COLEGIUL TEHNIC “MIHAI BRAVU”

Sos.Mihai Bravu nr.428, sectorul 3, Bucuresti

Tel./Fax : 021-321.76.99
e-mail: mhbrv@yahoo.com

___________________________________________________________

Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: Menaj și mentenanță în Hotel

CLASA: a XI-a
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 ore
DURATA: 10 săptămâni
PROFESOR: Tulbă-Lecu Adelina/Dr.Ing.Crișan Daniela
OPERATOR ECONOMIC:

1
 COLEGIUL TEHNIC ”MIHAI BRAVU”

OPERATORUL EC….

CURICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

” Menaj și mentenanță în Hotel”

pentru calificarea

LUCRĂTOR ÎN HOTELĂRIE

CLASA a XI-a

NIVEL 3

Domeniul de pregătire:

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

2
AUTORI:

1. Crișan Daniela Profesor Dr.ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic „Mihai

Bravu” Bucureşti
2. Tulbă –Lecu Adelina Profesor, grad I, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu” Bucureşti
3. Ideliu Sofica Profesor, grad I, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu” Bucureşti
4. Operator economic

CONSULTANȚI:

1. Capotă Valentina Inspector școlar de specialitate, ISM București

3
4
 1. NOTĂ DE PREZENTARE

Denumirea calificării: Lucrător în hotelărie

Nivelul de pregătire: Învățământ profesional- Nivel 3
Număr de ore alocat modulului:10 săptămâni x 30 ore/săptămână = 300 ore/an
Scopul modulului CDL
Modulul este specific domeniului de pregătire Turism şi alimentaţie, domeniu care asigură
pregătirea de specialitate pentru cei interesaţi să îşi desfăşoare activitatea profesională în
unităţile de cazare şi primire turiști aferente calificărilor lucrator în hotelărie.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
 Resursele locale pentru instruire(baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare cu
agenţii economici)
 Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor desfăşurate în zonă.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
 Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
 Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni ai unei societăţi deschise.
În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele şi
tehnicile didactice, de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure atingerea
competenţelor din SPP, acesta individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul
clasei.
De asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea
muncii.

5
 2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

o Rezolvare de probleme
o Organizarea locului de muncă

TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice generale (URI)

Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP)
Conținuturile învățării Situații de învățare
Cunoștințe Abilități Atitudini
1 2 3 4 5
URÎ- ”……………………………………………………”
RÎ-1: Importanța serviciului de menaj
4.1.1. Descrierea 4.2.1. Organizarea 4.3.1. Asumarea Calitatea serviciilor de - Identificarea și
importanței funcției de serviciului de etaj în spații responsabilității în ospitalitate hotelieră. prezentarea corectă a
House-Keeping de activitate ca:spații de realizarea activităților sarcinilor funcției de etaj-
cazare,spații de folosință specifice funcției de house- Modalități de apreciere a lenjerie;
comună.spații anexe și de keeping. calității serviciilor
depozitare.
- Însușirea capacității de
RÎ-2: Efectuarea operațiilor de curățenie într-o cameră de hotel Verificarea ținutei analizare a unor situații
4.2.1. Cunoașterea 4.2.2.Analizarea unor 4.2.3. Stabilirea lucratorului hotelier deosebite –pcerințe speciale
operațiilor de curățare și situașii deosebite ca: responsabilă a sarcinilor înainte de începerea ale clienților VIP/reclamații
igienizare a tuturor -reclamații din partea specifice la careu sub programului de lucru. ale clienților;
spațiilor de cazare și a clienților/cerințe speciale conducerea guvernantei
altor categorii de spații ale clienților VIP . generale. Procedură de realizarea a -Aplicarea procedurilor
hoteliere. întreținerii unei camere specifice;
blanc/en rouche.
RÎ-3: Utilizarea de materiale de întreținere în hotel - Identificarea materialelor
4.3.1. Identificarea 4.3.2. Aplicarea 4.3.4. Asumarea Procedură obiecte găsite. folosite pentru efectuarea
ustensilelor pentru procedurilor specifice la responsabilității în curățeniei;
curățenie și a întreținerea unei camere – aplicarea normelor de Utilizarea ustensilelor
materialelor folosite în blanc/en roche-. întreținere intr-o unitate pentru curățenie.
efectuarea curățeniei . 4.3.3. Verificarea unei hotelieră, folosind -Analizarea și verificarea
unități cameră în vederea procedurile de specialitate. Etichetarea corectă a marcării, etichetării și
cazării imediate a unui produselor folosite pentru utilizării corecte a
client în conformitate cu efectuarea curățeniei în produselor de curățenie;
documentația de băi.
specialitate. - Insușirea procedurilor de
RÎ-4: Respectarea principiilor de mentenanță în hotel Metode de realizare a întreținere a unei unități de
4.4.1.Prezentarea 4.4.2. Verificarea 4.4.3. Implicarea activă și curățeniei în băi. cazare în vederea cazării
necesităților de cazare și calităților tehnice ale responsabilă în întreținerea imediate a unui client;
exploatare hotelieră. produselor folosite spațiilor hoteliere și Respectarea drepturilor
întreținerea hotelieră verificarea conform consumatorilor conform -Insușirea legislației cu
conform prevederilor de normelor a condițiilor de legislației în viguoare privire la drepturile
biodegrabilitate a cazare hotelieră. consumatorilor.
produselor. Evaluare sumativă

RÎ-5: Recunoașterea drepturilor consumatorilor conform legislației în viguoare

6
4.5.1. Recunoașterea 4.5.9. Respectarea 4.3.9. Asumarea
drepturilor drepturilor consumatorilor responsabilității în
consumatorilor. conform legislației în prestarea seviciilor
vigoare. specifice unităților de
cazare în condiții de
calitate, protejând
drepturile consumatorilor.

3. LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (echipamente, unelte și instrumente,

machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.)
necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic):
 Consumabile: hârtie flipchart, hârtie xerox, markere;
 Legislaţia privind calitatea produselor şi serviciilor din unităţile de cazare şi
alimentaţie;
 Documentaţie specifică alimentaţiei publice şi unităţilor de cazare;
 Ambalaje şi mostre de produse alimentare;
 Aparatură multimedia: computere conectate la internet, multifuncţionale,
videoproiector;
 Dotări specifice sălilor de clasă;
 Conectare la reţeaua de internet;
 Alte tipuri de dotări/echipamente necesare desfășurării activităților planificate.

7
 4.SUGESTII METODOLOGICE

Conținutul modulului ,Menaj și mentenanță în hotel” trebuie să fie abordat într-o manieră
integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor
Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare. Modulul are o structură elastică, de
aprofundare/extindere fiind elaborat în așa manieră încât vor putea fi încorporate în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Pregătirea și desfășurarea situațiilor de învățare este efectuată în laboratoarele și atelierele de
instruire practică, din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate
corespunzător. Această pregătire practică efectuată în cadrul laboratoarelor și al atelierelor de
instruire practică au o importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării. Abordarea
instruirii practice prin proiectarea unor activități de învățare, dobândire de noi cunoștințe,
abilități și atitudini sunt centrate pe elev, ținând cont de stilurile individuale de învățare ale
fiecărui elev, inclusiv adaptarea la situațiile de învățare ale elevilor cu CES.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator
şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care
duc la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a+şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor
şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului
realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.

8
 Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării
finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin
parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Întocmirea/completarea documentelor specifice activităților economice;
 Discuţii;
 Realizarea portofoliului elevului, respectînd structura dată de profesor/agentuleconomic.

5.SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Evaluarea se clasificăîn: evaluare sumativă sau cumulativăşi evaluare continuă sau formativă.
Prima se realizează prin verificări parţiale, prin sondaj în rândul elevilor şi în materia predată.
Cea de-a doua se face prin verificări sistematice pe secvenţe mai mici. Ea operează prin
verificarea tuturor elevilor şi a întregii materii.
Evaluarea şcolară este procesul prin care se obţin informaţii utile ce permit luarea unor decizii
ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea
rezultatelor şcolare şi adoptarea măsurilor ameliorative.
Măsurarea constăîn operaţia de cuantificare a rezultatelor, respectiv de atribuire a unor simboluri
exacte unor achiziţii calitative ale elevilor. Ea presupune o determinare obiectivăşi nu formularea
unor judecăţi de valoare (măsurarea ţine mai mult de dimensiunea impersonală, neutră a
profesorului).
Aprecierea şcolară sau evaluarea propriu-zisă, constăîn emiterea unei judecăţi de valoare
referitoare la un rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referinţă axiologic. Adoptarea
de măsuri ameliorative se referă la actele decizionale privind perfecţionarea procesului de
predare-învăţare adoptate în urma evaluării.
Exemple evaluare:
Verificarea orală constăîn realizarea unei conversaţii prin care profesorul urmăreşte
identificarea calităţii şi cantităţii instrucţiei. Conversaţia poate fi individuală, frontală sau
combinată. Avantajele constau în realizarea unei comunicări depline între profesor şi clasa de

9
elevi, feed-back-ul rapid, dezvoltarea capacităţilor de exprimare ale elevilor; în plus, evaluarea
devine un prilej de învăţare, întărire, corectare şi sistematizare a cunoştinţelor.
Verificarea scrisă: chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
Verificarea practică se realizează la discipline specifice şi vizează identificarea capacităţilor de
aplicare practică a cunoştinţelor dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi şi
deprinderi concretizate în anumite suporturi obiectuale. O probă practică bine concepută
constituie proba cea mai elocventă a ceea ce elevii cunosc şi pot să facă.
Metode complementare de evaluare completează arsenalul instrumental tradiţional putându-se
realiza simultan în procesul evaluativ. Sunt mult mai suple şi se pot împleti fructuos cu cele
tradiţionale:
Referatul este o modalitate de investigaţie ştiinţifică documentar-bibliografică independentă cu
un pronunţat caracter creativ ce permite o apreciere nuanţată a performanţei individuale a
elevului.
Proiectul e o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor
pentru evaluarea sumativă. Subiectul este stabilit de profesor dar poate fi propus ulterior şi de
către elevi. Proiectul se poate derula într-o perioadă mai mare de timp, pe secvenţe determinate.
Portofoliul reprezintă o colecţie din produse ale activităţii elevului, selectate de el însuşi, oferind
o imagine completă a progresului înregistrat de elev într-o perioadă de timp. El poate cuprinde:
fişe de documentare independentă, referate, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje.

Evaluarea rezultatelor învăţării:

Proiectarea procesului de evaluare a rezultatelor învăţării trebuie concepută ca un continuum,
care valorifică în mod semnificativ trei momente la fel de importante pentru demonstrarea
evoluţiei individuale: un moment de debut - cel al evaluării iniţiale, unul de progres - cel al
evaluării pe parcurs sau intermediare şi unul de final - cel al evaluării sumative.
Profesorul are permanent nevoie să cunoască modul în care se produce învăţarea, pentru a şti
cum să îşi proiecteze activitatea în continuare, elevul are permanent nevoie de feedback, pentru a
şti cum să îşi ajusteze strategiile de învăţare, iar decidenţii au nevoie de informaţii pentru a şti
cum să regleze politicile educaţionale;
În contextul unui model curricular centrat pe competenţe/rezultate aleînvăţării, întreg sistemul de
evaluare trebuie regândit în paradigma evaluării pentru învăţare.
Aşadar, este nevoie de o corelare la nivelul procesului de predare-învăţare-evaluare, care poate
fi asigurată prin:
- stabilirea unor standarde de performanţă/evaluare, formulate într-un limbaj accesibil tuturor
potenţialilor beneficiari (elevi, părinţi, profesori, angajatori etc.);
- promovarea unor instrumente alternative de evaluare, construite de specialişti, ca exemple de
bună practică (seturi de instrumente de evaluare formativă realizate pe discipline etc.);
- dezvoltarea portofoliului elevului, incluzând elemente semnificative din activitatea sa, care
reflectă nivelul atins în formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie, oferind o imagine
comprehensivă asupra progresului elevului.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în

cadrul acestui modul.

10
 Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un
instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite
evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
o Autoevaluarea;
o Tema în clasă;
o Investigaţia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare;
o Fişe de lucru.

11
 Fișa de lucru nr.1

1.Descrie ținuta cameristei

-
-
-

2.Descrie ținuta bagajistului -

-
-

12
 Activitatea 1
1.Denumire activitate
Competențe profesionale
-dezvoltare profesională conform cerințelor pieții
-inițiativă
-lucru în echipă
-dorință de afirmare
2.Denumire modul:Menaj și mentenanță în hotel
3.Timpul alocat efectuării activității -25 min
4.Numele elevului
5.Data
Joc de rol:
Sunteți guvernantă la Hotel Mercure-București.Organizați unitatea cameră pentru primire
imediată a clienților,evidențiînd competențele profesionale ale membrilor echipei de
lucru în diferite situații:
-curățirea camerei pentru primire turiști
-rezolvarea unor situașți problemă (reclamații client nemulțumit)
-primirea unor clienți VIP
-curățarea unei camere en rouche conform procedurilor specifice.

13
Activitatea 2
1.Denumire activitate
Norme de protecție a muncii,de igienă și PSI
-reglementări legale în vigoare privind normele de protecție a muncii,de igienă și PSI
2.Denumire modul:Menaj și mentenanță în hotel
3.Timpul alocat efectuării activității -25 min
4.Numele elevului
5.Data

I. Completați spațiile libere:

1. Legislația pentru protecția muncii are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă,
...(1)... și ...(2)... .
2. ...(3)... ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, in scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.
3. ...(4)... – ardere autoîntreținută care se desfășoară fără control în timp și spațiu, care
produce pierderi de vieți omenești sau pagube materiale și care necesita o intervenție
organizată în scopul întreruperii de ardere.
II. Elevii care au terminat sarcina de lucru înainte de expirarea timpului acordat pot rezolva
exercițiul următor:

Precizati regulile de igienă personală care trebuie respectate de către lucrătorii din
hotelărie.

14
 Test

I.Recunoaște definiția:
...............– cazarea, serviciul de baza prioritar al hotelului, presupune, din punct de vedere al
clientului un spatiu individual securizat, igienic, functional, comod si placut.
a)dezinsecție
b)menaj
c)dezinfecție

II.Răspunde pe scurt la următoarele întrebări:

1.În ce spații de activitate se deșfășoară activitățile serviciului de etaj?

2.Ce activități specifice desfîșoară serviciul de etaj?

III.Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.Recepția și etajul sunt compartimente:
a)suplimentare
b) de bază
c)funcționale

2.Întreținerea dotărilor și a amenajărilor spațiilor de cazare este specifică:

a) serviciului de etaj
b)front-office-ului
c)spațiilor pentru recepție

IV.Răspundeți prin adevărat(A) sau fals (F) la următoarele anunțuri:

1.Serviciul de etaj are rolul de a promova și vinde servicii de bază
- 2. Activitatile specifice serviciului de etaj sunt
- curatenia si igienizarea spatiilor de cazare si a celorlalte categorii de spatii hoteliere;
- prestarea unor servicii suplimentare cu sau fara plata
V.În coloana A sunt enumerate departamente funcționale la nivelul unei unități de cazare iar în
coloana Bse prezintă rolul acestora.Asociați cifrele din coloana A cu literele din coloana B.
A B
1.Departamentul întreținere tehnic a)asigură funcționarea optimă a
instalațiilor,echipamentelor,mobilierului,accesoriilor
din spațiile hoteliere.
2.Departament responsabil cu siguranța cliențiilor
c)

15