COLEGIUL TEHNIC “VALERIU BRANIȘTE” LUGOJ

Programă școlară pentru

Modul III - CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

„Preparate culinare naționale și internaționale”
Clasa a XI-a – Învățământ profesional
An școlar: 2018-2019

Aria curriculară: TEHNOLOGII

Domeniul: TURISM ȘI ALIMENTATIE

Modulul III: Preparate culinare naționale și internaționale

Autori: prof. Borlovan Ioan-Constantin și prof. Cut-Lupulescu Flavia-Lorena

1
 I. ARGUMENT

Modulul III – CDL: „Preparate culinare naționale și internaționale” face parte din cultura de
specialitate aferentă domeniului de pregătire generală Turism si alimentație, clasa a XI-a, învățământ
profesional, filiera tehnologică, și are alocat un număr de 300 ore , conform planului de învățământ.
Pentru conceperea programei pentru Modulul III „Preparate culinare naționale și internaționale”
s-a ținut cont de necesitatea elevilor în dobândirea rezultatelor învățării (cunoștințe, abilități și atitudini)
specifice domeniului de pregătire.
Astfel, activitățile propuse elevului pentru a fi soluționate urmăresc atingerea rezultatelor învățării
descrise în Standardele de pregătire profesională. Stabilirea tipurilor de activități a avut în vedere corelarea
lor cu domeniul de pre specializare în care se pregătesc elevii. Rezolvarea sarcinilor de lucru se va face fie
prin obținerea de preparate individuale, fie prin activități în grup, favorizând lucrul în echipă și
responsabilitatea pentru sarcina primită.
Acest modul vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini specifice domeniului de
pregătire generală, în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în continuarea pregătirii într-o calificare din
domeniul de pregătire generală și mai ales de deprinderi practice.
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în
contextul tehnologic oferit de agenții economici locali, dobândirea în totalitate a rezultatelor învățării
descrise în Standardele de pregătire profesională.
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor.
 să cunoască importanța socială actuală și de perspectivă privind organizarea activității în cadrul
unităților de alimentație publică;
 să cunoască gama sortimentală a preparatelor culinare naționale și internaționale;
 să urmărească comportamentul lucrătorilor din cadrul spațiului de producție – bucătărie;
 să identifice potențialele problemele din cadrul spațiului de producție - bucătărie;
 să rezolve o problema reală apărută în timpul desfășurării activității;
 să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor în cadrul spațiului de producție -
bucătărie.
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenților pe piața muncii, cât și pentru
formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate și adaptare la cerințele agenților economici,
orientarea spre o piață a muncii aflată în continuă schimbare și adaptare la cerințele impuse de
dezvoltarea economică actuală.
Vor fi promovate situațiile din viața reală și se va urmări aplicarea rezultatelor învățării la
probleme reale, pentru a se ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaților și ale
societății. Repartizarea numărului de ore pe conținuturi tematice se realizează în funcție de ritmul de
învățare al elevilor și de complexitatea conținutului.
Se recomandă folosirea cât mai intensă a învățării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii vor
lucra atât individual dar mai ales în grupuri pentru a explora diverse probleme (de exemplu: exploatarea
diverselor dotări tehnologice ale agentului economic, caracterizarea sortimentului de preparate naționale și
internaționale a unei unități economice, prezentarea diferitelor metode de procesare utilizate de unitățile
economice, identificarea informațiilor utile cu privire la natura și proveniență materiei prime utilizate,
descrierea diferitelor fluxuri tehnologice existente la nivelul unei unități economice, etc.), constituind
persoane care folosesc în mod activ cunoștințele și nu receptori pasivi de cunoștințe.
Adaptabilitatea programei se va regăsi în proiectarea activităților de învățare unde trebuie avute în
vedere cerințele educaționale speciale ale elevilor. Constituirea de obiective de învățare diferențiate va
da profesorului o imagine clară asupra a ceea ce trebuie să fie capabili să realizeze toți elevii, a ceea ce ar
trebui să fie capabili să realizeze cei mai mulți dintre ei și a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze.
Luând în considerare obiectivele de învățare diferențiate și datele despre elevi (ritm de învățare, stiluri de
învățare, tipuri de inteligente, dificultăți în învățare), profesorul va putea adapta parcursul formării
elevilor.
Alături de rezultatele învățării precizate în conținutul modulului, pot fi dezvoltate și alte rezultate
ale învățării din categoria celor pentru abilitățile cheie prin activitățile de învățare propuse de profesor.
Pe parcursul modulului, evaluarea continuă va viza atât atingerea deprinderilor tehnice cât și a
deprinderilor dezvoltate prin unitatea de abilitate cheie „Dezvoltare personală în scopul obținerii
performanței”. Aceasta trebuie dezvoltată prin conținuturile „Descrierea capacităților de muncă pentru
descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale”.

II. LISTA UNITĂŢILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII LA CARE SE REFERĂ MODULUL

Unități de rezultate ale învățării tehnice generale:

1. Aplicarea conceptelor de bază ale contabilităţii
2. Calitatea în turism și alimentație
3. Structuri de primire turistica
4. Procese de bază în marketing
Domenii de competente cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de
rezultate ale învățării tehnice generale/specializate:
 Competențe de comunicare în limba română
o Descrierea principalelor tipuri de interacţiune verbală.
o Realizarea comunicării în contexte diferite.
 o Adoptarea unui ton discret şi politicos conştientizând impactul vorbirii asupra altora.
o Conştientizarea nevoii de a înţelege şi utiliza limbajul într-un mod responsabil şi pozitiv social.
o Monitorizarea şi adaptarea propriei comunicări la cerinţele situaţionale
o Argumentarea clară şi concisă a propriilor puncte de vedere manifestând dispoziţia spre un dialog
critic şi constructive.
 Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
o înţelegerea rolului şi oportunităţilor oferite de tehnologia societăţii informaţionale în viaţa socială,
personală şi la locul de muncă.
o Descrierea problematicii referitoare la validitatea şi credibilitatea informaţiei disponibile.
o Descrierea principiilor legale şi etice implicate în folosirea interactivă a tehnologiei societăţii
informaţionale.
o Colectarea, prelucrarea şi folosirea sistematică a informaţiilor.
o Folosirea tehnologiei societăţii informaţionale pentru a sprijini creativitatea şi inovaţia.
o Asumarea responsabilă a utilizării mijloacelor media interactive.
 Competenţe sociale şi civice
o Conştientizarea conceptelor de bază cu privire la indivizi, organizaţii de muncă, egalitate de gen şi
nediscriminare.
o Cunoaşterea normelor etice şi a necesităţii respectării lor şi a codului de conduită şi • maniere la locul
de muncă şi în societate.
o Participarea la viaţa comunităţii şi la activităţile în comun ale grupului de lucru.
o Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă.
 Competenţe antreprenoriale
o Manifestarea unei atitudini proactive în viaţa socială, personală ca şi în timpul orelor de lucru.
 Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
o Manifestarea unei atitudini deschise şi de respect pentru diversitatea expresiilor culturale
 III. TABEL DE CORELARE A REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (CUNOȘTINȚE, ABILITĂȚI ȘI ATITUDINI), CU CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
Nr. Cunoștințe
crt.
1.
8.1.1.Prezentarea
conceptului și elementelor
definitorii ale
marketingului turistic
8.1.2.Caracterizarea
apariției și dezvoltării
marketingului turistic
8.1.3.Prezentarea
obiectivelor și rolului
marketingului în activitatea
agentului economic
8.1.4.Descrierea funcțiilor
marketingului
8.1.5.Descrierea diferitelor
categorii de piețe și a
dimensiunilor acestora
8.1.6.Prezentarea
concurenței directe și
indirecte ca etapă majoră
în analiza concurenței
8.1.7.Descrierea
principalelor metode de
evaluare a activității unui
agent economic
Abilități
8.2.1.Interpretarea conceptului și
elementelor definitorii ale
marketingului turistic
8.2.2.Analizarea apariției și
dezvoltării marketingului turistic
8.2.3.Analizarea obiectivelor și
rolului marketingulu turistici prin
folosirea unor texte cu conținut
economic
8.2.4.Corelarea funcțiilor
marketingului pe baza
raționamentelor logice
Atitudini
8.3.1.Manifestarea
interesului și inițiativei în
fundamentarea unor
noțiuni de marketing
8.3.2.Colaborarea cu
membrii echipei pentru a
anticipa fenomenele de
impact asupra activității
agentului economic
1
Conținuturile învățării Activități de învățare
Introducere în materie
Testare inițială
Conceptul de marketing
turistic
Conceptul de marketing
Apariția și dezvoltarea
marketingului turistic
Evoluţia marketingului turistic
Domeniile de specializare a
marketingului
Obiectivele marketingului
turistic:
Promovarea activităților
turistice
Stimularea culturii turistice a
consumatorilor
Funcţiile marketingului
turistic:
Cercetarea pieţe turistice
Conectarea dinamică a
agenției de turism la nevoile
clienților
Satisfacerea în condiții
superioare a nevoilor de consum

8.1.8.Prezentarea
elementelor definitorii ale
cercetării de marketing și
tipologiei cercetării
8.1.9.Descrierea etapelor
cercetării de marketing
8.1.10.Descrierea
principalelor metode de
culegere a informațiilor în
cercetările de marketing
8.1.11.Prezentarea
chestionarului ca
instrument de cercetare
8.1.12.Prezentarea
conceptului ți elementelor
definitorii ale mediului de
marketing al agentului
economic
8.1.13.Descrierea
componentelor
micromediului și
macromediului
8.1.14.Prezentarea
strategiilor de piață pe baza
factorilor endogeni și
8.2.5.Determinarea indicatorilor ce
caracterizează piața agentului
turistic
8.2.6.Analizarea concurenților
direcți și indirecți ce acționează pe
piață turistică
8.2.7.Realizarea analizei SWOT în
vederea elaborării strategiei de
marketing a agentului economic
8.2.8.Compararea tipurilor de
cercetări de marketing turistic din
perspectiva principalelor criterii de
diferențiere
8.2.9.Proiectarea etapelor
principale ale cercetării de
marketing turistic
8.2.10.Selectarea surselor de
informații primare și secundare în
funcție de nevoile de informare ale
întreprinderii turistice
8.2.11.Utilizarea metodelor de
culegere a informațiilor în
cercetările de marketing turistic
8.2.12.Elaborarea chestionarului în
cercetarea directă
8.2.13.Utilizarea scalelor de
măsurare corespunzătoare
turistic
Maximizarea profitului
Piațaturistică și dimensiunile
acesteia:
8.3.3.Manifestare Definirea pieței turistice
responsabilității în Determinarea indicatorilor ce
realizarea unei cercetări caracterizează piața turistică:
de marketing turistic - dimensiunile pieței turistice:
8.3.4.Manifestare - elasticitatea cererii de produse
punctului de vedere în si servicii turistice
elaborarea chestionarului Concurența- componentă a
unei cercetări de pieței turistice
marketing turistic Concurenții direcți și indirecți
în turism;
Analiza SWOT a întreprinderii
turistice
Cercetarea de marketing şi
nevoile clienţilor din turism
Procesul cercetării de
marketing turistic:
- Etapele procesului cercetării de
marketing
- Tipuri de surse de informații
- Principalele metode de culegere
a informațiilor: investigarea
surselor statistice; metodele de
8.3.5.Colaborarea cu cercetare directă; experimentul și
membrii echipei pentru simularea fenomenelor de
alegerea strategiei de marketing.
piață
Chestionarul: instrument de
culegere a informațiilor
Utilizarea scalelor în
cercetările de marketing
exogeni cercetărilor de markting turistic
8.2.14.Analizarea componentelor
micromediului și macromediului
întreprinderii turistice, relfectând
critic și creativ asupra influențelor
exercitatea de mediul extern
turistic
Tipuri de scale și metode de
scalare
Mediul de marketing al
întreprinderii turistice
Mediul intern de marketing al
agenției de turism
Mediul extern al agenției de
turism: micromediul și
macromediul turistic
Strategia de piaţă- nucleul
politicii de marketing turistic
Definirea conceptelor de
politică, strategie, tactică de
marketing
Tipologia strategiilor de piaţă
Fundamentarea strategiilor de
piaţă
Recapitulare finală
 IV. SUGESTII METODOLOGICE

Pentru atingerea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor stabilite prin modul, profesorul are
libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, de a le eșalona în timp.
Activitățile vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învățare caracteristic, toți elevii să
dobândească cunoștințele, abilitățile și atitudinile necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învață mai bine dacă
aud informațiile, văd demonstrațiile și ilustrațiile, discută informațiile și ideile, experimentează și practică
tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei rețele de comunicare, se simt în largul lor, își împărtășesc
experiențele, pun întrebări, colaborează cu ceilalți, își asumă riscuri, participă activ la propriul proces
de instruire și educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator și organizator.
El are răbdare, lucrează la același nivel cu elevii și respectă ideile și experiențele participanților.
Se vor promova metode de predare - învățare activ participative, centrate pe elev, care duc la
rezolvarea problemei puse în discuție.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferențele,
ca și în viața de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-și reorganiza
experiențele ca urmare a participării active la viața de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea,
studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc
de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Procesul de
evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.

1
 Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare
prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea atitudinilor faţă de o
sarcină dată şi a comunicării;
o Autoevaluarea
o Investigaţia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare;
o Fişe de lucru.

V. MODALITĂŢI DE EVALUARE
Procesul de evaluare urmăreşte gradul de dobândire a deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe
acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă aceste deprinderi
conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare).
 Grila de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

Rezultatul
Nr. Cerinţe Data
evaluării
crt.
a. Identifică sursele de informaţie Da sau (√)
Nu sau (X)
 primare
 secundare
b. Stabilirea metodelor de cercetare a nevoilor clienţilor Da sau (√)
 investigarea surselor primare, cercetarea directă, Nu sau (X)
experimentul de marketing
 Proiectarea chestionarului Da sau (√)
Nu sau (X)

 Aplicarea chestionarului Da sau (√)

Nu sau (X)

c. Analizarea şi interpretarea datelor: grafice, diagrame, scale, Da sau (√)

chestionare Nu sau (X)
 Grafice , diagrame, scale
 Concluzii Da sau (√)
Nu sau (X)

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestei competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completată de profesor pe
parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:

 Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi

condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie
dovadă a evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
  Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Standardul de evaluare asociat unităţii de rezultate ale învăţării

Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora:
Nr. Criterii de realizare şi ponderea acestora Indicatorii de realizare şi ponderea acestora
crt.
1. Primirea şi planificarea sarcinii de 30% Verificarea elementelor de marcare, ambalare şi 50%
lucru garantare a calităţii mărfurilor la nivel de agent
economic.
Alegerea instrumentelor şi ustensilelor de lucru 40%
specifice îndeplinirii sarcinii date.
Respectarea normelor de protecţie a mediului, 10%
normativelor, regulilor de sănătate şi securitate a
muncii.
Total 100%
2. Realizarea sarcinii de lucru 40% Respectarea etapelor de realizare a sarcinii de 25%
lucru.
Rezolvarea sarcinii de lucru în conformitate cu 50%
fişele de lucru.
Folosirea corespunzătoare a materialelor şi 25%
echipamentelor la nivel de agent economic.
Total 100%
3. Prezentarea şi promovarea sarcinii 30% Completarea corectă a fişelor legate de verificarea 20%
realizate marcării, ambalării şi garantării calităţii mărfurilor.

Folosirea corectă a termenilor de specialitate. 10%

Prezentarea unei aprecieri globale asupra muncii 20%

realizate individual şi în echipă.
Argumentarea modului de rezolvare a sarcinilor 40%
legate de asigurarea calităţii produselor şi serviciilor
la nivel de agent economic.
Indicarea unor căi de îmbunătăţire şi actualizare a 10%
activităţii agentului economic în legătură cu
evaluarea riscurilor, analiza frecvenţei şi gravităţii
acestora
Total 100%
Total 100%
 VI MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE PENTRU PARCURGEREA CDL-ULUI PROPUS
Echipamente, softuri şi documente
 Case de marcat
 Documente de evidenţă
 Echipamente, instrumente și materiale necesare întreținerii curățeniei în unități economice
 Sortimentul de mărfuri din unitatea economică
 Ambalajele din unitatea economică

VII. BIBLIOGRAFIE

1. Chiş, Al., Marketing în turism, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006;

2. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Ed. Economica, Bucureşti, 1999;
3. Holloway, J.C., Marketing for Tourism, Prentice Hall, 4th edn 2004;
4. Kotler, Ph., Bowen, J., Makens, J., Marketing for Hospitality and Tourism, Prentice Hall, 2nd edn
1999;
5. Lupu, N., Hotelul. Economie şi management, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 1998;
6. Middleton, V.T.C., Clarke J., Marketing in Travel and Tourism, , Butterworth –Heinemann Ltd,
3rd edn, 2001;
7. Nedelea, Al., Piaţa turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2003
8. Snak, O., Managementul serviciilor în turism, Academia Română de Management, Bucureşti,
1994;
9. Stăncioiu, A.F., Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
10. Vorszak, A., s.a., Marketingul serviciilor, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006.