Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: Locul de munca în unităţi de Turism si Alimentaţie

TIPUL: ALTĂ DISCIPLINĂ
CLASA: a IX-a
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 ore
DURATA: 3 săptămâni
PROFESOR: Tămaş Danuţ, Tisăliţă Cristian Radu

1. ARGUMENT

Modulul este specific domeniului de pregătire Turism şi alimentaţie, domeniu care

asigură pregătirea de specialitate pentru cei interesaţi să îşi desfăşoare activitatea profesională
în unităţile de cazare şi alimentaţie (calificările: bucătar, cofetar-patiser, ospătar care permit
accesul la calificările: tehnician în gastronomie, organizator banqueting).
În programele şcolare pentru liceu/IP3, apar explicit liste separate cu valori şi atitudini
vizate de fiecare obiect de studiu în parte. Ele acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal/
IP3 şi orientează dimensiunile axiologică şi cea afectiv-atitudinală aferente formării
personalităţii.
Valorile şi atitudinile au o importanţă egală în reglarea procesului educativ ca şi
competenţele, dar se supun altor criterii de organizare didactico-metodică şi de evaluare.
Realizarea proceselor de bază în alimentaţie, Organizarea activității în unitățile de
primire turistică, Asigurarea calității în turism și alimentație sunt unitati de rezultate a învățării
dobândite ca urmare a parcurgerii modulului IV denumit „Locul de munca în unităţi Turism şi
alimentaţie”.
Acesta are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală
şi comunitate şi are în vedere:
 Resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare
cu agenţii economici)
 Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor desfăşurate în zonă.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
 Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
 Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni ai unei societăţi deschise.
În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele şi
tehnicile didactice, de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure atingerea
competenţelor din SPP, acesta individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul
clasei. De asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea
muncii.
 II. Lista unităţilor de rezultate ale învățării relevante pentru modul

Modulul 4 Unitatea de rezultate a învățării

Locul de munca în unităţi de
Turism si Alimentaţie
-Stagii de pregătire practică-
URÎ 4. Asigurarea calității în turism și alimentație
URÎ 5. Organizarea activității în unitățile de primire turistică
URÎ 6. Realizarea proceselor de bază în alimentaţie

III. TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII CU

CONTINUTURILE INVATARII

Nr. Unitatea de Rezultate ale invatarii Conţinuturile învăţării

crt. rezultate ale Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
invatarii
1. URÎ 4. 4.1.5. 4.2.6. 4.3.6. Se 1.Verifică calitatea
Asigurarea Identificară Verificară implică activ şi produselor şi
calității în caracteristicile organoleptic responsabil în serviciilor
turism și organoleptice produsele verificarea 2.Verifică
alimentație a grupelor de alimentare în marcării, organoleptic
mărfuri conformitate etichetării şi principalele produse
alimentare cu ambalării alimentare: cereale şi
documentaţi produselor. produse de
a de cereale,legume,
specialitate fructe, carnea şi
subprodusele din
carne, peşte şi
subproduse din
peşte, lapte şi
produse lactate.
3.Verifică etichetarea
şi metodele de
ambalare.

URÎ 5. 5.1.11. 5.2.10. 5.3.6. Îşi 1.Îşi dozează efortul

Organizarea Cunoaşte Aplică asumă ortostatic,
activității în activităţile şi măsurile de măsurile de raţionalizează
unitățile de principiile prevenire a reducere a deplasările şi înlătură
primire ergonomice oboselii fizice efortului deplasările inutile.
turistică specifice individuale şi ortostatic şi de 2.Reduce solicitările
unităţilor de de reducere menţinere a fizice: economia
turism şi a efortului microclimatulu mişcărilor, dozarea
alimentaţie. ortostatic. i optim. efortului, raport optim
efort-pauză.
 URÎ 6. 6.1.9. Descrie 6.2.9. 6.3.5. 1.Prelucrează primar
Realizarea operaţiile Efectuează Respectă materiile prime de
proceselor de tehnologice operaţiile de principiile origine vegetală şi
bază în de prelucrare prelucrare dezvoltării animală şi cele
alimentaţie primară a primară, cu durabile în auxiliare
materiilor ustensile şi efectuarea
prime echipamente operaţiilor de
vegetale şi specifice prelucrare
animale primară a
materiilor
prime vegetale
şi animale.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Pentru atingerea rezultatelor învățării stabilite prin modul, profesorul are

libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare
caracteristic, toţi elevii să dobândească rezultate ale învățării necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se
recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare.
Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută
informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi
împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de
facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi
nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe
elev, care duc la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se
manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale
indivizilor de a+şi reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de
grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă,
simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează
spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de
înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.
Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale
lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru
o învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în
vedere gradul de însuşire a competenţelor. Rezultatele învățării din cadrul acestui
modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude
exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din
tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare
prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învățării
specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
rezultatele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru
evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi
utilizat este fişa de observare.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite
evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
o Autoevaluarea;
o Tema în clasă;
o Investigaţia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare;
o Fişe de lucru.

V. MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE Pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte

observaţii /sugestii metodologice pentru o cât mai completă dobândire a
competenţelor specifice identificate.

 Cataloage, reviste, albume;

 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie;
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind
necesare desfăşurării activităţilor planificate.

VI. BIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu R. – Tehnologia activităţii în restaurante şi hoteluri – Editura

Sport şi Turism 1981
2. Stavrositu Stere – Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri – Editura
Dobrogea 2003
3. Gal A.M., Teodorescu G.F. – Dicţionar gastronomic – Editura Petcom, Sibiu
2000
4. Nicolescu R. – Tehnologia restaurantelor – Editura Inter-Rebs, Bucureşti
1998
5. Olaru M. ş.a. – Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti 2000
6. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică,
Bucureşti 1998
7. Tabele compoziţii chimice
8. Colecţii reviste
9. Album literar gastronomic
 Lista
agentilor economici/ institutiilor publice partenere

Nr. Denumire Reprezentant Semnatura Stampila

crt. Agent economic/ institutie Agent economic/ institutie reprezentant
publica partenera publica partenera