Etica Si Comportament Profesional - Auxiliar Clasa A X-A

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
ETICĂ ŞI COMPORTAMENT PROFESIONAL
DOMENIUL: ECONOMIC
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN IN ADMINISTRAŢIE
Martie 2009
AUTOR: prof. ec. MIRELA NICOLETA DINESCU
Şcoala Superioră Comercială „Nicolae Kretzulescu”
Bucureşti
2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS
LISTA SIMBOLURILOR
INTRODUCERE 5
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI 6
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI 7
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII 9
RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII 11
INSTRUMENTE DE LUCRU 16
Disciplina în muncă 16
Fişa de documentare ”Fişa postului” 18
Fişa de lucru ”Asigurarea responsabilităţilor la locul de muncă” 21
Fişa de observare ”Disciplina muncii” 24
Fişa de lucru ”Etica” 25
Fişa de documentare ”Cod etic” 26
Studiu de caz ”Dilema etică” 28
Fişa de lucru ”Relaţia fişa de post – Cod etic” 28
Fişa de observare ”Analiza unei ocupaţii” 29
Fişa de lucru ”Observarea sarcinilor postului” 30
Jurnal de practică ”Disciplina în muncă” 31
Relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de lucru; comportament etic în 32
relaţiile cu publicul
Studiu de caz ”Analiza unui conflict de muncă” 33
Exerciţiu de descoperire ”Depistăm ameninţări, evităm conflicte” 34
Fişa de documentare ”Cod de conduită” 35
Fişa de lucru ”Comportament şi conduită în cadul grupului” 38
Proiect ”Comportament şi comunicare” 39
Exerciţiu de descoperire ”Aşteptările tale, aşteptările...voastre” 41
2 studii de caz 42
Proiect ”Întrebările noului angajat” 43
În loc de final
F.I.L.M. 44
Blazon 45
Comportament profesional 46
Jurnal de practică ”Relaţii interpersonale ; Comportament etic” 48
MODALITĂŢI DE EVALUARE 49
Fişa de evaluare (model)
Proba practică
Proiectul
Portofoliul
ANEXE 55
Utilizarea instrumentelor de lucru
Observarea directă, raport de evaluare a performanţelor profesionale
Harta conceptuală
Jurnalul dublu
GLOSAR DE TERMENI 62
BIBLIOGRAFIE 66
3
LEGENDA SIMBOLURILOR
ATENŢIONARE (CE SĂ AI ÎN VEDERE, DE CE SĂ ŢII SEAMA)
INTERZICERE (CE SĂ NU FACI)
INFORMAŢII UTILE
FIŞA DE LUCRU
FIŞA DE OBSERVAŢIE
STUDIU DE CAZ
EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE
PROBĂ PRACTICĂ
PROIECT
PORTOFOLIU
4
INTRODUCERE
Calificările pentru LICEUL TEHNOLOGIC sunt prezentate pentru prima dată într-un mod unitar, fiind
cuprinse într-un STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară
a tuturor elevilor şi adulţilor care doresc să obţină calificarea.
Elaborarea Curriculum-ului porneşte de la Standardul de pregătire profesională, pentru calificarea
de nivel 3, „Tehnician în administraţie”.
Auxiliarele curriculare sunt destinate elevilor de liceu tehnologic, calificare de nivel III, precum şi
profesorilor implicaţi în pregătirea acestora .
Acest material oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevilor, de luat în considerare
pe perioada de desfăşurare a stagiilor de practică incluzând şi exemple rezolvate de exerciţii şi aplicaţii.
Fişele de documentare pot fi utilizate ca fişe conspect, dar şi ca bază de plecare/comparare a activităţilor
practice cu cerinţele teoretice
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai atractiv pentru
elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare-învăţare.
Informaţiile conţin o serie de formulare utile elevului, formulare care pot fi utilizate exact aşa cum au fost
gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altor materiale:
 fişa de observare a activităţilor
 fişa de lucru
 studii de caz
 exerciţii de descoperire
 jurnal de practică
 sugestii metodologice
Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevului spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de
performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională.
Activităţile prezentate în acest ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de
competenţă prin probele de evaluare prevăzute în standarde. De asemenea, ghidul cuprinde o varietate de
tipuri de evaluare a activităţii practice proiect, portofoliu, autoevaluarea. Sunt luate în considerare diferite
stiluri de învăţare şi include activităţi / materiale pentru lucru diferenţiat, care au rolul de a demonstra
progresul înregistrat în procesul de învăţare.
5
COMPETENŢE SPECIFICE
MODULULUI
ETICĂ ŞI COMPORTAMENT
PROFESIONAL
- Respectă disciplina în muncă

- Dezvoltă relaţii interpersonale
corespunzătoare în cadrul
grupului de lucru
- Dezvoltă un comportament
etic în relaţiile cu publicul
”Managementul relaţiilor
interpersonale” reprezintă unitate de
competenţă cheie, agregată la modulul
”Etică şi comportament profesional”
6
I. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ
UNDE ÎȚ I VEI DESFĂ Ș URA STAGIUL DE PRACTICĂ ?
Agenţii economici la care se vor putea efectua stagiile de prctica vor fi reprezentaţi de unităţi ale
administraţiei publice = autorităţile administraţiei publice de stat sau locale, celelalte autorităţi publice ale
statului, precum şi de instituţii particulare care desfăşoară activităţi de interes public, în scopul realizării
interesului public, respectiv al satisfacerii necesităţilor sociale.
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ:
CENTRALA – Preşedinţie; Guvern ; Ministerele şi instituţiile guvernamentale; Agenţii economici şi
ONG-uri care realizează servicii publice de interes naţional
TERITORIALA – Prefecturi; Servicii publice ministeriale şi ale celorlalte instituţii guvernamentale; Filiale
teritoriale ale agenţilor economici şi PJ-urilor care realizează servicii publice în plan teritorial LOCALĂ -
Consilii Judeţene; Primării
Preşedinţia
Parlamentul
Guvernul
Administraţia publică
centrală
Puterea Ministere judecătorească
Consiliul Local Consiliul

Judeţean
Administraţia publică
locală
Prefectul Primarul
7
Indiferent de unitatea la care îşi vei desfăşura stagiul de practică, se va încheia o convenţie de
practică semnată de liceu şi de partenerul care organizează practica.
Îţi vei desfăşura stagiile de pregătire practică în una din instituţiile publice
administratia publică reprezintă efortul funcţionarilor publici (grup restrâns) în vederea asigurării
binelui comun al societaţii (reprezintă un efort de grup într-un cadru public)
administraţia publică este expresia celor trei puteri ale statului, cu menţiunea că reprezintă şi
relaţiile dintre aceste trei puteri (acoperă toate ramurile- executivă, legislativă si juridică-
precum şi relaţiile dintre ele
administraţia publică are rol în definirea politicilor publice, ceea ce o face parte din procesul
politic.
administraţia publică este definită ca fiind net diferită de cea privată.
administraţia este legată de grupuri şi indivizi privaţi, cu care se asociază în vederea prestării
de servicii în folosul comunităţii - spre exemplu, Departamentul "Spaţii Verzi" al Primăriei
angajează firma X pentru a amenaja un spaţiu verde din localitate.
Îţi vei desfăşura activitatea în condiţii specifice ale muncii de birou
Dezvoltarea economiei de piaţă şi extinderea proprietăţii private au făcut ca munca de birou să

cunoască o amploare deosebită. În aceste condiţii apar cerinţe noi faţă de componentele procesului de
muncă, faţă de om, faţă de mijloacele de muncă şi faţă de întregul sistem “om-maşina-mediu”. Aceste
aspecte ale organizării ştiinţifice a muncii şi-au găsit rezolvare prin aplicarea în serviciile şi birourile
instituţiilor publice a cercetărilor de ergonomie care să asigure adaptarea muncii la om, creşterea
productivităţii şi scăderea solicitărilor de efort în muncă.
8
II. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII: TIPURI DE
PRACTICĂ (COMASAT, INDIVIDUAL, PE GRUPE), COORDONATOR/ÎNDRUMĂTOR DE

PRACTICĂ, TUTORE
În vederea dobândirii competenţelor profesionale îţi vei desfăşura stagiul de practică la
instituţii ale administaţiei publice, în baza unei convenţii de practică şi în conformitate cu
Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin Ordin al Ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării. Pregătirea practică va fi organizată în săptămâni comasate, într-un număr
total de 120 de ore, 4 săptămâni, câte 30 de ore pe săptămână.
Chiar dacă vei fi singurul repartizat la instituţia publică sau vei face parte dintr-un grup de elevi care
îşi vor desfăşura practica la acea instituţie, vei avea următoarele obligaţii:
Să respecţi programul de lucru stabilit

Să execuţi activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării
cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii).
Să respecţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.
Să respecţi normele de securitate şi sănătate în muncă pe care ţi le-ai însuşit de la
reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
Să nu foloseşti, în nici un caz, informaţiile la care vei avea acces în timpul stagiului despre
partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica,
chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul partenerului de practică.
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, vei prezenta un caiet de practică care
va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.
Caietul de practică va fi parte din portofoliul tău.
În timpul stagiilor de pregătire practică activitatea îţi va fi coordonată de:
Tutore = persoana care va avea responsabilitatea ta din partea instituţiei publice.

Conducerea instituţiei va stabili un tutore pentru stagiul de practica, ce va fi selectat dintre
salariaţii proprii.
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea
organizatorului de practică.
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu
urmărirea derulării stagiului de pregătire practică te vor evalua, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare.
Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor economice, cât şi comportamentul şi

modalitatea de integrare în activitatea instituţiei (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea
sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al instituţiei publice, etc.).
9
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării tale în catalog de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în instituţie publică de către
elevii din învăţământul profesional si tehnic – calificarea Tehnician în administraţie
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în
Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi
în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator
al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor
de pregătire şi dobândirea de catre practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada
stagiului de pregătire practică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului
de practică
Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Observaţii
Competenţe pregătire muncă planificate
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite pe perioada stagiului de pregătire

practică
10
III. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
Securitatea şi sănătatea în muncă este principalul indicator al calităţii muncii, care

depinde de nivelul pregătirii profesionale a angajaţilor în materie, organizarea muncii şi timpul
de muncă.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
SĂNĂTATEA ÎN
MUNCĂ
SECURITATEA
ŞI SĂNĂTATEA
MUNCII
CALITATEA
MUNCII
Având în vedere prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
Organizatorul practicii este obligat:
să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.

să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama,
în special, de riscurile specifice identificate.
să informeze ţinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea lor.
să realizeze instructajul privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă.
să respecte programul de lucru stabilit prin planul de învăţământ.
Organizatorul practicii va apela la serviciile de prevenire şi protecţie, în vederea planificarii, aplicării

şi controlului condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor.
Tinerii trebuie să fie protejaţi:

împotriva oricărei munci susceptibile sa dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice,
psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora
împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezulta
din lipsa lor de experienţa, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori
din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.
Se interzice munca tinerilor în activităţi care:
depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;

implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină alterări genetice ereditare,
având efecte nocive pentru fată pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra
fiinţei umane;
11
implică o expunere nocivă la radiaţii;
prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune ca tinerii nu le pot identifica sau preveni, din
cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
le pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori
a prafului.
CITEŞTE CU ATENŢIE!
Reţine regulile specifice activităţilor în instituţii publice.

Sunt similare celor pe care le vei regăsi la locul unde îţi vei desfăşura activitatea practică
şi este necesar să le respecţi.
Se va asigura poziţionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică, în afara căilor

de acces, astfel încât să se evite riscurile de deteriorare a acestora prin aşezarea piciorului unui
scaun sau a unei mese;
Se va evita deasemenea poziţionarea pe căile de acces a cablurilor
telefonice; Toate tablourile electrice trebuie să fie încuiate;
Instalaţiile electrice trebuie să fie bine izolate, iar aparatele şi maşinile alimentate cu
energie electrică trebuie să fie legate la pământ;
Schimbarea siguranţelor instalaţiilor electrice se va face numai de către personal
autorizat şi instruit în acest sens.
folosirea de instalaţii provizorii, conductori de lumină cu tuburi de protecţie strivite,

legături desfăcute sau întrerupătoare sparte. In aceste cazuri se va anunţa imediat
electricianul de întreţinere.
În cazul apariţiei unor defecte sau a unei uzuri la cordoanele electrice se va anunţa
imediat conducătorul locului de muncă, iar utilizarea echipamentelor se va face numai după
repararea sau înlocuirea cordoanelor, de către electricianul de întreţinere;
Înainte de conectarea unui echipament la o priză electrică trebuie controlată pentru ca
aceasta să fie în poziţia „deconectat”;
scoaterea ştecherului din priză, prin tragerea de cordonul electric.

- să se ţină sau să se atingă cu mâna un obiect metalic (ţeava sau radiatorul caloriferului) în
timp ce cu cealaltă mână se introduce ştecherul în priză.
- intervenţia operatorilor la repararea, întreţinerea şi reglarea la aparatură ; acestea trebuie
efectuate numai de către personal autorizat şi desemnat în acest sens.
- să se introducă conductoarele electrice, direct în priză, fară a se folosi ştecherul, aceste
improvizaţii putând duce la producerea de accidente grave prin electrocutare.
12
Punerea în funcţiune a oricărui aparat se va face numai după ce a fost cunoscut sistemul
de funcţionare şi numai cu carcasa de protecţie intacta;
La utilizarea cuţitelor de mână sau a lamelor pentru tăierea hârtiei, degetele trebuie
ţinute departe de tăişul acestora;
Aşezarea în sertare a obiectelor tăioase sau ascuţite (creioane, cuţite, lame,etc.) se
va face numai în compartimente separate;
La producerea unor tăieturi sau răniri se va folosi trusa de prim-ajutor şi/sau se va cere
intervenţie medicală;
Înainte de folosirea unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte intr-
o pozitie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea acestuia;
Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, se va verifica dacă nu exista pericolul de a
se răsturna sau de a lovi altă persoană;
Pentru a se lua un obiect aflat la înalţime se vor utiliza: taburete solide, podiumuri sau
scări corespunzătoare;
mişcarea de balansare pe două dintre picioarele scaunului ;

urcarea pe scaunul cu melc sau folosirea de improvizaţii de podele formate din scaune,
cutii, sertare, aşezate unele peste altele, pentru a lua un obiect aflat la înălţime;
Pentru evitarea riscurilor de accidentare prin împiedicare, sertarele birourilor, fişetelor

sau ale dulapurilor trebuie ţinute închise;
La inchiderea sertarelor birourilor sau uşilor caselor de bani, se vor folosi mânerele
special confecţionate in acest scop;
Pentru a se asigura o bună stabilitate a clasorului (dulapului), este necesar ca lucrurile
grele să fie aşezate în sertarele de jos ale acestuia;
deschiderea, în acelaşi timp, a mai multor sertare de la partea superioară a

clasorului;
păstrarea materialelor inflamabile (acetona, spirt etc.) în sertarele birourilor de lucru;
La terminarea programului de lucru se va verifica dacă : gazul, curentul electric, apa etc.
sunt închise (întrerupte), verificare ce va fi efectuată de către o persoană desemnată de către
conducătorul locului de muncă.
Deplasările dintr-o încăpere în alta se vor efectua cu faţa înainte, iar deschiderea uşilor
se va face lent, astfel încât să se evite accidentarea persoanelor din încăperea alăturată, aflate în
imediata apropiere a uşilor.
La circulaţia pe scări de acces se vor respecta următoarele reguli:

se va circula numai pe partea dreaptă;
se va merge încet, unul după altul;
se vor îndeparta de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea
(creioane, coji de fructe, etc.);
se va sprijini de mâna curentă;
13
cînd urci sau cobori scările : cititul; aprinderea ţigării; numărarea banilor;
sărirea a două sau mai multe trepte deodată sunt acţiuni pe care să le amâni..
La utilizarea asccensoarelor, se vor respecta următoarele reguli :

se va intra întotdeauna cu faţa înainte în cabină ;
nu se va depaşi sarcina maximă de transport a ascensorului, iar încărcătura va fi
repartizată uniform pe platforma acestuia;
se va semnala imediat, responsabilului ISCIR pe instituţie, orice defecţiune
constatată la ascensor
intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;

impiedicarea funcţionării normale a uşii.
Manevrarea uşilor cu geamuri se va face lent;
a se sprijini sau a se impinge uşile de partea de sticlă a acestora.
Reguli pentru deplasarea prin clădire
La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi

surprinse de vreun mijloc de transport;
La intersecţii trebuie să se circule numai pe partea dreaptă, mergându-se încet, pentru a
se evita coliziunea cu o altă persoană sau cu un mijloc de transport;
Trebuie să se privească în direcţia de mers, iar la transportul unor pachete, în braţe,
acestea NU trebuie să impiedice vizibilitatea;
Pardoselile în încăperi trebuie întreţinute, iar urmele de ulei sau apă trebuie înlăturate.
Orice defecţiune ale pardoselilor (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.) trebuie semnalate
personalului de întreţinere;
In timpul programului de lucru, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a
se evita orice pericol de accidentare prin alunecare;
Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie învelite şi
depuse astfel încât să fie uşor identificate de catre acest personal, de preferat fiind a se lăsa la
vedere, pe birou.
Reguli pentru deplasarea spre şi de la locul de desfăşurare a practicii
Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe

acostamentul din partea stânga a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii
sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stânga a părţii carosabile, în direcţia lor de
mers.
Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în
traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la
14
culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile
special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai
după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea

roşie a semaforului destinat acestora sau nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere
poarta întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului
respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.
Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele
care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care
se deplasează pe patine sau dispozitive cu role.
AU FOST PREA MULTE CUVINTE?
SUNT PREA MULTE REGULI DE REŢINUT?
POATE DA. ÎNSĂ NU UITA – VIAŢA TA ESTE IMPORTANTĂ
15
IV. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII
PRACTICII.
Disciplina în muncă
 Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă: Fişa postului, delegare de sarcini
 Însuşirea disciplinei în muncă: Regulamentul intern, Codul etic, politici şi valori
 Păstrarea secretului de serviciu
Responsabilitate şi autoritate
Fiecare funcţionar public trebuie să îşi ştie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţile
sale. Aceasta implică definirea misiunilor, contribuţiilor şi activităţilor fiecăruia şi comunicarea lor în
cadrul autorităţii locale.
O activitate de succes depinde în foarte mare masură de angajaţi, de gradul lor de pregătire şi de cât de
mult se adaptează ei la specificul firmei.
Redactarea fişelor de post pentru fiecare funcţie este utilă deoarece:
- Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
- Fiecare ştie ce se petrece înainte şi după activitatea sa;
- Evită conflictele şi pierderile de timp;
- Facilitează o bună desfăşurare în faţa unei situaţii neprevăzute sau dificile;
- Responsabilizează şi motivează fiecare funcţie
Rolul fişei postului din perspectiva angajatului
Facilitează procesul de autoclarificare referitoare la post: candidatul află, înainte de angajare, sarcinile pe
care le-ar avea de îndeplinit, precum şi responsabilitaţile personale. Dacă descrierea postului nu
corespunde cu aşteptările pe care le are, o anumită persoană poate renunţa la candidatura sa, iar alta
poate stabili de comun acord cu angajatorul, modificarea sau introducerea unor noi sarcini şi
responsabilităţi pentru postul respectiv.
Clarifică, orientează şi facilitează raportarea corectă a angajatului faţă de alţi angajaţi. Angajatul află
care sunt celelalte posturi din firmă, care sunt relaţiile sale de colaborare, de subordonare şi/sau de
supraordonare, care sunt responsabilităţile sale şi ştie cui şi în ce mod trebuie să i se adreseze.
Reprezintă baza de plecare în evaluarea performanţelor. Cunoscând care îi sunt sarcinile şi
responsabilităţile, angajatul este avizat asupra aspectelor în funcţie de care se va realiza evaluarea
activităţii sale.
Este un instrument de responsabilizare a angajatului. Prin fişa postului, angajatul este foarte clar informat
cu privire la sarcinile, obiectivele şi responsabilităţile care îi revin şi astfel se simte mult mai responsabil
în activitatea sa.
Informează clar angajatul cu privire la mediul şi condiţiile în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea. În
acest fel, el poate revendica nerespectarea acelor condiţii de lucru.
Angajatul află, încă de la începutul angajării, care sunt condiţiile de promovare şi de formare profesională,
astfel încât planificarea carierei este mult uşurată.
16
Fişa de documentare - Fişa postului
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR AGENŢIA NAŢIONALĂ
ANTIDROG FIŞA POSTULUI
A. IDENTIFICAREA POSTULUI
1. COMPARTIMENTUL: DIRECŢIA DE EVALUARE - COORDONARE
2. DENUMIREA POSTULUI: consilier gradul II
3. PUNCTAJUL POSTULUI: minim=2,50, mediu=3,75, maxim=5,00
4. RELAŢII CU ALTE POSTURI:
4.1. IERARHICE: este subordonat nemijlocit directorului general şi direct preşedintelui
Agenţiei; are în subordine toţi lucrătorii Direcţiei de Evaluare - Coordonare;
4.2. FUNCŢIONALE: cooperează cu directorii celorlalte structuri organizatorice ale Agenţiei
şi cu cei ai instituţiilor abilitate în reducerea ofertei de droguri;
4.3. DE CONTROL: controlează activitatea lucrătorilor direcţiei şi modalităţile de aplicare a
deciziilor Preşedintelui Agenţiei privind reducerea ofertei de droguri, activitatea centrelor
de prevenire teritoriale date în coordonare, precum şi alte activităţi dispuse de conducerea
Agenţiei;
4.4. DE COLABORARE: colaborează, potrivit prevederilor legale, cu conducerile
structurilor centrale şi teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu structurile
guvernamentale şi neguvernamentale, care au ca domeniu de activitate prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
4.5. DE REPREZENTARE: reprezintă Agenţia în raporturile cu structurile interne şi
internaţionale abilitate în combaterea traficului de droguri, când dispune Preşedintele
Agenţiei Naţionale Antidrog.
5. DEFINIREA SUMARĂ A ATRIBUŢIILOR POSTULUI: asigură constituirea băncii de date
a Agenţiei, elaborarea de studii şi sinteze privind fenomenul drogurilor, monitorizarea
operatorilor şi operaţiunilor cu precursori folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, precum şi
aplicarea celorlalte dispoziţii legale în domeniul de activitate.
B. CERINŢELE POSTULUI
1. CATEGORIA DE PERSONAL CE POATE OCUPA POSTUL: funcţionar public cu statut
special sau personal contractual.
2. GRADUL PROFESIONAL ŞI CLASA NECESARĂ OCUPANTULUI POSTULUI: ofiţer
de poliţie sau personal contractual.
3. PREGĂTIREA NECESARĂ OCUPANTULUI POSTULUI:
3.1. PREGĂTIRE DE BAZĂ: studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în cel
puţin unul din domeniile ştiinţe juridice, economice, informatică, psihosociologie;
3.2. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE: să aibă cel puţin studii de masterat sau
postuniversitare în specialitatea studiilor superioare absolvite sau în domeniile management
ori administraţie publică;
3.3. CUNOŞTINŢE: cultură generală, management, juridice, legislaţia muncii,
informatică, limbi străine;
3.4. AUTORIZAŢII SPECIALE PENTRU EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR: -
autorizaţie pentru acces la informaţii clasificate;
3.5. LIMBI STRĂINE: cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, nivelul citit, vorbit: BINE.
4. EXPERIENŢĂ:
4.1. ÎN MUNCĂ: minim 7 ani; să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin BINE la
evaluarea/aprecierea profesională individuală şi să nu fie sub efectul unei sancţiuni
disciplinare, care să nu fi fost radiată în condiţiile legii;
17
4.2. ÎN SPECIALITATE: cel puţin 5 ani;
4.3. MANAGERIALĂ: cel puţin 5 ani;
4.4. PERIOADA DE ACOMODARE CU CERINŢELE POSTULUI: 3 luni
5. APTITUDINI ŞI ABILITĂŢI NECESARE: manageriale, capacitate de analiză şi sinteză,
spirit de iniţiativă, observaţie, cooperare şi organizatorice, abilităţi de comunicare,
capacitate de lucru în echipă, pragmatism, oportunitate, flexibilitate în gândire, toleranţă la
frustrare.
6. APTITUDINI NECESARE/COMPORTAMENT SOLICITAT: fermitate, operativitate în
soluţionarea problemelor, echilibru emoţional, receptivitate, rigurozitate, punctualitate,
sociabilitate, diplomaţie, tact, principialitate, cinste, corectitudine, loialitate.
7. VÂRSTA: -
8. PARAMETRII PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII SOMATICE: să fie declarat „apt” medical.
9. TRĂSĂTURI PSIHICE ŞI DE PERSONALITATE: să fie declarat „apt” psihologic
la testarea psihologică.
C. CONDIŢII SPECIFICE DE MUNCĂ
1. LOCUL DE MUNCĂ: sediul Agenţiei Naţionale Antidrog.
2. PROGRAMUL DE LUCRU: cinci zile pe săptămână a câte 8 ore zilnic, între orele 08.00-
16.00; în funcţie de nevoile muncii şi în afara programului de lucru.
3. DEPLASĂRI CURENTE: ori de câte ori este nevoie.
4. CONDIŢII DEOSEBITE DE MUNCĂ: stres, ritm alert de lucru, depăşirea frecventă
a programului de lucru, eforturi psihice, intelectuale şi fizice prelungite, deplasări în
afara unităţii, câmp electromagnetic.
5. RISCURI IMPLICATE DE POST: boli profesionale
6. COMPENSĂRI: sporurile prevăzute de lege.
D. DESCRIEREA SARCINILOR, ÎNDATORIRILOR ŞI RESPONSABILITĂŢILOR
POSTULUI:
a. Studiază, analizează şi dispune introducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor
şi informaţiilor privind producţia, traficul şi consumul ilicit de droguri şi spălarea
capitalurilor;
b. Studiază, analizează şi dispune introducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor cu
privire la regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi
psihotrope, conform Legii nr. 339/2005.
c. coordonează activităţile de monitorizare a operatorilor şi operaţiunilor cu precursori;
d. asigură coordonarea în domeniu între instituţiile şi organizaţiile guvernamentale
implicate în activităţile prevăzute în Strategia Naţională Antidrog, privind reducerea ofertei
de droguri; e. coordonează elaborarea, monitorizarea, avizarea şi derularea programelor
naţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri;
f. coordonează elaborarea studiilor, sintezelor, analizelor privind traficul şi consumul ilicit de
droguri;
g. participă la întocmirea Strategiei Naţionale Antidrog şi a planului său de acţiune;
h. coordonează întocmirea evaluărilor privind stadiul realizării Strategiei Naţionale Antidrog;
i. coordonează activităţile de întocmire a raportului anual privind evoluţia şi nivelul traficului
şi consumului de droguri în România;
j. se preocupă de actualizarea şi adaptarea legislaţiei în domeniul reducerii ofertei de
droguri;
k. iniţiază, coordonează sau avizează activitatea de cercetare în domeniul reducerii ofertei
de droguri;
l. coordonează elaborarea, împreună, cu celelalte structuri ale Agenţiei, a Buletinului Info-
Drog, precum şi a altor materiale în domeniul informării şi pregătirii personalului;
m. conduce, îndrumă şi controlează activitatea lucrătorilor direcţiei;
18
n. coordonează, îndrumă şi controlează activitatea centrelor de prevenire teritoriale date în
competenţă;
o. controlează modul de aplicare a deciziilor Preşedintelui Agenţiei de către instituţiile statului
implicate în lupta antidrog;
p. execută alte activităţi dispuse de către directorul general şi Preşedintele Agenţiei:
1. zilnic: informare în domeniile de competenţă, stabilirea sarcinilor prioritare, raportarea
problemelor deosebite, controlul activităţii colaboratorilor apropiaţi; analiză şi sinteză,
evaluări, estimări, propuneri, documentare; contacte, discuţii de lucru cu colaboratori
externi, pregătire personală, corespondenţă;
2. săptămânal: analiza activităţii cu conducerea Agenţiei; analiza activităţii personalului din
subordine şi stabilirea sarcinilor pentru săptămâna următoare; redactarea sau avizarea
lucrărilor de bază, încheierea de protocoale şi monitorizarea derulării activităţilor la care
acestea se referă,
vizite şi discuţii de lucru în obiective din domeniul programelor de activitate, verificări şi
evaluări prin sondaj la centrele judeţene de prevenire şi consiliere antidrog, participarea
la simpozioane, vernisaje, conferinţe, etc; activităţi gospodăreşti, corespondenţă, discuţii
individuale şi controlul colaboratorilor apropiaţi;
3. lunar: întocmeşte fişa de serviciu a direcţiei, coordonează pregătirea continuă a angajaţilor
direcţiei, analizează îndeplinirea sarcinilor ce revin direcţiei din Strategia naţională antidrog,
prelucrează şi pune la dispoziţie date şi informaţii pentru informarea opiniei publice;
4. ocazional: participă la evenimente şi manifestări publice în domeniu, oferă la
cerere, consultanţă de specialitate;
E. STANDARDE DE PERFORMANŢĂ ASOCIATE POSTULUI
1.INDICATORI CANTITATIVI: îndeplineşte toate atribuţiile, sarcinile şi
responsabilităţile postului pe care-l ocupă;
2.INDICATORI CALITATIVI: soluţionează în deplină legalitate toate lucrările; îndeplineşte
legal şi responsabil toate atribuţiile şi sarcinile care îi revin, asigură elaborarea/redactarea
de lucrări corecte, coerente, oportune, operativ cu grad ridicat de aplicabilitate.
3.COSTURI: în limita fondurilor alocate;
4.TIMPUL: în termenele stabilite de actele normative specifice programele şi planurile
de organizare şi planificare a activităţii;
5.UTILIZAREA RESURSELOR: foloseşte raţional resursele materiale şi financiare
la dispoziţie;
6.MOD DE REALIZARE: lucrări elaborate prin coordonarea colectivelor şi individual.
PREŞEDINTELE AGENŢIEI
Semnătura............Data.............
DIRECTOR GENERAL
Semnătura............Data.............
TITULARUL POSTULUI
Semnătura.................Data.............
19
FIŞA DE LUCRU
Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă
Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul

din institutia publică la care îşi desfăşori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
1. Analiza fişelor de post , din punct de veder structural şi a manierei de completare, pentru două
ocupaţii şi funcţii diferite
2. Identificarea responsablităţilor rezultate din fişa postului
3. Completarea unui model de fişă de post pentru un funcţionar public debutant (pe baza fişei model)
Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişa de post din fişa de documentare şi
precizările referitoare la importanţa întocmirii fişei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi

rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
20
Avizat de
Se avizeazã de superiorul conducãtorului compartimentului
Numele şi prenumele :
Funcţia publicã de conducere:
Data
Semnătura
Denumirea postului : ................................................................................................
Nivelul postului:
Funcţia publică de conducere :.................................................................................
Funcţia publică de execuţie : .....................................................................................
Gradul profesional al ocupantului postului:
Categoria, clasa, gradul : .........................................................................................
Scopul principal al postului : Se vor indica necesitatea existentei postului si contributia pe care acesta o
are în cadrul autoritãtii sau institutiei publice
Cerinţe privind ocuparea postului:
Pregătirea de specialitate : .......................................................................................
Perfectionãri (specializãri) : ......................................................................................
Cunoştinţe de operare/programare pe calculator (necesitate şi nivel) : ...................
Limbi străine (necesitate şi grad de cunoastere) : ....................................................
Vechime în funcţii publice : .......................................................................................
Abilitãtile, calitãti si aptitudini necesare : ..................................................................
Cerinte specifice (de exemplu: călătorii frecvente, delegãri, detasãri) : ...................
Competenţa managerialã (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale) :
............................
Atributii - Reprezintã libertatea decizionalã de care beneficiazã titularul pentru îndeplinirea
atributiilor care îi revin.
Limite de competentã - Se stabilesc pe baza activitãtilor prevãzute în Legea privind Statutul
functionarilor publici, în concordantã cu specificul functiei publice. Gradul de complexitate şi dificultate va
creşte treptat pentru fiecare clasã si grad din cadrul aceleiasi categorii
Delegarea de atribuţii : .............................................................................................
Sfera relationalã:
Intern:
a) Relaţii ierarhice:
subordonat fatã de ......................................................................................
superior pentru ............................................................................................
b) relatii funcţionale : .................................................................................................
c) relaţii de control : ....................................................................................................
d) relaţii de reprezentare : .........................................................................................
Extern:
a) cu autorităţi şi instituţii publice : .............................................................................
b) cu organizatii internaţionale : ..................................................................................
c) cu persoane juridice private : ..................................................................................
Întocmit de - Se întocmeşte de conducãtorul compartimentului în care îşi desfãsoarã activitatea

titularul postului.
Numele şi prenumele : ...............................................................................................
Funcţia publicã de conducere : ...................................................................................
Semnãtura .... …………………………… Data întocmirii : ...........................................
Luat la cunoştintã de cãtre ocupantul postului:

Numele şi prenumele : .....................................................................................................
Semnãtura .................................................Data ..............................................................
21
Disciplina muncii
Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita disciplina,
acea ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de munca, ordine decurgand din
respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor juridice care intra in continutul raportului juridic de
munca.
A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens larg),
din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă,
asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.
Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.
Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angajaţilor, poate genera acte de
indisciplină.
Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează totalitatea îndatoririlor asumate de

salariati la încheierea contractului de muncă, prevăzute în actele normative, în contractul
colectiv, în contractul individual de muncă, în regulamentul intern, precum ţi măsurile
luate de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea atribuţiilor sale de
îndrumare şi control.
FIŞA DE OBSERVRE
Disciplina muncii
Supune atenţiei tale mai mulţi angajaţi din biroul în care îşi desfăşori stagiul de practică. Observă
cu modul în care îşi respectă atribuţiile şi respectă discipliea muncii
UC 23 Etică şi Subiect Subiect Subiect Subiect

comportament
profesional observat/funcţia observat/funcţia observat/funcţia observat/funcţia
…………………. …………………. …………………. ………………….
C1 Respectă
disciplina în muncă
22
Abilitate de
relaţionare şi
comunicare
Respectarea
obligaţiilor din
Regulamntul
Intern
Conştiinciozitate
şi responsabilitate
Interes în
rezolvarea sarcinii
Rezolvarea
calitativă a
sarcinii
Alte aspecte
Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ..........................................................................................
Ordinea şi disciplina în muncă constituie o necesitate pentru orice proces de muncă indiferent dacă
este un proces colectiv sau individual, precum şi de locul şi timpul când se desfăşoară, deoarece
condiţionează derularea normală şi eficienţa a muncii depuse.
Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori
stagiul de practică.
rezolvarea fişei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
FISA DE LUCRU
Etică
Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul

din instituţia publică la care îşi desfăşori stagiul de practică:
 Analiza Regulamentului intern şi a Codului etic
 Identificarea valorilor, activităţile considerate ”conflict de interese”, folosirea informaţiilor
confidenţiale
23
 Analiza pe un exemplu a relaţiei client-profesionist, din perspectivă etică.
Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare

Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îşi desfăşori
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informaţiilor) şi

Etica se confruntă cu ce este bine şi cu ce este rău.
Deoarece valorile sunt lucruri pe care le considerăm importante, etica cuprinde ne confruntă cu
”posibilităţile” şi ”imposibilităţile” vieţii pe care le unim, deoarece dorim să obţinem ceea ce ne dorim.
Fii familiarizat/familiarizată cu propriul cod de etică. A înţelege propriile reguli nescrise înseamnă luarea
deciziilor pe care tu însuţi le aprobi.
Este important să cunoşti propriile valori, astfel încât să poţi lua cu uşurinţă deciziile.
Descoperă care este codul tău personal de etică, astfel încât să nu intri în situaţii jenante la muncă.
Fise de documentare - COD ETIC (1)
Un conflict de interese este orice situaţie în care interesele instituţiei sunt divergente faţă
de interesele personale sau faţă de cele ale rudelor apropiate sau ale persoanelor cu care
sunteti în strâns contact personal sau de afaceri.
Fiecare angajat este responsabil pentru acţiunile sale.
Este considerat conflict de interese :
Însuşirea de avantaje personale dintr-o oportunitate sau utilizarea resurselor instituţiei

strict in scopuri personale.
Acceptarea directă sau indirectă a oricărui fel de avantaj personal
Informaţiile confidenţiale sunt:
- orice informatie care nu a devenit publică şi pentru care există un interes în a-i păstra
confidenţialitatea, dar care poate avea efecte majore asupra activităţii, preţului acţiunii,
trendului unei companii
- orice informatie privind activitatea instituţiei care nu a devenit incă informatie publică
- grila de programe, formate de programe, continutul programelor, contracte in curs de
negociere, angajări, disponibilizari, strategii de programe si de vanzari sunt informatii
24
confidentiale Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
- orice informatie incredintata de terti sub de
Dezvoltare instituţionalăobligaţiasistemuluiconfidenţialitateînvăământ profesional şi tehnic
- informaţii privind date personale ale angajatilor

Fişe de documentare - COD ETIC (2)
Etica = sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau
profesie. Moralitatea este legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza
distincţia dintre bine şi rău în comportament.
Etica profesională precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui

grup profesional, critică şi sancţionează malpracticile profesionale.
Codul etic reprezinta o reflectare a valorilor, serveste la simbolizarea principiilor

dupa care un grup profesional sau o organizatie se defineste pe sine.
Este mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli,
dupa care un membru al organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica
sau exclude.
Obiectivele unui astfel de cod sunt următoarele:
- Ocupă locul lăsat liber între valorile cadru ale unei comunităţi şi lege.
- Contribuie la reputaţia, încrederea, respectul pe care beneficiarii unei activităţi îl
au faţă de instituţia care prestează serviciul respectiv.
- Reprezintă un contract moral între beneficiari şi organizaţii, între cei ce fac parte
din organizaţie şi, în acest ultim sens, menţine coeziunea unei organizaţii, instituţii.
- Protejează organizaţia de comportamente necinstite sau oportuniste şi furnizează
un model de comportament.
- Promovează o imagine pozitivă a organizaţiei.
- Este un mijloc de reglementare a adeziunii şi devotamentului colaboratorilor.
- Influenţează crearea sentimentului de unicitate şi apartenenţă pentru
membrii grupului.
- Este un cadru de referinţă în orientarea deciziilor şi orientarea acţiunii.
- Arată angajamentul de principiu al conducătorilor.
- Corelează relaţiile pur contractuale cu încrederea şi responsabilitatea.
- Creează climatul etic, respectiv climatul în care acţiunile sunt percepute ca drepte.
STUDIU DE CAZ
Dilema etică
Elena lucra ca funcţionar public de numai două luni, când s-a confruntat cu prima sa dilemă etică.
şeful ei i-a cerut să mintă.
”Dacă întreabă cineva unde sunt” – zise acesta – ”spune că lipsesc toată ziua. Am foarte multe probleme
25
de rezolvat şi trebuie să mă concentrez.”
Elena s-a considerat întotdeauna o persoană onestă. Cum putea ea să mintă? Pe de altă parte, ea era
la acest loc de muncă doar de două luni. Cum putea să îşi înfrunte şeful? Ce ai fi făcut dacă erai în locul
Elenei
FIŞA DE LUCRU
Relaţia Fişa postului – Cod etic
1. Dă exemple din care să reiasă distincţiile între: profesie şi ocupaţie, profesionism-amatorism.

2. Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor şi prin ce se caracterizează profesionalismul?
3. Ce rol poate juca etica în exercitarea profesiilor şi în ce constă caracterul contractual al
eticii profesionale?
4. Care crezi că sunt virtuţile şi valorile calificării în care te pregăteşti?
5. Schiţează principiile, valorile şi normele unui cod etic al profesiei pe care urmează să o aveţi.
FIŞA DE OBSERVARE
Analiza unei ocupaţii din instituţia publică
Completează fişa de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o ocupaţie
Funcţia Activitate Activitate Activitate Activitate Activitate

specifică specifică specifică specifică specifică
............... ............... ............... ............... ...............
Descrierea activităţii
Rezultatul activităţii
Etaloane calitative
Cunoştinţe teoretice
Deprinderi practice
Atitudini
Nivel de
26
responsabilitate
Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ...............................................
FIŞA DE LUCRU
OBSERVAREA SARCINILOR POSTULUI
Completează următoarea fişe pe baza documentării realizate la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică,
pornind de la un exemplu concret. Poţi alege orice post, în orice nivel ierarhic
Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumarã a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unitãţii:
Responsabilităţi îndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. Periodicitatea Cãtre cine - ce structurã

crt. Documente întocmite frecvent în Conţinutul –
întocmirii
îndeplinirea atribuţiilor documentului îl transmite/ de la cine –
documentelor
ce structurã - îl primeşte
Nr. Activitãţi şi operaţiuni efectuate de ocupantul Rolul activitãţilor Cât de frecvent sunt
crt. postului desfãşurate
27
Nume/prenume elev
Observații ale profesorului/tutorelui de practică: ..............................................................................................
28

Jurnal de practică
Modul ETICĂ Ș I COMPORTAMENT PROFESIONAL
Respectarea disciplinei muncii
Locaţia - Instituţia publică, departament
 
Numele elevului perioada
În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau
le-ai desfăşurat?
Activităţi observate
Activităţi desfăşurate
2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?
3. Care au fost activităţile practice care şi-au plăcut? Motivează.
4. Ce activităţi practice nu ţi-au plăcut? Motivează.
29
Dezvoltă relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de
lucru/ Dezvoltă un comportament etic în relaţiile cu publicul
Norme de comportament şi conduită în cadrul grupului
 Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm,

stăpânire de sine, onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor
partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact, atitudine pozitivă
 Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin, încurajare, umor,
ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea faţă de colegi
 Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă
propriu,sistemul informaţional: perturbarea informaţiei, zvonuri,
dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea de muncă, control preventiv,
negociere, arbitraj
Relaţii interpersonala în cadrul grupului de lucru
 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalităţii,

principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transparentei,principiul respectului
si consideraţiei, principiul confidenţialităţii
 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare; ţinuta
decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos); să manifeste o
atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; să folosească un limbaj corect din punct de vedere
gramatical, să ofere răspunsuri corecte şi complete
CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONALĂ
Prin urmare, ce este comunicarea interpersonală?

Reflectaţi un moment şi scrieţi mai jos cuvintele care vă vin în minte atunci când vă gândiţi la comunicare
interpersonală.
30
Comunicarea interpersonală este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fără noimă în
cuvinte vorbite şi scrise, prin care ei sunt capabili să îşi facă cunoscute nevoile, dorinţele, ideile şi
sentimentele.
Comunicarea interpersonală este un proces complex care poate să fie descris, în termeni simplificaţi, prin
aceea că un Emiţător şi un Receptor schimbă mesaje între ei, mesaje care conţin deopotrivă şi idei şi
sentimente.
Emiţătorul codifică mesajele folosind elemente verbale, vocale şi vizuale.
Cuvintele formează elementul verbal.

Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii şi “muzica limbajului”.
Elementul vizual încorporează tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzător, dar elementul
vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage şi reţine in primul rand atenţia
Receptorului. Elementele vocale şi verbale urmează doar după cel vizual.
Receptorul primeşte mesajele şi le decodează, punând în ordine şi interpretând cele trei elementele, în
funcţie de propriile experienţe, credinţe şi nevoi.
DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONALĂ
Suntem fiinţe sociale.

Trăim într-o lume în care milioane şi milioane de alţi oameni trăiesc.
Trăim împreună, muncim împreună şi ne jucăm împreună.
Avem nevoie unii de alţii pentru siguranţa noastră, pentru confortul nostru, pentru prietenie şi dragoste.
Avem nevoie unii de alţii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de alţii ca să ne îndeplinim scopurile şi obiectivele.
Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfăcută fără comunicare interpersonală.
Comunicăm ca să:
Ne cunoaştem
Ne împărtăşim emoţiile unii altora
Schimbăm informaţii
Convingem pe alţii să înţeleagă punctul nostru de vedere
Construim relaţii
STUDIU DE CAZ
Analiza unui conflict de muncă
Scurtă prezentare
La Instituţia X, cooperarea angajaţilor şi asigurarea unui climat optim pentru desfăşurarea activităţii
31
la locul de muncă sunt condiţii esenţiale pentru a presta servicii de calitate în termenul stabilit, pentru
ca aceasta să-şi creeze o imagine favorabilă în rândul clienţilor, asociindu-şi termeni precum:
seriozitate, flexibilitate, confidentialitate.
Instituţia indeplineste atât o funţie economică cât şi o funcţie socială. Aceasta din urmă permite
oamenilor să se manifeste ca fiinţe sociale, să fie activi, să comunice, să se simtă utili, să lucreze în echipe.
Pentru că oamenii sunt diferiţi intre ei, au alte principii, alte valori morale, comportamente diferite, uneori, în
cadrul unui grup pot interveni o serie de conflicte.
Prezentarea angajatilor implicaţi în conflict

Domnul G. este un angajat vechi al instituției (instituția îşi desfăşura activitatea doar de 1 an când s-
a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire ordonata, calma, meticuloasa, calculata, este un bun
analist. In ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine colegiala, ii ajuta aunci cand este
solicitat si cel mai important are capacitatea de a adapta modul in care transmite informatie in functie de
receptor. Pe de alta parte este o persoana destul de conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros
pentru firma. Ceilalti colegi tin cont de sfaturile lui iar cand seful este plecat, acesta il pune sa-i tin locul.
Domnul D. este un proaspat angajat al acestei instituții. El nu a mai lucrat in acest domeniu dar are
anumite relatii ce aduc beneficii instituției. Domnu D.este o persoana deschisa, dornica de afirmare, uneori
superficiala (fiind constient ca e important pentru firma datorita relatiilor pe care le are). Aspira sa evolueze
pe scara sociala dar nu neaparat prin munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau
intorcand in favoarea sa anumite situatii. Desigur ca fata de ceilalti se arata a fi o persoana placuta.
Prezentarea conflictului
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost insarcinat de
catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea normal, domnul D. asculta
indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i explice cat mai bine cele ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a
dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se ofere sa-i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe
care le avea el insusi de facut. Nu era o problemă că îşi ajuta colegii (cu lucruri mărunte dar care
impresionau) dar lucrarile pe care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le
facea la momentul in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce are de facut dar si sa se
roage de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca alfel s-ar
fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia nu-i putea spune exact
cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se planga de colegi si pe de alta parte ar
fi parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D. se arata in fata sefului o persoana la locul ei.
Conflictul insa nu se opreste aici. Domnul D. imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri,
rigla, capsatorul sau alte lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le-a luat)
sau chiar se defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima
vedere minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta, toate acestea
ii creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite sfaturi, sugestii, pareri pe care
le aude la domnul G. Toata aceasta situatie il punea pe noul angajat intr-o lumina pozitiva (o persoana
capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor) si intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care
devenise foarte incordat si oarecum frustrat ca nu poate iesi din acesta situatie.
Soluţonarea conflictului
Găsirea unei soluţii în această situaţie era foarte dificilă întrucât şeful îşi dădea seama că ambii
angajaşi erau importanţi pentru instituţie (unul pentru munca depusă, altul pentru relaţiile pe care le avea şi
pentru faptul că părea o persoană responsabilă şi corectă). Conflictul era cu atât mai greu de soluţionat
nefiind încalcată nicio prevedere legală. De menţionat este faptul că discuţiile nu aveau niciun efect şi că
şeful auzise că unii clienţi erau nemultumiţi de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe
ganduri). Analizand situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o
saptamana. Astfel el putea să le urmarească comportametul, să vadă ce modificări intervin în atitudinea
domnului G. şi cum se descurcă fără niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat concediu a fost domnul
D. . In acest timp totul decurge asemănător cu perioada dinaintea angajarii domnului D. . In urmatoarea
săptămână, când domnul G. era în concediu, apar mici schimbari şi chiar încurcaturi ( întarzieri în
depunerea lurărilor, acestea nu sunt întocmite cu suficientă atenție, iar pe colegi nici nu se mai pune
problema să-i ajute pentru ăa nu mai are timp).
32
Concluzii
In urma celor două săptamani şeful decide că domnul G. îşi va desfaşuraî in continuare activitatea
ca şi până acum, iar domnului D. i se oferă postul de dactilograf (astfel încât să nu mai aibe nicio legatură
cu domnul G.). Punînd în balanţă dezavantajele plecării unuia sau altuia din instituţie, şeful este hotărât să
păstreze o atmosferă calmă şi placută, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la relaţiile domnului D.
”DEPISTĂM AMENINŢĂRI , CA SĂ EVITĂM CONFLICTE”
Sarcina de lucru : completează tabelul următor determinând itemii dominanţi (cu incidenţă majoră)
cu potenţiale surse de conflict
NEVOI SURSE DE CONFLICT La locul de desfăşurare al practicii (sau şcoală, sau

familie, sau stradă, sau prieteni)
Identitate
Siguranţă
Apartenenţă
Creştere
Soluţii posibile de atenuare/eliminare a conflictului
-
-
-
-
PENTRU A PREVENI CONFLICTE, FOLOSEŞTE ŞI ACESTE REGULI DE COMUNICARE
1. ASCULTĂ ”ACTIV”, REZONÂND CU INTERLOCUTORUL.

2. ÎNTREABĂ : DA DOVADĂ DE CURAJ, FĂRĂ REȚINERI
33
3. EXPRIMĂ DESCHIS, CLAR, ONEST CEEA CE SIMȚI
FIŞA DE DOCUMENTARE
„DIN NOU DESPRE CODUL DE CONDUITĂ„
Succesul durabil în afaceri nu se măsoară doar prin rezultate financiare, ci şi prin felul în care ne
comportăm faţă de clienţii, asociaţii, angajaţii, investitorii noştri, precum şi faţă de comunităţile locale.
În desfăşurarea activităţii instituției, trebuie să respectăm întotdeauna principiile definite în Cod. De
multe ori, aceasta presupune evaluarea cu discernământ a situaţiei, iar dumneavoastră trebuie
să vă consultaţi superiorul ierarhic sau oricare altă persoană autorizată din cadrul Grupului pentru orice
nelămuriri privind interpretarea sau sfera de cuprindere a Codului.
Orice abatere de la implementarea spiritului şi literei Codului trebuie raportată fără ezitare
conducerii; nu veţi fi niciodată sancţionat(ă) disciplinar pentru sesizări făcute cu bună-credinţă.
Etica şi standardele înalte de conduită prezintă o importanţă crucială în lumea afacerilor, iar
reputaţia instituției cu privire la respectarea celor mai înalte standarde de conduită este un atu inestimabil.
Prin urmare, Codul de conduită trebuie să ocupe un loc central în desfăşurarea activităţilor noastre.
Codul de conduită acoperă şapte domenii-cheie
1 Clienţi, produse şi servicii
2 Angajaţi
3 Investitori
4 Societate şi comunităţi locale
5 Sănătate, protecţia muncii şi a
mediului înconjurător
6 Conflicte de interese
7 Concurenţă
Clienţi, produse şi servicii
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, este esenţial să menţinem relaţii bune şi de lungă
durată cu clienţii noştri.
În raporturile cu clienţii existenţi sau potenţiali, cu furnizorii sau alţi parteneri de afaceri, trebuie să
ne păstrăm intactă reputaţia de integritate şi să-i tratăm pe toţi în mod echitabil, consecvent, într-un cadru
de respect şi încredere reciprocă.
În vederea îndeplinirii acestor standarde trebuie:
• Să furnizăm în mod constant produse de înaltă calitate, fiabile şi care îndeplinesc cerinţele
clienţilor.
• Să furnizăm servicii de înaltă calitate şi fiabilitate.
• Să furnizăm informaţii clare, concise, utile, corecte despre produse şi servicii.
• Să protejăm informaţiile confidenţiale încredinţate nouă şi să nu le folosim pentru desfăşurarea
unor activităţi nepotrivite în folosul Grupului sau pentru câştigul personal.
• Să ne comportăm echidistant în toate relaţiile de afaceri, inclusiv prin respectarea politicii Grupului
referitoare la conflictele de interese, cadouri şi mită.
Angajaţi
În relaţiile cu colegii, comportamentul nostru trebuie să se bazeze pe bunăcredinţă şi respectul
faţă de demnitatea personală.
Satisfacţia la locul de muncă presupune un mediu de lucru care să motiveze angajatul să fie
productiv şi inovator şi care să-i ofere oportunităţi de formare şi dezvoltare profesională în vederea
împlinirii potenţialului şi dezvoltării unei cariere în cadrul instituţiei.
Trebuie să ne ascultăm angajaţii cu atenţie, să îi implicăm în creşterea productivităţii, a
calităţii muncii şi în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
În plus, trebuie:
• Să ne asigurăm că recrutarea, formarea, promovarea, dezvoltarea carierei, desfacerea contractului de
muncă şi alte aspecte privitoare la angajare au la bază capacităţile, realizările, experienţa şi conduita
34
individuale, indiferent de rasă, culoare, naţionalitate, cultură, origine etnică, religie, sex, orientare
sexuală, vârstă, handicap sau orice alte motive care nu au legătură cu performanţa profesională sau sunt
ilegale conform legilor în vigoare.
• Să nu tolerăm discriminarea sau hărţuirea.
• Să remunerăm angajaţii în funcţie de valoarea muncii lor şi, în măsura în care este posibil,
de succesul societăţii.
• Să ne ţinem angajaţii la curent cu orice evoluţii importante care îi afectează pe ei ori
viziunea, obiectivele şi planurile Grupului.
• Să menţinem metode eficiente pentru rezolvarea conflictelor la locul de muncă.
• Să păstrăm dosarele angajaţilor confidenţiale pe cât este posibil din punct de vedere practic.
Investitori
Unul dintre obiectivele principale faţă de investitori este să le protejeze şi să le promoveze
interesele. Trebuie să ne desfăşurăm activitatea în mod responsabil, asumându-ne în acelaşi timp riscuri
calculate, acesta fiind ingredientul esenţial al succesului. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită
păstrării şi protejării patrimoniului prin utilizarea prudentă şi eficientă a resurselor.
Aşadar, trebuie:
• Să le furnizăm terţilor, periodic şi la timp, informaţii financiare exacte şi o evaluare echilibrată a
poziţiei instituţiei
• Să utilizăm cele mai bune practici de gestionare a instituţiei
• Să tratăm toţi investitorii în mod echitabil şi consecvent şi să nu avantajăm o categorie de
investitori în defavoarea alteia.
• Să fim deschişi, sinceri şi profesionişti în îndeplinirea obligaţiilor, în relaţia cu consultanţii
şi auditorii şi cu grupul de investitori.
Societate şi comunităţi locale
Societatea Cookson încearcă să fie un bun cetăţean al ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
Trebuie să respectăm toate legile, ordonanţele şi regulamentele naţionale şi locale, inclusiv cele privind
activităţile politice şi plata impozitelor.
Mita este strict interzisă.
Grupul nu va încerca niciodată să obţină avantaje prin mijloace necinstite precum bani, favoruri
comerciale sau altfel de facilităţi. Trebuie să evităm întotdeauna să oferim sau să dăm efectiv obiecte de
valoare pentru a influenţa în mod ilegal (sau într-un mod care ar putea părea ilegal) conduita oricăror
oficiali ai guvernului, parteneri de afaceri, concurenţi sau a altor persoane.
Aşadar, trebuie:
• Să fim în permanenţă informaţi cu privire la cultura locală, să încurajăm schimbul de experienţă
în cadrul Grupului şi să fim adaptabili, inovatori şi sensibili în relaţiile cu comunitatea locală.
• Să respectăm şi să ţinem cont de preocupările, obiceiurile şi tradiţiile locale şi regionale.
5 Sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător
Chestiunile legate de sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător sunt responsabilităţi de
bază ale conducerii. Avem datoria de a proteja sănătatea şi siguranţa clienţilor, angajaţilor, contractorilor,
vizitatorilor, ale publicului larg şi ale oricăror persoane asupra cărora se răsfrâng activităţile noastre.
Chestiunile de interes public legate de sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător
ale activităţilor desfăşurate de noi trebuie abordate într-o manieră constructivă.
Aşadar, trebuie:
• Să oferim tuturor angajaţilor condiţii de lucru sănătoase şi sigure.
• Să avem în vedere impactul potenţial asupra mediului al produselor şi proceselor noi încă
din primele stadii de dezvoltare.
• Să minimizăm, să neutralizăm sau, dacă este posibil, să prevenim emisiile de substanţe care
ar putea avea un efect negativ asupra sănătăţii umane sau asupra mediului.
• Să reducem cantitatea de deşeuri produsă, folosind în mod raţional materialele, energia şi
alte resurse, şi să maximizăm posibilităţile de reciclare.
• Să asigurăm suficiente resurse umane, materiale şi formare profesională pentru a ne
îndeplini angajamentele asumate privind sănătatea, protecţia
muncii şi a mediului.
Conflicte de interese
Angajaţii, funcţionarii şi administratorii au datoria de a fi loiali Grupului şi nu se pot folosi de funcţiile
35
pe care le deţin pentru obţinerea de foloase personale sau în beneficiul unor terţi, în defavoarea Grupului.
Interesele personale care se află sau pot da impresia că se află în conflict cu interesele Grupului sau care
ar putea avea un efect nedorit asupra activităţii noastre profesionale trebuie evitate cu orice preţ. Aşadar,
trebuie:
• Să nu intrăm niciodată în relaţii directe sau indirecte de afaceri, financiare sau de alt fel, în
numele instituțieii, cu entităţi din afară care fac sau ar putea face afaceri cu Grupul sau care reprezintă
concurenţa, fără a înştiinţa conducerea în legătură cu aceste relaţii.165 Fleetet
• Să nu reprezentăm niciodată instituția în cadrul unor tranzacţii în care un angajat sau o parte
asociată cu acesta are un interes personal substanţial, fără a înştiinţa conducerea.
• Să nu dezvăluim niciodată sau să folosim în interes propriu informaţii confidenţiale sau din
interior care aparţin instituției sau partenerilor săi de afaceri ori care au legătură cu aceştia.
• Să nu facem niciodată concurenţă instituţiei sau să-i ajutăm pe alţii în acest scop.
• Să nu facem parte niciodată dintr-un consiliu extern al unei societăţi comerciale în cazul în care
conducerea nu a fost înştiinţată cu privire la acest lucru sau dacă aceasta a decis că respectiva calitate de
membru intră în conflict cu interesele instituției
• Să nu solicităm sau să acceptăm bani în beneficiul propriu de la partenerii de afaceri sau de
la concurenţă.
• Să nu acceptăm niciodată de la partenerii de afaceri sau de la concurenţă cadouri fără caracter
pecuniar, servicii sau orice alte cadouri în cazul în care acestea ar putea influenţa în mod
necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor faţă de Grup, dacă ar putea părea exagerate sau dacă acestora
nu le putem răspunde prin ceva similar.
Concurenţă
Trebuie să intrăm în concurenţă în mod activ, dar cinstit. În acest sens, trebuie:
• Să nu discutăm niciodată despre informaţii confidenţiale sau cu caracter de secret de serviciu cu
concurenţii noştri.
• Să nu obţinem informaţii despre un concurent prin mijloace necinstite.
• Să nu ne angajăm în practici restrictive sau frauduloase sau să abuzăm de poziţia noastră pe
piaţă.
• Să nu facem concurenţă neloială, inclusiv comentarii sau afirmaţii false sau care induc în eroare
cu privire la instituție, concurenţii sau produsele sale.
FIŞA DE LUCRU
Comportament şi conduită în cadrul grupului
Eşti desemnat să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru împreună cu membri echipei din care
faci parte
1. Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă
3. Rezolvarea conflictelor de muncă
36
Pentru sprijin în rezolvarea sarcinilor studiază fişa de documentare care îşi îrezintă modelul unui
COD DE CONDUITĂ, biblioteca virtuală cu materiale despre lucrul în echipă şi norme de comportare.
Nu uita de sprijinul pe care şi-l poate oferi profesorul/tutorele de practică.
Normele sociale sunt reprezentate de acele aşteptari colective, idei sau credinte pe care membrii
unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele sunt standarde de conduita
impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal reglementarea actiunilor acestora. Din acest
motiv, ele pot fi considerate reguli sau standarde de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte
dintre care amintim participarea la sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de
munca si multe altele.
Tipuri de norme clasice
Norme de loialitate. Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de
conformare si de loialitate de la membrii lor;
Norme privind ţinuta. Acestea se referă la un anumit tip de vestimentaţie cu care angajaţii trebuie
sa se îmbrace în unele organizaţii. Cu toate acestea, normele privind ţinuta pot deveni active chiar şi în
acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine interioara, insa angajatii devin
preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
Norme de performanta. Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care formuleaza o
serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de performanţă".
Norme care vizează acordarea recompenselor. Unele grupuri transformă modul de acordare a
recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitatea, egalitatea, reciprocitatea şi
responsabilitatea sociala.
De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr-un grup (de exemplu, vine in prima zi la serviciu)
cauta acele indicii elocvente necesare pentru o comportare potrivită în acel grup. Astfel, s-a ajuns la
concluzia ca oamenii au o reala nevoie de structurare si predictibilitate in mediul social, în special în grupul
din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea comportamentelor membrilor grupului sunt
instituite si promovate cu tenacitate.
37
PROIECT
Obiective: Proiectul urmăreşte o consolidare a cunoştinţelor de comportament şi comunicare, aplicarea

acestor cunoştinţe în practică. În acelaşi timp se doreşte dezvoltarea abilităţilor de observare, analiză şi
soluţionare a unor probleme sau situagii din cadrul organizaţional (instituţia/departamentul în care îşi
desfăşori stagiul de practică).
Organizare: Proiectul va fi realizat individual şi va fi cât se poate de aplicat pe instituţia unde eşti implicat.
Se garantează confidenţialitatea pentru informaţiile din conţinutul proiectului.
Structură:
1. Descrierea instituţiei: interesează domeniul de activitate, numărul de angajaţi şi numărul de niveluri

ierarhice, structură organizatorică unde să fie marcată poziţia autorului proiectului.
2. Personalitate.
Elaborează câte un profil de personalitate pentru două persoane din cadrul organizației în care ai
desfăşurat stagiul de practică. Cele două persoane ar trebui să fie o provocare pentru tine. Pentru a realiza
aceste profile se vor folosi sistemele de trăsături de personalitate din materiale de documentare cuprins eîn
bibliografie sau site-uri specifice însoţite de exemple din comportamentul persoanei caracterizate care să
ateste acele trăsături. Se pot utiliza şi stilurile de comunicare.
3. Atitudini.
Observă atitudini care sunt prezente la mai multe persoane din cadrul instituţiei. Alege două dintre ele şi
realizează următoarea analiză pentru fiecare dintre ele:
- Descrierea atitudinii (dacă este o atitudine pozitivă sau negativă, legat de ce anume s-a format);
- Explica cum s-a format acea atitudine (analiza componentelor atitudinii);
- Descrie efectele atitudinii în cadrul organizaţiei;
- Oferă detalii despre două modalități prin care acea atitudine s-ar putea schimba (dacă apreciezi
efectele ca fiind negative) sau prin care s-ar putea valorifica în favoarea instituţiei (dacă atitudinea
este pozitivă).
4. Percepţia.
Descrii două distorsiuni perceptuale din mediul organizaţional. Oferă denumirea distorsiunii, detalii despre
contextul în care a apărut, efectele înregistrate şi posibilităţi de prevenire.
5. Motivaţia.
Identifică trei factori motivaţionali care influenţează motivaţia individuală sau a grupului din care faci parte.
Pentru fiecare factor realizează corelaţia cu o teorie motivaţională potrivită şi explicaă modul în care acel
factor îşi exercită influenţa la nivel individual sau de grup.
6. Grupuri şi munca în echipă.

a) Descrie un conflict din cadrul grupului din care ai făcut parte. Care au fost cauzele şi cum a fost
soluţionat. Dacă nu au existat conflicte cum explici acest fapt?
b) Identifică trei factori care influenţează performanţa grupului şi descrieţi influenţa acestor factori. Ce ar
trebui realizat pentru ca performanţa grupului să fie mai mare?
c) Care este contribuţia personală la asigurarea succesului grupului?
7. Etică
a) Precizează caracteristici de personalitate şi comportamente care îl califică sau îl descalifică pe
funcționarul public pentru rolul lui
38
b) Identifică şi exemplifică :
 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalităţii,

principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transparentei,principiul respectului şi
consideraţiei, principiul confidenţialităţii
 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare;

ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos);
atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; foloseasirea un limbaj corect din punct de vedere
gramatical, oferirea de răspunsuri corecte şi complete
8. Învăţare
a) Ce ai învăţat din experienţa de a lucra în instituţia respectivă? Menţionează cel puţin două aspecte.
b) Unde sau cum vei folosi cele învăţate ?
Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare . Studiază

documentele specifice puse la dispoziție de către tutore la departamentul unde îţi desfăşori stagiul de
practică. Planifică-ţi timpul de lucru pentru acest proiect pe toată perioada practicii.
39
Completeză răspunsurile pe o fişă separată şi ataşeaz-o la jurnalul de practică. Anexează
copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informațiilor) şi rezolvarea fişei de
lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
2 STUDII DE CAZ
1. O asistentă foarte ocupată
La “Colegiul Economic ”, Maria este asistenta directoarei și in aceasă calitate coordoneaza si activitatea
secretariatului, a bibliotecii şi a micii cantine a şcolii. Maria este o persoană foarte ordonată şi foarte
muncitoare. Depune multa pasiune în muncă, totuş i multitudinea sarcinilor o solicită foarte mult şi a
început să resimtă o anumită tensiune şi oboseală, stare care a facut-o să fie mai puțin atentă, răbdatoare
și amabilă cu ceilalti şi chiar cu directoarea. Adesea, pentru a-și termina munca a rămas peste program,
sperând de asemenea că, dacă orele suplimentare nu-i pot fi plătite, cel puțin va fi recompensată în alt
mod.
Pe de alta parte, Maria nu poate să nu observe cât de lejeră este munca celor două secretare sau
administratorului de pratrimoniu, care par să profite de ea, plasându- i lucrări pe care le-ar putea face ei.
De pildă nu întelege de ce trebuie să centralizeze ea listele de inventar, facturile și nici de ce să verifice
centralizarea semestrială a rezultatelor școlare ale elevilor. Totuși problema nici măcar nu era că muncea
prea mult, deoarece era obișnuită cu munca. Dar ceilalţiîii faceau greutăţi: administratorul de patrimoniu
întarzia să- i trimită documentele (pe aceasta temă au avut recent o ceartă), iar secretarele se purtau urat
de ori cate ori se interesa de lucrări și păreau chiar că o saboteaz ă. Nu s-a plans pentru că i se părea că
Sabrina, directoarea școlii, îi simpatiza mai mult pe ceilalti dar, în cele din urma, s- a decis să- i spună toate
aceste lucruri șefei.
1. Care sunt partile implicate și care sunt interesele lor?

2. Utilizați “harta conflictului” pentru clarificarea problemelor
3. Schimbarea programului de studiu săptămânal
2. Rectoratul universitatii “Bucur” a primit de la Ministerul Educatiei un fax prin care li se cerea să
reducă programul de invatamant la 18 ore pe saptamană.
Rectorul a cerut fiecarei facultăți să facă propuneri pentru a se conforma acestei cereri. La consiliul
profesoral cei mai multi profesori au fost impotriva schimbării.
Unii profesori au fost foarte critici, spunând ca aceasta nu este decat un pretext pentru a se reduce
alocațiile bugetare. Altii au refuzat ferm sa-si reduca numarul de ore deoarece nu ar putea sa-si acopere
norma de baza care le asigura salariul intreg. S-a exprimat apoi idea că reducerea atât de drastică a
numărului de cursuri şi de seminarii va avea efect negativ asupra pregătirii studenţilor.
Ei vor învaţa şi mai puţin decât înainte. In continuarea discuțiilor au apărut însă idei neaşteptate. Ca
schimbarea sa aibă efectul pozitiv scontat, trebuie ca procesul de predare şi examinare să fie schimbat.
Studenţii vor trebuie să citească bibliografia de calitate recomandată de profesori, care să constituie alături
de materia predată la curs baza pentru examinare.
Pe de alta parte, pentru completarea normelor, existau doua posibilităţi: unii profesori să predea la seriile
40
de învatamânt la distanţă şi anumite cursuri să fie comasate într- o singură materie.
1. Care sunt partile implicate si care sunt interesele lor?

2. Utilizati “harta conflictului” pentru clarificarea problemelor
3. Identificati zonele de acord si dezacord intre parti.
4. Care este obiectul negocierii?

rezolvarea studiilor de caz, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
PROIECT
Întrebările noului angajat
Fiecare nou angajat intră pe poarta instituţiei însoţit de o suită de întrebări legate de lucruri considerate
eronat dintre cele mai banale, cum ar fi: ţinuta la locul de muncă, instrumentele pe care le are la
dispoziţie (telefon, fax, copiator etc.), pauza de masă, data la care se dă salariul, dacă se pune preț pe
punctualitate, daca munca peste program este o excepţie sau o regulă. Noul angajat trebuie să se
familiarizeze cu regulile casei, cu normele şi valorile acceptate, altfel ar avea un statut de neadaptat în
cadrul firmei.
Aflat sub presiunea obligatiei de a se adapta si de a dovedi de ce este in stare, un angajat nou are
nevoie de intelegere si interes din partea angajatorului. Va beneficia angajatul de înțelegerea de care
are nevoie?
Cu timpul, o altă serie de întrebari îşi vor aştepta răspunsul: Cum este apreciată munca mea? De ce
lucram aşa şi nu altfel? Cum pot face sugestii fară să supăr? Cum pot obține ajutor sau asistenţa într-o
problemă? Chiar dacă nu le rosteşte niciodată, noul angajat aşteaptă să lămuriţi împreună aceste
probleme de care depinde iniţierea lui completă.
Cerinţa proiectului:
Pune-te în postura unui nou angajat

Răspunde la întrebările propuse având ca bază instituţia la care ai efectuat stagiul de practică
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea
informaţiilor) şi rezolvarea proiectului, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
41
......................... ÎN LOC DE FINAL .............................
1. ”FILM”
Completează următoarea fişă pentru fiecare săptămână de practică. Centralizează toate
datele la terminarea stagiului de practică.
La final vei obţine un ”FILM” al activităţii practice desfăşurate
INDICATORI DE ANALIZAT
(Activităţi practice)
FAPTELE F
I
IMPACTUL
L
LECTIILE
M
METAFORA
Studiază documentele specifice puse la dispoziție de către tutore la departamentul unde îşi
desfăşori stagiul de practică.

42
2. BLAZON
Îţi propunem să desenezi propriul ”blazon” după modelul următor:
BLAZONUL NOSTRU
(Exerciţiu individual şi/sau al întregii echipe)
NUMELE SI PRENUMELE
(sau numele echipei)
VALORI PE CARE NI LE ASUMĂM

...........................................................................................................
.............................................................................................................
...........................................................................................................
..........................................................................................................
...........................................................................................................
CE LUĂM CU NOI CE LĂSĂM ÎN SALA

DIN ACEST ”MODUL DE ”CURS”
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Fişa de evaluare
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
.
Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îţi
desfăşori stagiul de practică.

43
3. ”PRIVEŞTE-TE ÎN … OGLINDĂ”
Atitudine Descrierea atitudinii la locul de muncă

Amabilitate O persoană amabilă este politicoasă cu colegii, clienţii şi cu persoanele cu
care intră în contact
Sociabilitate O persoana sociabilă se află în relaţii permanente cu cei din jur, este
apropiată şi prietenoasă
Diplomație O persoană diplomată este abilă în rezolvarea de probleme la locul de
muncă, dând dovadă de subtilitate în relaţii interpersonale
Maleabilitate O persoana maleabilă se adaptează uşor oricaror situaţii la locul de muncă
Inventivitate O persoană inventivă lucrează în situaţii nestructurate cu reguli bine stabilite
şi sarcini foarte exacte; îşi foloseşte creativitatea şi imaginaţia
Răbdare O persoană răbdătoare acceptă o situaţie dificilă fară a proiecta un termen
final pentru definitivarea ei
Calm O persoană calmă dă dovadă de stăpânire de sine, tact, în acţiunile
întreprinse şi în comunicarea cu ceilalţi
Punctualitate O persoană punctuală ajunge întotdeauna la timp
În afară de aceste atitudini, comportamentul profesional al unui angajat se mai bazează pe :
ate_ _ _ _ ascul_ _ _ _ autocun_ onesti_ _ _ since_ _ _ _ _ _

_ _ _ toler_ _ _ _ _ discr_ _ _ _ disponibi_ _ _ _ _ _
Îţi propunem, ca după ce studiezi materialul informativ, să îţi faci propriul profil din punct de
vedere al comportamentului etic. Eşti doar tu şi ”oglinda”, iar ea nu deformează adevărul.
Foloseşte linii, figuri geometrice, alte elemente grafice. Nu utiliza cuvinte !
Imaginea din oglindă
Aşa … sau…
… aşa ?
44
….. Au trecut anii.
Eşti managerul departamentului de resurse umane de la o importantă instituție
Având în vedere 6 din posturile pe care le-ai identificat în cadrul instituţiei, completează urmatoarea grilă de
observaţie
Ţine cont de trăsăturile de personalitate ale persoanelor monitorizate.
Ziua Momentul Comportament profesional la Consecinţe

locul de muncă
Alege, pe cât posibil, persoane cu trăsături de personalitate diferite. Fişele de observare

elaborate vor fi cel mult egale cu numărul de posturi şi persoane identificate/monitorizate.
Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îţi desfăşori
Pentru a culege date precise despre comportamentul profesional, sub aspectul frecvenţei
de manifestare, a contextului în care apare şi a intensităţii sale, angajatorul poate monitoriza în
orice moment angajatul folosind o grilă de observaţie.
45

Jurnal de practică
Modul ETICĂ Ș I COMPORTAMENT PROFESIONAL
Relaţii interpersonale; Comportament etic
Locaţia - Instituţia publică, departament
 
Numele elevului perioada
În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:
Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau le-ai
desfăşurat?
Activităţi observate
Activităţi desfăşurate
Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?
Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.
Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.
46
V. MODALITATEA DE EVALUARE:
descrierea modalitaţilor de evaluare (proba practică, portofoliu etc.)
A fi competent înseamnă:
a aplica cunoştinţe de specialitate

a folosi deprinderi specifice
a analiza şi a lua decizii
a fi creativ
a lucra cu alţii ca membru al unei echipe
a comunica eficient
a te adapta la mediul de muncă specific
a face faţă situaţiilor neprevăzute.
Evaluarea competenţelor profesionale este procesul de colectare a informaţiilor necesare

pentru stabilirea competenţei şi judecarea lor în raport cu cerinţele standardului.
Precizări în legătură cu aplicarea probei de evaluare


vei fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

vei realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare

certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.

înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor şi/sau
tutore pe parcursul probei

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi le vei cunoaşte încă de la începutul stagiului de practică.

Instrumentele de evaluare vor fi: fişa de evaluare, proba practică, portofoliul
47
FIȘE DE EVALUARE
Nume candidat:
Fişa de evaluare (model)
U.C. 23 Etică şi comportament profesional
Nume evaluator:
Sarcini Modul de realizare a Rezultatul Data

sarcinilor evaluării
1. Însuşirea normelor de comportament şi DA sau (√)
conduită în cadrul grupului: NU sau (X)
calm
stăpânire de sine
onestitate
respectarea partenerului
ascultarea opiniilor şi argumentelor
partenerilor
demnitate
să nu creeze suspiciuni
tact
atitudine pozitivă
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în DA sau (√)
echipă: NU sau (X)
sprijin
încurajare
umor
ambianţă
rezolvarea amiabilă a conflictelor
diplomaţie
atitudinea faţă de colegi
3. Rezolvarea conflictelor de muncă: DA sau (√)
control preventiv NU sau (X)
negociere
arbitraj
Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect .

Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite
se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.
48
PROBA PRACTICĂ
Evaluarea prin proba practică va asigura recunoaşterea acumulărilor progresive în

cadrul modulului; aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul instituţiilor în care se
efectuează stagiul de practică.
Modalităţi de evaluare:
 Vei fi pus într-o situaţia specifică, cum ar fi o situaţie de urgenţă, punctându-se

modul în care vei acţiona
 Verificarea raportului de stagiu efectuat în cadrul instituţiei şi susţinerea acestuia –
abilităţile de comunicare scrisă şi orală, atenţia la detaliu, capacitatea de a investiga,
capacitatea de a rezolva probleme - care asigură performanţa în activitate ; orientarea
spre client, gândirea strategică, centrarea pe rezultate, spiritul antreprenorial,
formarea de echipe performante
 Elaborare şi susţinerea unui proiect
PROIECTUL

structura proiectului:
 titlu;
 introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei întrebări legate de temă;
 materiale şi metode:
 se vor preciza materialele şi echipamentul folosit;
 metoda de lucru;
 planul experimentului;
 rezultat – prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole însoţite de grafice, tabele,
diagrame, suporturi audio-video cu studii de caz;
 concluzii:
 păreri personale;
 soluţii propuse;
 generalizarea problemei;
 bibliografie – utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
 capacităţile / competenţele – care se evaluează în timpul realizării proiectului:
metodele de lucru;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului;
corectitudinea, acurateţea ştiinţifică;
generalizarea problemei;
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport;
calitatea prezentării;
acurateţea cifrelor, desenelor
49
FIŞA DE EVALUARE
pentru proba practică (MODEL)
I. MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI1
1. Nume şi prenume candidat: ________________________________________

2. Calificare: _______________________________________________________
3. Numele, prenumele şi specializare îndrumător de proiect: ______________
4. Tema proiectului: _________________________________________________
5. Data începerii activităţilor de proiect: _________________
6. Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia proiectului:
7. Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:
Data :_________ Semnătura candidatului: Semnătura îndrumătorului:
8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului – suportul scris :
Perioada: __________Revizuit: _________Formă finală acceptată de îndrumător: __________
9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului:
Nr. Data Observaţii Semnătura Semnătura

crt. elevului profesorului
II. APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI
Criteriul DA Observaţii
NU
1. Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se
raportează adecvat la tema proiectului
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică
3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea
îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a
fost făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a
proiectului a fost realizată integral
7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii scrise a
proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o
50
compilaţie de citate.
8. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, s-a
făcut dovada: efortului personal, a originalităţii soluţiilor propuse,
a imaginaţiei în abordarea sarcinii.
9. Soluţiile găsite pentru rezolvarea problemelor practice au o
bună transferabilitate în alte contexte practice.
III. APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI
NU
1. Proiectul/produsul are validitate în raport de temă, scop,
obiective, metodologie abordată.
2. Proiectul/produsul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport de tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului
au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform
planificării.
4. Utilizarea anumitor resurse este bine justificată şi
argumentată în contextul proiectului.
5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă.
6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
logică şi argumentare a ideilor.
7. Proiectul/produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică
personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor.
8. Proiectul/produsul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii.
IV. APRECIEREA PREZENTĂRII/SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI
NU
1. Comunicarea orală a candidatului este clară, coerentă,
fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema
proiectului şi cu obiectivele acestuia
3. Demonstrare putere de sinteză şi adaptarea prezentării la
situaţia de examinare
4. susţinere puncte de vedere şi opiniile într-un mod personal şi
bine argumentat
5. Utilizare în prezentare elemente de grafică, modele, aplicaţii,
TIC, etc, în scopul accesibilizării informaţiei şi al creşterii
atractivităţii prezentării.
Nota finala ____________Profesori evaluatori________________________Data:
51
PORTOFOLIUL
Scopul principal al portofoliului este de a pune în relief ”De ce eşti capabil”
Filosofia didactică a acestei forme de evaluare constă în deplasarea accentului de la “ce nu ştie şi ce nu
poate face elevul” spre “ce ştie şi ce poate elevul” la tema şi la disciplina respectivă, în integrarea evaluării
calitative şi cantitative, şi, totodată, reorientarea de la evaluare spre autoevaluare.
Obiectivele unui portofoliu sînt: motivarea ta prin aprecierea rezultatelor tale şi prezentarea experienţelor
dobîndite, urmărirea dinamicii procesului de instruire şi îşi va permite să planifici învăţarea; să scoşi în relief
preocupările pentru disciplina respectivă;
Portofoliul :
instrument de evaluare,
oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia ;
reprezintă o colectie exhaustivă de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o
varietate de metode şi tehnici de evaluare;
se proiectează de către profesor în funcţie de context şi reuneşte diferite instrumente de
evaluare tradiţionale şi alternative;
sintetizează activitatea elevului de-a lungul stagiului de practică reprezentand astfel si o forma de
evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale;
Portofoliul este poate cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare iar rezultatul final
este o colectie eterogenă de documente care poate cuprinde:
date despre programul tău;
temele pentru acasă;
proiectele realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi
o scurta „istorie” a acestora (data la care a fost dat in lucru, echipa de lucru cu atributiile fiecaruia,
timpul de lucru esalonat in zile, bibliografie consultata, etc.);
fişe de autoevaluare de tipul: stiu sa fac..., calităţi/defecte.
tot ceea ce ai lucrat în decursul perioadei vizate, etc.
Să ai în vedere urmatoarele:
buna alegere a materialelor care trebuie sa existe in portofoliu;

calitatea documentelor din portofoliu poate fi un indiciu de valoare asupra atitudinii tale faşă de
desfăşurarea stagiului de practică
organizarea calendaristica a acestora;
fiecare document trebuie adnotat de catre profesor/tutore (note, observatii, etc.)
vei face o prezentare a portofoliului, a ceea ce ai remarcat în timpul desfăşurării practicii
eşti parte a sistemului de evaluare şi îşi poţi urmări, pas cu pas, propriul progres
52
Un portofoliu poate sa cuprindă:
La interior
Conţinutul focalizat pe concepte şi capacităţi esenţiale:
selecţii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate,

produse elaborate, variate tipuri – concepere studii de caz, jocuri de rol, mijloace audio-vizuale
(exemple etică şi comportare profesionala – pozitive şi negative) produse care arată procesul
de dezvoltare: început; planificare; revizuiri;
produse care indică interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:
Date privind activitatea la locul de desfăşurare al practicii:
rezolvarea fişelor de lucru, a fişelor de observare

rezolvarea studiilor de caz propuse;
studii de caz, jocuri de rol elaborate pe baza informațiilor culese la locul de
practică; referate; eseuri, proiecte;
participarea la activităţile organizate de instituţie pe timpul desfăşurării practicii
fişa de observare elaborată de tutore
jurnalul de practică;
alte materiale informative, de documentare, etc. utilizate
La exterior poate arăta ca mapă, cartotecă, cutie mică, etc. comoditatea în utilizare fiind unica
cerinţă ce se cere respectată.
CITEȘTE CU ATENŢIE !
Stagiile de practică s-au terminat.

Urmează evaluarea portofoliului.
La începutul stagiilor de practică vei primi o lista cu elementele minime şi maxime

obligatorii de cuprins în portofoliu şi care vor fi cuprinse în evaluare
Respectă cerinţele şi organizează elementele după criteriile sugerate ; componentele au
punctaje diferite (unele valorează mai mult, altele mai puţin).
Îşi recomandăm să divizezi conţinutul portofoliului în următoarele categorii:

- obligatorii: probe scrise de sine stătătoare;
- de cercetare: realizarea unor proiecte cu grad ridicat, cercetarea unor aspecte, rezolvarea
problemelor nonstandard cu grad sporit de performanţă, elaborarea de studiide caz, jocuri de
rol, filme, fotoggrafii, postere;
- situative: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice, pentru rezolvarea problemelor
aplicative;
53
- descriptive: scrierea referatelor şi a eseurilor; proiectelor,
- externe: avizele profesorului/tutorelui, fişe de observarl ale profesorului.
Repartiţia aproximativă poate fi următoarea:

- categoria obligatorie – 10 %;
- categoria de cercetare – 50 %;
- situativă – 20 %;
- descriptivă – 15 %;
- externă – 5 %
Criterii de notare a portofoliului (model orientativ)

Nivelul Conţinutul Nota
1. Portofoliul se caracterizează prin multilateralitate în reflectarea 9-10
categoriilor şi a criteriilor principale de evaluare. Conţinutul unui
asemenea portofoliu demonstrează eforturi considerabile depuse
şi un evident progres al elevului privind dezvoltarea gîndirii
economice, capacitatea de a rezolva probleme, abilităţi de aplicare
şi comunicare, prezenţa unui înalt nivel de autoevaluare şi atitudine
creativă faţă de disciplina dată. Conţinutul şi aspectul portofoliului
probează originalitate şi creativitate.
2. Portofoliul constituie dovada unor cunoştinţe şi capacităţi solide, 7 - 8,99
însă spre deosebire de primul nivel aici pot lipsi unele elemente din
categoria celor neobligatorii, nu este originalitate în conţinut, iar
elementul de creativitate este lipsă.
3. Se pune accentul pe categoria principală după care se poate 5 - 6,99
judeca despre nivelul însuşirii cunoştinţelor şi a capacităţilor
prevăzute în programa de studii. Lipsesc argumente ce
demonstrează gîndirea creativă, capacităţi aplicative, abililităţi de
comunicare orală şi scrisă.
4. După portofoliul de acest nivel, este dificil a-ţi crea o imagine clară Sub 5
despre capacităţile elevilor. De regulă, el conţine fragmente de
sarcini din diferite categorii, coli separate cu sarcini realizate
parţial, încercări de efectuare a lucrărilor practice, etc. Conţinutul
unui asemenea portofoliu dovedeşte absenţa avansării în instruire.
54
ANEXE
(exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de

lucru);
CE MAI ESTE NECESAR SĂ AI ÎN VEDERE! NOTEAZĂ, REŢINE ŞI APLICĂ!
TOPUL RESPONSABILITĂŢILOR PENTRU CEL CARE ÎNVAŢĂ
PUNE ÎNTREBĂRI
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA TA
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA CELORLALȚI DIN ECHIP TA
ÎNVAŢĂ TOT CE POŢI DESPRE INSTITUȚIA UNDE ĂȚI VEI DESFPŞURA PRACTICA
DEZVOLTA RELAŢII BUNE
MUNCEŞTE DIN GREU
FII DISPONIBIL SĂ AJUŢI ACOLO UNDE ESTE
NEVOIE ADOPTA O ATITUDINE POZITIVĂ OFERĂ-TE
VOLUNTAR PENTRU ÎNDATORIRI
FĂ TOTUL CU RESPONSABILITATE
ETICĂ ŞI EFICIENŢĂ PROFESIONALĂ – REGULI DE BAZĂ
SĂ SOSEŞTI LA TIMP LA LOCUL UNDE ÎŢI VEI DESFĂŞURA STAGIUL DE PRACTICĂ

FII O PERSOANĂ ATENTĂ LA DETALII
IA MULTE NOTIŢE ŞI FOLOSEŞTE-LE ATUNCI CÂND ESTE NEVOIE
FII RESPONSABIL. DACĂ SIMŢI CĂ NU TE-AI MATURIZAT ÎNCĂ,FĂ-O ACUM; ACORDĂ-ŢI
O ȘANSĂ!
ÎNVAŢĂ SĂ LUCREZI ÎN ECHIPĂ. SUCCESUL ECHIPEI DEVINE MAI IMPORTANT
DECÂT SUCCESUL PERSONAL
FII CINSTIT ŞI LUCREAZĂ CÂT POŢI DE BINE
SĂ TE COMPORŢI CA UN PROFESIONIST PRIN MODUL CUM TE ÎMBRACI, VORBEŞTI
STABILEŞTE BINE PRIORITĂȚILE
TRATEAZĂ-I PE CEILALŢI AŞA CUM ŞI-AR PLĂCEA ŢIE SĂ FII TRATAT
55
ALTE INFORMAŢII UTILE
Navighează pe internet şi accesează site-uri utile pentru etică şi comportament profesional.
Fii un fin observator a mediului în care îşi desfăşori stagiul de practică
Completează un jurnal cu observaţiile proprii
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU

Pentru fiecare fişe de observare, fişe de lucru sau studiu de caz şi-au fost precizate căteva informaţii de
care să ţii seamă.
Utilizează fişele de documentare cuprinse în auxiliarul curricular, dar şi alte materiale de documentare
puse la dispoziţie de tutore la locul de desfăşurare a stagiilor de practică.
De fiecare dată când ai terminat de întocmit fişele, solicită ca acestea să fie verificate de către
profesor/tutore şi apoi anexează-le în portofoliul de practică.
Pentru fiecare documentare efectuată, completează fişe speciale, cu menţionarea referinţelor bibliografice.
şi aceste fişe anexează-le la portofoliul personal.
MAI POŢI UTILIZA!

Observarea directă
Observarea procesului de evaluare şi întocmirea ”raportului de evaluare”. compara cu datele precizate în
fişa postului
În momentul evaluării personalului se întocmeşte ”raportul de evaluare”. poţi observa aceasta activitate şi
completa formularul următor
RAPORT DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici
Numele si prenumele ..................................................................................................................
Functia publicã, categoria, clasa si gradul : .........................................................................

Data ultimei avansãri (în categoria, clasa si gradul actual) :.................................................
Perioada evaluatã: de la ............................................ la .................................................... ..
Studii......................................................
Programe de instruire *) ............................................................................................................
Nr. crt. Obiective % din timp Termen de Realizat

realizare (pondere)
-%-
56
1.
2.
3.
4.
5.
Criteriile de performantã**)
Comentarii .........................................................................................................................................
Grad de importantã***) Note Calificativ final al evaluãrii****):
Referat*****):
Rezultate deosebite:
Dificultăți obiective întâmpinate în perioada evaluatã:

Alte observatii:
Obiective pentru urmãtoarea perioadã pentru care se va face evaluarea:
Nr. crt. Obiective % din timp Termen de realizare

1.
2.
3.
4.
5.
**) Urmate în perioada evaluatã.

***) Se completeazã cu cele stabilite conform art. 4 din metodologie.
****) Pentru cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “foarte important”; pentru
cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “important”; pentru cel putin un
criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “mai putin important”.
*****) Se stabileste în urma aplicãrii formulei prevãzute la art. 12 alin. (5) din metodologie.
*****) Se completeazã de evaluator.
Programe de instruire recomandate sã fie urmate:
Comentariile functionarului public evaluat:
Semnãtura functionarului public evaluat ........................................................................................

Data ..................
Semnãtura evaluatorului ..................................................................................................................
Numele si prenume ..........................................................................................................................
Functia publicã..
Data ..................
Comentariile persoanei care contrasemneazã:
Semnãtura ........
Numele si prenumele ......................................................................................................................
Functia publicã..
Data ........
57
Harta conceptuală
Este oglinda ale modului de gândire, simtire şi întelegere.

Se constituie ca un important instrument pentru învăţare, cercetare şi evaluare.
Este reprezentată în mod diagramatic, oglindind reţelele cognitive şi emotionale formate cu
privire la anumite noţiuni.
Hărtile conceptuale se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaţionale.
Esenţa cunoaşterii consta în modul cum se structurează cunoştinţele.
Important este nu cât cunoşti ci relaţiile care se stabilesc între cunoştintele

asimilate.
Performanţa depinde de modul în care îşi organizezi experienţa, ideile şi
aplicabilitatea acestora.
Model hartă
Programul zilnic (lineară)
După acest model poţi redacta hărţi pentru principalele elemente legate de etică şi
comportament profesional folosind cuvinte cheie şi variante de elaborare
58
Exemplu:
etică,valori, principii, norme, ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos,
respectos); atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; limbaj corect din punct de vedere gramatical,
norme de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm, stăpânire de sine, onestitate, respectarea
partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact,
atitudine pozitivă
lucrul în echipă: sprijin, încurajare, umor, ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea
faţă de colegi, perturbarea informaţiei, zvonuri, dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea
de muncă, control preventiv, negociere, arbitraj
Jurnalul dublu
Îşi poţi crea şi completa ”jurnalul personal”
Noi îşi mai propunem o variantă:
JURNALUL DUBLU
Scop: formarea şi dezvoltarea capacităţii de a învăţa prin reflectarea în scris asupra mconţinutului
unui text /mesaj
Demers metodologic:
Fila de jurnal se împarte în două coloane;
- În stânga vei nota textul studiat sau informaţia primită de la tutorele de practică, care te-a
impresionat
- În dreapta vei argumenta alegerea făcută, puteţi nota o idee principală sau face un comentariu
Textul notat în stânga filei de jurnal este urmarea unei amintiri despre o experienţă personală, pentru că te-
a surprins, pentru că o consideiă relevantă.
În partea dreaptă să consemnezi de ce ai ales acel text/acea informaţie; de ce l-ai notat? La ce te-a făcut
să te gândeşti? Ce întrebare ai în legătură cu acel fragment? Ce te-a făcut să-l notezi.? La ce te-a făcut să
te gândeşti?
59
Informație primită Argument
60
GLOSAR DE TERMENI
Etica
una din principalele ramuri ale filosofiei; poate fi numită ştiinţa realităţii morale; încearcă elucidarea
problemelor morale printr-un demers cognitiv.
filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a datoriei
sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie. Moralitatea este
legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia dintre bine şi rău în comportament.
Cod etic
reflectare a valorilor, serveţte la simbolizarea principiilor după care un grup profesional sau
o organizaţie se defineşte pe sine.
mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa care un membru
al organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau exclude comportamentul deviant.
Cod de conduită a personalului din autorităţile şi instituţiile publice

reglementează normele de conduită profesională a personalului contractual.
Comportament profesional
modalitatea de a acţiona în anumite împrejurări sau situatii, conduită, purtare, comportare care ţine
de o profesie.
delimitează coordonatele in limitele caruia se manifesta o conduita specifica unei profesii.
Astfel, exercitarea cu succes a unei profesii presupune atat un nivel aptitudinal, cat si
dezvoltarea si exprimarea la locul de munca a unor trassaturi de personalitate
Personalitate şi comportament profesional În funcţie de tipul de personalitate se pot defini mai

multe tipuri de comportament profesional:
1. Ambiţiosul: are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într-un ritm alert, având un randament mare
în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din care face parte este importantă
pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială
2. Conformistul: are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şi exprime ideile, fiind de
acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi caută căi de reducere a costurilor, nu
declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în asentimentul celorlalţi.
3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un mediu securizant şi
de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu este preocupat de ascensiunea socială.
4. Profesionistul: caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului de
61
cunoştinţe de care dispune, în care meritele să-i fie recunoscute şi în care să existe condiţii pentru
schimb de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este creativ, preferă probleme abstracte,
teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior; dispune de o motivaţie cognitivă.
5. Omul companiei: vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi moderne, fără
program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile de lucru foarte bune sunt
aspecte vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat
geografic plăcut).
6. Tigrul orientat spre sarcină: preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate; este potrivit
pentru activităţile care cer luarea deciziilor într-un timp scurt, asumarea responsabilităţilor; obţine
satisfacţii reale prin munca sa.
7. Analistul: îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în profunzime,
căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele interesante; în echipă este omul căruia
i se cere frecvent ajutorul.
8. Tehnicianul: este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să lucreze în probleme
de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să descopere lucruri noi; doreşte o
poziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
9. Omul de echipă: îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în situaţii de
rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu; este bine organizat,
găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este autonom; caută o profesie care să-i dea libertatea de care
are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); preferă o muncă în care să nu fie nevoit să adere la
politica companiei; preferă situaţiile necompetitive, unde salariul şi promovările vin automat.
10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să lucreze într-o
organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de lider sau de membru al unei
echipe lider, este interesat de politica firmei; îşi exprimă ideile chiar dacă există divergenţe de opinie;
îi place să dezvolte idei şi tehnici noi.
Conflict de interese
situaţie sau împrejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual
contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi
imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi
revin în exercitarea funcţiei deţinute;
Disciplina muncii
starea de ordine existentă în desfăşurarea procesului de muncă, rezultând din respectarea întocmai
a normelor juridice care reglementează acest proces şi din indeplinirea de către toţi participanţii a
obligaţiilor asumate, potrivit legii, contractelor colective de muncă şi contractelor individuale de
muncă.
62
Funcție
ansamblul atribuţiilor şi responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul
legii, în fişa postului;
Interes public
acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţe, legislaţia
internă şi tratatele internaţonale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţilor de
serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii ţi economicităţii cheltuirii resurselor;
Interes personal
orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine
ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor,
relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atributiilor funcţiei:
Informaţie de interes public

orice informaţie care priveste activitatile sau care rezultă din activitățile unei autorităţi publice
ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;
Informaţie cu privire la date personale

orice informaţie privind o persoana identificată sau identificabilă.
Relaţii interpersonale
tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite între persoane (nu grupuri, instituţii,
colectivităţi) şi sînt regizate într-o măsură semnificativă de logica necesităţilor umane individuale.
Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic,
dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu.
Valori
expresia unor preferinţe şi credinţe colective, dar şi a unor orientări fundamentale şi principii
generale.
un set de credinţe şi norme care ne ghidează modul de a acţiona; sunt ceea ce definesc
organizaţia şi determină comportamentul organizaţional.
63
BIBLIOGRAFIE;
1. VIOLETA CHIRIAC, ETICA ŞI EFICIENŢA PROFESIONALĂ, BIBLIOTECA PERFORMANŢELOR
2. AURELIAN SBURLESCU, COMUNICARE EFICIENTĂ, BIBLIOTECA PERFORMANŢELOR ÎN
CARIERĂ, ED.BIC ALL; 2005
3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, MANUAL ELABORAE MATERIALE DE
ÎNVĂŢARE, ELABORAT ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU CONSTRUCŢIA INSTITUŢIONALĂ A
SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC, ROMÂNIA EUROPE
AID/122825/D/SER/RO
4. MĂDĂLINA GHEORGHIŢĂ, RALUCA NEGULESCU, GHID DE COMUNICARE PUBLICĂ,
ED.HUMANITAS, 2001
5. GEOFF PETTY, PROFESORUL AZI, METODE MODERNE DE PREDARE, ED.ATELIER DIDACTIC,
2007
6. ALAIN CARDON, JOCURILE MANIPULĂRII, ED.CODECS, 2002
7. ALAIN CARDON, VINCENT LENHARDT, PIERRE NICOLAS, ANALIZA TRANZACȚIONALĂ,
ED.CODECS, 2002
8. ION OVIDIU PÂNIŞOARĂ, COMUNICAREA EFICIENTĂ, ED.POLIROM, 2008
9. IOAN NEACŞU, ÎNVĂŢAREA INDEPENDENTĂ, GHID METODOLOGIC, BUCURESTI, 2006
10. POPA MIRELA ETICĂ ÎN AFACERI, UNIV. BABEŞ-BOLYAI CLUJ, 2004
11. BALDRIGE, LITIŢIA: CODUL MANIERELOR IN AFACERI. BUCURESTI, 1995.
12. BOBOC, I., COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL ŞI MANAGERIAL, BUCUREŞTI, ED.
ECONOMICĂ, 2003.
13. BIXTER, S – DUGAN, L.S.: PROFESIONIŞTII. STIL ŞI ETICHETĂ. BUSINESS. 2001.
14. CERTO, S.C. MANAGEMENTUL MODERN: DIVERSITATE, CALITATE, ETICA ŞI MEDIUL GLOBAL.
BUCUREŞTI: ED. TEORA, 2002.
15. ELENA JOIŢA, EDUCAŢIA COGNITIVĂ. FUNDAMENTE. METODOLOGIE, EDITURA POLIROM,
2002
16. JELEV, VIORICA: ETICĂ, DIPLOMAŢIE ŞI COMPORTAMENT ÎN AFACERI. 2001.
17. GARY, JOHNS: COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL. BUCUREŞTI: ED. ECONOMICĂ, 1996.
18. PIETKIEWICZ, E: ETICHETA MANAGERULUI. BUCUREŞTI: ED. ALL EDUCATIONAL, 1999.
19. TIERNEY, E. ETICA ÎN AFACERI. BUCUREŞTI: 1999
20. MICLEA, M. ,PSIHOLOGIA COGNITIVĂ, MODELE TEORETICO-EXPERIMENTALE, EDITURA
POLIROM, 1999
21. JINGA, I., I. NEGREŢ, ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ, EDITURA ALDIN, BUCUREŞTI, 1999
22. XXX - REVISTA CARIERE, COLECȚIE 2008,2009
23. XXX - CODURI DE ETICĂ ȘI FIȘE DE POST SPECIFICE INSTITUȚIILOR PUBLICE
24. XXX - INTELTEACH-INSTRUIRE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII, SUPOT DE CURS, BACĂU, 2007
25. XXX – LIDERII MILENIULUI TREI, SUPORT DE CURS, FUNDAȚIA CODECS PENTRU LEADERSHIP
26. XXX - LEGE nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual
din autoritatile si institutiile publice
27. WWW.RADIO3NET.RO
28. WWW.INTEL.COM/EDUCATION/TEACH
29. WWW.EDU.RO
30. WWW. GEFFPETTY.COM
31. WWW.DIDACTIC.RO
32. WWW.ETHICS.ORG
33. WWW.LEGALETHICS.COM
64

Etica Si Comportament Profesional - Auxiliar Clasa A X-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica Si Comportament Profesional - Auxiliar Clasa A X-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

ETICĂ ŞI COMPORTAMENT PROFESIONAL

ATENŢIONARE (CE SĂ AI ÎN VEDERE, DE CE SĂ ŢII SEAMA)

INTERZICERE (CE SĂ NU FACI)

- Respectă disciplina în muncă

UNDE ÎȚ I VEI DESFĂ Ș URA STAGIUL DE PRACTICĂ ?

Consiliul Local Consiliul

Îţi vei desfăşura activitatea în condiţii specifice ale muncii de birou

Dezvoltarea economiei de piaţă şi extinderea proprietăţii private au făcut ca munca de birou să

PRACTICĂ (COMASAT, INDIVIDUAL, PE GRUPE), COORDONATOR/ÎNDRUMĂTOR DE

Să respecţi programul de lucru stabilit

Caietul de practică va fi parte din portofoliul tău.

În timpul stagiilor de pregătire practică activitatea îţi va fi coordonată de:

Tutore = persoana care va avea responsabilitatea ta din partea instituţiei publice.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor economice, cât şi comportamentul şi

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite pe perioada stagiului de pregătire

Securitatea şi sănătatea în muncă este principalul indicator al calităţii muncii, care

Având în vedere prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

Organizatorul practicii este obligat:

să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.

Organizatorul practicii va apela la serviciile de prevenire şi protecţie, în vederea planificarii, aplicării

Tinerii trebuie să fie protejaţi:

Se interzice munca tinerilor în activităţi care:

depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;

Reţine regulile specifice activităţilor în instituţii publice.

Se va asigura poziţionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică, în afara căilor

folosirea de instalaţii provizorii, conductori de lumină cu tuburi de protecţie strivite,

scoaterea ştecherului din priză, prin tragerea de cordonul electric.

mişcarea de balansare pe două dintre picioarele scaunului ;

Pentru evitarea riscurilor de accidentare prin împiedicare, sertarele birourilor, fişetelor

deschiderea, în acelaşi timp, a mai multor sertare de la partea superioară a

La circulaţia pe scări de acces se vor respecta următoarele reguli:

La utilizarea asccensoarelor, se vor respecta următoarele reguli :

intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;

Manevrarea uşilor cu geamuri se va face lent;

a se sprijini sau a se impinge uşile de partea de sticlă a acestora.

Reguli pentru deplasarea prin clădire

La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi

Reguli pentru deplasarea spre şi de la locul de desfăşurare a practicii

Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe

Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea

AU FOST PREA MULTE CUVINTE?

SUNT PREA MULTE REGULI DE REŢINUT?

POATE DA. ÎNSĂ NU UITA – VIAŢA TA ESTE IMPORTANTĂ

Rolul fişei postului din perspectiva angajatului

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi

Întocmit de - Se întocmeşte de conducãtorul compartimentului în care îşi desfãsoarã activitatea

Luat la cunoştintã de cãtre ocupantul postului:

Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.

Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează totalitatea îndatoririlor asumate de

UC 23 Etică şi Subiect Subiect Subiect Subiect

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ..........................................................................................

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informaţiilor) şi

Etica se confruntă cu ce este bine şi cu ce este rău.

Fise de documentare - COD ETIC (1)

Este considerat conflict de interese :

Însuşirea de avantaje personale dintr-o oportunitate sau utilizarea resurselor instituţiei

- informaţii privind date personale ale angajatilor

Etica profesională precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui