Alimedia

Coordonator:
prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Colaboratori:
prof. Dumitraşcu Doina
prof. Istrăuan Adriana
prof. Boloş Milica
prof.ing. Todoruţ Victor
Elevii şi profesorii participanţi la

S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !

CONCURS DE EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI SĂNĂTATE
cuprins în CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE NAŢIONALE – C.A.E.N.
2012, domeniul A10 – Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 27, aprobat
prin nota M.E.C.T.S nr. 30644/21.02.2012

Ediţia II
Baia Mare, 5 - 6 aprilie 2012

Tehnoredactare:
prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Ilustraţie copertă:
Husti Briana şi Orza Iasmina Diana – Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Cluj Napoca
Profesor: Szekely Şandor Csaba
 Din sumar:

A meritat ?

Desen “Cântarul sănătăţii”

Desen “Sănătatea izvorăşte din natură”

Eseu “Un măr ... o zi în plus”

Desen “Un măr pe zi, sănătate pentru o viaţă!”

Eseu “Ouăle de Paşte – semnificaţii culturale”

Desen “Bolul de cereale”

Desen “Cereale de folos pentru un mic dejun sănătos!”

Afiş “S.O.S. – alimentaţia sănătoasă!”

Afiş “Trăim, iubim, mâncăm sănătos!”

Eseu “O poveste adevărată”

Desen “Câştigă viaţa când mănânci sănătos!”

Eseu “Unde vrei să ajungi?”

Desen „Alege ce mănânci şi mănâncă ce-ai ales!“

Desen „Tu, de partea cui eşti?“

Eseu „Cum ne ferim de pericolul din farfurie?“

Eseu „Alimentaţia vegetariană“

Desen „Echilibrul alimentar înseamnă sănătate!“

Eseu „Mâncând sănătos ne protejăm viaţa!”

Desen “S.O.S. – producţia de alimente!“

Eseu “Tradiţie şi sănătate!”

Desen “Mănâncă sănătos pentru a avea un aspect fizic frumos!”

Desen “Şi eu mănânc sănătos!”

Eseu “Tânărul consumator român – consumator european”

Desen “Hamburgerul măricel / Ascute ureche bine / Azi îl mănânci tu pe el / El o
să te pape mâine!”

Desen “Cel mai bun prieten!”

Desen “Nu mâncaţi FAST FOOD!”

Uleiul de sâmburi de struguri – elixirul tinereţii

Desen „Nu consumaţi produse nesănătoase!”

Eseu “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa”

Desen “Viaţa e scurtă, dar, depinde şi de noi ...”

Desen “Evoluţie ?”

Eseu “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa”

Desene “Fructele”

Desen “Alimentele – prieten sau duşman ?”

Lista participanţilor la proiectul educaţional “SOS producţia de alimente!”,
ediţia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012
 A MERITAT ? Acest risc ţine în mare măsură atât de
atitudinea indiferentă sau ignorantă a familiei faţă de
alimentaţia sănătoasă, cât şi de slaba implicare a
instituţiilor şcolare în acest domeniu.
Comportamentul copilului se educă, inclusiv
cel alimentar, dar pentru a obţine rezultate în acest
Aş vrea să încep prin a mulţumi celor 235 de sens este necesar ca toţi factorii care contribuie la
colaboratori, elevi şi profesori coordonatori din educaţia lui să acţioneze ca o echipă şi să aibă acelaşi
întreaga ţară, care au participat cu lucrări la secţiunile obiectiv: alimentaţia sănătoasă.
1 şi 2 ale proiectului educaţional “SOS producţia de Dacă pe viitor vom avea cu toţii, de la părinţi
alimente!”, ediţia II. La concursul de eseuri
A meritat !!!
la profesori, un astfel obiectiv, putem afirma cu tărie:
“Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa!”, s-au înscris
un număr de 45 lucrări în timp ce la concursul de
desene, afişe şi spoturi video “Alimentele – prieteni prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
sau duşmani!”, au fost înscrise un număr de 104
lucrări.
Vreau să mulţumesc apoi, celor 89 de
participanţi cu lucrări la secţiunea 3, sesiunea de
comunicări ştiinţifice “SOS – Siguranţă, Oportunităţi,
Soluţii în domeniul alimentar!” a căror eforturi au
fost încununate prin apariţia volumului certificat
ISBN.
Cu toţii am depus eforturi, de la organizatori
la coordonatorii de lucrări şi elevii care s-au străduit
pe măsura talentului cu care i-a înzestrat Dumnezeu,
să tragem un semnal de alarmă privitor la pericolele
la care ne expunem printr-o alimentaţie nesănătoasă.
Acum, la momentul bilanţului activităţilor
desfăşurate în cadrul acestui proiect, dincolo de cifre
seci privitoare la numărul de participanţi şi lucrări, în
Autor desen: TRIPON ANDREEA
Coordonator: prof. Juras Maria Angela
calitate de coordonator, nu pot să nu mă întreb sincer: COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII
a meritat ? “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA
Dacă prin participarea la acest proiect vom
adăuga la portofoliul personal doar o diplomă, efortul
n-a meritat ! Am pierdut esenţialul: nevoile esenţiale
ale copiilor pe care trebuie să-i educăm.
Nevoile elementare ale copiilor din orice colţ
al lumii, sunt: un adăpost sigur, hrana sănătoasă,
dragostea părintescă şi bineînţeles, educaţia.
Astăzi, odată cu apariţia unei varietăţi atât de
mari de alimente, multe dintre ele de calitate
inferioară dar însoţite de reclame care asaltează
televiziunile, revistele şi vitrinele magazinelor, unul
dintre subiectele ce prezintă un mare interes este cel
legat de alimentaţia sănătoasă a copilului. Cu toţii
ştim că alimentele pot fi pentru fiecare dintre noi, atât
prieteni, dacă prin intermediul lor organismul nostru Autor desen: ŞIMON ANIKO – „Sănătatea
îşi procură elementele necesare proceselor vitale, dar
şi duşmani, dacă în componenţa lor se regăsesc
izvorăşte din natură”
substanţe a căror proprietăţi contribuie la şubrezirea
Coordonator: prof. Cipleu Liliana
GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU”
sănătăţii noastre. ORADEA
 UN MĂR... O ZI ÎN PLUS
Andra Tatiana Enăşoiu, cls a IX-a
Liceul de Artă, Baia Mare
prof. coord. Lidia Fodor
Abia ajunsesem pe taraba din piaţă. Eram
sigur că urma să fiu primul lucru ales dintre toate.
Luceam ca un diamant şlefuit şi eram mai roşu ca
niciodată. De ce trecea lumea atât de nepăsătoare pe
lângă mine? De ce toţi se îndreptau spre cartofi? Am
privit în jur şi am rămas uimit. La numai un metru
distanţă de mine zăcea o pară pe jumătate bolnavă.
-Hey! Hey, tu! am strigat către ea.
Era prea adormită, aşa că am mai strigat încă o dată.
-Ce, ce? întrebă para ridicându-şi încet privirea către
mine, apoi încercă să zâmbească.
-Ce s-a întamplat cu tine?
-Ce s-a întamplat cu mine? spuse ea lăsându-şi apoi
privirea în jos, surâzând tristă. Ce s-a întamplat cu
mine…Am fost şi eu odată frumoasă, întocmai ca
tine…galbenul meu era invidiat de tot coşul. Ştii ce s-
a întâmplat? Sunt aici de trei săptămâni. Observi şi tu
lumea care trece…îţi aruncă o privire şi merge mai
departe. Ajungi să putrezeşti pentru că eşti ignorat. În
ziua de azi nu mai sunt consumate fructele şi
legumele…cu exceptia cartofilor…prăjiţi, care ştii cât
rău produce corpului. Şi aşa îţi pierzi viaţa aici, în
piaţă şi trăieşti cu regretul că nu ai putut să ajuţi o
viaţă. Apoi, privi oamenii ce se îndreptau spre noi,
sperând parcă să apară cineva, să pună mâna pe ea şi
să-i admire splendoarea. Ştia …că acest lucru nu se
va întâmpla…
-Nu e adevarat, i-am zis ţanţoş. Cine nu ar prefera un
mar frumos în locul unei pungi de chips-uri?
Nu îmi răspunse, însă afişă un zâmbet ironic.
Eram convins că nu o să fiu dat uitării. Chiar în
următoarea secundă o femeie se apropie de mine
ţinând de mână un băieţel ce avea obrajii plini şi roşii.
-Haide să cumpărăm nişte mere. Ştii ce a spus
doctorul, Mihai, spuse femeia alegând câteva mere de
lângă mine.
-Dar nu vreau! Putem cumpăra un baton cu fructe, o
să fie la fel de bine.
Baiatul puse mâna pe mine, mă privi urât şi apoi îmi
dădu drumul înapoi în coş. Am simţit o zguduitură, şi
o durere copleşitoare de cap, dar nu am avut prea
mult timp să mă gândesc la asta pentru că femeia mă
prinse în palmă şi se uită la mine zâmbind.
-Uite ce frumos e! exclama ea încântată, apoi îmi
dădu drumul în plasă. Cântăriţi-le pe acestea, vă rog.
-Succes! am auzit-o pe pară strigând cu vocea ei
răguşită. Sper să poţi schimba ceva!
-Multumesc! i-am strigat înapoi încântat.
Nu după mult timp am ajuns într-o camera, pe
un coş alături de celelalte mere. Am văzut copilul
ieşind afară, iar mama sa rămânând pe scaun, privind
coşul în care mă aflam, gânditoare.
-Iubito! Am ajuns! Se auzi o voce, iar apoi un bărbat
intra în cameră.
-Oh, ce bine. Au sosit analizele?
-Da…, zise bărbatul şi se aseză lângă ea pe un scaun,
apoi îi puse mâna pe umăr. Nu are destule vitamine în
corp…ştii ce înseamna asta?
-Ce ? întrebă femeia îngrijorată.
-Că are infecţie la rinichi, asa mi-a spus doctorul. Şi
nu numai acest lucru…este predispus la multe boli
din cauză că are o alimentaţie nesănătoasă.
Osteoporoză, dată de insuficienţa calciului din oase,
are peste greutatea normală, lucru care-l predispune
la amenoree…şi multe altele. Doctorul vrea să
vorbească cu amândoi, ca să îţi explice şi ţie
importanţa unei alimentaţii sănătoase.
Femeia îşi aşeză faţa între palme suspinând.
-O sa fie bine, o încurajă bărbatul. Haide, o să-l sun
pe domnul doctor să îi spun că vom ajunge maine,
bine?
-Bine.
Soarele începea să apună, iar razele de lumină
ce pătrundeau printre celelalte mere şi ajungeau la
mine se împuţinau din ce în ce mai mult. Băiatul intră
vesel în casă ţinând într-o mână mingea de fotbal, iar
în cealaltă o pungă de seminţe aproape terminată.
-Mancarea e aproape gata, zise mama şi se apropie de
aragaz cu o farfurie în mână.
Dupa cinci minute veni la masa asezand în faţa
copilului o porţie de cartofi prăjiţi şi un grătar de
porc. Băiatul începu să mânânce cu poftă, în timp ce
părinţii îl priveau trişti nemaiştiind cum să-l convingă
că ceea ce mâncau prietenii lui era greşit. Mama lui
alesese două mere din bol, o pară, un kiwi şi o
portocală, le curăţă şi făcu o salată ce arăta atât de
apetisant încât îţi lasă gura apa doar privind-o. Mai
aşeză apoi pe masă o farfurie cu peşte, şi un pahar de
apă pentru ea şi pentru soţul ei, iar pentru copil un
pahar de suc coca-cola.
Urmatoarea dimineaţă m-am trezit într-un
cabinet, fiind în geanta mamei. Erau cu toţii de faţă:
copilul, părinţii, doctorul.
-Cum i-am spus şi soţului dumneavoastră, sunt mult
prea multe riscuri. Insuficienţă hepatică, afecţiuni
cardiovasculare şi nu în ultimul rând oboseala şi
tulburările digestive. Toate acestea sunt produse de
alimentaţia nesănătoasă, o dietă neechilibrată. V-aş
recomanda să îi daţi să consume carne de peşte, de
pui, multe fructe şi legume şi să bea cel putin 2 l de
apă. Fără fast-fooduri, sucuri carbogazoase sau alte
lucruri care îi pot afecta sănătatel şi să apară
probleme grave.
-Desigur, aşa o să facem, spuse femeia. Mulţumim
foarte mult. Ai auzit? îl întrebă apoi pe băiat ce privea
speriat spre doctor.
Am ajuns acasă. Femeia ma aseza din geantă la loc în
bol. L-am vazut pe băieţel apropiindu-se de mine cu
sfială.
-Împinge-mă! i-am zis mărului de care mă
sprijineam. Te rog!
Acesta mă împinse şi ma rostogoli pe podeaua albă,
până la picioarele copilulului. Mă ridică de pe jos şi
mă privi din toate părţile încruntându-se.
-Chiar esti aşa de sănătos? se întrebă el, ducându-mă
spre robinet.
Apoi dădu drumul unui jet puternic de apă peste mine
şi îşi înfipse dinţii provocându-mi o durere, placută
însă, la gândul că am reuşit să fac ceea ce trebuie. L-
am văzut apoi zâmbind satisfacut.
-Mamă, mamă! strigă băiatul. Îmi plac merele!
Femeia se apropie de el şi se uită la mine curioasă,
apoi începu să râdă fericită şi îl îmbrăţişă.
-Trebuie să ai grijă ce mănânci, dragul meu. De acum
va trebui să te obişnuieşti cu merele, cu celelalte
fructe şi cu mâncarea sănătoasă, dacă vrei să te simţi
bine şi să trăieşti o viaţă lungă. Şi pentru că este
primul măr care îţi place vom planta seminţele lui în
gradină…
Am zâmbit bucuros şi mi-am spus în gand
“ Da! Am reuşit să salvez o viaţă!” …
Autor desen: HENDTRE MARCEL – „Un măr pe
zi, sănătate pentru o viaţă!”
Coordonator: prof. Calău Ramona
GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU”
ORADEA
OUĂLE DE PAŞTE – SEMNIFICAŢII
CULTURALE
Boje Alexandru, elev clasa a XIII-a
Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr”, Baia Mare
Coordonator: Prof. Drd. Marian Gina
Simbolismul general al oului este legat de
geneza lumii şi de diferenţierea sa progresivă. Oul
cosmic şi primordial cuprinde apele, cerul şi
pământul şi ilustrează mitul creaţiei periodice.
Oul este unul din simbolurile înnoirii
periodice a naturii, ca în tradiţiile pascale. Deşi astăzi
asociem ouăle roşii Paştelui (regional şi Rusaliilor),
tradiţia ouălor vopsite în diverse culori precede
creştinismul.
Surse arheologice şi mărturii istorice atestă
faptul că în urmă cu câteva milenii, în China antică,
exista obiceiul de a se face cadouri ouă colorate, în
cadrul unor sărbători sezoniere. În ajunul Anului Nou
chinezesc, cu ocazia sărbătorii Tsing-ming, care
cădea în luna aprilie, vechii chinezi îşi ofereau unul
altuia ouă vopsite.
La vechii perşi, în apropierea sărbătorii
Newroz, de Anul Nou persan, care cădea în ziua
echinoxului de primăvară, preoţii zoroastrieni
vopseau ouă pe care le ofereau credincioşilor.
În Roma antică, tinerii vopseau ouăle în roşu
şi le trimiteau celor dragi, cu ocazia sărbătorii lui
Ianus.
Vechii slavi aveau şi ei obiceiul de a-şi dărui
ouă roşii la sărbătoarea primăverii.
Dacă la evrei oul de Paşte simbolizează
creaţia universală, pentru creştini el înseamnă re-
crearea Lumii, începută prin suprema jertfă a
Mântuitorului. Ouăle roşii sunt alimente sfinte de
care nu ai voie să îţi baţi joc sau să le iei în derâdere. chipul lui Hristos, cu motivul mielului, motive
De fapt, oul roşu este cel mai sacru aliment al astrale, cu forme animale sau vegetale. În Bucovina şi
creştinului ortodox. El aduce aminte de coşul cu ouă în Maramures, spre exemplu, există peste 70 de
aşezat sub crucea pe care Mântuitorul pătimea pentru desene/motive diferite, fiecare având denumire
păcatele noastre, devenind roşii în urma picăturilor de specifică : "Brăduţul", "Crucea Paştelui","Turma de
sânge care curgeau din rănile Lui. Ciocnirea ouălor Stele"ş.a.m.d.
vopsite este un ritual moştenit de la primii creştini
care îşi dăruiau ouă roşii de Paşti, se sărutau pe obraji Bibliografie:
şi spuneau salutul sfânt "Hristos a Înviat!" urmat de Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de
răspunsul ritualic "Adevărat a Înviat!". simboluri, vol.2 (E-O), Editura Artemis, Bucureşti,
Pentru daco-geţi, ouăle vopsite erau o ofrandă 1995.
ritualică destinată divinităţilor htoniene şi Marian, Simion Florea, Sărbătorile la români,
strămoşilor. Ca o rămăşiţă a acelor vremi, folclorul vol.2, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2011.
românesc reţine Paştele Blajinilor, când daco-romanii
dau pe apă cojile ouălor roşii, spre a se duce în "Ţara
Blajinilor". În comunităţile tradiţionale româneşti,
ouăle roşii sunt simboluri ale nemuririi şi ale vigorii
vieţii, de unde şi obiceiul de a se spăla în ziua de
Paşte cu apa în care a fost pus un ou roşu" ca să fii
rumen şi sănătos".
În medicina şi cosmetica arhaică se considera
că un bun stimulent al frumuseţii şi al sănătăţii sunt
cojile de ouă roşii, prin mecanismul magiei
simpatetice şi al celei contagioase : "La Paşti, cine
merge la biserică trebuie să-şi puie cu un ou roşu la
sân, ca să fie întotdeauna roşu" consemna acum un
secol Simion Florea Marian. Tradiţia spune şi că
ouăle roşii sfinţite sunt un antidot redutabil contra
farmecelor şi a magiei negre. Autor desen: MINCĂ LAURA, cls. a V-a
“Bolul de cereale”
Şcoala nr. 81, Bucureşti
Coordonator: prof. Reu Constanţa

În afara ouălor vopsite, la români există o

adevarată artă a încondeierii ouălor, nemaiîntâlnită Autor desen: POP MARIAN LEONTIN
cls. a VIII-a
Şcoala “Alexiu Berinde” Seini
nicăieri în lume. Dacă geto-dacii vopseau ouăle cu
galben, semnificând culoarea Soarelui pe bolta
cerească, sau în portocaliu - culoarea discului solar la Maramureş
răsărit şi apus, odată cu pătrunderea creştinismului, Coordonator: prof. Pop Monika Jutka
ouăle au început să fie vopsite în roşu sau decorate cu
S.O.S. – ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ !
Adoptarea unei diete sănătoase nu înseamnă
regim alimentar, ci reprezintă o metodă de a
îmbunătăţi sănătatea. Consumarea regulată a unei
diete echilibrate, săracă în grăsimi saturate şi bogate
în cereale integrale, fructe, legume şi grăsimi bune
(cum ar fi uleiul de măsline) va reduce riscul apariţiei
unor afecţiuni.
Motto:
„Iubiţi sănătatea, că-i mai bună decât toate!”
Afiş realizat de:
Sav Ioana şi Abrudan Bianca, clasa 13F
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
Coordonator: prof. Dumitraşcu Doina
TRĂIM, IUBIM, MÂNCĂM SĂNĂTOS !
Afiş realizat de:
Chiper Raluca Ştefana - elevă
Soare Fabiana - elevă Şcoala cu clasele
Popa Vlăduţ Marian - elev I – VIII
Cupaş Theodora - elevă “Ion Creangă”
Furtună Anca Ioana - elevă Bacău
Coordonator:
RUSU GEORGETA-IRINA
O POVESTE ADEVĂRATĂ
Ioana Mădălina Peşcheleu, clasa a-XI-a F,
Gr. Şcolar ”V. Gelu”, Zalău
Coordonator: Mariana Buciuman, institutor
În povestea mea nu este vorba despre Feţi
Frumoşi sau Ilene Cosânzene, ci despre oameni din
ziua de azi: copii, tineri, părinţi şi bunici, persoane de
toate categoriile şi de toate vârstele din societatea
contemporană, preocupate de alimentaţia şi de traiul
de zi cu zi. Noi toţi ne luptăm cu un duşman
necunoscut şi nevăzut (Zmeul cel Rău) care îşi face
apariţia tot mai mult în viaţa noastră prin alimentele
pe care le consumăm zilnic, ne acaparează simţurile
şi ne afectează sănătatea încet, încet, pe nesimţite.
“Zmeul cel Rău” din povestea mea se numeşte
glutamatul de sodium sau E 621, considerat de
specialişti ca una dintre cele mai cancerigene
substanţe, care aduce boli grele precum obezitatea,
afecţiuni cardio şi cerebro-vasculare, hipertensiune,
infarct, maladii neuro-degenerative precum Parkinson
şi Alzheimer, hiperactivitatea şi deficitul de atenţie la
copii (ADHD), autismul şi epilepsia, atacurile de
panică şi migrene, oboseală cronică şi, nu în ultimul
rand, depresia şi tuburările de comportament.
 Povestea mea a început în urmă cu mai mulţi
ani, când mama mea, bolnavă de o boală digestivă,
încerca să mănânce “dietetic” produse “uşoare” care
să nu-i afecteze sănătatea şubredă, dar care să fie
hrănitoare şi să o ajute să se refacă. Astfel a remarcat
că de câte ori adăuga la supele de legume sau la
carnea de pui fiartă câte o linguriţă de “vegeta” sau
un alt produs de tip “Delikat” pentru mai mult gust şi
savoare, urmările erau dezastruoase: senzaţie de rău,
de greaţă şi chiar vărsături. Când prepara mâncarea
natural, fără adaosuri de ”prafuri” de tot felul din
plicuri din comerţ, acele senzaţii de rău dispăreau ca
prin minune. Şi-a dat seama atunci că “ceva nu era în
regulă” cu aceste produse şi un organism slăbit şi
bolnav cum era al ei detecta rapid “acel ceva” şi
reacţiona la fel de rapid, aşa că le-a eliminat din
alimentaţie şi a început să caute informaţii peste tot
despre ele. Aşa a aflat prima dată de glutamatul de
sodium sau E 621 şi a descoperit că în foarte multe
din produsele din comerţ există această substanţă.
Supele concentrate conţin în exces glutamat
de sodiu, E 621. Supele se obţin prin deshidratarea
supelor şi ciorbelor, preparate normal, în cantităţi
industriale, până rezultă un praf, care este ulterior
amestecat cu chimicale (coloranţi, aromatizanţi,
conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se
ambalează în vid sau sub formă de cubuleţe. Poate v-
aţi întrebat cum pot 2 firicele de morcov şi 2 de
pătrunjel dintr-un plic să dea acel gust. Nici nu pot.
Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu,
substanţa care supraexcită papilele gustative,
făcându-le să simtă mult mai puternic gustul celor 2
fire de legume. Nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele de
tip "ca la mama acasă" sau de ambalajele atrăgătoare.
Glutamatul se vinde producătorilor sub formă de
cristale albe, fără gust, şi se combină întotdeauna cu
alţi aditivi chimici, aromatizanţi. Glutamatul se
foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor,
mezelurilor şi ciupercilor. Organizaţiile de profil din
UE duc o intensă campanie de interzicere a
glutamatului de sodiu. Ministerul Alimentaţiei din
SUA a informat publicul american că glutamatul de
sodiu este unul dintre principalii factori care produc
boala Alzheimer şi Parkinson. Injecţiile cu glutamat,
efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulele
nervoase din creierul cobailor, câinilor şi maimuţelor.
Medicii veterinari avertizează să nu gătiţi mâncare
pentru animale folosind Vegeta/Delikat.
Producătorii mezelurilor, chipsurilor, supelor
la plic, condimentelor şi alimentelor de la fast-food
adaugă intenţionat un “E” care să ne păcălească
papilele gustative şi creierul. Despre ce “E” este
vorba? Despre Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau
E621 (Zmeul Cel Rău din povestea noastră) care face
ca un salam, obţinut din orice resturi de carne pe care
oricine le-ar arunca la gunoi, să fie un aliment atât de
gustos încât să nu te mai poţi opri din mâncat. Ţi se
pare că acel aliment este irezistibil de bun. Mai mult
decât atât, te face să îţi doreşti să mănânci acel
aliment şi mâine şi poimâine şi apoi în fiecare zi, ÎŢI
DĂ DEPENDENŢĂ.
Aroma din MSG se numeşte “Umami” sau
“Al cincilea gust”. Odată ce papilele tale gustative
simt acest gust, transmit creierului o senzaţie de
plăcere şi euforie, motiv pentru care începi să
mănânci din ce în ce mai mult şi simţi că nu te mai
poţi opri. Oamenii care consumă regulat alimente cu
MSG adăugat, ajung să dezvolte o aşa mare
dependenţă de alimente, încât mâncatul devine pentru
ei principala satisfacţie în viaţă. Aceşti oameni sunt
nevinovaţi pentru starea lor, ei sunt doar victimele
unei manipulări la nivel biochimic, care are printre
scopuri îmbogăţirea producătorilor şi îndobitocirea
consumatorilor.
“Creşterea calităţii gustative a alimentelor
perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital
pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre
saţietate şi foame”, spune Gheorghe Mencinicopschi.
Partea şi mai proastă este că acest “E” nu
numai că dă dependenţă, ci este şi extrem de
DĂUNĂTOR pentru organismul uman. Ştiinţific
vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (“potenţator
de gust”) format din 79% Acid Glutamic şi 21%
Sodiu. Dacă sodiul NU reprezintă un pericol pentru
sănătate, acidul glutamic sintetic este, aşa cum spune
Dr Russell Blaylock “o otravă mai rea decât nicotina
şi alcoolul, dar care se găseşte din abundenţă în
bucătariile fiecăruia dintre noi”.
Acidul glutamic e un aminoacid necesar
omului care se găseşte în mod NATURAL în
organism, în sânge, în creier sau în laptele mamar,
dar şi în unele alimente, în ouă, roşii, soia, în seminţe,
ciuperci, în brânză, în peşte etc. Până aici nicio
problemă, ÎNSĂ când acidul glutamic este
SINTETIC, obţinut de oameni prin procese chimice,
el devine otravă curată pentru organism, dar în
special pentru creier. E de înteles că în MSG se
găseşte 79% Acid Glutamic SINTETIC, deci
dăunător. Şi totuşi, după spusele dr. Gheorghe
Mencinicopschi dacă (MSG) sau E621 nu depăşeşte
1% din alimentaţia noastră zilnică atunci acesta
devine inofensiv. Dar cum ştim să ne oprim la 1%?
Şi atunci cu ce să ne hrănim şi cum să ne
ferim de acest RĂU uriaş care ne invadează viaţa?
1. Cea mai bună alegere o reprezintă
întotdeauna HRANA VIE.
 2. Alege întotdeauna alimentele de casă în
locul celor din comerţ!
3. Citeşte eticheta şi alege alimentele fără “E-
uri” şi cu termen de valabilitate scurt.
4. Consumă cât mai puţine alimente
procesate: dulciuri, supe la plic, vegeta, chipsuri,
mezeluri, sosuri cumpărate, condimente procesate şi
sucurile răcoritoare.
5. Renunţă pentru totdeauna la Junk-Food.
Mâncarea de tip Fast-Food are de obicei un conţinut
ENORM de MSG, de aceea este şi atât de bună încât
îţi dă dependenţă!
6. Acest ingredient chimic de sinteza poate fi
evitat, folosindu-se ingredientele naturale care îl
conţin: ouă, peşte, roşii, parmezan, trufe, oţet
balsamic, sos de peşte, sos de soia, ciuperci etc.
7. Atenţie! Nu folosiţi în nici un caz produsele
de tip “Vegeta” pe post de sare.
Îl putem, aşadar, alunga pe Zmeul Cel Rău
din vieţile şi din bucătăriile noastre şi, mai mult, îi
putem îndemna pe cei din jur să facă la fel dacă-i
vom dezvălui chipul hidos şi vom înţelege cât de mult
rău ne poate provoca.
Autor desen: Pârgaru BIANCA MARIA
clasa a XIII-a
Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”
Sf. Gheorghe, jud. Covasna
Coordonator: prof. Tordai Carmen
UNDE VREI SĂ AJUNGI ?
Autor: Eleva Pop Doris, Clasa a XI-a
Profesor coordonator: Adrian Pop
Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare
Cu toţii ne dorim să arătăm ,,bine”, conştient
sau inconştient. De fapt, acest ,,bine” se datorează
naturii noastre. Încă din preistorie omul cel mai
sănatos, cel apt şi rezistent era considerat ca fiind
superior şi ceilalţi din trib îl admirau. La fel, în regnul
animal, cel ce-şi dovedeşte puterea fizică şi celelalte
caracteristici favorabile este ales conducătorul
grupului.
Inconştient, bărbatul când îşi alege femeia
care să corespundă cu tipologia preferată de el, are în
vedere anumite particularităţi fizice, cum ar fi de
exemplu bazinul lat, aceasta reprezentând capacitatea
femeii de a perpetua specia. Am putea oferi multe alt
exemple: musculatura modelată prin efort fizic
susţinut şi constant, piele fermă şi altele.
Dar aici, vorbim despre alimentaţie. Cu toţii
cunoaştem reguli, diete, principii şi multe exemple de
oameni ce au reuşit performanţa de a se modela fizic
şi psihic cu ajutorul alimentaţiei. Întrebarea este:
aplicăm noi ceea ce ştim? În şcoală, suntem educaţi
să acumulăm informaţie, să o depozităm bine, că nu
se ştie când o fi de dat un sfat, două. Dar aplicarea
practică a celor învăţate şi prelucrarea informaţiilor
puţini profesori le promovează.
De aceea, acum trebuie să învăţăm să şi
aplicăm. Şi nu pentru ca alţii să poată afirma: E
vegetarian! Mănâncă sănătos! Ci pentru a fi un
exemplu practic prin conduita noastră alimentară.
Aici, trebuie să ajungem să adoptăm un stil de viaţă
conform cu principiile noastre cele mai înalte şi
desigur, veşnica… cumpătare. Chiar şi în Biblie se
spune să fii cumpătat, şi una dintre consecinţele
cumpătării e organismul regenerat, cum spune
medicina tradiţională chineză: corp viguros şi graţios.
Legat de aceasta, în primul rând, aş dori să
abordez ideea de vigoare. Un termen relativ, care
arată cât de adaptabil e corpul la factorii de mediu.
Trecând cu vederea vechea convingere că un astfel de
corp trebuie să fie ,,îndesat” , cum ziceau bunicii, de
fapt, se referă, holistic, la consumarea de alimente
care oferă esenţa: subtanţele nutritive. Majoritatea
persoanelor contemporane consumă într-un procent
de peste 80% din hrana zilnică, mâncare gătită.
Considerând că prin prelucrare se pierd majoritatea
nutrienţilor ce susţin şi declanşează procesele
fiziologice vitale, nu putem vorbi de persoane
viguroase.
În al doilea rând, aş dori să dau exemplul unui
stat din Canada, unde oamenii sunt vegetarieni, nu
consumă alcool, iar ţigările sunt interzise prin lege.
Aici, spiritualitatea ocupă un loc important în viaţa
oamenilor şi îşi văd de serviciul lor, îşi cresc copiii,
îşi trăiesc viaţa, dar în limita bunului simţ. Ei, bine, ei
trăiesc între 80 şi 100 de ani. Da! 100 de ani. Vi se
pare că seamană cu visul tuturor, cel de a trăi cât mai
mult? Ei de ce pot, şi noi, nu? Este clar – cei
prezentaţi mai sus nu au nevoie de medicamente,
poate doar o optime din cât luăm noi, şi chiar mai
puţin. Poate vă întrebaţi de ce am ales să încadrez
medicamentele într-un subiect alimentar.
Scurt şi concis - medicamentele au devenit un
aliment preferat în societatea actuală. Suplimentele
alimentare sunt prezentate în reclame colorate ce au
menirea de a ne face să credem că avem nevoie de
ele. Sunt şi medicamente care te scapă de orice, aşa
prevăd prospectele, sunt altele care acţionează la
nivel celular, dar mai toate afectează psihicul, în
condiţia în care creează depedenţa şi sunt atractive.
De fapt, nu avem nevoie de ele. Într-o dimineaţă,
mergând cu taxi-ul un drum mai lung, am auzit o
frază la radio: ,,răceala cu medicamente trece într-o
săptămână, fără- în 7 zile” , m-a amuzat la început, Autor desen: BALMUŞ MARIA - elevă
dar peste zi, am realizat ce era esenţial: chiar se poate Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
fără. Bineinţeles, nu în infecţii majore sau alte traume Coordonator: prof. Darie Mihaela
patologice, fiziologice şi anatomice. Acolo nu am o
părere.
Dar ce ştiu şi pot afirma cu încredere: dacă
ne-am hrăni potrivit, nu am ajunge la cazuri de boală
şi spun potrivit deoarece fiecărui om i se potrivesc
anumite alimente. Doi oamenii mâncând, spre
exemplu, mere zilnic, unul va fi favorizat, rinichii
fiind stimulaţi, iar altul va suferi într-o zi un blocaj la
nivelul lor. Să ne obişnuim să ne observăm corpul şi
reacţiile. Un tip de alimente vă dă o stare de forţă, de
veselie şi uşurătate, iar un alt tip vă moleşeşte şi vă
solicită ficatul.
Unde vreau să ajung? La faptul că e important să
observăm ce alimente ne furnizează aportul de
materie primă şi care sunt acelea care ne provoacă Autor desen: NAGY THOMAS – clasa IX C
disfuncţii. Cât de des şi în ce cantităţi să consumăm Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
fructele, legumele, altele, să ajungem la un echilibru Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe
interior şi exterior.

CUM SĂ NE FERIM DE PERICOLUL

DIN FARFURIE ?

Culda Ştefania – elevă

Colegiul Tehnic,,UNIREA” Ştei
Judeţul Bihor
Coordonator: prof. Anca Simona

Când spunem sănătate în primul rând ne

gândim la triunghiul de aur alimentaţie-mişcare şi
odihnă. Alimentaţia sănătoasă, sportul şi odihna sunt
cheia unei vieţi sănătoase. Ele îţi vor crea o stare de
bine, de energie, reducând riscul unor boli precum
hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul şi
POP DORIS, elevă clasa a XI-a
Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare
anumite tipuri de cancer. Iţi poţi stabili propria
alimentaţie sănătoasă, aşa încât să decizi singur ce
anume vrei să mănânci şi ce vrei să excluzi.
La fel de important pentru organismul uman
este timpul de odihnă cât şi activitatea pe care o
depunem. Mărirea nivelului de activităţi, oricum l-am
măsura, ne îmbunătăţeşte starea fizică şi psihică.
Alcătuirea unui regim alimentar divers este primul
principiu al alimentaţiei sănătoase. Ceea ce mâncăm
nu ne afectează numai sănătatea la momentul
respectiv, ci determină în bună măsură calitatea, ba
chiar şi durata vieţii noastre, variaţia fiind secretul.
Ca să ai o alimentaţie echilibrată şi ca să-i oferi
organismului nutrienţi de calitate învaţă să te
protejezi de invazia produselor procesate astfel:
- Evită pe cât posibil produsele semipreparate şi
alimentele care conţin aditivi alimentari.
- Nu mai consuma produse de tip fast-food şi nici
dulciuri sau băuturi carbogazoase.
- Mergi mai des la piaţă şi aprovizionează-te cu
fructe şi legume care sunt pline de nutrienţi de
calitate;
- Înlocuieşte preparatele din carne cu carnea
proaspătă şi slabă de pui, de peşte şi de vită. Prepar-o
cât mai uşor: la cuptor sau pe grătar.
- În locul sucurilor din comerţ prepară-ţi fresh-uri
din fructe sau consumă apă şi ceaiuri.
Prin variaţie, se poate reduce riscul bolilor
cardiovasculare şi al multor tipuri de cancere. Nu este
indicat de exemplu să folosim fructe care conţin cele
mai multe vitamine şi să le mâncăm mereu. De
exemplu, un fruct poate avea mai multe vitamine, dar
altul este bogat în antioxidanţi, iar al treilea poate
conţine mai multe fibre. Toate fructele, respectiv
legumele ne oferă o combinaţie unică de resurse
nutritive şi cea mai bună cale de a profita de ele,
evitând dezechilibrele, e consumarea unei varietăţi
largi. Acelaşi lucru este valabil pentru orice alte
alimente. Multe alimente au resurse nutritive pentru
vindecarea, tratarea şi prevenirea unor game largi de
probleme de sănătate. Ideea de hrană ca medicament
nu este nouă. Cu peste 2000 de ani în urmă, în Grecia
Antică, Hipocrat devenea faimos prin avansarea ideii
că stilul de viaţă poate afecta sănătatea. El prescria tot
felul de reţete alimentare pentru anumite boli şi tot el
că ar fi spus ,,Hrana să vă fie leac şi leacurile să vă fie
hrană”
Foarte important pentru funcţionarea corectă a
organismului este respectarea meselor principale ale
zilei. Vom fi letargici dacă vom sili organismul să
funcţioneze o dimineaţă întreagă fără niciun
,,combustibil”
Indicat ar fi să luăm un mic dejun întăritor,
compus de pildă din pâine prăjită, cereale integrale,
fulgi de ovăz cu lapte sau fructe proaspete şi iaurt. Ar
trebui să mâncăm zilnic pân3 până la 5 porţii de
legume şi 2 până la 4 porţii de fructe, incluzând
rădăcinoase, tuberculi, tulpini, frunze, fructe, seminţe,
păstăi. O alegere bună ar fi fructele şi legumele de
diferite culori (pigmenţii din plante au efecte benefice
diferite). Aceste alimente asigură fibre, vitamine,
minerale şi unii acizi graşi esenţiali. Mâncaţi multe
alimente bogate în betacaroten (portocale, legume,
fructe galbene), vitamina C (lămâie) şi vitamina E
(uleiuri vegetale, nuci, seminţe, fasole) şi seleniu
(cereale integrale, nuci).
Alimentaţia influenţează şi rezistenţa
organismului la acţiunea substanţelor toxice din
industrie. În realitate, toxinele pe care le consumăm
vrând-nevrând în fiecare zi sunt de ordinul sutelor de
mii. Celebrele E-uri sunt admise de autorităţi doar în
cantităţi limitate. În exces, ne distrug organismul în
fiecare zi. "Spre exemplu sulfitul distruge bacterii,
distruge fungi microscopici, dar el nu e selectiv, în
acelaşi timp, el afecteaza şi celulele şi metabolismul
nostru", Cum să ne ferim de pericolul din farfurie?
Citind cu atenţie etichetele produselor de la raft şi
alegându-le pe cele ''sărace'' în aditivi alimentari.
Unul dintre criteriile cele mai sigure pentru a
evita consumul unor alimente periculoase este
culoarea. Mai precis, cu cât un aliment are o culoare
mai intensă, într-un mod evident nefiresc, cu atât este
mai riscant pentru sănătate şi, prin urmare, ar trebui
să-l eviţi.
Printre cele mai nocive alimente cu coloranţi se
numără sosurile, bomboanele, toppingurile, cremele
prăjiturilor, mezelurile, băuturile răcoritoare şi cele
alcoolice.
Bomboanele, cu cât sunt mai colorate, cu atât
sunt mai dăunătoare. Consumul repetat de margarină
dăunează grav sănătăţii
Mezelurile şi sănătatea nu au nimic în comun.
De exemplu, un parizer cu pui conţine în primul rând
slănină, emulsie de şorici, piept de pui într-o
proporţie de doar 13%. În rest coloranţi, arome
sintetice, multă apă şi multă sare. Tot pe lista
alimentelor sau a băuturilor care ar trebui interzise în
meniul fiecăruia dintre noi se află sucurile de tot
felul. Un suc de portocale, de exemplu, conţine în
primul rând apă, zahăr şi multe arome sintetice,
coloranţi. Contine suc de portocale în o proportie de
doar 5%. Sucul preparat prin stoarcerea fructelor este
cea mai sănătoasă variantă de băuturi răcoritoare
Fast-food-ul reprezintă pentru mulţi o soluţie
practică deoarece un sandwich se poate mânca din
mers, la volan, la birou în timp ce întocmeşti un
referat sau îţi faci temele. Ar trebui să înţelegem că
arta culinară nu este o pierdere de timp pentru că a
găti înseamnă a folosi alimente proaspete în care ai
încredere pentru că ştii ce cumperi. E de preferat să
mănânci sănătos şi să ai un regim adecvat bogat în
constituenţi nutritivi decât să iei pe fugă cartofi prăjiţi
cu hamburger de la un fast-food. Ironia sorţii face ca
în loc să mâncăm ca să trăim, ajungem să ne ucidem
corpul încetul cu încetul cu ceea ce consumăm.
,,Nimic nu este mai primejdios pentru stomac, creier
şi pentru puterea de viaţă decât a mânca şi a bea mai
mult decât trebuie” spunea Socrate. Ne otrăvim
singuri, apoi ne întrebăm de ce ne-am îmbolnăvit?
Accidentele vasculare de exemplu în mare măsură
sunt cauzate de stilul de alimentaţie nesănătos.
Produsele bio sunt cea mai bună soluţie pentru a
evita pericolele reprezentate de substanţele toxice.
Acestea provin din culturi netratate cu pesticide, sunt
mai puţin colorate, dar au un gust mai natural. Şi
carnea şi produsele lactate bio sunt de preferat, pentru
că acestea nu conţin nici hormoni, nici antibiotice (cu
care sunt tratate, de obicei animalele) şi, în plus,
animalele de la care provin au fost hrănite la rândul
lor cu mâncare netratată.
Schimbarea tuturor obiceiurilor alimentare
nesănătoase dintr-odată este sortită eşecului. De aceea
trebuie adoptată o stategie pe termen lung, iar cu
timpul, bunele obişnuinţe vor deveni reflexe.
Obişnuinţele nu se obţin niciodată dintr-odată. Ele
necesită o învăţare, care este întotdeauna progresivă
,,Sănătatea este cel mai de preţ diamant din
sipetul plin de pietre preţioase.”
ALIMENTAŢIA VEGETARIANĂ
Demeter Timea şi Zoicaş Nicoleta, clasa a XI-a C
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
Prof. coordonator: Adriana Istrăuan
Pentru foarte mulţi oameni, a fi vegetarian
reprezintă un stil de viaţa. Cei care au renunţat să se
mai hrănească din produse de origine animală o fac
din motive religioase sau etice, legate de mediul
înconjurator sau de propria stare a sănătăţii. De aceste
persoane, şi nu numai, trebuie să ţineţi seama atunci
când aveţi de condus un restaurant, cele mai
importante mese având nevoie şi de o (din ce în ce
mai des invocată) alternativă vegetariană.
Mâncarea cea mai folosită într-o alimentaţie
vegetariană este cea care include legume, fructe şi
diverse cereale. Soia este, de asemenea, un produs
esenţial pentru anumite diete, exceptând persoanele
care au alergie la acesta.
Sănătatea fiecărui individ depinde de, în
foarte mare măsură, de modul de alimentaţie. Este de
acum cunoscut faptul ca omul nu trebuie să ignore
ceea ce mănâncă. Un mare număr de boli sunt strâns
legate de alimentaţie. Un anumit comportament
alimentar poate aduce la apariţia unor boli, printre
care se numără şi diabetul zaharat şi bolile de rinichi,
dar nu numai acestea.
Tipul alimentelor ingerate de o persoană sau
de o comunitate se poate stabili cu ajutorul unori
factori confruntaţi cu statutul economico-social, cu
religia şi tradiţiile. Factorii medicali, cum ar fi
alergiile alimentare, diabetul, bolile de inimă,
determină uneori schimbări forţate în alimentaţie.
Legumele şi fructele proaspete au un rol
important în alimentaţie, datorită calităţii lor, a
conţinutului ridicat de glucide, a vitaminelor şi
substanţelor minerale conţinute. Majoritatea
legumelor şi fructelor pot fi folosite în stare
proaspată, fără a fi prelucrate tehnic.
Legumele şi fructele conţin glucide (fructoză,
amidon, celuloză, hemiceluloză), vitamine (C,
caroten, tiamină, riboflavina), substanţe minerale
(potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier), acizi organici,
substanţe pectice (care au capacitatea de a fixa
cantitaţi mari de apa, formând geluri) şi mici cantităţi
de proteine şi grăsimi.
O dietă adevărată nu se bazează pe calorii, ci
pe elemente organice şi anorganice care promovează
şi susţin viaţa. Avem nevoie de o dietă bogată în
vitamine, în hrană crudă mai mult decât în alimente
fierte.
„Echilibrul alimentar înseamnă sănătate !”
Autori desen: Bob Daniel şi Ciocan Dan – elevi
Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” Baia Mare
Coordonator: prof. Pop Adela

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM
VIAŢA !
CREŢ ROXANA – elevă
Grupul Şcolar Forestier Curtea de Argeş
Coordonator: prof. Stătescu Violeta
A venit primăvara! A început „explozia” de
verdeaţă, şi odată cu ea s-au arătat primele „verdeţuri
comestibile”, bogate în vitamine necesare unui stil de
viaţă sănătos, mult dorit de noi toţi.
Dar, în ciuda alternativelor de mâncare
sănătoasă, proaspătă, o dată cu căldura restaurantele
de tip fast food, pieţele şi supermarketurile sunt încă
pline de produse modificate genetic sau abundând de
aditivi alimentari.
Oare ştim cu adevărat ce mâncăm? Ştim să
facem diferenţa între o mâncare care aduce beneficii
organismului sau una care ne aduce boli?
Este normal să îţi doreşti să mănânci un fruct
mare, frumos, perfect din punct de vedere estetic, să
pofteşti la o shaorma sau să simţi nevoia de ceva
dulce, dar oare nu este mai normal să iţi doreşti un
organism sănătos?
Ca acesta să fie sănătos are nevoie de o
alimentaţie sănătoasă , iar alternative pentru o hrană
sănătoasă sunt din fericire peste tot. Trebuie doar să
le alegem.
În ultimii ani s-a tot vorbit despre efectele
distrugătoare ale E-urilor pe care din păcate le găsim
în mai toate produsele. Am tot auzit argumente pro şi
contra organismelor modificate genetic sau despre
excese. Şi totuşi produse care în alte state sunt
interzise , la noi încă se comercializează şi suntem
bombardaţi peste tot cu reclame la produse nocive.
Dar asta nu ne ia dreptul de a alege între un
produs apetisant, dar dăunător nouă cât şi mediului
înconjurător sau un produs biologic.
De ce nu spunem nu modificării genetice, care
în scurt timp va duce la degradarea biodiversităţii şi
care s-a dovedit că provoacă efecte alergice şi toxice
asupra oamenilor?
De ce nu refuzăm produsele pline de aditivi
alimentari, majoritatea cancerigeni?
De ce acceptăm etichetarea necorespunzătoare
a produselor cumpărate şi mai apoi consumate?
De foarte multe ori tindem să dăm vina pe
sistem, pe producători sau pe oricine în afară de noi şi
să uităm că dreptul de a alege nu ni-l ia nimeni. Nu
suntem obligaţi să mâncăm produse de tip fast food,
să alegem legume sau fructe modificate genetic sau
să alegem mâncare gata sau semipreparată în
schimbul celei făcute în casă. Chiar dacă metodele de
promovare sunt de multe ori convingătoare, asta nu
ne fură dreptul de a opta pentru sănătate. Este
întradevăr mult mai comod să alegi produse gata
făcute sau să acceptăm produse a căror provenienţă
nu o ştim sau procesele prin care au fost obţinute, dar
ar trebui să fie mult mai important să ne dorim o viaţă
sănătoasă.
Tentaţiile de a mânca nesănătos apar la tot
pasul, poţi evita însă să faci din corpul tău „un
cobai”. În viaţa de zi cu zi alimentele toxice au
devenit atât de „fireşti” , încât aproape nimeni nu mai
sesizează pericolul pe care ele îl reprezintă în mod
real. În graba lor perpetuă, foarte mulţi oameni se
mulţumesc cu o alimentaţie foarte slabă calitativ, dar
satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi estetic.
Ambalată frumos, colorată cât mai apetisant,
aromatizată, conservată cât mai bine, sărată,
pasteurizată, rafinată (chiar şi de două ori), prăjită în
teflon, fiartă sub presiune şi încălzită la microunde, o
astfel de hrană conţine în ea germenii multor
probleme de sănătate „inexplicabile”.
Ştim cu toţii că produsele alimentare cu
termen de garanţie de un an sau doi sunt foarte
frecvente. Este uimitor cât de puţini consumatori îşi
pun problema că nu ne putem aştepta ca un produs
atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru cu
toate autorizaţiile sanitare care permit
comercializarea lui.
Atunci când autorităţile ajung să discute
problema aditivilor alimentari, nu uită să menţioneze
conceptul aberant de „cantitate zilnică acceptabilă”.
Această formulare este de un cinism inacceptabil.
Este, oare, firesc să iei, cu bună ştiinţă, o doză zilnică
de otravă, doar pentru a umple buzunarele
comercianţilor şi pe cele ale producătorilor?
Gurile rele spun, că unul din motive pentru
standardizarea aditivilor sub formă de E-uri ar fi şi
acela de a nu stârni prea mult suspiciunea
consumatorilor.
Oricând, oriunde şi în orice condiţii se pot
găsi soluţii sănătoase şi chiar „gustoase” de a mânca.
Trebuie să ne informăm cu privire la
alimentaţia noastră, iar apoi să îi informăm pe cei din
jurul nostru pentru un viitor mai bun, mai echilibrat şi
implicit mai sănătos!
 Clujul este un oraş cu o frumuseţe aparte, un
centru istoric deosebit şi mai presus de toate cu
oameni minunaţi, ardeleni pe cinste care pot să-ţi sară
în ajutor oricând este nevoie. Clujenii deţin unele
reţete care dau mâncărurilor un gust şi o savoare
aparte, cum sunt cele tradiţionale de pe masa de
Crăciun şi Paşte.
Masa de Crăciun:
Crăciunul este o sărbătoare minunată iar
ardelenii îmbogăţesc această sărbătoare cu o masă
încărcată de bunătăţi: cozonaci făcuţi pe vatră, cu
nucă sau cu mac, sărmăluţe, cârnaţi şi friptură de
porc.
“S.O.S. producţia de alimente!” Masa de Paşte:
Autor desen: ELIDA BONAŢ – elevă clasa a II-a La această sfântă
Liceul de Artă, Baia Mare sărbătoare se gătesc unele
Coordonator: prof. Man Loredana specialităţi cu un gust
realmente deosebit. De pe
TRADIŢIE ŞI SĂNĂTATE !
masă nu pot lipsi
fripturica de mile şi ouăle
frumos încondeiate cu modele care au rămas
Drânda Crina, clasa a X-a moştenire de la moşii şi strămoşii noştri.
Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca
Coordonator: prof. Ştefania Szekely
Acestea sunt cele mai cunoscute mâncăruri
tradiţionale din zona Clujului.
În zilele noastre sănătatea este cel mai
important atuu pe care o persoană poate să-l aibă,
deoarece după cum spune proverbul ”sănătate că-i
mai bună decât toate”, în viaţă cel mai bine este
atunci când ai un corp sănătos pentru că acesta ne
ajută până şi la funcţionarea mai bună a creierului.
Mai ales adolescenţii care au acumulat o gamă
destul de variată de informaţii în ceea ce priveşte
nutriţia obişnuiesc să consume mâncăruri de la fast-
food care de-a lungul timpului poate creşte
colesterolul şi poate provoca diferite boli.
Cauzele mâncatului nesănătos sunt: lipsa
timpului, lipsa informaţiilor în ceea ce priveşte
alimentaţia sau comoditatea. Şi lista poate
continua…. O persoană odată obişnuită cu o
alimentaţie nu tocmai echilibrată poate ajunge în
decursul unei scurte perioade de timp la unele
probleme grave de sănătate.
Alimentaţia nesănătoasă creşte colesterolul
dacă mâncăm prăjeli şi alimente bogate în grăsimi,
poate cauza probleme de cădere a părului,
favorizează apariţia acneei şi în general poate
provoca probleme serioase în ceea ce priveşte
sănătatea tenului nostru. “Mănâncă sănătos pentru a avea un aspect fizic
O alimentaţie neechilibrată mai presus de frumos!”
problemele tenului cauzează boli grave şi anume: Autor desen: PECORA DUMITRU – elev
gastrită, hepatită, astm bronşic şi hipertensiune Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
arterială. Coordonator: prof. Todoruţ Victor

Autor desen: GEREBENES CODRUŢA – elevă
Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare
Coordonator: prof. Mois Olimpia Maria
TÂNĂRUL CONSUMATOR ROMÂN –
CONSUMATOR EUROPEAN
Pavel Raluca Georgiana – elevă clasa a XII-a
Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi
Coordonator: prof. Mihaela Gall
Noi tinerii
Suntem o generaţie de tineri ca toate celelalte
anterioare şi care ne confruntăm cu problemele
actuale ce lasă amprenta asupra noastă. Suntem
numiţi generaţia Fast-Food, deoarece suntem
„grăbiţi”,”consumatori”,”agresivi”, dar oare de ce?
Ce transformări s-au produs? Din vina cui ?
Nu mai avem răbdare
Nu mai avem răbdare să ascultăm, nu mai avem
răbdare să mâncăm, nu mai avem răbdare să învăţăm,
nu mai avem răbdare să iubim.Toate sunt făcute în
fugă.Toate sunt grăbite, şi cronometrate.
De ce nu ne spune cineva să ne liniştim, să fim
calmi, să fim atenţi. Să ne protejeze cineva, dar cine ?
Ce „consumăm” noi tinerii ?
Tinerii sunt consumatori ca şi celelalte
categorii de oameni. E dreptul lor să cunoască ce este
un consumator şi să le fie respectate aceste drepturi.
Ca orice om noi trebuie să ne alimentăm.
Suntem la o vârstă când ne plac anumite tipuri de
alimente sau preparate, iar principala noastră
preocupare nu este alimentaţia ci doar mulţi din noi
mâncăm pentru că pe moment simţim senzaţia de
foame. Normal că această senzaţie o „astâmpărăm„
rapid cu un preparat de tip fast food pentru că ne este
mai comod şi mai lesne de procurat. De aceea
suntem incluşi în categoria „Generaţia Alimentaţiei
Nesănătoase”.
Cred că avem dreptul de a alege ceea ce
măncăm, fără să ni se impună restricţii. De fapt noi
consumăm ceea ce ni se oferă de către societate sau
de familie. Dacă oraşul este plin de pizzerii, patiserii,
localuri tip fast-food, normal că între două cursuri sau
în pauza mare ne grăbim să mâncăm ceva care să ne
ţină de foame. Când ajungem în familie de multe ori
nu găsim să mâncăm din cauză că părinţii sunt la
serviciu sau mai grav, plecaţi din ţară.
Deşi au fost eliminate minitonetele ce
comercializau produse alimentare în şcoli, elevii îşi
cumpără în continuare aceste produse din afara
spaţiului şcolar consumând cantităţi mari de chipsuri,
snack-uri, napolitane, dropsuri, sucuri, care de multe
ori nu conţin substanţe sănătoase. Pe foarte puţini
colegi i-am văzut consumând fructe sau un sandvice
cu unt şi miere de albine, de exemplu.
Obezitatea, ca şi problemele grave de sănătate
asociate acesteia, reprezintă efectele negative ale
stilului de viaţă propriu societăţilor avansate. Din
nefericire, acesta a devenit caracteristic copiilor şi
tinerilor, în ultimii ani, în România.Cred că mai
avantajaţi sunt tinerii care servesc masa la cantine ,
deoarece există acea preocupare pentru alcătuirea
unui meniu echilibrat cu alimente atent selecţionate
astfel încât să se asigure o alimentaţie raţională şi
hrănitoare.
Dacă programul şcolar ar fi de aşa natură să
ne permită să avem cum să servim cel puţin o masă
caldă pe zi la locul unde studiem, cred că ne-am
reîntoarce la perioadele plăcute când familia avea un
răgaz pentru a servi o mâncare gustoasă şi naturală, în
tihnă.
Ce frumos descrie Ion Creangă meniul oferit
de Capra cu trei iezi lupului cel hapsân:
„-Hai la treabă, cumătriţă, că lupul ţi-a dat de
lucru! Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă
mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Face
ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu
smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate.”
 Ce consumăm cu plăcere?
Ce apetisante arată aceste produse. Cum să nu
ţi se facă poftă să le mănânci şi să le bei ?
Dar am învăţat la chimie de aditivi
alimentari.Cu ei cum rămâne?
Aproape că nu există produs care să nu fie
tratat cu aditivi. Fără ei, alimentele pe care le
cumpărăm nu ar fi la fel. Când cumperi un produs
despre care se spune ca ar fi 100% natural, citeşte
eticheta înainte de a crede ceea ce spune reclama. Un
suc natural nu ar rezista pe raft, la temperatura
camerei nici măcar o zi, şi ar avea o culoare nu
tocmai atrăgătoare.
Trebuie acordată o atenţie deosebită când
cumpărăm produse alimentare, inclusiv produse de
post, asupra modului de comercializare, cu privire la
condiţiile igienico-sanitare din magazin şi ale
Autor desen: MORAR ALEXANDRU – elev
clasa a VI-a
personalului de servire. Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare
Cunoaştem aceste lucruri în mare parte de la
modulele studiate la clasă, şi din alte surse, dar….
Coordonator: prof. Cerneştean Lia
O soluţie ar fi să se propună la nivel de unitate
de învăţământ să se stabilească un orar pentru
servirea mesei, în care toţi elevii să participe la acest
program creându-se posibilitatea să se mănânce într-
un spaţiu special amenajat, igienic şi cu posibilitate
de a utiliza mijloace de curăţire a mâinilor şi a
dinţilor.
Acum se mănâncă în sala de clasă plină de
praf şi aer închis, pe fugă şi de multe ori fără să ne
spălăm pe mâini. La noi în şcoală ar fi condiţii să se
organizeze acest program deoarece există spaţiu de
servire a elevilor care locuiesc în cămin şi există şi
personal calificat chiar de şcoală să pregătească
meniul adecvat. Atât personalul angajat la cantina
şcolii cât şi elevii de la clasele de gastronomie pot
face acest serviciu.
Concluzie
Tinerii percep realitatea actuală prin prisma
experienţei lor, au idei şi propuneri care promit să
fie viabile în timp.
Implicarea micilor consumatori în viaţa şi
problemele societăţii reprezintă unul dintre paşii spre
educarea şi informarea acestora, scopul fiind acela de
a avea un consumator român pregătit, informat, în
stare să facă cea mai bună alegere a unui produs, care
să corespundă, aşadar, aşteptărilor sale.
Bibliografie
-www,Dolceta.ro Autor desen: MUSCĂ DAN – elev, clasa a VI-a
-Ordonanta nr. 21/1992 privind Protectia Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare
Consumatorilor (publicata in Monitorul Oficial nr. Coordonator: prof. Cerneştean Lia
212 din 28 luna 1992)

Autor desen: DEMETER TIMEA – clasa XI C
Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe
ULEIUL DE SÂMBURI DE STRUGURI –
ELIXIRUL TINEREŢII
Elev: Şteţcu Mădălina Roxana,
Coord. Forgacs Monica,
Liceul Teoretic “Bogdan-Vodă”
Jud. Maramureş
Asemenea altor remedii naturale are un nume
cu adevărat predestinat ca elixir de sănătate: “viţa de
vie”, un izvor al vieţii. Prima vie a fost cultivată
acum nu mai puţin de 10.000 de ani, iar de atunci, din
negurile preistorice si până acum, oamenii au
dezvoltat până la nivel de artă cultivarea strugurilor si
transformarea lor în vin.Si virtuţile terapeutice ale
strugurilor sunt cunoscute si practicate de mii de
ani.O nouă idee a revoluţionat mintea oamenilor când
aceştia şi-au pus întrebarea: ce se întâmplă cu
sâmburii aruncaţi din struguri? Pentru început, aceştia
au provocat o mică schimbare în industria alimentară,
după care să înceapă o adevărată carieră in domeniul
medical.De “vină” este uleiul extras din aceşti
sâmburi cu proprietăţi terapeutice excepţionale.
Un campion al anti-îmbătrânirii
Extracţia uleiului din seminţe este recent
“exploatată” datorită dificultăţilor tehnologice de
obţinere a lui.Iniţial el a fost fabricat doar în Franţa şi
Italia şi a fost utilizat strict în alimentaţie.Urmatoarea
ramură în care a fost folosit a fost cosmetica, pentru
că este uşor de resorbit in piele, pe care o înmoaie si
întinde.Abia după aceea a fost luat în vizor de către
industria farmaceutică.
Uleiul de sâmburi de struguri este bogat în
vitamina E şi în vitamina F, precum şi în unele
minerale: zinc, cupru, seleniu.Dar mai presus de toate
conţine aşa-numitele procianidine care sunt un agent
anti-îmbătrânire.Pe lângă acestea mai conţine
substanţe care ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de
sânge şi a inimii, care catalizează acţiunea unor
vitamine in corp şi ajută la ţinerea sub control a
reacţiilor alergice.Altfel spus, un nou medicament
natural s-a născut de curând.Să vedem, în cele ce
urmează, cum trebuie folosit.
Câteva precizări
Când vorbim despre efecte terapeutice ne
raportăm la uleiul de struguri obţinut prin presarea la
rece, pe care îl găsim în prezent în supermarketuri, în
raioanele cu uleiuri de import.
Intern, acest ulei se administrează în primul
rând prin alimentaţie, fiind un excelent adaos în
salate, sosuri, în diferite feluri de mâncare ce nu
presupun prepararea la foc.Este absolut necesar să
evităm prăjirea sau fierberea acestui ulei, pentru că
incălzirea la peste 50˚C duce la alterearea
proprietăţilor terapeutice. Doza zilnică de ulei este de
25-45 de grame, adică 2-4 linguri pe zi, care se pot
consuma ca atare sau în hrană.
Extern este folosit ca soluţie de masaj pentru
piele, pe care o hrăneşte, previne uscarea sa, ajută la
menţinerea tinereţii şi a elasticităţii naturale.
O pavază împotriva bolii
Bolile vasculare – Folosirea constantă a
uleiului poate evita apariţia unor boli vasculare
precum arterioscleroza, fragilitatea vasculară sau
arterială datorată substanţelor asa-numite
grăsimi nesaturate care ajută la menţinerea tinereţii şi
elasticităţii vasculare, precum şi substanţe care
împiedică procesele degenerative ale vaselor de
sânge.
Bolile de inimă – Se recomandă consumul
zilnic a două linguri din acest ulei celor care au o
dieta cu multă carne şi preparate din carne.Acest ulei
previne ischemia cardiacă, precum si tulburări
circulatorii cum ar fi hipertensiunea şi tensiunea
arterială oscilantă.
Tumori benigme – Substanţele conţinute în
sâmburii de struguri împiedică dezvoltarea unor
formaţiuni tumorale benigme.Femeile cu asemenea Extern va fi evitată folosirea sa pe porţiunile
predispoziţie este bine să facă de 4-6 ori pe an cure de cu piele grasă, seboreica putând în aceste cazuri să
câte 28 de zile, în care să consume câte 20-30ml din producă reacţii cutanate locale.
acest ulei cu adevărat miraculos. Masajul făcut după baie cu ulei de sâmburi de
Infecţiile diverse – Substanţele active din struguri împiedică pierderea apei(menţinând
acest ulei acţionează ca un stimulent imunitar, hidratarea pielii), dă strălucire şi fineţe epidermei,
recomandându-se ca în perioadele reci ale anului să întârziindu-i îmbătrânirea.
se consume minumum 30 de grame zilnic. Toate aceste beneficii ale uleiului de sâmburi
Alzheimer – Se pare că substanţele de struguri contribuie la bunăstarea noastră, oferindu-
antioxidante din sâmburii de struguri sunt foarte ne un plus de sănătate şi un aspect exterior
eficiente în oprirea proceselor degenerative ce îmbunătăţit.
afectează creierul la persoanele în vârstă.
Afecţiuni dermatologice – Bogat în vitamina BIBLIOGRAFIE
E, e un elixir pentru menţinerea tinereţii pielii, dar şi 1. *** - Revista “Formula As”, număr 785,
pentru prevenirea unor afecţiuni dermatologice. 2007;
Alergii – Este utilizat şi în tratarea alergiilor, 2. http://www.mihaelaanghel.com/2010/09/07/d
deoarece blochează enzimele care produc histaminele espre-uleiul-din-samburi-de-struguri
(substanţe naturale din corpul uman care determină 3. http://www.infoterapii.ro/modules/news/articl
apariţia reacţiilor alergice). e.php?storyid=204
Imbătrânirea – Uleiul de seminţe de struguri 4. MENCINICOPSCHI G., NEGULESCU G. –
poate prelungi mult tinereţea biologică “Alimente pentru o viaţă sănătoasă – ghid de
Vederea obosită – Mai multe studii arată că prevenţie şi terapeutică”, Ed. Litera.
acest ulei îmbunătăţeşte vederea, făcând ca vasele de
sânge din ochi să funcţioneze mai eficient.
Boli care se tratează extern cu uleiul de
sâmburi de struguri:
Piele uscată si sensibilă la frig – La zece
minute după baie, se masează întreg corpul, mai ales
membrele cu ulei de sâmburi de struguri.Tratamentul
se face 6 săptămâni la rând, mai ales în perioadele
friguroase.
Piele cu tendinţe de îmbătrânire – Uleiul
penetrează rapid epiderma nelăsând senzaţia de piele
grasă şi protejând în schimb pielea de vânt şi de
soare.Se foloseşte de asemenea, după baie, pentru
masaj.
Ten uscat – O dată la 3 zile se masează
obrajii, pomeţii, fruntea si gâtul, cu ulei de sâmburi
de struguri.Are efecte de protecţie, menţine hidratarea
si împiedică formarea ridurilor.
Tratamente cu ulei de struguri
În domeniul tratamentelor, uleiul de struguri
ne oferă o gamă largă de remedii împotriva unor boli
precum: colesterolul, varice şi hemoroizi,
arterioscleroză, fragilitatea capilară şi vasculară în
general, deficienţe imunitare şi artrită (reumatism).
Contraindicaţii
Intern nu se cunosc contraindicaţii de
Autor desen: ZOICAŞ NICOLETA – clasa XI C
administrare a acestui ulei, cu condiţia să nu fie
preparat termic şi să nu fie depăşită perioada de
Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe
valabilitate înscrisă pe ambalaj.
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului.
VIAŢA Afirmaţii de felul acesta se găsesc în înţelepciunea
tuturor popoarelor. Cu toţii ne dorim să fim sănătoşi.
Dar ce este oare sănătatea? Organizaţia Mondială a
Elev: Ioan Loredana,
Sănătăţii defineşte sănătatea ca fiind nu doar absenţa
bolii, ci „ o stare de bine fizic, psihic şi social”. Ca să
Coordonator: Mihai Nicolae,
Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini
fim sănătoşi, cea dintâi condiţie este să dorim să fim
Caransebeş, jud. Caraş – Severin
sănătoşi. Pentru aceasta, trebuie să respectăm legile
vieţii.
Ah, de câte ori nu zicem: mă doare în dreapta
În încheiere, o superbă urare din Biblie: „Prea
iubitule, doresc ca toate lucrurile să-ţi meargă bine şi
sub coaste sau am obosit...
Alergăm la şcoală dimineaţa, de multe ori fără
sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte şi
să mâncăm, spre prânz, ronţăim câte ceva pe fugă. De
regulă mâncăm prea mult şi cu prea multe grăsimi.
sufletul tău”.
Pentru a proteja ficatul, să încercăm să
respectăm pe cât posibil câteva reguli de igienă-
dietetică, ţinând cont de timpul scurt pe care îl avem
la dispoziţie, precum şi un regim de odihnă. Cred că
toţi ne dorim o alimentaţie sănătoasă, o alimentaţie
care să ne ajute să scăpăm de kilogramele în plus, dar
care să ne menţină sănătoşi, plini de energie.
Alimentaţia sănătoasă nu se rezumă la filozofii stricte
despre ce să mâncăm sau cum să mâncăm.
Alimentaţia sănătoasă nu are nimic de a face
cu un corp nesănătos de slab şi nu înseamnă că
trebuie să ne privăm de alimentele preferate. Învăţaţi
să alegeţi ce alimente vă fac bine şi vă îmbunătăţesc
sănătatea şi staţi departe de cele care vă fac rău, de
alimentele care cresc riscul unor boli precum
cancerul, diabetul şi bolile de inimă.
Dacă mâncăm sănătos şi ne odihnim atât cât
trebuie, ne putem feri uşor de multe boli, spun
medicii. Aşadar, dacă aţi decis că vreţi să adoptaţi un
stil de viaţă sănătos, alimentaţia este punctul de
Autor desen: Ardelean Andreea Maria
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
plecare, spun specialiştii. Dar e aproape imposibil să
luaţi din mâncare toate vitaminele şi mineralele. Aşa
că puteţi apela şi la suplimentele nutritive însă nu mai „ NICHITA STĂNESCU”, Baia Mare
mult de o pastilă, pe zi. Dulciurile, grăsimile, untul, Coordonator: prof. Butoi Valentina
carnea grasă, biscuiţii, prăjiturile, zahărul, trebuie
consumate foarte rar. Carnea de pui, peşte, carnea
roşie, trebuie consumate moderat, pentru o dietă
echilibrată. Laptele şi produsele din lapte (brânză,
iaurt) sunt importante pentru sănătatea noastră şi este
bine să le consumăm în mod regulat. Fructele
proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie,
aşa că este indicat să le consumăm de câte ori avem
ocazia. Trebuie însă să ne ferim de cele din conservă,
pentru că acelea conţin zahăr, iar zahărul, în cantităţi
mari ne poate afecta sănătatea. Legumele nu ar trebuii
să lipsească din dieta noastră zilnică! Pâinea, Autor desen: SABADÂŞ OCTAVIAN – clasa XI C
cerealele integrale, orezul, cartofii- sunt de nelipsit Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
din alimentaţia noastră zilnică. Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe
MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM cumpărăm, de exemplu: cereale, supă, carne
VIAŢA preparată şi sosuri. În concluzie, noi mâncăm deja
mai multă sare decât trebuie. Consumul excesiv de
sare poate avea ca şi consecinţă creşterea tensiunii.
Elev: Ile Mădălina
Personele cu tensiunea mare pot avea probleme cu
Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona
inima sau pot face un infarct.
Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş
În speranţa că v-am convins care sunt
pericolele unei alimentaţii nesănătoase, sperăm ca
Oamenii depăşesc măsura în tot ceea ce fac:
adoptarea unui stil de viaţă sănătos va constitui
mănâncă prea mult, beau prea mult, fumează prea
prioritatea tuturor.
mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult.
“Moderaţia” a devenit un concept la fel de popular ca
şi “sănătatea totală”. Trăim într-o societate a urgenţei,
dominată de o mentalitate a rezolvărilor rapide, şi de
aceea ne vine greu sa acceptăm că o sănătate de bună
calitate nu poate fi pusă la dispoziţie pe moment
(imediat), la cerere. Şi orice ciudăţenie care-şi
croieşte drum prin mijloacele de informare în masă
găseşte destui "clienţi" care s-o asimileze. O dietă pe
baza principiilor bunului-simţ şi a echilibrului este
singura de care organismul are nevoie cu adevărat.
În vederea menţinerii sănătăţii recomandăm
următoarele:

mâncarea integrală
Mâncarea integrală conţine mai mulţi nutrienţi
decât mâncărurile cu amidon, de asemenea digestia
mâncării integrale se face mai încet şi asta ajută să te
simţi plin mai mult timp.
Mâncărurile integrale se compun din:
- făină integrală, pâine integrală;
- paste integrale si orez brun;
- cereale integrale.

reduceţi din grăsimile saturate şi zahăr
Pentru a ne menţine sănătoşi avem nevoie şi Autori desene: Suciu Anca şi Petrovan Sabrina
de grasimi în dieta noastră. Ceea ce este important e Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei
genul de grăsimi pe care le mâncăm. Sunt două tipuri Coordonator: prof. Truş Lidia
de grăsimi:
- grăsimi saturate - dacă mancăm prea multe grăsimi
saturate riscăm să creştem colesterolul din sânge, care
sporeşte şansa de avea o boală de inimă;
- grăsimi nesaturate - dacă mâncăi grăsimi nesaturate
în loc de grăsimi saturate putem să scădem
colesterolul din sânge.
Se recomandă reducerea mâncărurile bogate
în grăsimi saturate şi înlocuirea cu mâncăruri cu
grăsimi nesaturate, de exemplu uleiuri vegetale (ulei
de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapiţă),
peşte uleios, nuci, seminţe si avocado.

încercaţi să folosiţi mai puţină sare
Autor desen: Pop Roxana şi Rusan Patricia
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Copiii peste 11 ani nu ar trebui să consume
mai mult de 6 grame pe zi. Copii mai mici ar trebui să
consume mult mai puţină sare. 75 % din sare care o „ NICHITA STĂNESCU”, Baia Mare
consumăm este deja în mâncarea pe care o Coordonator: prof. Vancea Delia
 Lista persoanelor participante la proiectul educaţional
S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !
CONCURS DE EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI SĂNĂTATE
cuprins în CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE NAŢIONALE – C.A.E.N. 2012, domeniul A10 –
Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 27, aprobat prin nota M.E.C.T.S
nr. 30644/21.02.2012
Ediţia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012
SECŢIUNEA 1 ŞI 2
Nr. Nume prenume Statutul Şcoala
crt.
1 Bota Maria profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ŞIEU
2 Perţa Ioana elev– secţiunea 1 Maramureş
3 Buciuman Mariana m.i. Grupul Şcolar “Voievodul Gelu” Zalău
4 Peşcheleu Ioana Mădălina elev– secţiunea 1
5 Diaconescu Dana profesor GRUP ŞCOLAR FORESTIER
6 Popa Nicoleta Iuliana elev– secţiunea 1 CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ
7 Fodor Lidia profesor LICEUL DE ARTĂ, BAIA MARE,
8 Enăşoiu Andra Tatiana elev– secţiunea 1 MARAMUREŞ
9 Forgacs Monica profesor Liceul Teoretic “Bogdan-Vodă”, Vişeu de Sus
10 Şteţcu Mădălina Roxana elev– secţiunea 1
11 Gall Mihaela profesor Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi
12 Pavel Raluca Georgiana elev– secţiunea 1
13 BÎRLESCU BOGDAN elev– secţiunea 2
GABRIEL
14 AVĂDĂNEI ANCA elev– secţiunea 2
15 Haneş Mihaela Ramona profesor COLEGIUL TEHNIC “IOAN CIORDAŞ”
16 Căbău Marius Elev– secţiunea 1 BEIUŞ
17 Curta Cosmin Elev– secţiunea 1
18 Groza Vanda Elev– secţiunea 1
19 Ile Mădălina Elev– secţiunea 1
20 Junc Ionuţ Daniel Elev– secţiunea 1
21 Rostaş Cristian Elev– secţiunea 1
22 Tirla Andreea Elev– secţiunea 1
23 Rotaru Ioana Corina profesor Colegiul “C. Negruzzi” Iasi
24 Turculet Daria Elev– secţiunea 1
25 Fuchs Lisa Mylene Elev– secţiunea 1
26 PANDELEA BIANCA Elev– secţiunea 2
EMILIA
27 Blajut Maria Elev– secţiunea 2
28 Măluroiu-Vlăduţ Maria profesor Grup Şcolar “George Ţărnea” Băbeni, Vâlcea
29 Măluroiu-Vlăduţ Maria ELEV–
secţiunea1
şi secţiunea 2
30 MALUROIU-VLADUT Elev– secţiunea 2
NICOLAE-RAZVAN
31 DRUMESI FLORIN Elev– secţiunea 2
32 DRUMESI BOGDAN Elev– secţiunea 2
33 Marian Gina profesor GRUPUL SCOLAR “GHEORGHE LAZAR”
34 Boje Alexandru Elev– secţiunea 1 BAIA MARE
35 Mihai Nicolae profesor Grup Şcolar Industrial Construcţii de maşini,
36 Ioan Loredana Elev– secţiunea 1 Caransebeş
37 Sănduţu Remus profesor Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini,
38 Babuschi Emanuela-Mădălina Elev– secţiunea 1 Caransebeş
39 Boilă Narcisa profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA
40 Peter Gabriela Elev– secţiunea 1 CLUJ-NAPOCA
41 Trif Cristian Elev– secţiunea 2
42 Stanciu Ioana Elev– secţiunea 2
43 Cucicea Gheorghe Elev– secţiunea 2
44 Nicolcioiu Viorela profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti
45 Antonescu Adelina Elev– secţiunea 1
46 Stănescu Antonia elev– secţiunea 2
47 Paşca Mărioara profesor COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” ŞTEI
48 Hepea Daniela Elisabeta Elev– secţiunea 1
49 Pop Adrian profesor Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”, Baia Mare
50 Pop Doris Elev– secţiunea 1
51 Farmaciuc Rodica profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA
52 Todea Loredana Elena Elev– secţiunea 1 CLUJ-NAPOCA
53 Bojan Laura elev– secţiunea 2
54 Gherman Andreea elev– secţiunea 2
55 Grămadă Loredana elev– secţiunea 2
56 Anca Simona profesor COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” ŞTEI
57 Culda Ştefania Elev– secţiunea 1
58 Stătescu Violeta profesor GRUPUL ŞCOLAR FORESTIER
59 Creţ Roxana Elev– secţiunea 1 CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ
60 Szekely Sandor Csaba profesor COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVIŢĂ ”
61 Husti Briana Elev– secţiunea 1 CLUJ-NAPOCA
62 Oprean Rareş Elev– secţiunea 1
63 Bălan Iulia Elev– secţiunea 2
64 Modoi Teodora Elev– secţiunea 2
65 Cirebea Ana-Maria Elev– secţiunea 2
66 Sălăgean Rubinca Elev– secţiunea 2
67 Husti Briana Elev– secţiunea 2
68 Orza Iasmina Diana Elev– secţiunea 2
69 Mătieș Medeea Elev– secţiunea 2
70 Trombițaș Antonia Elev– secţiunea 2
71 Szekely Ştefania profesor Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca
72 Boantă Denisa Elev– secţiunea 1
73 Boboş Diana Elev– secţiunea 1
74 Drânda Crina Elev– secţiunea 1
75 Moraru Maxim Elev– secţiunea 1
76 Pop Mirela Elev– secţiunea 1
77 Bartolomei Paula Elev– secţiunea 2
78 Comșa Ramona Elev– secţiunea 2
79 Trif Andrada Elev– secţiunea 2
80 Feurdean Oana Elev– secţiunea 2
81 Tordai Carmen profesor Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”
82 Sporea Mihai Cătălin elev– secţiunea 1 Sf. Gheorghe
83 Bersan Lucian elev– secţiunea 2
84 Cărare Alina Petruţa elev– secţiunea 2
85 Pârgaru Bianca Maria elev– secţiunea 2
86 Pop Adela Terezia profesor Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr”
87 Ciocan Dan Elev– secţiunea 2 Baia Mare
88 Bob Daniel Elev– secţiunea 2
89 Baciu Rodica profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA,
90 Retegan Bogdan Iulian elev– secţiunea 2 CLUJ- NAPOCA
91 Rus Madălina Denisa elev– secţiunea 2
92 Roba Ioana Nicoleta elev– secţiunea 2
93 Tomoş Camelia elev– secţiunea 1
94 Negrea Beatrix profesor Liceul REGELE FERDINAND
95 Bota Mihai Cristian elev– secţiunea 2 Sighetu Marmatiei
96 Trinţalin Sergiu Marius elev– secţiunea 2
97 Burta Voicu Profesor COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” Ştei
98 Moricz Erzsebet elev– secţiunea 2
99 Butoi Valentina profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA
100 Hotea Adelina elev– secţiunea 2 STĂNESCU”, Baia Mare
101 Ardelean Andreea Maria elev– secţiunea 2
102 Trif Roberta Liubiţa elev– secţiunea 2
103 Isai Melisa elev– secţiunea 2
104 Goilean Denisa elev– secţiunea 2
105 Zete Didi elev– secţiunea 2
106 Ciolpan Andrada Gabriela elev– secţiunea 2
(2 lucrări)
107 Butica Luiza elev– secţiunea 2
108 Vancea Delia profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA
109 Pop Roxana elev– secţiunea 2 STĂNESCU”, Baia Mare
110 Rusan Patricia elev– secţiunea 2
111 Horvat Roxana elev– secţiunea 2
112 Tînc Larisa elev– secţiunea 2
113 Miţicuş Florin elev– secţiunea 2
114 Ivanici Sorina elev– secţiunea 2
115 Pop Lucia învăţător ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA
116 Bodea Anamaria elev– secţiunea 2 STĂNESCU”, Baia Mare
117 Petrenciuc Amelia elev– secţiunea 2
118 Pop Tudor elev– secţiunea 2
119 Pop Ştrempel Alexandru elev– secţiunea 2
120 Sabou Cristian elev– secţiunea 2
121 Calău Ramona profesor GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU”
122 Popa Beniamin elev– secţiunea 2 ORADEA
123 Rezmuveş Ferencz elev– secţiunea 2
124 Hendtre Marcel elev– secţiunea 2
125 Cipleu Liliana profesor GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU”
126 Horvath Attila elev– secţiunea 2 ORADEA
127 Şimon Aniko elev– secţiunea 2
128 Darie Mihaela profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
129 Balmuş Maria elev– secţiunea 2
130 Brînzei Codruţ.Marius elev– secţiunea 2
131 GRUIE IOAN ADRIAN profesor COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” Ştei
132 CULDA ŞTEFANIA elev– secţiunea 2
133 Iova Mărioara profesor Grup Şcolar Transporturi Auto, Caransebeş
134 Lungoci Flaviu Constantin elev– secţiunea 2
135 Erdic Irina profesor Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iasi
136 Bamboi Ana-Maria elev– secţiunea 2
137 Harabagiu Sergiu elev– secţiunea 2
138 Silişteanu Iris elev– secţiunea 2
139 Pavel Raluca elev– secţiunea 2
140 JURAS MARIA ANGELA profesor Colegiul Tehnic de comunicaţii
141 TRIPON ANDREEA elev– secţiunea 2 “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA
142 POP MONIKA JUTKA profesor SCOALA CU CLS. I-VIII „ALEXIU BERINDE
143 POP MARIAN LEONTIN elev– secţiunea 2 ”SEINI
144 TICALA GABRIEL elev– secţiunea 2
145 Popescu Amalia profesor GR. SC. ADMINISTRATIV SI DE SERVICII
146 Sava Tudor elev– secţiunea 2 ”V. SLAVESCU” PLOIESTI
147 Rohat Valentina elev– secţiunea 2
148 Neagu Toma elev– secţiunea 2
149 Stoica Mihai elev– secţiunea 2
150 Firca Andreea elev– secţiunea 2
151 Baciu Anca elev– secţiunea 2
152 Dumitru Silviu elev– secţiunea 2
153 REU CONSTANŢA profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 81
154 BÎRSĂ BIANCA elev– secţiunea 2 BUCUREŞTI
155 BĂLĂŞOIU ADINA elev– secţiunea 2
156 FÎNTÎNERU FRANCESCA elev– secţiunea 2
157 SOFRONE FLORIN elev– secţiunea 2
158 MINCĂ LAURA elev– secţiunea 2
159 RUSU GEORGETA-IRINA profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,ION
160 Soare Fabiana elev– secţiunea 2 CREANGĂ" BACĂU
161 Popa Vlăduţ elev– secţiunea 2
162 Cupaş Teodora elev– secţiunea 2
163 Furtuna Anca elev– secţiunea 2
164 Chiper Raluca Ştefana elev– secţiunea 2
165 Truş Lidia profesor Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei
166 Suciu Anca elev– secţiunea 2
167 Petrovan Sabrina elev– secţiunea 2
168 Pop Daniela Florica profesor Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
169 Samoilă Alexandru elev– secţiunea 2
170 Mois Olimpia Maria profesor Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia
171 Gerebenes Codruţa elev– secţiunea 2 Mare
172 Pop Daniel profesor Şcoala cu cls. I-VIII, Răzoare, Maramureş
173 Petruţ Ioana Alexandra elev– secţiunea 2
174 Şandru Rebeca Valeriana elev– secţiunea 2
175 Cerneştean Lia profesor Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia
176 Roman Denisa elev– secţiunea 2 Mare
177 Pop Izabela elev– secţiunea 2
178 Morar Alexandru elev– secţiunea 2
179 Muscă Dan elev– secţiunea 2
180 Tinc Luminiţa profesor Şcoala cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu”, Baia
181 Varna Timea elev– secţiunea 2 Mare
182 Filip Dora elev– secţiunea 2
183 Grosan Mădălina elev– secţiunea 2
184 Ujvarosi Robert elev– secţiunea 2
185 Chindriş Diana elev– secţiunea 2
186 Marina Corina profesor Şcoala cu cls. I-VIII Dumbrăviţa, structura Rus
187 Dolca Mădălin elev– secţiunea 2
188 Ciocotişan Denisa elev– secţiunea 2
189 Oltean Roxana elev– secţiunea 2
190 Bele Roxana elev– secţiunea 2
191 Marc Adelina Paula elev– secţiunea 2
192 Ciocotişan Adela elev– secţiunea 2
193 Pop Călina elev– secţiunea 2
194 Păscan Carla elev– secţiunea 2
195 Lar Alex elev– secţiunea 2
196 Păscan Rareş elev– secţiunea 2
197 Grigor Sonia elev– secţiunea 2
198 Cânţa Ana-Maria elev– secţiunea 2
199 Munteanu Melania elev– secţiunea 2
200 Man Loredana profesor Liceul de Artă Baia Mare
201 Bonaţ Elida Carmen Maria elev– secţiunea 2
202 Bonaţ Ioan Gheorghe profesor Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
203 Pop Irina elev– secţiunea 2
204 Dragoş Ionela elev– secţiunea 2
205 Maxim Helga elev– secţiunea 2
206 Pop Răzvan elev– secţiunea 2
207 Grigor Florin elev– secţiunea 2
208 Mureşan Vlăduţ elev– secţiunea 2
209 Florean Roxana elev– secţiunea 2
210 Zoicaş Nicoleta elev– secţiunea 2
211 Demeter Timea elev– secţiunea 2
212 Rus Aurel elev– secţiunea 2
213 Sabadîş Octavian elev– secţiunea 2
214 Pop Claudia elev– secţiunea 2
215 Suliok Sonia elev– secţiunea 2
216 Nagy Thomas elev– secţiunea 2
217 Todoruţ Victor profesor Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
218 Pecora Dumitru elev– secţiunea 2
219 Dumitraşcu Doina profesor Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
220 Sav Ioana elev– secţiunea 2
221 Abrudan Bianca elev– secţiunea 2
222 Istrăuan Adriana profesor Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
223 Samu Daiana elev– secţiunea 1
224 Rus Aurel elev– secţiunea 1
225 Demeter Timea elev– secţiunea 1
226 Zoicaş Nicoleta elev– secţiunea 1
227 Darvai Alina elev– secţiunea 1
228 Vanciu Alexandra elev– secţiunea 1
229 Albert Sergiu elev– secţiunea 1
230 Boloş Milica profesor Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare
231 Nuszer Rajmond elev– secţiunea 1
232 Stoica Ana Manuela elev– secţiunea 1
233 STOIAN GABRIELA profesor Grupul Şcolar Industrial “Ion Mincu” Vaslui
234 SILIAN ANA elev– secţiunea 1
235 SOROCOPUD OLGA elev– secţiunea 1
SECŢIUNEA 3
1 ABRUDAN VIOLETA profesor COLEGIUL TEHNIC ‘DIMITRIE LEONIDA’
ANAMARIA ORADEA
2 BEŞLEAGĂ ANCA profesor Colegiul Tehnic Transilvania
3 ANTON ELENA profesor GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ, Feteşti, jud. Ialomiţa
4 CHELBEA CRISTINA profesor GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE
ŞTEFANIA ALIMENTARĂ, Feteşti, jud. Ialomiţa

5 BOGDAN DANIEL – IONUŢ profesor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL ORAVIŢA

6 BOGDAN OLIVIA – profesor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL ORAVIŢA
GEORGETA
7 BUTOI VALENTINA profesor Şc. cu cls I-VIII „Nichita Stănescu”, Baia Mare
8 CHIS MIHAELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare
 9 KATO GABRIELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare
10 COZUPLEAN LUCICA profesor Grupul Şcolar Ocna Şugatag
11 VRAJA MARIA profesor Grupul Şcolar Ocna Şugatag
12 PINTRIJĂL MARIANA profesor Grup Şcolar „Virgil Madgearu” Iaşi
13 DALE MARINELA-DOINA profesor Colegiul Ec. “Nicolae Titulescu” Baia Mare
14 DARIE MIHAELA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
15 ADĂSCĂLIŢEI elev Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
ALEXANDRU
16 MORAR ALECSANDRA elev COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ
NAPOCA
17 FILIP CRISTINA profesor COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ
NAPOCA
18 HODUŢ FLORENTINA profesor Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida”, Oradea,
Bihor
19 FRĂŢILĂ MARIANA profesor Grupul Şcolar Oltchim Rm.Vâlcea
20 STOIAN GABRIELA profesor Grupul Şcolar Industrial “Ion Mincu” Vaslui
21 GALL MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Iaşi
22 BUNGIANU CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Iaşi
23 GALL SABINA student UMF IASI
24 DEMETER MARIA GRETA profesor Liceul de Arta, Baia Mare
25 HERDA DANIELA profesor C.T.”DIMITRIE LEONIDA” ORADEA, JUD.
BIHOR
26 HLADIUC TATIANA profesor COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA,
Suceava
27 INCULEŢ SIMONA - profesor Grup Şcolar ,, V.Madgearu” IAŞI
CARMEN
28 IONESCU MIMI profesor COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, Bd.AL.I.Cuza,
Nr.39, Reşiţa
29 MUNTEANU LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, Bd.AL.I.Cuza,
Nr.39, Reşiţa
30 IŢCOU LAURA profesor Liceul Greco-Catolic”Timotei Cipariu”, Bucuresti
31 DIMA LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timişoara
32 DIMA IONEL profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timişoara
33 BUJOR ADA-ESTERA elev LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia
Mare
34 LUCA MAGDALENA profesor LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia
AURICA Mare
35 MALINAS LIVIA profesor Gradinita cu program prelungit I.C. Bratianu,
ANTONINA Dragasani
36 MĂRIEŞ ADORA profesor Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
37 MIELCESCU IULIA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti
38 GRAURE NICOLETA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti
39 MUREŞAN IOANA profesor Lector pe Proiecte Europene, AJOFM,
AURELIA Maramureş
40 BOILĂ NARCISA profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA
CLUJ-NAPOCA
41 NICOLCIOIU VIORELA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti
42 STANCU MĂDĂLINA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti
43 PAVEL VIRGINIA profesor GRUP ŞC. “ION PODARU” – OVIDIU, JUD.
CONSTANŢA
44 RADU MELANIA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
45 ROPCIUC SORINA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
46 FARMACIUC RODICA profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA
 CLUJ-NAPOCA
47 RUSU GEORGETA-IRINA profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,ION
CREANGĂ" BACĂU
48 SIMA MIHAELA profesor Liceul Teoretic “Constantin Brâncoveanu”,
Bucureşti
49 STOICA GABRIELA BETI profesor Grup Şcolar de Industrie Alimentară
Feteşti , Jud. Ialomiţa
50 MIRCEA VALENTINA profesor GRUP ŞCOLAR AGRICOL
MĂRĂCINENI, judeţul Argeş
51 ŢENEA MARICICA profesor GRUP ŞCOLAR AGRICOL
MĂRĂCINENI, judeţul Argeş
52 TINC LUMINIŢA profesor Şc. cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu” Baia Mare
53 OŞAN MIRELA profesor Şc. cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu” Baia Mare
54 TISĂLIŢĂ CRISTIAN RADU profesor Grup Şcolar pentru Industrie Mică şi Servicii,
Sighetu Marmaţiei
55 VENCZEL DIANA profesor GRUP ŞCOLAR “GHEORGHE LAZĂR “ BAIA
MARE
56 CÂNŢA RAMONA IOANA elev GRUP ŞCOLAR “GHEORGHE LAZĂR “ BAIA
MARE
57 ARDELEAN LUMINIŢA inginer Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
58 FRÂNC SORIN MIHAI profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
59 BONAŢ IOAN GHEORGHE profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
60 FODO DANIELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
61 BODNAR DANIELA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
62 RAŢ MONICA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
63 HAULER CORALIA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
64 BĂLAN CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
65 HUDIN LETIŢIA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
66 BĂLĂNEAN DIANA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
67 BUD VALENTINA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
68 CADAR ADINA SANDA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
69 COSMA ALEXANDRA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
ŞTEFANIA Centrul Universitar Nord, Baia Mare
70 DUNCA DIANA ANCUTA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
71 ILEA MARIA ALINA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
72 CONEA ANDRA ROXANA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
73 VÂSCĂ BRIGITTA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Centrul Universitar Nord, Baia Mare
74 PLEŞA MARIA CARMEN profesor Grup Şcolar “Mihai Viteazul” Piteşti
75 CĂRĂUŞAN MIRCEA Director Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
76 ORHA IOAN Director adjunct Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
77 GHIRAS DĂNUŢ profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
CORNELICA
78 PAUL DIANA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
79 BIRO BIANCA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
80 MICLE RAMONA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
81 TALPOŞ ELENA profesor Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare
82 MARCO ADELIN elev Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare
83 CUPŞA ADIN elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
84 HLISTEI MĂDĂLINA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
85 HRENIUC MARIA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
86 SPAN MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
87 POP VIOREL m.i. CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE
INCLUZIVA Baia Mare
88 ROGOJAN ZORICA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare
89 HEREŞ DEBORA elev Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare