Acesta con\ine to\i aminoaci)ii, minerale, s[rurile, en)imele $i vitaminele necesare unui organism s[n[tos. 6ai mult,
11@

sucurile de legume, consummate proaspete, sunt regeneratoare $i &m'un[t[\esc meta'olismul. Acestea hr[nesc $i regenerea)[ &ntregul organism. Su&u"ile su t pa same te !ast"i&e Su&ul de 2a"3* e cunoscut prin efectul s[u de stimulare $i de normali)are a digestiei, dar $i prin ac\iunea sa anticancerigen[. 2ucul de var)[ mai con\ine iod $i vitamina +, fiind util &n constipa\ii $i erup\ii ale pielii. +onsumarea lui &n cantit[\i mari poate produce 'alonare, din cau)a ac\iunii de descompunere a de$eurilor din tu'ul digestiv, &ns[ e cel mai eficient dintre toate pansamentele gastrice $i cicatri)antele. 2e consum[ f[r[ sare. Su&ul de &ast"a2ete e cunoscut ca un 'un diuretic. ;rin con\inutul mare de sulf $i siliciu, acesta ajut[ $i la cre$terea p[rului. Fiind lipsit de gust, este recomandat s[ fie '[ut &mpreun[ cu sucul de sfecl[, astfel av!nd efecte puternice asupra reumatismului, &n afec\iunile din\ilor $i gingiilor, dar $i &n prevenirea c[derii p[rului $i cr[p[rii unghiilor. Su&ul de ustu"oi poate fi util celor care tolerea)[ mirosul specific $i deranjamentul general dat de o cur[\are 'rusc[ a organismului. ( 'ogat &n uleiuri cu efecte favora'ile &n stimularea secre\iei gastrice, m[rind diure)a. -e asemenea, ajut[ la eliminarea muco)it[\ilor din cavit[\ile sinusurilor, din 'ronhii $i pl[m!ni, fiind eficace &n com'aterea r[celilor. ( un 'un deto%ifiant. Su&ul de spa a& e cel mai 'un mijloc natural pentru cur[\area $i regenerarea tractului digestiv. +onsumat &n cantitate de ?,5 l pe )i, poate vindeca cele mai grave constipa\ii &n c!teva )ile. ( reminerali)ant, antianemic, tonic cardiac $i este recomandat &n anemii, convalescen\[, rahitism, astenie fi)ic[ $i nervoas[, arsuri. Su&ul de mo"&o2i 1i &el de s/e&l* favori)ea)[ asimilarea calciului &n stare solu'il[, av!nd &n acela$i timp o foarte 'un[ ac\iune diuretic[. Anemii, ulcere gastrice $i duodenale, colite, enterite, diaree sau, dimpotriv[, constipa\ii, afec\iuni hepato'iliare, into%ica\ii, dermato)e. Dat[ c!teva din multiplele indica\ii ale acestui suc care ar tre'ui folosit )ilnic. +on\ine at!t fier, calciu, fosfor, magne)iu necesare s!ngelui $i \esuturilor organice, c!t $i vitamine multiple, mai ales provitamina A.

11A