CRR - XI - Lucrator Hotelier

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr… la OMEN nr………..... din ………...2013
CURRICULUM
pentru
Clasa a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Lucrător hotelier
Domeniul de pregătire de bază: Turism şi alimentaţie

Domeniul de pregătire profesională generală: Turism
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
AUTORI:
1. Brumar Constanţa Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic „Viilor” Bucureşti

2. Costache Rodica Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic “Voievodul Gelu” Zalău
3. Gaspar Hajnal Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic “Voievodul Gelu” Zalău
4. Ismail Nelida Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic Mangalia
COORDONARE C.N.D.I.P.T.:
Mihaela Ştefănescu – inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară tehnologii
Calificarea: Lucrător hotelier

Domeniul de pregătire de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Domeniul de pregătire profesională generală: TURISM
I. Pregătire practică
Modulul I. Pregătirea spaţiilor de cazare

Total ore: 455
din care Laborator tehnologic 175
Instruire practică 280
Modulul II. Comunicarea profesională în hotelărie
Total ore: 140
Modulul III. Servirea centrată pe turist
Total ore: 140
Total ore/an = 35 săptămâni x 21 ore/săptămână = 735 de ore/an
II. Stagii de pregătire practică – CDL

Modulul IV. Administrarea inventarului de etaj
Total ore: 150
din care Instruire practică 150
Total ore/an = 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 de ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore/an
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE

 Pregătire pentru integrarea la locul de muncă
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 Întreţinerea şi curăţenia camerelor şi a spaţiilor comune
 Păstrarea integrităţii bunurilor turiştilor în hotel
 Administrarea inventarului compartimentului de etaj
 Comunicare profesională în industria hotelieră
 Servirea centrată pe turist
4
Modulul I: Pregătirea spaţiilor de cazare
1. Notă introductivă
Modulul “Pregătirea spaţiilor de cazare” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător hotelier”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani
şi are alocat un număr de 455 ore conform planului de învăţământ, din care:
o 175 ore – laborator tehnologic
o 280 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Pregătirea spaţiilor de cazare” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Lucrător hotelier”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
 Întreţinerea şi curăţenia camerelor şi a spaţiilor comune

 Păstrarea integrităţii bunurilor turiştilor în hotel
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: PREGĂTIREA SPAŢIILOR DE CAZARE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare *
Rezultatul învăţării 1: Efectuează servicii de curăţenie în camere
Servicii de curăţenie în camere
 tipuri de camere: single, duble, garsoniere,
 Selectarea materialelor şi echipamentelor
apartament
necesare efectuării curăţeniei, în diferite
 activităţi de curăţare: aspirarea mochetelor,
tipuri de spaţii hoteliere, în situaţii date,
covoarelor, ştergerea pardoselii, ştergerea prafului,
prin joc de rol, studii de caz.
întreţinerea obiectelor auxiliare, ştergerea
 Efectuarea curăţirii obiectelor de mobilier
geamurilor  Selectează materialele şi echipamentele
şi a celor auxiliare în spaţiile hoteliere, în
 mobilier şi obiecte auxiliare: mese, scaune, necesare curăţeniei
situaţii date, prin simulare, joc de rol,
dulapuri, noptiere, fotolii, canapele, cuiere, oglinzi,  Efectuează curăţirea mobilierului şi a
studii de caz, problematizare, aplicaţii
scrumiere, pahare, căni de apă, vaze de flori, obiectelor auxiliare
practice.
tablouri  Execută operaţiile de curăţare a
 Curăţarea mochetelor, covoarelor,
 materiale şi echipamente: cărucior de curăţenie, mochetelor, covoarelor, pardoselii
pardoselilor în situaţii date, prin simulare,
aspirator, găleţi, mopuri, cârpe, detergenţi pentru  Verifică starea mobilierului
aplicaţii practice.
mochete şi covoare, detergenţi pentru geamuri,
 Elevul va demonstra că este capabil să
soluţii pentru curăţat mobilierul, detergenţi
caracterizeze starea mobilierul înainte şi
universali
după efectuarea curăţeniei, în situaţii date,
 starea mobilierului: fără zgârieturi, cu uşi în stare
prin aplicaţii practice.
de funcţionare, lustruit, tapiţerie intactă, mânere
intacte
Rezultatul învăţării 2: Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare
Curăţenia în grupurile sanitare  Selectează materialele şi echipamentele  Selectarea materialelor şi echipamentelor
 Materiale: detergenţi, soluţii de dezinfectare, necesare curăţeniei obiectelor sanitare şi necesare efectuării curăţeniei obiectelor
cârpe, lavete pardoselii sanitare şi pardoselii în situaţii date, prin
 Echipamente: găleată, mop, perii  Execută activităţi de curăţare a obiectelor simulări, joc de rol, studii de caz.
 Activităţi: ştergerea pardoselii, spălarea şi sanitare şi auxiliare din grupurile sanitare,  Efectuarea curăţeniei în grupurile sanitare,
dezinfectarea obiectelor sanitare, întreţinerea precum şi a pardoselilor în situaţii date, prin joc de rol, studii de
obiectelor auxiliare  Înlocuieşte şi completează consumabilele caz, aplicaţii practice.
 Material textil: prosoape baie, prosoape faţă, din grupurile sanitare  Completarea consumabilelor din grupurile
6
sanitare, în situaţii date, prin joc de rol,
prosoape picioare, halate de baie studii de caz, aplicaţii practice.
 Obiecte sanitare: WC, cadă, chiuvetă, cabină duş  Schimbarea inventarului textil din
 Obiecte auxiliare: coş de gunoi, etajeră, perie  Schimbă inventarul textil grupurile sanitare, în situaţii date, prin joc
WC  Verifică şi raportează starea de funcţionare de rol, studii de caz, aplicaţii practice.
 Consumabile: săpun de toaletă, şampon, hârtie a obiectelor sanitare  Respectarea normelor interne ale unităţii
igienică hoteliere în ceea ce priveşte efectuarea
 Norme interne ale unităţii hoteliere curăţeniei, în situaţii date, prin studii de
caz, activităţi practice.
Rezultatul învăţării 3: Amenajează camerele şi grupurile sanitare
Amenajarea camerelor şi grupurilor sanitare
 Materiale: deodorant de cameră, lenjerie pentru
 Execută activităţi de întreţinere a ambianţei
pat, prosoape, halate de baie, perdele, tablouri,
interioare a camerei şi grupului sanitar
vaze cu flori
utilizând diferite materiale  Amenajarea camerelor şi grupurile
 Activităţi: odorizarea camerei, aranjamente
 Aranjează patul sanitare, în situaţii date, prin studii de caz,
florale, aranjarea obiectelor turistului, aranjarea
 Pune în ordine obiectele personale ale joc de rol, simulare, aplicaţii practice.
lenjeriei de pat, aranjarea draperiilor şi a
clientului
perdelelor, aranjarea cuverturilor de pe pat
 Aranjează consumabilele din inventar
 Consumabile: trusă cu ac, aţă şi nasturi, cremă de
ghete, materiale publicitare, săpun, şampon
Rezultatul învăţării 4: Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune
Curăţenia şi amenajarea spaţiilor comune  Selectează materialele şi echipamentele  Selectarea materialelor şi echipamentelor
 Spaţii comune: holuri, scări de acces, ascensoare necesare curăţeniei necesare efectuării curăţeniei spaţiilor
 Activităţi de curăţare: aspirarea mochetelor,  Efectuează curăţirea mobilierului şi a comune, în situaţii date, prin simulări, joc
covoarelor, ştergerea pardoselii, ştergerea prafului, obiectelor auxiliare de rol, studii de caz.
întreţinerea obiectelor auxiliare, ştergerea  Execută operaţiile de curăţare a  Curăţarea şi amenajarea spaţiilor comune
geamurilor mochetelor, covoarelor, pardoselii ale hotelului, în situaţii date, prin studii de
 Mobilier şi obiecte auxiliare: mese, fotolii,  Verifică starea mobilierului caz, joc de rol, simulare, aplicaţii practice.
canapele, oglinzi, scrumiere, vaze de flori, tablouri
 Materiale şi echipamente: cărucior de curăţenie,
aspirator, găleţi, mopuri, cârpe, detergenţi pentru
mochete şi covoare, detergenţi pentru geamuri,
soluţii pentru curăţat mobilierul, detergenţi
universali
7
 Starea mobilierului: fără zgârieturi, cu uşi în
stare de funcţionare, lustruit, tapiţerie intactă,
mânere intacte
Rezultatul învăţării 5: Execută cerinţele postului de cameristă privind păstrarea bunurilor clienţilor
Activităţi legate de asigurarea integrităţii  Selectează din regulamentul structurii de
bunurilor clienţilor primire normele cu referire la integritatea
 Obligaţiile cameristei: conform normelor interne bunurilor turiştilor din hotel  Respectarea normelor interne ale unităţii
ale unităţii hoteliere  Aplică cerinţele ce revin cameristei cu hoteliere în ceea ce priveşte integritatea
 Personal din hotel: recepţioner, instalator, privire la integritatea bunurilor turiştilor bunurilor turiştilor, în situaţii date, prin
electrician, mecanic, valet  Selectează şi însoţeşte oricare persoană din studii de caz, activităţi practice.
 Norme referitoare la integritatea bunurilor hotel care trebuie să intre în camera
turiştilor turistului
Rezultatul învăţării 6: Predă la recepţie orice obiect uitat de client în cameră
 Identificarea obiectelor uitate de turist în
Gestionarea obiectelor uitate  Identifică obiectele uitate de către turişti în cameră, în situaţii date, prin studii de caz,
 Obiecte uitate de turist: documente, haine, cameră şi le predă la recepţia hotelului joc de rol, problematizare.
încălţăminte, etc.  Întocmeşte documentul de evidenţă „Lista  Completarea documentului „Lista
 Documente: lista obiectelor uitate obiectelor uitate” obiectelor uitate”, în situaţii date, prin
simulare, problematizare, aplicaţii practice
* Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
8
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Servicii de curăţenie în camere
1.1. Tipuri de camere
1.2. Activităţi de curăţare
1.3. Mobilier şi obiecte auxiliare
1.4. Materiale şi echipamente
1.5. Starea mobilierului
2. Curăţenia în grupurile sanitare
2.2. Consumabile
2.3. Activităţi
2.4. Obiecte sanitare şi obiecte auxiliare
2.5. Norme interne ale unităţii hoteliere
3. Amenajarea camerelor şi grupurilor sanitare
3.1. Materiale
3.2. Activităţi
3.3. Consumabile
4. Curăţenia şi amenajarea spaţiilor comune
4.1. Categorii de spaţii comune
4.2. Activităţi de curăţare
4.3. Mobilier şi obiecte auxiliare
4.5. Starea mobilierului
5. Activităţi legate de asigurarea integrităţii bunurilor clienţilor
5.1. Obligaţiile cameristei
5.2. Personal din hotel
5.3. Norme referitoare la integritatea bunurilor turiştilor
6. Gestionarea obiectelor uitate
Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Mobilier şi obiecte auxiliare: mese, scaune, dulapuri, noptiere, fotolii, canapele, cuiere,
oglinzi, scrumiere, pahare, căni de apă, vaze de flori, tablouri
 Materiale şi echipamente: cărucior de curăţenie, aspirator, găleţi, mopuri, cârpe, detergenţi
pentru mochete şi covoare, detergenţi pentru geamuri, soluţii pentru curăţat mobilierul,
detergenţi universali, soluţii de dezinfectare, lavete, perii, deodorant de cameră
 Material textil: lenjerie pentru pat, perdele, prosoape baie, prosoape faţă, prosoape picioare,
halate de baie
 Obiecte sanitare şi auxiliare: WC, cadă, chiuvetă, cabină duş, coş de gunoi, etajeră, perie
WC
 Consumabile: săpun de toaletă, şampon, hârtie igienică, trusă cu ac, aţă şi nasturi, cremă de
ghete, materiale publicitare
 Obiecte uitate de turist: documente, haine, încălţăminte, etc.
Documente: lista obiectelor uitate
9
Asigurarea acestor resurse materiale minime se realizează atât în laboratoarele unităţii şcolare,
cât şi în spaţiile puse la dispoziţie de agentul economic partener, unde elevii desfăşoară activitatea
de instruire practică.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Pregătirea spaţiilor de cazare” trebuie să fie abordate într-
o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi
de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „PREGĂTIREA SPAŢIILOR DE CAZARE” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Pregătirea spaţiilor de

cazare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
10
Activitatea 1
 Denumirea activităţii: Efectuarea curăţeniei în camere
 Denumirea modulului: Pregătirea spaţiilor de cazare
 Timpul alocat efectuării activităţii: 30 minute
 Obiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să efectuaţi curăţenia în camere în
cadrul unui hotel
 Numele şi prenumele elevului ____________________________
 Data ________________________
Pentru informaţii suplimentare consultaţi fişa de documentare
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe activităţi ce se efectuează pentru curăţarea geamurilor.
Rearanjaţi aceste activităţi în ordinea corectă de efectuare a operaţiilor.
 Se spală fereastra (cu soluţie sau spray)
 Se trag draperiile şi perdelele şi se leagă pentru a putea fi protejate
 Se şterge din nou pervazul
 Se usucă cu piele de căprioară sau lavetă
 Se curăţă pervazul ferestrei
 Se rearanjează perdelele şi draperiile
 Se şterge de praf rama ferestrei
 Se goleşte şi se curăţă găleata, se spală şi se limpezesc cârpele folosite
 Se limpezeşte fereastra, cu apă curată
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea echipamentului pentru curăţenie.

……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
3. Efectuaţi curăţenia într-o cameră ocupată, în cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi activitatea de
instruire practică. Precizaţi aspectele avute în vedere.
……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
Soluţionarea activităţii 1
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe activităţi ce se efectuează pentru curăţarea geamurilor.
Rearanjaţi aceste activităţi în ordinea corectă de efectuare a operaţiilor.
a. Se trag draperiile şi perdelele şi se leagă pentru a putea fi protejate
b. Se curăţă pervazul ferestrei
c. Se şterge de praf rama ferestrei
d. Se spală fereastra (cu soluţie sau spray)
e. Se limpezeşte fereastra, cu apă curată
f. Se usucă cu piele de căprioară sau lavetă
g. Se şterge din nou pervazul
h. Se rearanjează perdelele şi draperiile
i. Se goleşte şi se curăţă găleata, se spală şi se limpezesc cârpele folosite
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea echipamentului pentru curăţenie.

 Securitatea în funcţionare
 Modul de folosire şi de curăţare să fie simple
11
 Rezultatele finale obţinute să fie performante
 Prin folosirea lor să se economisească timp şi forţă de muncă
 Să fie durabile
 Să aibă designul, mărimea şi forma corespunzătoare
 Zgomotul produs să se încadreze în limitele admise
 Întreţinerea şi service-ul să fie convenabile
 Reputaţia firmei producătoare – garanţie pentru calitate şi randament
 Costurile iniţiale şi costurile de operare să fie acceptabile
3. Efectuaţi curăţenia într-o cameră ocupată, în cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi activitatea de
instruire practică. Precizaţi aspectele avute în vedere.
Aspectele ce trebuie avute în vedere sunt următoarele: tipul şi clasificarea structurii de primire,
ordinea efectuării operaţiilor, aspectul camerei înainte şi după efectuarea curăţeniei, timpul necesar
efectuării curăţeniei
Activitatea 4
 Denumirea activităţii: Efectuarea curăţeniei în spaţiile comune
 Denumirea modulului: Pregătirea spaţiilor de cazare
 Obiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să efectuaţi curăţenia în spaţiile
comune dintr-un hotel
 Data ________________________
1. Descrieţi modalitatea de efectuare a curăţeniei pe coridoare şi scări.

……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea materialelor de curăţenie.

……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
3. Efectuaţi curăţenia în lift, în cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică.
Precizaţi etapele efectuării curăţeniei.
……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
1. Descrieţi modalitatea de efectuare a curăţeniei pe coridoare şi scări.
Acestea trebuie curăţate astfel încât să nu împiedice circulaţia turiştilor şi personalului, pe perioada
efectuării curăţeniei. Pentru aceasta, coridoarele lungi se curăţă pe porţiuni, fiecare porţiune
12
împărţindu-se în două suprafeţe, pe lungime, curăţenia efectuându-se pe rând, astfel încât să existe în
permanenţă o jumătate de coridor uscată, pentru circulaţie.
Scările se curăţă întotdeauna de sus în jos, pe porţiuni. Întâi se şterge praful de pe balustradă, după
care se spală sau se aspiră treptele (în funcţie de procedurile agreate).
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea materialelor de curăţenie.

 Tipul de murdărie ce trebuie îndepărtată
 Uşurinţa în folosire
 Suprafeţele ce trebuie curăţate şi posibilitatea deteriorării acestora
 Toxicitatea (pentru personal)
 Mirosul (raportat la clientelă)
 Modul de ambalare (practic sau nu)
 Condiţii de depozitare prescrise (dacă unitatea dispune sau nu de ele)
 Costul (raportul preţ - calitate)
 Consumurile estimate (în funcţie de capacitatea structurii de primire)
3. Efectuaţi curăţenia în lift, în cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică.
Precizaţi etapele efectuării curăţeniei.
a. Blocarea liftului
b. Afişarea la loc vizibil a semnului ATENŢIE! Se curăţă!
c. Strângerea carpetei de pe jos (când există) şi îndepărtarea eventualelor gunoaie
d. Ştergerea de praf şi eventuale pete a pereţilor şi a tavanului cabinei
e. Scoaterea sau înlocuirea afişelor informative deteriorate sau expirate de pe pereţii cabinei
f. Punerea unor afişe noi
g. Spălarea podelei conform procedurilor agreate (când există mochetă, aceasta se aspiră)
h. Închiderea uşilor liftului şi curăţarea lor pe interior (şterse de praf sau curăţate cu o soluţie
specială, în funcţie de necesităţi)
i. Deblocarea liftului şi îndepărtarea semnului ATENŢIE! Se curăţă!
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
13
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.
Prezentăm în continuare un model de fișă de observație.
Fişă de observaţie
C 3: Amenajarea camerelor şi a grupurilor sanitare
Activitatea 2: Verificarea stării mobilierului, a materialelor utilizate pentru întreţinerea
ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar
1. Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere a ambianţei interioare a camerei, a
materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei anterioare a acesteia, precum şi a consumabilelor din
inventar.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos, consemnând toate observaţiile
considerate de voi ca fiind importante:
Rezultatul observării –
Operaţii efectuate Observaţii – informaţii concrete
Da sau (√); Nu sau (X)
I. Activităţi de întreţinere a ambianţei
interioare a camerei
- odorizarea camerei
- aranjamente florale
- aranjarea obiectelor turistului
- aranjarea lenjeriei de pat
- aranjarea draperiilor şi a perdelelor
- aranjarea cuverturilor de pe pat
II. Materiale utilizate pentru
întreţinerea ambianţei interioare
- deodorant de cameră
- lenjerie pentru pat
- prosoape
- halate de baie
- perdele
- tablouri
- vaze cu flori
III. Consumabilele din inventar
- trusă cu ac, aţă şi nasturi
- cremă de ghete
14
- materiale publicitare
- săpun
- şampon
3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de amenajare a camerelor, în ce

priveşte activitatea de întreţinere a ambianţei interioare a camerei, a materialelor utilizate pentru întreţinerea
ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar.
Apreciere generală: ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Observaţiile cadrului didactic sau tutorelui de practică: _________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8. Bibliografie
1. Baker S., Bradley P., Huyton J. – Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului,

Editura All Beck, Bucureşti, 2002
2. Ene C. – Cartea ospitalităţii, Editura THR- CG, Bucureşti, 2004
3. Ene C., Mihail A.G., Rondelli V., Stănciulescu D.A., Cojocaru S., Tincă-Niţă C.,
Lăscuţ R.T. – Manualul directorului de hotel, Editura THR- CG, Bucureşti, 2004
4. Lupu N. – Hotelul – economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
5. Mihai Ş., Capotă V., Costea F., Ghinescu C., Iordache C., Pârjol I., Popescu C.,
Veţeanu C. – Tehnologie hotelieră, manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,
București, 2003
6. Nicolescu R. – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Editura Sport-turism,

Bucureşti, 1998
7. Mihail A.G., Acatrinei M.C., Râjniţă M. – Tehnologie hotelieră: Housekeeping,

Editura Gemma Print, Bucureşeti, 2002
8. Moraru V. – Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare: Auxiliar curricular,

Program PHARE, CNDIPT, Bucureşti, 2009
9. Sgander Ș., Brumar C. – A. B.C.-ul tehnologiei hoteliere şi al agroturismului,

Editura Diasfera, Bucureşti, 2005
10. Stavrositu S. – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,

pensiuni turistice, Fundaţia Arta serviciilor în turism, Bucureşti, 2006
11. Stănciulescu D.A., Cristea A.A., Acatrinei M.C., Râjniţă M. – Tehnologie hotelieră:
Front Office, Editura Gemma Print, Bucureşti, 2002
12. *** – Hotărârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind clasificarea
structurilor de primire turistice
15
13. *** – Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi
Profesii Liberale 636 / 2008, Normele metodologice privind clasificarea structurilor
de primire turistice
14. *** – www.hoteluriromanesti.ro
15. *** – www.pensiuniromanesti.ro
16
Modul II: Comunicarea profesională în hotelărie
Modulul “Comunicarea profesională în hotelărie” face parte din pregătirea practică

necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lucrător hotelier”, clasa a XI-a, învăţământ profesional
de 2 ani şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:

Modulul “Comunicarea profesională în hotelărie” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Lucrător hotelier”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea
acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 Comunicare profesională în industria hotelieră
17
MODULUL: COMUNICAREA PROFESIONALĂ ÎN HOTELĂRIE

Rezultatul învăţării 1: Comunică turiştilor, la cerere, informaţii privind oferta structurii de primire
Oferta structurii de primire  Utilizarea unui limbaj adecvat la
 Limbaj utilizat: clar, concis, politicos, fluent, întâmpinarea turiştilor, în situaţii date,
 Utilizează un limbaj adecvat la
coerent prin joc de rol, studii de caz.
întâmpinarea turiştilor
 Informaţii: corecte, clare, pertinente, suficiente  Furnizarea informaţiilor cu privire la
 Furnizează informaţii cu privire la oferta
cu privire la tipurile de spaţii de cazare, dotarea oferta structurii de primire, în situaţii date,
structurii de primire
spaţiilor, servicii suplimentare oferite, personalul prin simulare, joc de rol, studii de caz,
specializat în prestarea unor servicii problematizare, aplicaţii practice.
Rezultatul învăţării 2: Informează superiorii asupra nevoilor turiştilor
 Identificarea nevoilor clienţilor, în situaţii
Comunicarea cerinţelor clienţilor
date, prin joc de rol, studii de caz.
 Nevoi ale clienţilor: informaţii,  Identifică nevoile clienţilor şi informează
 Completarea documentelor privind
închirieri/completări obiecte de inventar, servicii superiorii cu privire la acestea
cerinţele clienţilor, în situaţii date, prin
 Elemente de notare: bloc-notes, obiect de scris,  Notează nevoile clienţilor în momentul
simulări, joc de rol, studii de caz.
numărul camerei, numele clientului, nevoile comunicării de către aceştia
 Alegerea formei optime de comunicare în
clientul  Alege formele de comunicare către
vederea informării superiorilor cu privire
 Forme de comunicare: comunicare verbală, superiori a nevoilor turiştilor
la cerinţele clienţilor, în situaţii date, prin
comunicare telefonică, note scrise, raport
joc de rol, studii de caz, aplicaţii practice.
Rezultatul învăţării 3: Raportează superiorului modul de îndeplinire a sarcinilor
Comunicarea cu superiorii
 Identificarea formelor şi momentului de
 Forme de informare: informare verbală,  Alege formele de informare a superiorului
informare a superiorului cu privire la
informare telefonică, note scrise, raport cu privire la îndeplinirea sarcinilor
îndeplinirea sarcinilor, în situaţii date, prin
 Momentul informării: după executarea fiecărei  Alege momentul de informare a
studii de caz, joc de rol, simulare.
sarcini, la sfârşitul programului de lucru superiorului cu privire la îndeplinirea
 Raportarea verbală şi în scris cu privire la
 Raportare verbală: limbaj, tonul vocii, informaţii sarcinilor
îndeplinirea sarcinilor, în situaţii date, prin
transmise  Raportează verbal
studii de caz, problematizare, aplicaţii
 Raportare scrisă: forma de prezentare, structura  Raportează în scris
practice, joc de rol.
informaţiilor
18

1. Oferta structurii de primire
1.1. Limbaj utilizat
1.2. Informaţii oferite
2. Comunicarea cerinţelor clienţilor
2.1. Nevoi ale clienţilor
2.2. Elemente de notare
2.3. Forme de comunicare
3. Comunicarea cu superiorii
3.1. Forme de informare
3.2. Momentul informării
3.3. Raportare verbală
3.4. Raportare scrisă

 Forme de comunicare scrisă: note scrise, raport
 Rapoarte scrise: raportul cameristei, raport etaj (raportul guvernantei), listă de control
privind curăţenia spaţiilor de cazare, cerere de reparaţie.
Conţinuturile programei modulului ,,Comunicarea profesională în hotelărie” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „COMUNICAREA PROFESIONALĂ ÎN HOTELĂRIE” poate încorpora, în orice

moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

19
idei, etc.;
 Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Comunicarea

profesională în hotelărie”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Activitatea 1
 Denumirea activităţii: Oferirea de informaţii cu privire la serviciile prestate în structura de
primire
 Denumirea modulului: Comunicarea profesională în hotelărie
 Obiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să selectaţi informaţiile oferite
clienţilor în cadrul unei unităţi hoteliere
 Data ________________________
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe categorii de informaţii care pot fi oferite clienţilor unui
hotel. Selectaţi-le pe cele care pot fi oferite de cameristă.
 Programul de vizitare a unui muzeu
 Dotarea camerei
 Mersul trenurilor
 Tarifele de cazare
 Serviciile suplimentare din hotel
 Tipurile de spaţii de cazare
 Personalul specializat în prestarea anumitor servicii
 Cursul valutar
 Rent a car
 Programul meselor la restaurantul hotelului
 Obiectivele turistice din împrejurimi
2. Precizaţi aspectele avute în vedere în cadrul comunicării cu clientul, la întâmpinarea acestuia.

……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
20
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
3. Efectuaţi curăţenia în cadrul compartimentului de etaj al cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi

activitatea de instruire practică. Precizaţi ce informaţii puteţi oferi unui turist venit cu familia (soţia
şi copiii minori) pentru un sejur de 10 zile.
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe categorii de informaţii care pot fi oferite clienţilor unui
hotel. Selectaţi-le pe cele care pot fi oferite de cameristă.
 Dotarea camerei
 Serviciile suplimentare din hotel
 Tipurile de spaţii de cazare
 Personalul specializat în prestarea anumitor servicii
 Programul meselor la restaurantul hotelului
2. Precizaţi aspectele avute în vedere în cadrul comunicării cu clientul, la întâmpinarea acestuia.

- Limbaj clar, concis, politicos, fluent, coerent

activitatea de instruire practică. Precizaţi ce informaţii puteţi oferi unui turist venit cu familia (soţia
şi copiii minori) pentru un sejur de 10 zile.
Se va avea în vedere structura informaţiilor oferite, în concordanţă cu profilul turistului.
învăţării.
b. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
21
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
Prezentăm în continuare un model de fişă de lucru.
Fişă de lucru 1
C 3: Raportează superiorului modul de îndeplinire a sarcinilor

Activitatea 3: Completarea bonului de predare / preluare către spălătorie şi de la spălătorie
1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi, concomitent cu

camerista, Raportul cameristei după următorul model, pe fişa de lucru.
HOTEL………..……..
RAPORTUL CAMERISTEI
Etaj …….. Data ……/…../…….
Nr. cameră Stare cameră Nr. persoane Nr. cameră Stare cameră Nr. persoane
101 201
102 202
103 203
104 204
105 205
106 206
107 207
108 208
109 209
110 210
Observaţii ………………………………………………………………………………………………………..
……
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……
Stare camera:
VD Liber murdar OD Ocupat murdar O Defect
VC Liber curat OC Ocupat curat VM În reparaţie
VR Liber pregătită OR Ocupat pregătită L Bagaje în
cameră
2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat raportul), şi să formuleze
în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
22
3. Formulaţi o părere personală despre regimul documentelor (completare, păstrare, etc.) în unitatea în care
vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră pe o foaie de hârtie pe care să o
ataşaţi Fişei de lucru.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8. Bibliografie

2. Ene C. – Cartea ospitalității, Editura THR- CG, Bucureşti, 2004
5. Mihai Ș., Capotă V., Costea F., Ghinescu C., Iordache C., Pârjol I., Popescu C.,
București, 2003

Bucureşti, 1998

Editura Gemma Print, Bucureşti, 2002


23
Modul III: Servirea centrată pe turist
Modulul “Servirea centrată pe turist” face parte din pregătirea practică necesară
şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:

Modulul “Servirea centrată pe turist” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Lucrător hotelier”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 Servirea centrată pe turist

 Pregătire pentru integrarea la locul de muncă
24
MODULUL: SERVIREA CENTRATĂ PE TURIST

Rezultatul învăţării 1: Identifică diferitele aşteptări ale turiştilor
Identificarea aşteptărilor turiştilor
 Reguli de politeţe faţă de turist (comunicare  Utilizarea unui limbaj adecvat la
 Pregăteşte un dialog politicos cu turistul
verbală şi nonverbală): zâmbet, salut, atitudine întâmpinarea turiştilor, în situaţii date,
 Recepţionează fidel mesajul transmis de
pozitivă, limbaj non-verbal prin joc de rol, studii de caz.
către turist
 Modalităţi de recepţionare a mesajului turistului  Recepţionarea mesajului transmis de
 Confirmă înţelegerea mesajului
 Activităţi ale personalului ca urmare a înţelegerii client, în situaţii date, prin simulare, joc de
 Semnalează apariţia unor situaţii
mesajelor transmise de turist: rezervare de bilete rol, studii de caz, problematizare, aplicaţii
neaşteptate
pentru spectacole, mijloace de transport, practice.
manifestări culturale, sportive
Rezultatul învăţării 2: Stabileşte o relaţie profesională cu turiştii
 Pregăteşte condiţiile pentru satisfacerea  Asigurarea condiţiilor pentru satisfacerea
aşteptărilor turiştilor aşteptărilor turiştilor, în situaţii date, prin
Comunicarea cu turistul  Identifică sursele de informare cu privire la simulări, joc de rol, studii de caz.
 Condiţii pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilor: cerinţele locului de muncă  Menţinerea unei relaţii cordiale cu turiştii,
informaţi, atitudine, materiale consumabile  Răspunde solicitărilor pentru activităţi în situaţii date, prin simulări, joc de rol,
 Relaţii cordiale cu turiştii suplimentare studii de caz.
 Intermedierea legăturii turiştilor cu alte persoane  Menţine în permanenţă o relaţie cordială cu  Stabilirea de legături între turişti şi alte
din unitate: recepţioner, ospătar, cameristă turiştii persoane, în situaţii date, prin joc de rol,
 Pune turiştii în legătură cu alte persoane studii de caz, aplicaţii practice.
care le pot satisface aşteptările
Rezultatul învăţării 3: Recepţionează feed-back-ul turiştilor
Comunicarea cu turistul  Identificarea gradului de mulţumire al
 Modalităţi de identificare a gradului de turistului, în situaţii date, prin studii de
 Identifică gradul de mulţumire al turistului
mulţumire: confirmare verbală, confirmare non- caz, problematizare, aplicaţii practice.
 Testează intenţia de revenire sau fidelizare
verbală  Identificarea intenţiei de revenire sau
a turistului
 Testarea intenţiei de revenire sau fidelizare a fidelizare, în situaţii date, prin studii de
turistului caz, aplicaţii practice, joc de rol.
25

1. Identificarea aşteptărilor turiştilor
1.1. Reguli de politeţe faţă de turist
1.2. Recepţionarea mesajului turistului
2. Comunicarea cu turistul
2.1. Condiţii pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilor
2.2. Relaţii cordiale cu turiştii
2.3. Intermedierea legăturii turiştilor cu alte persoane din unitate
3. Obţinerea de feed-back din partea turiştilor
3.1. Modalităţi de identificare a gradului de mulţumire
3.2. Testarea intenţiei de revenire sau fidelizare a turiştilor

 consumabile: hârtie scris, hârtie xerox, cd-uri, dvd-uri
 înregistrări audio-video
 modele de chestionare în vederea stabilirii gradului de mulţumire al turistului
Conţinuturile programei modulului ,,Servirea centrată pe turist” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „SERVIREA CENTRATĂ PE TURIST” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

26
idei, etc.;
 Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Servirea centrată pe

turist”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Activitatea 1
 Denumirea activităţii: Identificarea aşteptărilor turiştilor
 Denumirea modulului: Servirea centrată pe turist
 Obiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să identificaţi aşteptările clienţilor
unei unităţi hoteliere
 Data ________________________
1. Precizaţi o situaţie în care aţi observat un tip de comunicare între turist şi un angajat al hotelului care
s-a terminat cu o reclamaţie din partea turistului.
……………………………………...……………………………………………………….
……………………………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….…………………………………………………...
………………………………………………………….…………
2. Împreună cu colegul de bancă, imaginaţi un dialog între cameristă şi turist. Turistul are nevoie de
pături suplimentare, o pernă în plus, solicită să-i fie călcate mail multe cămăşi şi să fie trezit a doua
zi la orele 6.00.
……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
3. Exemplificaţi cel puţin 3 modalităţi de recepţionare a mesajului turistului.

……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
27
………………………………………………………….………………………………………….
…………...…………………………………………………………………
………………………………………...………………………………………………………….…………
1. Precizaţi o situaţie în care aţi observat un tip de comunicare între turist şi un angajat al hotelului care
s-a terminat cu o reclamaţie din partea turistului.
Se va avea în vedere modalitatea de prezentare a respectivei situaţii, relevanţa acesteia.
2. Împreună cu colegul de bancă, imaginaţi un dialog între cameristă şi turist. Turistul are nevoie de
pături suplimentare, o pernă în plus, solicită să-i fie călcate mail multe cămăşi şi să fie trezit a doua
zi la orele 6.00.
Se vor avea în vedere:
- Limbajul utilizat
- Poziţia corpului
- Mimica feţei
- Atitudinea pozitivă faţă de client
3. Exemplificaţi cel puţin 3 modalităţi de recepţionare a mesajului turistului.

a. Recepţionarea mesajului scris
b. Recepţionarea mesajului verbal
c. Recepţionarea mesajelor transmise prin fluturaşii agăţaţi la uşă (Nu deranjaţi!, Vă rog să-mi
aranjaţi camera!, Vă rog duceţi lenjeria la spălat! etc.)
d. Recepţionarea mesajelor nonverbale (ex. prosoapele aruncate jos în baie vor fi schimbate
etc.)
învăţării.
b. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
28
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
Prezentăm în continuare un exemplu de fişă de lucru.
Fişă de lucru 1
C 3: Recepţionează feed-back-ul turiştilor
Activitatea 3: Completarea chestionarului de testare a opiniei turiştilor
1. Pentru a putea urmări modul în care se stabileşte gradul de satisfacţie al turiştilor din unitatea hotelieră
unde vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică, rugaţi mai mulţi clienţi ai hotelului să răspundă la
întrebările din următorul chestionar. Consemnaţi în Fişa de lucru rezultatele obţinute, centralizate.
29
HOTEL………..……..
Aţi ales hotelul nostru

 Pentru că aţi mai stat în el 
 Pentru că v-a fost recomandat 
 Pentru că aţi aflat de el:
o Dintr-un ziar 
o De la TV 
o Dintr-un pliant sau ghid 
o De la o agenţie de turism 
Rezervarea a fost făcută prin:
 Instituţia la care lucraţi 
 Agenția de turism ….(numiți-o) 
 Direct la hotel 
Vă rugăm să vă exprimaţi opinia, bifând imaginea aleasă :   
Cum aţi fost primit la recepţie? Personalul de la recepţie vi s-a părut
 Amabil………………………………………………………………   
 Corect îmbrăcat...……………………………………………………   
 Curat ...………………………………………………………………   
Camera vi s-a părut
 Curată ..………………………………………………………………   
 Confortabilă .…………………………………………………………   
 Primitoare ……………………………………………………………   
 Funcţională ……………………………………………………………   
Serviciul restaurantului vi s-a părut
 Rapid ..………………………………………………………………   
 Cu preparate gustoase ………………………………………………   
 Curat …………………………………………………………………   
 Amabil…. ……………………………………………………………   
2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi centralizat datele), şi să formuleze în
scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
3. Formulaţi o părere personală despre gradul de satisfacţie al turiştilor în unitatea în care vă desfăşuraţi
activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de
lucru.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8. Bibliografie

Editura All Beck, București, 2002
30
5. Mihai Ș., Capotă V., Costea F., Ghinescu C., Iordache C., Pârjol I., Popescu C.,
Bucureţti, 2003

Editura Gemma Print, București, 2002

31
Modul IV: C.D.L. – Administrarea inventarului de etaj
Modulul “Administrarea inventarului de etaj” face parte din pregătirea practică necesară
şi are alocat un număr de 150 ore conform stagiilor de pregătire practică -CDL din planul de
învăţământ, din care:

Modulul “Administrarea inventarului de etaj” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Lucrător hotelier”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea
acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 Administrarea inventarului compartimentului de etaj
32
MODULUL: ADMINISTRAREA INVENTARULUI DE ETAJ

Rezultatul învăţării 1: Selectează componentele patrimoniale ale etajului
 Selectarea, din patrimoniul structurii de
Elemente patrimoniale ale etajului
primire, a elementelor ce aparţin etajului,
 Obiecte ce aparţin etajului: conform listei de
 Recunoaşte din patrimoniul structurii de în diferite tipuri de spaţii hoteliere, în
inventar de pe fiecare etaj
primire elementele care aparţin etajului situaţii date, prin joc de rol, studii de caz.
 Obiecte de inventar: paturi, dulapuri, noptiere,
conform listei de inventar a etajului  Recunoaşterea obiectelor de inventar în
TV, masă, scaune, fotolii, pături, lenjerie pat,
 Recunoaşte obiectele de inventar în funcţie funcţie de tipul camerei, în situaţii date,
veioze, tablouri, pahare, căni, umeraşe, perii,
de structura camerelor prin simulare, joc de rol, studii de caz,
scrumiere, prosoape, minibar, etc.
 Aplică Normele Interne în cazul dispariţiei problematizare, aplicaţii practice.
 Tipuri de camere: camere cu pat simplu, dublu,
unor obiecte de inventar care aparţin  Respectarea normelor interne în cazul
matrimonial, camere cu mai multe paturi,
etajului dispariţiei unor obiecte de inventar care
garsoniere şi apartamente
aparţin etajului, în situaţii date, prin
 Normele interne ale structurii de primire
aplicaţii practice.
Rezultatul învăţării 2: Întocmeşte documente privind predarea preluarea lenjeriei
 Selectarea documentelor privind
Documentaţia privind circuitul lenjeriei
 Identifică documentele privind predarea predarea/preluarea lenjeriei, în situații
 Documente: bon de predare/primire
/preluarea lenjeriei date, prin simulări, joc de rol, studii de
 Tip operaţiune: predare, primire
 Completează documentele privind predarea caz.
 Completare: tipuri de lenjerie, număr bucăţi,
/preluarea lenjeriei  Completarea documentelor privind
data, semnătura
 Sortează lenjeria ce trebuie predată/ predarea/preluarea lenjeriei, în situații
 Lenjeria: cearşafuri, feţe de pernă, pături,
preluată date, prin simulări, joc de rol, studii de
perdele, cuverturi
 Aranjează în oficiu lenjeria preluată caz.
 Sortare: pe tipuri, dimensiuni, materiale, culori
utilizând mijloacele de depozitare  Sortarea şi aranjarea lenjeriei, în situaţii
 Mijloace de depozitare: rafturi, dulapuri, stelaje
date, prin joc de rol, aplicaţii practice.
Rezultatul învăţării 3: Participă la inventarierea periodică a componentelor patrimoniale ale etajului
Inventarierea componentelor patrimoniale ale  Recunoaşte componentele patrimoniale  Identificarea componentelor patrimoniale
etajului supuse inventarierii la nivelul etajului supuse inventarierii la nivelul etajului, în
 Componente patrimoniale: lenjerie, obiecte de  Înregistrează obiectele puse suplimentar la situaţii date, prin studii de caz, joc de rol,
inventar, materiale consumabile dispoziţia clienţilor simulare.
33
 Înregistrarea în documente a obiectelor
puse suplimentar la dispoziţia clienţilor, în
 Obiecte suplimentare: pături, perne, paturi, fier
situaţii date, prin studii de caz,
de călcat, uscător păr, televizor, radio
problematizare, aplicaţii practice, joc de
rol.
34

1. Selectează componentele patrimoniale ale etajului
1.1. Obiecte de inventar la nivelul etajului
1.2. Obiecte de inventar în funcţie de tipul camerei
1.3. Normele interne ale structurii de primire cu privire la inventariere
2. Întocmeşte documente privind predarea preluarea lenjeriei
2.1. Documente ale compartimentului etaj
2.2. Modalităţi de sortare
2.3. Mijloace de depozitare
3. Inventarierea componentelor patrimoniale ale etajului
3.1. Componente patrimoniale
3.2. Obiecte suplimentare

 Obiecte de inventar: paturi, dulapuri, noptiere, TV, masă, scaune, fotolii, pături, lenjerie pat,
veioze, tablouri, pahare, căni, umeraşe, perii, scrumiere, prosoape, minibar, perne, fier de
călcat, uscător păr, radio etc.
 Tipuri de camere: camere cu pat simplu, dublu, matrimonial, camere cu mai multe paturi,
garsoniere şi apartamente
 Documente: bon de predare/primire
 Tipuri de lenjerie: cearşafuri, feţe de pernă, pături, perdele, cuverturi
 Mijloace de depozitare: rafturi, dulapuri, stelaje
Conţinuturile programei modulului ,,Administrarea inventarului de etaj” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „ADMINISTRAREA INVENTARULUI DE ETAJ” poate încorpora, în orice

moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
35
idei, etc.;
 Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Pregătirea spaţiilor de

cazare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Activitatea 1
 Denumirea activităţii: Selectarea componentelor patrimoniale ale etajului
 Denumirea modulului: Administrarea inventarului de etaj
 Obiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi să selectaţi componentele
patrimoniale ale etajului în cadrul unei unităţi hoteliere
 Data ________________________
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe obiecte de inventar existente într-un hotel.
Selectaţi-le pe cele care intră în dotarea unei camere de hotel (spaţiul destinat cazării).
 Casă de marcat electronică
 Canapea
 Fotolii
 Minibar frigorific
 Maşină de fabricat gheaţă
 Prosoape
 Dulap
 Masă cu scaune
 Tablouri
 Veioze
 Jardiniere
 Gheridon
36
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la proiectarea, dimensionarea, echiparea şi finisarea
spaţiilor de cazare.
……………………………………...……………………………………………………….
………………………………………………………...
………………………………………………………….………………………………………….
…………...
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………

activitatea de instruire practică. Completaţi documentul Inventarul camerei pentru două
tipuri diferite de camere (de exemplu, pentru o cameră simplă şi una dublă).
INVENTARUL CAMEREI ……..

Nr. crt. Denumire obiect inventar Nr. bucăţi
1.
2.
n…
1. În lista de mai jos sunt enumerate mai multe obiecte de inventar existente într-un hotel.
Selectaţi-le pe cele care intră în dotarea unei camere de hotel (spaţiul destinat cazării).
 Fotolii
 Minibar frigorific
 Dulap
 Masă cu scaune
 Tablouri
 Veioze
2. Precizaţi aspectele avute în vedere la proiectarea, dimensionarea, echiparea şi finisarea

spaţiilor de cazare.
Se va avea în vedere asigurarea următoarelor funcţii principale:
a. Odihnă
b. Servirea mesei
c. Lucru
d. Igienă
e. Primire oaspeţi
f. Comunicaţii
g. Divertisment

activitatea de instruire practică. Completaţi documentul Inventarul camerei pentru două
tipuri diferite de camere (de exemplu, pentru o cameră simplă şi una dublă).
Se va avea în vedere completarea corectă şi completă a documentelor.
37
învăţării.
b. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
Prezentăm în continuare un model de fișă de lucru.
Fişă de lucru 1
C 2: Întocmeşte documente privind predarea / preluarea lenjeriei

Activitatea 3: Completarea bonului de predare / preluare către spălătorie şi de la spălătorie
38
1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi, concomitent
cu personalul nominalizat pentru a efectua serviciile de predare şi preluare a obiectelor textile către
şi de la spălătorie, bonuri de predare / preluare după următorul model, pe fişa de lucru.
Unitatea: ________________________________ Nr. bon ___________

Unitatea: ________________________________
Data: _____ / _____ / _________ Nr. bon ___________
Data: _____ / _____ / _________
Persoana care predă: _______________________, Compartiment: _______________
Persoanacare
Persoana carepreia:
predă: _______________________,Compartiment:
________________________, Compartiment:______________
_______________
Persoana care preia: ________________________, Compartiment: ______________
BON DE PREDARE / PRELUARE

BON DE PREDARE / PRELUARE
Nr. crt.Denumirea obiectuluiNr. bucăţiObservaţii

Nr. crt.Denumirea obiectuluiNr. bucăţiObservaţii
Am predat, Am preluat,
Am predat,
_______________ Am preluat,
_______________
_______________ _______________
2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat bonul), şi să
formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
3. Formulaţi o părere personală despre regimul documentelor (completare, păstrare, etc.) în unitatea
în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră pe o foaie de
hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
8. Bibliografie

2. Costache R. – Administrarea inventarului compartimentului de etaj: Auxiliar

curricular, Program PHARE, CNDIPT, Bucureşti, 2009
39
6. Mihai Ş., Capotă V., Costea F., Ghinescu C., Iordache C., Pârjol I., Popescu C.,
Bucureşti, 2003

Bucureşti, 1998

Editura Gemma Print, Bucureşti, 2002


11. Stănciulescu D.A., Cristea A.A., Acatrinei M.C., Râjniţă M. – Tehnologie hotelieră:
Front Office, Editura Gemma Print, Bucureşti, 2002
15. *** – www.pensiuniromanesti.ro
40

CRR - XI - Lucrator Hotelier

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR - XI - Lucrator Hotelier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr… la OMEN nr………..... din ………...2013

Domeniul de pregătire de bază: Turism şi alimentaţie

Aria curriculară TEHNOLOGII

1. Brumar Constanţa Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic „Viilor” Bucureşti

Mihaela Ştefănescu – inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

Calificarea: Lucrător hotelier

Modulul I. Pregătirea spaţiilor de cazare

Total ore/an = 35 săptămâni x 21 ore/săptămână = 735 de ore/an

II. Stagii de pregătire practică – CDL

Total ore/an = 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 de ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore/an

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Întreţinerea şi curăţenia camerelor şi a spaţiilor comune

MODULUL: PREGĂTIREA SPAŢIILOR DE CAZARE

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Modulul „PREGĂTIREA SPAŢIILOR DE CAZARE” poate încorpora, în orice moment al

Acestea vizează următoarele aspecte:

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Pregătirea spaţiilor de

2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea echipamentului pentru curăţenie.

2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea echipamentului pentru curăţenie.

1. Descrieţi modalitatea de efectuare a curăţeniei pe coridoare şi scări.

2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea materialelor de curăţenie.

2. Precizaţi aspectele avute în vedere la alegerea materialelor de curăţenie.

7. Sugestii cu privire la evaluare

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de amenajare a camerelor, în ce

1. Baker S., Bradley P., Huyton J. – Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului,

2. Ene C. – Cartea ospitalităţii, Editura THR- CG, Bucureşti, 2004

4. Lupu N. – Hotelul – economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

6. Nicolescu R. – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Editura Sport-turism,

7. Mihail A.G., Acatrinei M.C., Râjniţă M. – Tehnologie hotelieră: Housekeeping,

8. Moraru V. – Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare: Auxiliar curricular,

9. Sgander Ș., Brumar C. – A. B.C.-ul tehnologiei hoteliere şi al agroturismului,

10. Stavrositu S. – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,

14. *** – www.hoteluriromanesti.ro

15. *** – www.pensiuniromanesti.ro

Modulul “Comunicarea profesională în hotelărie” face parte din pregătirea practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Comunicare profesională în industria hotelieră

MODULUL: COMUNICAREA PROFESIONALĂ ÎN HOTELĂRIE

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Conţinuturile programei modulului ,,Comunicarea profesională în hotelărie” trebuie să fie

Modulul „COMUNICAREA PROFESIONALĂ ÎN HOTELĂRIE” poate încorpora, în orice

Acestea vizează următoarele aspecte:

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Comunicarea

2. Precizaţi aspectele avute în vedere în cadrul comunicării cu clientul, la întâmpinarea acestuia.

3. Efectuaţi curăţenia în cadrul compartimentului de etaj al cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi

2. Precizaţi aspectele avute în vedere în cadrul comunicării cu clientul, la întâmpinarea acestuia.

3. Efectuaţi curăţenia în cadrul compartimentului de etaj al cadrul hotelului unde vă desfăşuraţi

7. Sugestii cu privire la evaluare

C 3: Raportează superiorului modul de îndeplinire a sarcinilor

1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi, concomitent cu

Unitatea: ______________________ Nr. bon _