AutoCAD prezentare generala

1.2
Mediul de lucru Autocad: sistem de coordonate general, unitati de desenare
In figura 1 este prezentata fereastra in care ruleaza AutoCAD, versiunea 2002. Structura acesteia este
evident modificabila (ca a oricarei aplicatii Windows) si sunt usor identificabile zonele clasice ale
unei ferestre.

Fig. 1
Elementele specifice sunt:
cursorul care se poate deplasa pe spatiul vizibil de desenare;
zona de comenzi, de unde se pot lansa, la prompter Command actiuni AutoCAD;
zona (bara) de stare unde, printre altele, in partea stanga se pot citi coordonatele cursorului;
simbolul sistemului general de axe.
Sistemul general de axe, abia amintit, este un sistem cartezian drept, care in conditii implicite are
axele OX si OY in planul desenului, cu orientarile din figura 1.
Coordonatele cursorului afisate in bara de stare sunt exprimate in raport cu acest sistem, iar
valorile se numesc in context AutoCAD, unitati de desenare (UD).
Unitatea de desenare nu corespunde unei anumite lungimi exprimabile in mm, cm, m, sau orice alta
unitate de masura pentru lungime. Intr-un anumit context, UD pot fi mm, in altul km. Ceea ce
conteaza este ca utilizatorul sa fie consecvent cand asociaza mintal, o anumita unitate de masura
pentru lungime unitatii de desenare.
Pentru desenele ingineresti, se va gandi UD ca fiind mm, fara ca aceasta asociere sa fie obligatorie.
Se mai face precizarea ca pe ecran marimea unei UD nu este fixa (constanta), ci deprinde de factorul
de marire (zoom) cu care este vizualizat desenul sau o zona a acestuia.
1.3

Lansare comenzi (toate metodele), desfasurare comanda (optiuni)

1.3.1
Lansarea comenzilor din zona de comenzi
Orice comanda se lanseaza prin scrierea in zona de comenzi (vezi fig. 1), imediat dupa
prompterul Command:(si numai astfel), a numelui comenzii, sau a prescurtarii acestui nume (daca el
exista desi trebuie facuta precizarea ca se pot defini prescurtari pentru orice comanda, sau chiar se
pot redefini prescurtari deja existente).
Pentru majoritatea covarsitoare a comenzilor, lansarea inseamna declansarea unui dialog intre
utilizator si AutoCAD, dialog materializat prin prompterele de raspuns furnizate de sistem, respectiv
raspunsurile pe care utilizatorul le da la randul sau.
Pentru exemplificare, mai jos este redata o comanda simpla, de desenare a unui arc de cerc prin
precizarea punctului de inceput, a celeilalte extremitati respectiv a directiei la care pleaca arcul
tangent.
Se face precizarea ca numerotarea randurilor nu face parte din procedura de lansare de comenzi si are
exclusiv rolul de a descrie procesul de generare de comenzi.
Exemplu
1. Command: arc s
2. Specify start point of arc or [Center]: 4,6 s
3. Specify second point of arc or [Center/End]: e s
4. Specify end point of arc: 10,24 s
5. Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]:d s
6. Specify tangent direction for the start point of arc:45 s
Simbolul s semnifica apasarea tastei Enter (conventie ce se va pastra pe tot parcursul lucrarii).
In tabelul 1, se face o detaliere a celor 6 etape.
Tabelul 2. Etape ale comenzii arc
1- Se lanseaza comanda cu numele intreg arc
Se specifica coordonatele x si y ale punctului de inceput al arcului
24,6
Se specifica faptul ca se doreste continuarea comenzii pe calea ce
3presupune precizarea extremitatii finale a arcului (End)
4- Se specifica coordonatele punctului de sfarsit al arcului 10,24
Se specifica faptul ca se doreste continuarea comenzii pe calea ce
5presupune precizarea directiei la care arcul pleaca tangent
Directia se poate preciza fie ca in exemplu, prin scrierea valorii unui
6- unghi (masurata fata de sensul pozitiv al axei OX) in cazul nostru
450 , fie interactiv, asa cum se va vedea mai tarziu
Rezultatul acestei secvente este prezentat mai jos in figura 2.

Fig. 2
In structura prompterelor unor comenzi apare asa numita optiune implicita. Aceasta se prezinta sub
forma unei valori, sau sir de caractere intre semnele < si >. Selectarea acestei optiuni se face prin
apasarea tastei Enter. Un astfel de exemplu se poate vedea mai jos (linia a patra a secventei):
Command: polygon s
Enter number of sides <4>: 5s
Specify center of polygon or [Edge]: 100,100s
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:s
Specify radius of circle: 24s

1.3.2
Lansarea de comenzi din meniu
Se va exemplifica pe exact aceeasi comanda. In cazul acesta, se va accesa
meniul Draw T Arc T Start, End, Direction, ca in figura 3.

Fig. 3
Chiar daca s-a lansat comanda dintr-un meniu, este obligatorie urmarirea zonei de comenzi, pentru ca
tot aici sunt trimise prompterele AutoCAD si/sau sunt furnizate raspunsurile utilizatorului. Chiar in
exemplul de mai sus, coordonatele celor doua puncte (inceputul si sfarsitul arcului) se pot preciza tot
in zona de comenzi, exact asa cum s-a facut in cazul in care s-a folosit prima metoda de lansare a
comenzilor.
1.3.3
Lansarea de comenzi folosind butoanele de pe barele de instrumente
Lansarea aceleiasi comenzi se face prin utilizarea butonului
, de pe bara de
instrumente Draw (situata in partea stanga a editorului AutoCAD vezi fig. 1).
In rest, se vor urmari prompterele din zona de comenzi, la care se va raspunde exact asa cum s-a
facut si pana acum.
1.4
Sisteme de coordonate (cartezian, polar, coordonate relative)
Pictograma din imaginea alaturata (vizibila si in fig. 1), indica orientarea (si uneori
pozitia) sistemului general de axe. Este vorba de un sistem cartezian drept, care
initial are planul XOY coincident cu planul zonei de desenare (aceasta stare se poate
modifica). Precizarea de puncte intr-un desen, fie ca este vorba de puncte propriu
zise, fie ca este vorba de puncte ca elemente de constructie pentru orice primitiva
grafica, totul se raporteaza la sistemul de axe curent (sau activ).
In afara sistemului cartezian, mai se pot utiliza in AutoCAD sistemul [de coordonate] polar (pentru
reprezentari 2D), sistemul cilindric si respectiv cel sferic (pentru reprezentari 3D).
Avand in vedere aria de cuprindere a prezentei lucrari, nu vor fi abordate decat sistemele de
coordonate (axe) general cartezian si polar.
Precizarea de puncte se poate face in principiu in doua moduri: utilizand coordonatele absolute,
respectiv pe cele relative.
Pentru intelegerea modului de lucru, se vor utiliza urmatoarele exemple:
Exemplul 1. Construirea unui segment folosind coordonate absolute
Sa se construiasca un segment care uneste punctul de coordonate 4,5 cu cel de coordonate 20,24, prin
utilizarea coordonatelor absolute.
Secventa de comenzi este urmatoarea:
Command: line s

Specify first point: 4,5 s

Specify next point or [Undo]: 20,24 s
Specify next point or [Undo]: s
Exemplul 2. Construirea unui segment folosind coordonate relative
Sa se construiasca acelasi segment dar utilizand coordonate relative carteziene.
Secventa de comenzi este urmatoarea:
Command: line s
Specify first point: 4,5 s
Specify next point or [Undo]: @16,19 s
Specify next point or [Undo]: s
Caracterul @ indica utilizarea de coordonate relative. In cazul de fata, secventa @16,19 se poate citi
astfel : punctul se gaseste la 16 UD pe sensul pozitiv al axei OX si 19 UD pe sensul pozitiv al axei
OY. Raportarea se face la ultimul punct construit, deci aici e vorba de punctul 4,5.
Exemplul 3. Construirea unui segment folosind coordonate polare
Sa se construiasca acelasi segment dar utilizand coordonate polare.
Succesiunea de comenzi este urmatoarea:
Command: line s
Specify first point: 4,5 s
Specify next point or [Undo]: @24.84<55.44 s
Specify next point or [Undo]: s
Secventa @24.84<55.44 se citeste astfel: Punctul se gaseste la distanta de 24,84 UD de cel
precedent, pe o directie ce face 55,440 cu sensul pozitiv al axei OX. De mentionat
ca
si
.
Este evident ca de fapt coordonatele polare sunt tot o forma de coordonate relative.
1.5
Controlul primar al procesului de desenare (SNAP, GRID, ORTHO)
1.5.1
Modurile Snap si Grid
In toate cele trei exemple din 1.4 punctele au fost culese prin precizarea in clar a
coordonatelor. Nu este singura posibilitate. Punctele mai pot fi culese si prin utilizarea cursorului.
Acesta se deplaseaza pe spatiul afisat, iar atunci cand se doreste precizarea unui punct in contextul
unei comenzi care presupune asa ceva - aceasta se poate face printr-un simplu clic stanga cu mouseul. Se va culege punctul din dreptul cursorului. Coordonatele cursorului pot fi citite in zona de stare,
asa cum se poate vedea in figura 4.

Fig. 4
In principiu deplasarea cursorului este cvasi-continua, in sensul ca se poate culege orice punct,
teoretic la nivelul de precizie al rezolutiei monitorului (ceea ce practic este greu si ar presupune o
mare maiestrie in utilizarea mouse-ului).

Uneori este de dorit sa se imblanzeasca cursorul, in sensul de a i se permite deplasarea in cuante

(salturi) de o anumita marime. Acest mod de lucru se numeste modul SNAP (in engleza to snap
inseamna printre altele - a se deplasa, a actiona rapid si exact).
Activarea modului snap se poate face printr-un simplu clic stanga pe butonul SNAP de pe bar de
stare, asa cum se poate vedea in figura 5.
Odata modul SNAP activat (buton apasat), cursorul se deplaseaza in cuante, astfel ca nu mai este
posibila culegerea oricarui punct de pe zona de desenare.

Fig. 5
Un clic dreapta pe butonul SNAP, va determina deschiderea unei ferestre ca in figura 6.

Fig. 6
Actionarea campului Settings va determina deschiderea unei casete de dialog ca cea din figura 7.

Fig. 7
Din sectiunea Snap and Grid, se pot controla proprietatile retelei SNAP (pasii de deplasare pe axa
OX, respectiv OY in figura valorile de 10 UD).
Tot de aici se poate roti reteaua SNAP in jurul unui punct cu coordonatele Xbase si Ybase, cu un
unghi Angle. Efectul va fi cel sugerat in figura 8.

Fig. 8

Se observa cum firele reticulare ce materializeaza cursorul sunt inclinate fata de axa OX cu un
anumit unghi (600 pentru cazul figurii 8).
Sectiunea GRID a casetei de dialog serveste la desenarea pe spatiul de desenare a unei retele de
puncte, ce nu fac parte din desen (nu vor aparea la plotare) si care au exclusiv un rol de orientare in
desen. In figura 8 se pot vedea punctele retelei GRID.
Sectiunea Snap Type & Style este utila in cazul in care se doreste desenarea axonometrica (Isometric
Snap).
1.5.2
Modul Ortho
Modul ORTHO odata activat, va determina deplasarea cursorului numai pe directii paralele cu
reteaua SNAP. Daca reteaua SNAP nu este rotita, modulORTHO presupune deplasarea numai dupa
directii paralele cu axele OX si respectiv OY. Daca reteaua SNAP este rotita, atunci
modul ORTHO isi schimba semnificatia.
Activarea modului ORTHO se face printr-un simplu clic stanga pe butonul ORTHO de pe bara de
stare, ca in figura 9.
Modul ORTHO activat se va folosi pentru trasare de directii paralele sau perpendiculare.

Fig. 9
1.6
Moduri OSNAP
In cursul operatiilor de desenare si/sau editare este de foarte multe ori util sa se poata accesa
puncte speciale ale primitivelor grafice. Aceste puncte pot fi extremitati de segmente, mijloace de
arce sau segmente, intersectii ale unor primitive 2D, puncte de inserare pentru anumite entitati (text,
blocuri), etc. Accesarea precisa (riguros precisa si nu in limitele preciziei vizuale) si rapida a unor
astfel de puncte (dar si altele ce vor fi prezentate ulterior) se face cu ajutorul asa numitelor
moduri OSNAP (de la Object Snap, prin analogie cu modurile SNAP).
Modurile OSNAP setate se activeaza printr-un simplu clic stanga pe butonul OSNAP de pe bara de
stare (vezi figura 10).

Fig. 10
Controlul de detaliu al modurilor OSNAP se face prin executarea unui clic dreapta pe acelasi
buton OSNAP. Actionarea campului Settings va determina deschiderea casetei de dialog din
figura 12.

Fig. 11

Cu ajutorul sectiunii Object Snap se pot activa permanent unul sau mai multe moduri OSNAP (in
figura 12, sunt activate modurile Endpoint si Midpoint(extremitate si mijloc de segment sau arc).
Pe figura mai apar si alte moduri OSNAP (Parallel, Perpendicular, Tangent etc). Pentru modul de
utilizare a acestor moduri OSNAP, se vor face precizari la lucrarile practice.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 12
Activarea permanenta a unui sau unor moduri OSNAP este numai una din modalitatile de folosire a
acestei facilitati (asa zisa utilizare explicita a modurilorOSNAP).
O alta maniera de folosire a modurilor OSNAP este asa numita utilizare implicita [a
modurilor OSNAP].
Aceasta maniera de lucru are avantajul major de a evita confuziile atunci cand sunt active simultan
mai multe moduri OSNAP si pe zone restranse mai multe puncte ar putea fi accesate. In aceste
situatii modurile OSNAP activate explicit sunt chiar deranjante.
Activarea modurilor OSNAP implicit se face in unul din urmatoarele moduri:
prin utilizarea barei de instrumente Object Snap (Meniul View T Toolbars) vezi figura
13;
Prin apasarea butonului SHIFT si executarea unui clic dreapta oriunde pe zona de desenare
vezi figura 14;
Prin scrierea in zona de comenzi, in cursul executarii unei comenzi de desenare sau editare, ca
raspuns la prompterele AutoCAD a denumirilor prescurtate ale modului OSNAP dorit vezi figura
15 si textul insotitor.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 13

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 14

Fig. 15

Pornind de la un triunghi oarecare (vezi figura 15), sa se traseze doua mediane (1-2 si 3-4), apoi sa se
deseneze segmentul care pleaca din intersectia acestora (a medianelor) si este tangent la cerc, prin
utilizarea modurilor OSNAP activate implicit si cu scrierea prescurtarilor de moduri in zona de
comenzi.
Secventa de instructiuni ce realizeaza constructia este urmatoarea:
Command: line s
LINE Specify first point: end s

of

Se aduce cursorul in apropierea

punctului 1, pana cand centrat pe
punct apare simbolul
. In acel
moment se face clic stanga.

Specify next point or [Undo]: mid s

of
Specify next point or [Undo]: s
Command: line s
LINE Specify first point: end s
of

Se aduce cursorul in apropierea

punctului 2, pana cand centrat pe
punct apare simbolul . In acel
moment se face clic stanga.
Se termina comanda line

Se aduce cursorul in apropierea

punctului 3, pana cand centrat pe
punct apare simbolul
. In acel
moment se face clic stanga.

Specify next point or [Undo]: mid s

of
Specify next point or [Undo]: s

Se aduce cursorul in apropierea

punctului 4, pana cand centrat pe
punct apare simbolul . In acel
moment se face clic stanga.

Command: line s
LINE Specify first point: int s
of

Se termina comanda line

Se aduce cursorul in apropierea
punctului 5, pana cand centrat pe
punct apare simbolul
. In acel
moment se face clic stanga.

Specify next point or [Undo]: tan s

To
Specify next point or [Undo]: s

Se aduce cursorul in apropierea

punctului 6, pana cand centrat pe
punct apare simbolul . In acel
moment se face clic stanga.
Se termina comanda line

1.7
Procedee de selectie
Una din operatiile cel mai des executate in cazul desenarii in AutoCAD este selectia.
Toate operatiile de editare (modificare), presupun o faza de selectie, care poate sa premearga sau sa
urmeze comenzii de editare propriu zise. In general selectia urmeaza (este de fapt declansata de)
operatia de editare.
In Autocad exista mai multe procedee de selectie. Iata-le:
Selectia individuala
Selectia individuala multipla
Selectia de tip window
Selectia de tip crossing window
Selectia de tip window polygon
Selectia de tip crossing polygon
Selectia de tip fence
Selectia de tip last
Selectia de tip previous
Selectie totala
Selectiile sunt declansate de orice operatie de editare, sau de comanda specifica Select.
O secventa de lucru care include un proces de selectie poate arata astfel:
Command: erase s
Select objects: w s
Specify first corner: s Specify opposite corner: s
Secventa de mai sus include un proces de selectie de tip window, in cadrul comenzii de stergere de
entitati (erase) si presupune selectarea cu mouse-ul a doua puncte pe ecran care definesc o fereastra
dreptunghiulara de selectie.
In figurile urmatoare sunt prezentate cateva procedee de selectie. Un obiect odata selectat isi schimba
aspectul (este desenat cu linie intrerupta).

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 16 - Selectie individuala (unica sau multipla) se va selecta numai cercul

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 17 - Selectie de tip window se vor selecta numai obiectele situate riguros in interiorul
ferestrei

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 18 - Selectie de tip crossing window se vor selecta toate numai obiectele ce apar in imagine

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 19 - Selectie de tip window polygon nu se va selecta dreptunghiul

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 20 - Selectie de tip crossing polygon se vor selecta toate obiectele

Cifrele de la 1 la 6 indica ordinea de culegere a punctelor si este aceeasi pentru figura 19.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 21 - Selectie de tip fence se vor selecta toate obiectele intersectate de conturul 1-2-3

.8
Grip-uri
Traducerea cuvantului din limba engleza grip ce se potriveste cel mai bine contextului AutoCAd ar
fi maner. Cu ajutorul gripurilor (termenul a fost acceptat in jargonul AutoCAd-istilor ca atare) se
pot agata primitivele grafice folosind ca reper puncte speciale ale acestora, cum ar fi extremitati de
segmente, centre ce cerc sau arc de cerc, mijloace de segmente sau de arce, in scopul executarii
rapide a unor operatii de tip rotire, simetrizare, deplasare, scalare, copiere.
Grip-urile devin vizibile cand obiectul sau obiectele sunt selectate, dar nu in cadrul unei anumite
comenzi de editare. De fapt grip-urile apar cand selectia precede o anumita operatie [de editare].
In functie de tipul de obiect selectat, vor aparea grip-uri in anumite puncte speciale ale acelei entitati.
Un nou clic stanga pe un anumit grip, va determina selectare acestuia.
In figura 22 sunt prezentate cateva obiecte si grip-urile asociate.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 22
Dupa selectarea unui grip, apasarea tastei spatiu, va determina defilarea prin zona de comenzi a
randurilor de mai jos. Tasta spatiu s-a simbolizat cu caracterul 7
** STRETCH **
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 7
** MOVE **
Specify move point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 7
** ROTATE **
Specify rotation angle or [Base point/Copy/Undo/Reference/eXit]: 7
** SCALE **
Specify scale factor or [Base point/Copy/Undo/Reference/eXit]: 7
** MIRROR **
Specify second point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:s
Disparitia grip-urilor se poate obtine prin apasarea de doua ori a tastei ESC.
Modul de operare in aceasta situatie va fi descris la clasa.
1.9
Vizualizarea desenelor (zoom, pan, aerial view)
Una din primele nemultumiri pe care le exprima proiectantii la planseta atunci cand trec la
AutoCAD, este legata de faptul ca date fiind dimensiunile reduse ale monitorului (chiar 24 abia
incap un format A3 la scara 1:1), se pierde vederea de ansamblu a unui desen de mari dimensiuni.
Operarea cu AutoCAD (sau orice alt soft de acest tip), presupune o permanenta succesiune de
focalizari pe detalii (pentru a putea lucra efectiv) si vederi generale (pentru a avea o imagine globala
a desenului, a alinierilor intre proiectii, etc). Desi la inceput poate parea greoi, cu timpul acest mod
de lucru devine natural.
1.9.1
Focalizarile (zoom)
Pentru a stabili zona dreptunghiulara din desen vizibila in spatiul de afisare al ferestrei AutoCAD, se
foloseste comanda zoom cu optiunile sale.
Apelarea comenzii zoom se poate face cu ajutorul unuia din butoanele ce pot fi regasite pe bara de
instrumente Standard vezi figura 23.

- zoom window
- zoom dinamic
- zoom cu scalare
- zoom centrat
- marire
- micsorare
- zoom general
- zoom extindere maxima
- zoom in timp real
Fig. 23
Comenzi de tip zoom se pot lansa si din meniul View T Zoom vezi figura 24, sau se poate lansa
pur si simplu comanda zoom la prompter Command.
Orice metoda s-ar folosi, in zona de comenzi se va dezvolta un dialog de tipul celui de mai jos:
Command: zoom
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>:

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 24
1.9.2
Panoramarile (pan)
Daca toate elementele unui desen nu incap in limitele spatiului de afisare, este evident ca tot ce
iese in afara acestui spatiu [de afisare] nu este vizibil.
In figura 25 s-a incercat simularea unei asemenea situatii, cu observatia ca aici fereastra AutoCAD a
fost considerata transparenta, astfel ca se pot vedea complet cercul, segmentul si dreptunghiul. In
realitate, sunt vizibile numai acele parti din cerc, segment si dreptunghi care se incadreaza in spatiul
de afisare. Comanda de panoramare permite deplasarea intregului desen in spatele ferestrei de
vizualizare, ceea ce conduce la aducerea in zona vizibila a unor zone din desen nevazute la un
moment dat.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 25
Panoramarea se face cu ajutorul butonului
, sau al meniului View T Pan, asa cum se poate vedea
in figura 26. Fireste exista si posibilitatea lansarii din zona de comenzi.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 26
1.9.3
Vedere aeriana
Aceasta facilitate permite urmarirea simultana a ansamblului desenului si a unei zone de detaliu.
Acest lucru este posibil prin deschiderea unei ferestre suplimentare in care este surprins intregul
desen. Mai mult, folosind aceasta fereastra se poate naviga in desen alegand interactiv zona de
detaliu ce se va prezenta in fereastra de lucru AutoCAD.
Declansarea vederii aeriene se poate face cu ajutorul campului View T Aerial View, asa cum se
poate vedea in figura 27.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 27
Efectul va fi cel din figura 28. Se poate observa aparitia unei ferestre suplimentare (dreapta jos).

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 28
Dreptunghiul trasat cu linie groasa in fereastra Aerial View marcheaza zona din desen vizibila in
fereastra AutoCAD. Modificarea pozitiei si/sau dimensiunilor acestui dreptunghi poate conduce la
situatii de tipul celei din figura 29.

Formatted: Font: (Default) Times New Rom

12 pt, Underline, Font color: Custom
Color(RGB(23,23,23))

Fig. 29
Modul de operare Aerial View va fi descris pe larg in cadrul orelor de activitati practice.