ESTI CEEA CE MANANCI, ESTI CEEA CE GANDESTI!

Mit: Avem nevoie de proteine de origine animal, pentru a fi sntoi.

Realitate: Consumul de produse de origine animal este direct responsabil de crearea unui mediu acid n corp, toxemie, apariia unor boli grave, precum osteoporoz, diabet, artrit, boli de inim, obezitate i cancer.

Mit: e imposibil s ne asigurm necesarul de proteine printr-o diet exclusiv vegetarian.

Realitate: e imposibil s nu ne asigurm necesarul de proteine pe o diet vegetariana, att timp ct consumm suficiente calorii. Organizaia Mondial a Sntii i Institutul Naional de Medicin din SUA i RDA, recomand un consum de maximum 10% proteine (0,6-0,8 g/kg corp), din totalul caloriilor consumate pe zi. Aceast valoare poate fi uor atins printr-un consum optim de fructe, vegetale, nuci i semine, atta timp ct se consum suficiente calorii.

Mit: n lipsa proteinelor animale nu simim senzaia de saietate i, implicit, nu putem slbi, ba chiar ne ngrm
Realitate: fructele i legumele au un coninut extrem de mare de ap (peste 70%), care nu numai c genereaz o senzaie de saietate, dar faciliteaz foarte mult slbirea. Diferena major n ceea ce privete saietatea este c vegetalele te las plin() de energie, n timp ce produsele de origine animal te fac s nu mai fii bun() de nimic dup mas. De ce se ntmpl acest lucru? Vegetalele solicit un consum minim de energie cu digestia, prsind stomacul n maximum 2 ore, n timp ce produsele de origine animal pot sta i mai bine de 8 ore n stomac, timp n care organismul va irosi pn la 80% din energie cu digestia.

Mit: Fr proteinele animale devenim lipsii de vlag, fr energie, incapabili s ne antrenm, sau s ne bucurm de via. Nu se poate face sport de performan pe o diet vegan.

Realitate: Consumul de carne duce la apariia unei false senzaii de energie, de scurt durat . Carbohidraii simpli din fructe i legume sunt cea mai bun surs de energie, fructele i vegetalele necesit un timp de digestie extrem de scurt, Nu numai c se poate face sport de performan pe aceast diet, ci este cea mai indicat pentru activiti sportive intense

Mit: alimentele

vegetale trebuie consumate n anumite combinaii sau alturi de proteine animale, pentru a beneficia de proteine complete.

Realitate:Gndete-te puin: plantele sunt singurele alimente consumate de

elefani, cai i hipopotami, i niciunul din cei trei n-are probleme cu creterea muchilor, a oaselor sau a esuturilor. Cu siguran, exist destule proteine n alimentele vegetale pentru ca un om s creasc, din moment ce suntem relativ mici, n comparaie cu un elefant

Mit: nu se poate crete masa muscular/se pierde din masa muscular pe o diet vegan.
Realitate: nu exist niciun studiu, nicio dovad tiinific n acest sens. n schimb, exist dovezi clare c nu dietele hiperproteice duc la creterea muscular, ci exerciiile cu greuti. Att timp ct consumi suficiente calorii i faci regulat exerciii, este imposibil s nu-i creasc sau s pierzi mas muscular.

Organismul nostru n-are nevoie de proteine de origine animal pentru a fi sntos, pentru a avea o musculatur bine definit i vitalitate.

Vegetalele, fructele, seminele i nucile sunt cele mai bune surse de proteine pentru organismul nostru, singurele cu adevrat sntoase. Acestea au procentul ideal de proteine pentru corpul uman. Anumite tipuri de nuci, cum sunt migdalele, alunele de padure, nucile de Pecan si nucile braziliene, contin antioxidanti, vitamina E si seleniu.

Proteinele din soia Reduc riscul aparitiei bolilor de inima. FDA (Food and Drug Administration - institutia americana ce avizeaza utilizarea alimentelor, suplimentelor, medicamentelor etc.) afirma faptul ca "25 de grame de proteine din soia consumate zilnic in cadrul unui regim alimentar sarac in grasimi saturate si colesterol poate reduce riscul aparitiei bolilor de inima"

Cercetarile au aratat faptul ca, se pot reduce cu peste 20 % sansele de a dezvolta un cancer la san daca introducem in dieta zilnica alimente pe baza de soia.

Consumul de proteina animala este insotita de cantitati excesive de colesterol si grasimi saturate, care duce la ingustarea rigidizarea si formarea placilor ateromatoase la nivelul arterelor care transporta oxigenul atat de important pentru toate organele.

Acest proces grabeste imbatranirea si scurteaza VIATA

Numeroase studii atesta faptul ca dieta hiperproteica se asociaza nu numai cu boli canceroase, ci si cu formarea de calculi renali si alterarea functiei rinichilor.

Alimentatia bogata in proteine, in special de origine animala duce la o pierdere de

calciu cu consescinte inevitabile

OSTEOPOROZA

Un studiu recent a aratat ca ingestia zilnica de 20 g proteina vegetala, echivalent a 150 g tofu reduce mult severitatea tulburarilor de menopauza. Ca efect secundar s-a inregistrat scaderea colesterolemiei totale

Proteinele animale sunt bogate in aminoacizi ce contin sulf si aminoacizi aromatici, produsii lor de metabolism favorizeaza cancerul cutanat si cel intestinal precum si bolile degenerative.

Proteina de origine animala creste secretia de insulina si sinteza de colesterol ducand la cresterea colesterolemiei, in schimb proteina de origine vegetala dimuneaza secretia de insulina si sinteza de colesterol. Nivelul crescut de insulina a fost asociat cu mortalitatea crescuta de boli cardiovasculare.


Proteinele vegetale realizeaza un nivel sanguin mai ridicat de glicina si arginina decat cele animale, impiedicand procesul de ateroscleroza.Cresterea argininei in sange dupa consumul de soia sau de alte vegetale franeaza sinteza de colesterol in organism

Proteinele vegetale sunt insotite si de alte substante nutritive:vitamine, minerale si substante fitochimice, cu actiuni benefice asupra sistemului imunitar

Alimentatia bogata in proteina animala contine de obicei putine glucide si practic este lipsita de fibre

Deoarece, de obicei, carnea se consuma dupa o pregatire termica, expunerea la caldura a proteinelor tulbura digestibilitatea si resorbtia
Proteinele alterate prin actiunea caldurii pot actiona toxic, mutagen si carcinogen, atat in intestin, cat si dupa ce au fost resorbite

Proteinele de origine vegetala se consuma fara a fi expuse la temperaturi mari si sunt mai putin lezate de actiunea caldurii

Comparanduse-se diferite tari s-a vazut ca unde se consuma mai multe proteine animale, si frecventa limfoamelor maligne este mai mare

Proteinele animale cresc nivelul unor hormoni de crestere care stimuleaza dezvoltarea tumorilor

Proteinele vegetale datorita continutului

bogat in nutrienti, impiedica aparitia si dezvoltarea tumorilor

Dac nu ai fost nc convini care proteine sunt cele mai bune, luai n considerare urmtoarele fapte: pentru a produce 1 kg de proteine animale este nevoie de 3 pn la 10 kg de proteine vegetale. n prezent 40-50% din recoltele de cereale sunt folosite pentru a hrni animalele i a satisface cererea pentru produsele lor. Cu alte cuvinte, producia de carne nu este tocmai eficient deoarece trebuie s hrnim animalele cu mai multe proteine dect obinem apoi de la ele. Aadar, de ce nu mncm pur i simplu plantele direct, n loc s le folosim pentru a hrni animalele i a mnca apoi produsele acestora?