Tratarea Si Epurarea Apelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XIII -a
TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
DOMENIU: CHIMIE INDUSTRIALĂ

NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN CHIMIE INDUSTRIALĂ
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR: ing. FRĂŢILĂ MARIANA, prof grd I, Grupul Şcolar Oltchim Rm. Vâlcea
Consultanţă:
ANDREEA CRĂCIUN , expert, CNDIPT/UIT
ing. PAULA POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

CUPRINS
Pag.
1. Introducere …………………………………………………………………… 4
2. Competenţe specifice modulului …………………………………………… 5
3. Informaţii despre specificul agenţilor economici ……………………….. 7
4. Modalitatea de organizare a practicii elevilor ......................................... 14
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea
muncii .................................................................................................. 17
6. Instrumente de lucru necesare desfasurarii practicii ............................. 20
6.1 Caietul de practică .......................................................................... 22
6.2 Fişe de lucru ................................................................................... 25
6.3 Fişe de observaţie .......................................................................... 36
6.4 Realizarea de proiecte ..................................................................... 40
6.5 Studiu de caz asupra poluării ......................................................... 41
7. Organizarea evaluării .........................................................................….. 42
7.1. Evaluarea pregătirii practice a elevilor............................................ 42
7.2. Portofoliul elevului .............................................................…........ 44
7.3. Evaluarea proiectelor ..................................................................... 46
8. Anexe ....................................................................................................... 49
8.1. Anexa 1. Prelevarea şi conservarea probelor de apă ................ 49
8.2. Anexa 2. Parametrii de calitate ai apei. Surse de poluare ......... 52
8.3. Anexa 3. Determinarea proprietăţilor fizice ale apei ................ .. 59
8.4. Anexa 4. Determinarea proprietăţilor chimice ale apei ............... 66
8.5. Anexa 5. Fişe de documentare .................................................. 70
9. Bibliografie .......................................................................................... 83

1. Introducere
Ce veţi găsi în ghid ?
► activităţi diverse care au rolul de a forma elevului abilităţi cheie şi de a-l face
să-şi însuşească cunoştinţele de specialitate necesare dobândirii competenţelor din
standardele de pregătire profesională.
Activităţile din ghid sunt astfel alcătuite încât să atingă cât mai multe competenţe
şi conţinuturi fără pretenţia de a le acoperi în întregime.
Activităţile propuse elevilor sunt de diverse tipuri şi de complexitate diferită:
 exerciţii teoretice şi practice
 activităţi care vizează cele trei stiluri de învăţare ale elevilor
 activităţi individuale, în perechi şi în grup
 activităţi interactive – experimentul de laborator, elaborarea de referate
tematice, rezolvarea de probleme, elaborarea de referate.
Toate activităţile propuse în acest ghid fac referinţă la competenţele ce sunt vizate
spre evaluare şi care sunt corelate cu conţinuturile din curriculum.
► rezolvarea majorităţii exerciţiilor, testelor, sarcinilor de lucru propuse elevilor.
► noţiunile şi termenii cheie specifici fiecărei competenţe sunt scoase în evidenţă
prin încadrare, subliniere sau scriere cu culori care să le facă mai uşor vizibile. A fost
utilizat un limbaj simplu, uşor accesibil elevilor. S-au folosit tabele, grafice, imagini
pentru a face textul mai stimulator şi mai atractiv pentru elevi.
► sugestii privind alcătuirea portofoliului elevilor
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor
cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc, astfel încât informaţiile să
poată fi regăsite cu uşurinţă.
► sugestii privind evaluarea, aceasta s-a gândit sub forma unei evaluări
formative pentru notare, iar în vederea atingerii competenţelor, s-a gândit o evaluare
sumativă. S-au propus activităţi prin care să se evalueze doar competenţele cuprinse în
acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Nu uitaţi că demonstrarea
unei abilităţi în afara celor din competenţele specificate pentru acest modul este lipsită
de semnificaţie în cadrul evaluării. Nu uitaţi!
O competenţă se evaluează o singură dată!

2.Competenţe specifice modulului
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul TRATAREA ŞI

EPURAREA APELOR vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă
tehnică specializată TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR .
Modulul TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR se parcurge în clasa a XIII-a,
nivelul 3, domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ, calificarea: Tehnician în chimie
industrială, în cadrul instruirii practice prin Practică comasată, pe parcursul a 3
sãptãmâni x 5 zile/săpt. x 6 ore/zi , adică a 90 de ore de instruire practicã în
laboratorul tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu clasa împãrţitã în grupe
cu minimum 12 elevi.
Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună
motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi
abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.
Materialul cuprinde competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării
modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru
retroproiector, fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe conspect,
conţinutul portofoliului elevului, metoda proiect – elaborarea unor proiecte, activităţi
interactive de complexităţi diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru
întocmirea portofoliului elevului, fişe de descriere a activităţilor, fişe de progres şi alte
materiale pe care o să le descoperiţi citind acest auxiliar curricular !
În structura auxiliarului a fost abordat un conţinut tematic care
accentuează activitatea practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice ,vizând trei
aspecte diferite care formeaza un ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul practic pe
o instalatie cu caracter industrial.
Competenţele din acest modul, familiarizează elevii cu analizele fizico-chimice
utilizate pentru controlul calităţii apei, metodele de purificare şi tratarea apei, utilajele
componente ale instalaţiilor de tratare apei, competenţe care se regăsesc în standardul
de pregătire profesională:

21.1. Descrie surse de alimentare cu apă
21.2. Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei
21.3. Exploatează staţii de tratare şi de epurare a apei
21.4. Aplică norme de sănătate şi securitate în muncă
specifice staţiilor de tratare şi epurare a apei
Tehnicianul în chimie industrială trebuie să fie capabil să:
-identifice indicatorii de calitate ai apelor naturale;

-determine indicatorii fizici şi chimici ai apelor naturale;
-precizeze condiţiile de calitate ale apei in funcţie de indicii de calitate şi de tipul apei;
-identifice surselor de poluare a apei;
-enumere procedeele de tratare şi epurare a apei;
-descrie procedeele de tratare şi epurare a apei;
-identifice utilajele specifice procedeelor de tratare şi epurare a apelor;
-supravegheze instalaţiile de tratare şi epurare a apei;
-preleveze probe pentru analiză, conform graficului sau ori de câte ori este nevoie şi
să completeze foile de înregistrare a parametrilor;
-aleagă tipul de reactivi chimici şi să dozeze reactivii chimici necesari conform
rezultatelor analizelor sau specificaţiilor procesului tehnologic;
-urmărească şi să înregistreze graficul de funcţionare a filtrelor ionice;
-urmărească panoul de comandă (la instalaţiile automate) pentru a interveni în toate
cazurile de funcţionare necorespunzătoare ;
-urmărească calitatea apei recirculate şi a apei impurificate prin analiza probelor
după prevederile şi normativele în vigoare;
-identifice defecţiunile şi cauzele acestora ce pot să apară în timpul funcţionării
staţiilor de tratarea apei;
-execute pornirea- oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei, conform
instrucţiunilor de lucru;
-aprovizioneze locul de muncă cu reactivi;
-pregătească materialele necesare (scule, dispozitive) pentru efectuarea operaţiilor
necesare procesului de tratare a apei;
-utilizeze echipamentul de sănătate şi securitatea muncii adecvat .

3. Informaţii despre specificul agenţilor
economici
Calificarea - Tehnician în chimie industrială– oferă

forţă de muncă pregătită pentru următoarele domenii:
 Industria chimică
 Protecţia mediului
 Industria alimentară
 Controlul calităţii materiilor prime şi produselor finite (de orice natură şi
provenienţă).
Locurile de muncă corespunzătoare calificării, unde vor putea fi angajaţi

absolvenţii de nivel 3 ar putea fi următoarele:
 Uzine de apă
 Staţii de epurare a apelor
 Societăţi comerciale care produc îngrăşăminte chimice

 Gestionarea deşeurilor
 Fabrici de detergenţi şi săpunuri
 Fabrici de obţinere şi prelucrare a maselor plastice

 Combinate petrochimice şi
rafinării
 Fabrici de creme şi emulsii
 Staţii de benzină
 Fabrici de lacuri şi vopsele
 Fabrici de produse cosmetice
 Fabrici de medicamente
 Laboratoare şcolare sau

universitare
 Institute de cercetare
Elevii pot să efectueze practica la modulul de “Tratarea şi epurarea apelor”

la una din următoarele locuri :
 Staţii de tratare a apei potabile
 Staţii de tratare a apei industriale
 Staţii de epurare a apei uzate menajere
 Staţii de epurare a apei uzate industriale
 Laboratorul tehnologic al şcolii

Schema unei staţii de epurare a apei reziduale:
Aspecte dintr-o staţie de epurare a apelor uzate:
Gratare rare si dese:

Deznisipatoare orizontale:
Sisteme de aerare:
În sectoarele industriale unde

apa reziduală conţine un procentaj
mare de grăsimi, staţiilor de epurare li se pot adăuga sisteme suplimentare, cum ar fi
separatoarele de grăsimi, prin care apele uzate vor fi trecute înainte de a fi evacuate
în sistemul de canalizare:
Aspecte din diferite staţii de tratare a apei

industriale:
Aspecte din
laboratorul
tehnologic al
şcolii
Lucrarea:
Demineralizarea
apei într-o
instalaţie pilot

Lucrarea:
Limpezirea apei
într-o
instalaţie pilot

Lucrarea: Demineralizarea apei într-o instalaţie de sticlă
IV. Modalitatea de organizare a practicii elevilor
4.1. Elemente organizatorice:

a) Practica elevilor:
- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare
sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de
practică.
- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru
sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ
- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.
- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică
sunt cuprinse în planul de învăţământ
- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi
constituie condiţie de promovare
b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru
elevii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.
c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de
învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodata, acesta alocă sumele aferente pentru
hrana şi transportul elevilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi
decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.
4.2. Obligaţiile părţilor:

Obligatiile partenerului de practică:
a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară
valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe
la evaluarea desfăşurării practicii elevilor;
c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii
de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala
eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de indeplinit împreună
cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ).
e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de
practică a elevilor.

f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de
practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în muncă
şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.
h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un calificativ
la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de
practică, împreună cu organizatorul.
Obligatiile practicantului:
a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de
unde provine.
b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele
de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţii desfăşurate.
c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,
practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire
teoretică.
d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă
acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după
efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de
apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.
e) să completeze zilnic Caietul de practică cu date despre activitatea desfăşurată.
Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul
practicant) = va realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si evaluarea
capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi
organizatoric.
4.3. Drepturile părţilor:

- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform
legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin
negocierea remuneraţiei.
- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,
respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.
- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie
financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev.
Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.
- unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă
activităţii de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.

V. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi
securitatea muncii
21.4. Aplică norme de sănătate şi securitate în muncă, pază

contra incendiilor, specifice staţiilor de tratare şi epurare a
apei
Utilizarea echipamentului de sănătate şi securitatea muncii şi
pază contra incendiilor adecvat lucrului la utilajele pentru
tratarea şi epurarea apei
Respectarea procedurilor de sănătate şi securitate în muncă,

protecţia mediului specifice utilajelor pentru tratarea şi
epurarea apei
 Operaţiile pot fi efectuate manual sau automatizat.

 Reactivii chimici utilizaţi sunt: acizi, baze, agenţi de coagulare -
REŢINE!
floculare, săruri, compuşi organici. Soluţiileutilizate sunt lichide
obţinute prin dizolvarea într-un dizolvant lichid a unor substanţe
gazoase, lichide sau solide.
 Munca se desfăşoară în instalaţie, cu posibil mediu toxic.
 Sunt necesare cunoştinţe de: proces tehnologic, funcţionarea instalaţiei şi a
utilajelor; metode de preparare a soluţiilor, concentraţii masice şi volumetrice,
metode de determinare a concentraţiei;caracteristicile reactivilor chimici, condiţii
de depozitare, manipulare şi dozare,norme specifice de sănătatea şi securitatea
muncii
Recomandări generale pentru elevii care efectuează practica in staţiile de

tratare apă:
Încărcarea şi descărcarea materialelor toxice se va face în prezenţa unui
responsabil sau sub conducerea unui specialist
Este interzisă blocarea drumurilor şi căilor de acces
La toate utilajele care pot provoca accinte prin funcţionare se vor monta
apărători de protecţie;

Coborârea pe stăvilare sau pe capete se va face pe scări verificate în prealabil,
iar muncitorii vor fi prevăzuţi cu centuri de siguranţă;
Coborârea în bazinele deznisipatoare se va face numai pe scările fixate în pereţii
bazinelor;
Bazinele deschise vor fi marcate prin pancarte indicând adâncimea apei şi
eventual pericolul de înec;
În timpul manipulării coagulanţilor şi a altor substanţe utilizate pentru tratarea
apei, muncitorii vor fi echipaţi cu mănuşi, cizme şi şorţ de cauciuc;
În timpul înlocuirii nisipului din filtre, muncitorii vor fi echipaţi cu cizme de cauciuc.
Ciuruirea nisipului se va face cu vântul în spate şi vor purta ochelari de protecţie;
Decantoarele şi filtrele lente vor fi prevăzute cu pancarte având textul „Atenţie!
Pericol de înec!”
Camera aparatului de clorinare a apei va fi bine ventilată;
Pentru neutralizarea gazelor de clor, se va stropi încăperea permanent cu o
soluţie de NaOH 10%,
Recomandări generale pentru elevii care efectuează lucrări practice în

laboratoare:
 Elevii au acces în laborator numai în prezenţa cadrului didactic;
 În laborator se va păstra ordine şi curăţenie perfectă;
 Este obligatorie folosirea halatelor de protecţie;
 Se va evita purtarea în laborator a hainelor confecţionate din fibre
sintetice;
 Se interzice îngrămădirea obiectelor din dotare pe masa de lucru, acestea
punându-se imediat la loc după utilizare;
 Este interzisă păstrarea şi consumarea alimentelor în laborator;
 Este strict interzis fumatul pe teritoriul şcolii;
 Elevul va evita deplasările inutile pentru a evita stânjenirea colegilor şi
provocarea de accidente;
 Înainte de a deschide o sticlă cu reactivi se va citi cu atenţie eticheta;
 Reactivii se manevrează astfel încât să se evite impurificarea lor;
 După efectuarea experienţelor cu substanţe deficitare, costisitoare ca
azotatul de argint, iodul, alcoolul etilic, acestea nu se aruncă ci se
depozitează în sticle pentru recuperarea lor ulterioară;
 Nu se aruncă în chiuvetă hârtii, chibrituri, etc.
 La terminarea lucrărilor, elevul trebuie să lase ordine pe masa de lucru şi
în laborator;
 Observaţiile şi datele experimentale acumulate în timpul efectuării lucrării
practice se notează în caiet;
 Caietul de lucrări practice va cuprinde înregistrarea datelor, descrierea
detaliată a observaţiilor în timpul experienţei cât şi efectuarea calculelor;
 După efectuarea lucrării, elevul întocmeşte referatul de laborator.
Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt:

intoxicaţiile, arsurile,traumatismele şi electrocutările.
a. intoxicaţii - prin pătrunderea substanţelor toxice în organism, pe cale bucală,
respiratorie sau prin piele;
b. arsuri – prin contactul pielii cu substanţe chimice agresive sau fierbinţi
c. traumatismele – prin lovire, tăiere sau strivire, din cauza utilizării incorecte a
aparaturii de laborator;
d. electrocutările – prin manipularea incorectă a aparatelor sau utilajelor acţionate
electric

6. Instrumente de lucru necesare desfaşurării practicii
Acest capitol cuprinde materiale necesare elevilor pentru parcurgerea cu succes
a modului Tratarea şi epurarea apelor.
Tehnicianul în chimie industrială trebuie să fie capabil să:
-identifice indicatorii de calitate ai apelor naturale

-determine indicatorii fizici şi chimici ai apelor naturale
-precizeze condiţiile de calitate ale apei in funcţie de indicii de
calitate şi de tipul apei
-identifice surselor de poluare a apei
-enumere procedeele de tratare şi epurare a apei
-descrie procedeele de tratare şi epurare a apei
-identifice utilajele specifice procedeelor de tratare şi epurare a
apelor
-supravegheze instalaţiile de tratare şi epurare a apei
-identifice defecţiunile şi cauzele acestora ce pot să apară în
timpul funcţionării staţiilor de
tratarea apei
-execute pornirea- oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a
apei, conform instrucţiunilor de
lucru
-utilizeze echipamentul de sănătate şi securitatea muncii, pază
contra incendiilor adecvat lucrului la utilajele pentru tratarea şi
epurarea apei
-respecte e sănătate şi securitate în muncă, protecţia mediului
specifice utilajelor pentru tratarea şi epurarea apei

Este bine ca elevii să ştie înainte de a începe
să lucreze!
Foarte important pentru elevi!
 Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini

de lucru, înainte de a începe să le
rezolvaţi!
 Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o

neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest
lucru în atenţia profesorului înainte de a
începe proba.
 Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-

vă că dispuneţi de toate materialele,
ustensilele, aparatele şi echipamentele
necesare petru rezolvarea sarcinilor de
lucru.
REŢINE!
 Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să

rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul
profesorului care vă va îndruma şi ajuta la
rezolvarea ei.
 Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca

sarcina de lucru să fie încheiată !
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi

problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a
activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va
evalua progresul realizat.

6.1 Model de caiet de practică/jurnal de practică
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CAIET DE PRACTICĂ
Nume elev: ...........................

Clasa: ........................... ........
An şcolar: .....................…....
Şcoala:..................................
Caietul de practică va cuprinde:

prezentarea întreprinderii,
un jurnal zilnic privind acivitatea desfăşurată,
descrierea lucrărilor efectuate.

Stagiul de practică/ Modul: Tratarea şi epurarea apelor
Descriere de ansamblu
Total ore de activitate practică: ..............................

1 - Perioda de desfăşurare: de la ……pana la ……; total zile: ....................
2 - Program de lucru zilnic: de la ……pana la …….; total ore/zi: ................
Firma la care se realizează practica:
1 -
denumire: ...........................................................................................................................
......
2 - coordonate (adresa sediu, domeniu principal de
activitate) ....................... ...................................................................................................
............................................................................................................................................
...................
3 - îndrumator desemnat: (nume, funcţie, telefon/adresa de
contact): .............................................................................................................................
.....................................................................................................................................
4 - cadrul de desfasurare a activitaţii: (locaţie, echipa,
echipament): ............. ........................................................................................................
..........................................
………………………………………………………………………………...
Scurta descriere a activitaţii desfaşurate:

1 ................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
...........................................................................................................
Evaluarea activitaţii desfaşurate:
1 - deprinderi practice
dobândite: ...............................................................................................
…………………………………………………………………….
………………………………………………………………………
2 - cunoştinţe teoretice
folosite: ...............................................................................................
……………………………………………………………………..

Jurnalul de practică – instrument de lucru prin
intermediul căruia elevul reflectează zilnic asupra
activităţilor desfăşurate, precum şi asupra
dificultăţilor şi reuşitelor din timpul practicii.
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care

le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

6.2. Fişe de lucru
 Identificarea indicatorilor de calitate ai apelor naturale
 Precizarea condiţiilor de calitate ale apei , conform utilizărilor acesteia
Fişa de lucru nr.1

Activitatea 1 Indicatorii fizici ai apei: miros, gust, culoare
Obiectivul activităţii: Determinaţi mirosul, gustul şi culorea pentru diferite probe de
apă
Numele elevului: …………………………………………….
Data: Timp de lucru: 6 ore
Activitatea experimentală - grupa I
Cerinţe:
 determinaţi cantitativ mirosul şi gustul pentru diferite probe de
apă;
 lucraţi în laborator în grupe de 3-4 elevi;
 realizaţi 2-3 determinări pentru fiecare probă de apă;
 realizaţi lucrarea practică conform lucrării de laborator din Anexa nr.3.
 respectaţi normele de sănătate şi securitate în muncă;
 completaţi rezultatele în tabelul de mai jos
 comparaţi rezultatele obţinute cu indicii de calitate pentru categoriile de apă analizate.
Nr. Provenienţa Gustul Mirosul

crt. probei de (calitativ) (calitativ) Intensitatea Gradul
apă la rece la cald
1
2
3
Observaţii:…………………………………………………………

Activitate experimentală - grupa a II -a
Cerinţe:
 realizaţi lucrarea de laborator conform lucrării de
laborator din Anexa nr.3.
 lucraţi în laborator în grupe de 3-4 elevi;
 realizaţi 2-3 determinări pentru fiecare probă de apă;
 respectaţi normelor de de sănătate şi securitate în muncă;
 completaţi tabelul următor cu observaţiile practice;
 comparaţi rezultatele obţinute cu indicii de calitate pentru categoriile de apă
analizate.
Nr. Provenienţa probei Determinarea culorii
probei de apă calitativă cantitativă Observaţii

Fişa de lucru nr.2
Activitatea 2 Indicatorii fizici ai apei - pH-ul apei

Obiectivul activităţii: Determinaţi pH-ului unor probe de apă prin metoda
colorimetrică şi potenţiometrică
Numele elevului: …………………………………………
Activitate experimentală
Cerinţe:
 determinaţi pH-ul pentru 3 probe de apă prin cele două metode;
 comparaţi rezultatele obţinute;
 realizaţi lucrarea practică conform lucrării de laborator din Anexa nr.3.
 respectaţi normele de sănătate şi securitate în muncă;
 completaţi rezultatele în tabelul de mai jos;
 comparaţi rezultatele obţinute cu indicii de calitate pentru categoriile de apă analizate.
Etape: - prepararea seriei etalon pentru metoda colorimetrică
- determinarea pH-ului prin metoda colorimetrică
- determinarea pH-ului prin metoda potenţiometrică
- compararea rezultatelor
Probe apă metoda colorimetrică metoda potenţiometrică observaţii

Fişa de lucru nr.3
Activitatea 3 Indicatorii fizici ai apei - substanţele în suspensie

Obiectivul activităţii: Determinaţi suspensiile totale din diverse probe de apă
Numele elevului: ……………………………………………………………………….
Cerinţe:
 determinaţi suspensiile dintr-o probă de apă conform lucrării de

laborator din Anexa nr.3;
 lucraţi cu acelaşi volum al probelor de apă în toate determinările;
 comparaţi rezultatele obţinute cu indicii de calitate pentru categoriile de apă analizate;
 respectaţi normele de sănătate şi securitate în muncă.
Determinarea suspensiilor

Proveni- a= c = b-
m1a, m3  m1b CMA
enţa v, m2, m3, b  1000 a
m1b, m2  m1 a v
 1000
probei ml mg mg v mg
mg mg/l Obser-
de apă mg/l susp./
vaţii
l apă
m1a -masa capsulei goale pentru apa filtrată

m1b -masa capsulei goale pentru apa nefiltrată
m2 – masa capsulei cu apă filtrata
m3 - masa capsulei cu apă nefiltrata

Fişa de lucru nr.4
Activitatea 4 Indicatorii chimici ai apei- substanţele organice

Obiectivul activităţii: Determinaţi substanţele organice din apă prin titrare cu KMnO4
Numele elevului: ………………………………………………………………………….
Cerinţe:
 determinaţi substanţe organice din trei probe de apă conform

lucrării de laborator din Anexa nr.4;
 comparaţi rezultatele obţinute cu indicii de calitate pentru categoriile de apă analizate;
Probe apă V1(ml) V2(ml) mg KMnO4/l apă CMA Observaţii
V1 = ml de permanganat de potasiu 0,01N folosiţi la titrarea probei;
V2 = ml de acid oxalic adăugaţi în probă pentru decolorare;
Fişa de lucru nr.5

Activitatea 5 Indicatorii chimici ai apei - duritatea apei
Obiectivul activităţii: Determinaţi duritatea totală, temporară şi permanentă pentru

diverse probe de apă
Numele elevului: ………………..……………………………………………….
Cerinţe:
 determinaţi duritatea temporară, duritatea totală şi duritatea

permanentă din trei probe de apă conform lucrării de laborator din
Anexa nr.4;
 stabiliţi categoria de apă după duritate;
Probe apă V1HCl(ml) V2CIII(ml) Dt DT DP Observaţii
Fişa de lucru nr.6

Activitatea 6 Dedurizarea apei
Obiectivul activităţii: Realizaţi în laboratorul tehnologic dedurizarea apei cu ajutorul

schimbătorilor de ioni
Numele elevului: …………………………………………………………………………
Cerinţe: - Realizaţi dedurizarea a 1000ml apă;

- Efectuaţi analizele cerute în fişa de lucru ;
- Completaţi fişa de lucru ;
- Respectaţi normele de sănătate şi securitate în muncă;
Etapele de lucru:
 Pregătirea coloanei cu cationit Na-R;
 Trecerea a 1000ml apă de analizat prin coloana cu cationit;
(are loc reţinerea cationilor Ca2+, Mg2+)
Curgerea trebuie să fie foarte lentă, aprox.o picătură / sec.
 Determinarea durităţii temporare şi totale (D t, DT) a apei de analizat şi a apei trecute
prin coloană (dedurizată);
 Regenerarea cationitului cu o soluţie de NaCl 10 - 15%;
 Spălarea
NaCl cationitului Apă
cu apă
de distilată până la îndepărtarea totală
NaCl 10% Apă a urmelor de NaCl;
10% analizat distilată
Elevii se împart in grupe de 2-3 elevi, astfel că fiecare grupă va avea sarcini concrete.
1.
2. 3. 4.
Tratarea
Absorbţ Eluarea Spălarea
prealabilă a
ia ionilor răşinii
răşinii de tip
ionilor adsorbiţi schimbăto
NaR cu sol
de NaCl şi din are de ioni
apoi cu apă soluţia
distilată de
analizat
Etapele dedurizării apei:

Apă Apă fără
dedurizată Soluţie
urme de
cu Ca+2,
clor
Mg+2
Elevii vor completa în fişele de lucru :
Apa de Apa Reacţiile de Reacţiile de

Duritatea analizat dedurizată dedurizare regenerare
o
( d)
DT
=0,56.V.f
Dt = V.f.2,8
DP = DT - Dt
Concluzii
......................................................................................................................................
Fişa de lucru nr.7
Activitatea 7 Demineralizarea apei

Obiectivul activităţii: Realizaţi în laboratorul tehnologic demineralizarea apei cu
ajutorul schimbătorilor de ioni
Numele elevului: ……………………………………………………………………….
Cerinţe: - Realizaţi demineralizare a 2000ml apă;

- Efectuaţi analizele cerute în fişa de lucru ;
- Completaţi fişa de lucru ;
- Respectaţi normele de sănătate şi securitate în muncă;
Etapele de lucru:
o Pregătirea coloanelor cu schimbători de ioni (R-H; R-OH)
o Trecerea a 2000ml apă de analizat prin coloanele cu schimbători;
o Efectuarea analizelor probelor de apă:
 determinarea Ca2+, Mg2+, din apa brută şi din apa rezultată după
trecere prin coloana cu cationit;
 determinarea alcalinităţii- acidităţii apei brute (in funcţie de pH-ul
apei)
 determinarea acidităţii apei după trecerea prin coloana cu cationit;
 determinarea acidităţii apei după trecerea prin coloana cu anionit;
 determinarea Cl- din apa brută şi după trecerea prin coloana cu
anionit.
 regenerarea şi spălarea coloanelor cu schimbători de ioni.
Organizarea lucrului:
Elevii se impart in grupe de 2-3 elevi, astfel că fiecare grupă va avea următoarele sarcini:
- realizarea demineralizării apei;
- analiza Ca2+, Mg2+;
- analiza alcalinităţii- acidităţii, Cl-.
Completarea fişei de lucru:
a. scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice care au loc la efectuarea lucrării:

Reacţiile care au loc pe R-H: Reacţiile care au loc pe R-OH:
Reactii –regenerarea R-H Reactii –regenerarea R-OH
b. completarea tabelului cu rezultatele analizelor
Analize Apă brută Apa după Apa după Observaţii

R-H R-OH
Alcalinitatea - -
Aciditatea
Calciu -
Magneziu -
Clor -
c. concluzii
.....................................................................................................................................
6.3.Fişe de observaţie
Fişa nr 1. Procesul: Dedurizarea apei cu schimbători de ioni

Obiectivul activităţii:
1.Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de dedurizare a apei din instalaţia în care efectuaţi
practica;
2. Completaţi fişa de mai jos:

Activitatea Răspuns
Identificarea utilajelor componente 1
2
ale instalaţiei
3
4
5
6
7
Identificarea substanţelor A......F A
B
C
D
E
F
Modul de prelevare a probelor de apă
pentru analiză
Analizele care se efectuează
Avarii posibile şi modul în care se

acţionează pentru remediere
Măsuri de securitate şi sănătate în
muncă ce trebuie respectate

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ............................................................
..........................................................................................................................................
Fişa nr 2. Procesul: Demineralizarea apei cu schimbători de ioni
Obiectivul activităţii:
1.Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de demineralizare a apei din instalaţia în care
efectuaţi practica;
2. Completaţi fişa de mai jos:
Activitatea Răspuns
Identificarea utilajelor componente 1
2
ale instalaţiei
3
4
5
6
7
8
9
Identificarea substanţelor A......F A

B
C
D
E
F
G

Modul de prelevare a probelor de
apă pentru analiză
Analizele care se efectuează
Avarii posibile şi modul în care

se acţionează pentru remediere
Măsuri de securitate şi sănătate în

muncă ce trebuie respectate
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ............................................................

..........................................................................................................................................

6.4. Realizarea de proiecte
Elaboraţi un proiect cu tema:
Poluarea râului Olt în zona combinatului chimic
Pentru realizarea proiectului e necesară întocmirea:
FIŞEI DE MONITORIZARE A REALIZĂRII PROIECTULUI

1.Nume prenume elev………………………….
2.Calificarea…………………………………….
3.Nume prenume şi specializarea îndrumătorului de proiect………………………..
4. Tema proiectului: Poluarea râului Olt în zona combinatului chimic
5. Data începerii activităţilor la proiect:……………………………….
6. Competenţe vizate în realizarea proiectului conform standardului de pregătire:
- Identificarea surselor de poluare a apei
- Identificarea indicatorilor de calitate ai apelor naturale
- Precizarea condiţiilor de calitate ale apei
- Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
7.Stabilirea planului de activităţi individuale ale elevului:
Data..................
Semnătura elevului Semnătura îndrumătorului
8.Stabilirea planului de redactare a proiectului – suportul scris
Perioada:......................................
Revizuit:........................................
9.Întâlniri pentru monitorizarea proiectului
Nr.crt Tema întălnirii - Observaţii Semnătura elevului
1
2
3
4
5
Pentru elaborarea acestui proiect trebuie să se efectueze mai întâi un Studiu de caz
care să analizeze calitatea apei râului Olt în amonte şi în aval de deversarea apelor reziduale
6.5 Studiu de caz asupra efectelor poluării
 Cerinţele studiului:
• Determinaţi poluanţii care modifică mai frecvent calitatea apei;
• Indicaţi sursele de poluare;
• Constataţi efectele poluării asupra mediului înconjurător;
• Concluzii – măsuri care se impun pentru înlăturarea poluării.
 Realizarea unei scurte prezentări a situaţiei întâlnite
Prezentare PP

Acestă prezentare vine în sprijinul elevilor care trebuie să-şi elaboreze proiectul
pentru dobândirea competenţelor profesionale, nivel 3, punându-i în temă cu ceea ce
urmează să realizeze practic.
7. Organizarea evaluării
7.1. Evaluarea pregătirii practice a elevilor
Evaluarea este formativă şi sumativă ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume

de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire Profesională. Se realizează
pe măsura parcurgerii modulului, prin evaluare se poate urmări traiectoria de formare a
elevului.
 Evaluarea formativă:
-urmăreşte dacă obiectivele concrete propuse au fost atinse şi permite continuarea
demersului pedagogic spre obiective mai complexe;
-unicul scop al evaluării formative este să identifice situaţiile în care întâmpină elevul o
dificultate, în ce constă aceasta şi să-l informeze
 Evaluarea sumativă:
stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile generale propuse (fie dobândirea unei
atitudini sau a unei capacităţi), comparându-i pe elevi între ei (interpretare normativă), ori
comparând performanţele manifestate de fiecare cu performanţele aşteptate (interpretarea
criterială).
Modalitati de realizare
 Evaluarea formativă:
- observare curentă a comportamentului şcolar al elevului;
- fişe de lucru;
- examinări orale;
- tehnica 3-2-1;
- metode R.A.I.;
- probe de autoevaluare.
 Evaluarea sumativă:

- examene (susţinute prin rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice);
- portofoliul;
- proiectul.

Evaluarea instruirii practice se efectuează prin:
 realizarea lucrărilor de laborator în conformitate cu fişele de laborator;
 întocmirea corectă a fişelor de lucru;
 prezentarea lucrărilor efectuate;
 rezolvarea problemelor ce pot să apară în timpul efectuării lucrării practice;
 comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru (lucrul în echipă,
asumarea responsabilităţilor, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru);
 prezentarea portofoliului de practică;
 realizarea de proiecte.
REŢINE! Obs. La evaluarea practică a elevilor se va avea în vedere :

Nr.
crt Activităţile desfăşurate
1. Alegerea materialelor şi aparaturii necesare lucrării
2. Efectuarea propriu-zisă a lucrării
3. Notarea şi prelucrarea datelor obţinute experimental
4. Completarea şi prezentarea fişei de lucru
5. Comportamentul în cadrul echipei
6. Păstrarea ordinii la locul de muncă
7. Utilizarea echipamentului de protecţie şi respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă

7.2. Portofoliul elevului
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i
urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită
disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar).
Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă
acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizează un
diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de
evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.
Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de
elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Portofoliul
cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele
care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea
aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o
ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi
eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu
evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final.
Acesta sporeşte motivaţia învăţării.
Portofoliul cuprinde:
 lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe,etc. şi numărul
paginii la care se găseşte);
 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă
fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu
privire la subiectul respectiv;
 lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:
 rezumate;
 eseuri;
 articole, referate, comunicări;
 fişe individuale de studiu;
 proiecte şi experimente;
 temele de zi de zi ;
 probleme rezolvate;
 rapoarte scrise – de realizare a proiectelor
 teste şi lucrări semestriale;
 chestionare de atitudini;
 înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
împreună cu colegii săi;
 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
 interviuri de evaluare;
 alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea
elevului la derularea şi soluţionarea temei date;
 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului, pe baza intereselor
şi a progreselor înregistrate;
 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare
şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;
 Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul
profesional sau abilităţi cheie
 Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc
 Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
 Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev
 Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului

7.3. Evaluarea proiectelor
FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI ŞI A SUSŢINERII ORALE

1. Aprecierea calităţii activităţii elevului
Criteriul Da/Nu Observaţii

1. ActivităŢile practice întreprinse în cadrul proiectului
se raportează adecvat la tema proiectului
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută
dintr-o perspectivă personală, elevul demonstrând
reflecţie critică
3.Activităţile practice au fost întreprinse sub
supravegherea îndrumătorului de proiect
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin
planul proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută
sub supravegherea îndrumătorului de proiect
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii
scrise a proiectului a fost realizată integral
8. Situaţiile problemă cu care s-a confruntat
candidatul pe parcursul executării proiectului au fost
rezolvate cu ajutorul îndrumătorului
9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul
proiectului candidatul a făcut dovada: efortului
personal, a originalităŢii soluţiilor propuse, a imaginaţiei
în abordarea sarcinii
10. Soluţiile găsite de către candidat pentru
rezolvarea problemelor practice au o bună
transferabilitate în alte contexte practice
2.Aprecierea calităţii proiectului

1. Proiectul are validitate în raport de: temă, scop,
obiective, metodologie abordată
2. Activităţile practice întreprinse în cadrul
proiectului se raportează adecvat la tema
proiectului
3. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin
planul proiectului a fost făcută conform planificării
iniţiale
4. Abordarea temei proiectului a fost făcută
dintr-o perspectivă personală, candidatul
demonstrând reflecţie critică
5. Identificarea bibliografiei necesare redactării
părţii scrise a proiectului a fost realizată integral
6. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea
părţii scrise a proiectului au fost prelucrate
corespunzător şi nu sunt o compilaţie de citate
3.Aprecierea prezentării / susţinerii orale a proiectului

1. Comunicarea orală a candidatului este clară,
coerentă, fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în
raport cu tema proiectului şi cu obiectivele acestuia
3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi
adaptarea prezentării la situaţia de examinare
4. Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere
şi opiniile într-un mod personal şi bine argumentat
5. Candidatul a utilizat în prezentare elemente
de grafică, modele, aplicaŢii, TIC, etc.,
4. Aprecierea răspunsurilor elevului la întrebările Comisiei de examinare

Întrebarea Da/Nu Observaţii
1...................
2.................
3....................
Rezultatul final:................................................
ANEXE:
Anexa 1. Prelevarea şi conservarea probelor de apă
Fişă de documentare nr. 1
Prelevarea probelor de apă

Prelevarea probelor de apă este o etapă foarte importantă în desfăşurarea procesului de
analiză fizico-chimică a apei, deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi să

nu fie afectată compoziţia apei datorită unor tehnici de prelevare defectuoase. Prelevarea se
va face conform SR 2582-94 (SR - Standardul Român).
o Recoltarea probelor de apă pentru analize se face în flacoane de sticlă sau material
plastic prevăzute cu dop rodat sau cu capac ce se închide ermetic.
o Vasele pentru recoltare trebuie să fie foarte bine spălate, clătite cu apă distilată şi
uscate.
o La locul recoltării flaconul se va clăti de 2-3 ori cu apa ce urmează a fi recoltată, iar
apoi se umple până la refuz şi se fixează dopul astfel încât să nu rămână bule de aer
în sticlă.
o În funcţie de locul de prelevare al probelor de apă acestea se vor recolta astfel:
Nr. Mediul de
Modul de recoltare
crt. provenienţă al apei
 se curăţă robinetul interior şi exterior
1. Apa de la robinet
 se lasă apa să curgă 5 minute
Apa de la robinet ce se iau 2 probe:
2. curge cu  prima din primul jet de apă
intermitenţă  a doua după o curgere continuă de 2 ore
Rezervoare de
3.  din punctele de ieşire a apei din rezervor
înmagazinare
4. Fântâni – cu pompe  după o pompare de 20 minute
5. Fântâni cu găleată  de la 10 - 30 cm sub oglinda apei
Ape curgătoare  pe firul apei, cu dispozitive speciale
6.
(râuri, fluvii)  de la cea mai mare adâncime sub nivelul apei
Ape stătătoare  se recoltează concomitent mai multe probe de la
7.
(lacuri, iazuri) adâncimi diferite
8. Ape reziduale Probe unice:
 se ia o probă din efluentul principal sau din cei
parţiali
Probe medii:
 se recoltează apa la intervale de 30 - 60 minute,
în cantităţi fixe, într-o sticlă comună

Probe medii proporţionale:
 se recoltează apa la intervale de 30 minute în
cantităţi variate, proporţionale cu debitul
efluentului
o După prelevare, probele de apă trebuie conservate până la efectuarea analizelor

folosind reactivi specifici conform SR 2852-94.

Modul de prelevare şi conservare a probelor de apă
Recipient
Volum Durata
din
ul de
Caracteristica sticlă sau Mod de conservare
probei conservar
masă
dm³ e
plastică
Miros S, 0,2 se păstrează 2…4°C 24h
Gust S 0,2 se păstrează 2…4°C 24h
Concentraţia ionilor S, P 0,1 se păstrează la o temp. 4h
de hidrogen inferioară temp. de recoltare
Conductivitate S, P 0,1 Se păstrează 2…4°C
electrica
Culoare S, P 0,1 Se păstrează 2…4°C 24h
Turbiditate S, P 0,1 Se păstrează la întuneric 24h
Amine aromatice S 0,2 Se păstrează 2…4°C 24h
Amoniac S, P 0,5 Se adaugă un 1cm³ H2SO4 24h
d=1,84 la 1dm³ proba si se
păstrează 2…4°C
Arsen S, P 0,2 Proba se aduce la pH=2, HCl 30
d=1,19 d(zile)
S, P 0,1 Se adaugă 40mg HgCl2 la un 24h
Azotaţi 1dm³ proba sau 4cm³ CHCl3 la
un 1dm³ proba si se păstrează
la 2…4°C
S 0,5 Se adaugă soluţie 10% NaOH 24h
Cianuri libere până la pH=11 şi se păstrează
la 2…4°C
S, P 0,5 Se adaugă H3PO4 85% diluat 24h
Compuşi fenolici 1+9 până la pH = 4 si 1g
CuSO4 ·5H2O la 1 dm³ proba şi
se păstrează la 2…4°C
Detergenţi sintetici Se adaugă 2…4cm³ CHCl3 la
anion-activi S 0,5 1dm³ proba şi se păstrează la 24h
2…4°C
Fosfaţi S 0,1 Se păstrează la 2…4°C 24h
Hidrocarburi S 2 Se păstrează la 2…4°C 7d
policiclice aromatice
Aluminiu P 0,1 Proba se aduce la pH=2 30d
Bariu P 0,5 Proba se aduce la pH=2 (nu se 30d
foloseşte H2SO4)
Calciu P 0,1 Se păstrează la 2…4°C 7d
Cadmiu P 0,5 Proba se aduce la pH=2 cu 30d
HCl de=1,19
Cobalt P 0,5 Proba se aduce la pH=2 30d

Crom P 0,5 Proba se aduce la pH=2 30d
Cupru P 0,5 Se adaugă 5cm³ HCl d=1,10 la 30d
1dm³ proba
Fier total S 0,5 Proba se aduce la pH=2 cu 30d
HNO3 d=1,4
Magneziu S, P 0,1 Se păstrează la 2…4° 24h
Mangan P O,5 Se adaugă 5cm³ HNO3 d=1,4 30d
la 1dm³ proba
Mercur S 1 Se adaugă 20cm³ HNO3 d=1,4 24h
si 10cm³
H2SO4 d=1,84 diluat 1+1 la
1dm³ proba
Potasiu P 0,5 Proba se aduce la pH=2 cu 30d
HNO3 d=1,4
Diluat 1+1
Plumb S, P 0,5 Proba se aduce la pH=2 cu 30d
HNO3 d=1,4
Sodiu P 0,5 Proba se aduce la pH=2 cu 340d
HNO3 d=1,4
Diluat 1=1
Zinc S, P 0,1 Se adaugă 1cm³ HCl d=1,19 la 30d
1dm³ proba
Pesticide S 1 Se păstrează la 2…4°C 7d
- organoclorurate S 1 Se păstrează la 2…4°C 24h
S 0,5 Se păstrează la 2…4°C 7d
- organofosferice
- triazine
Reziduuri fixe S, P 0,1 Se păstrează la 2…4°C 24h
Substanţe organice S, P 0,3 Se adaugă 15cm³ H2SO4 24h
oxidabile d=1,84 diluant 1+3 la 300 cm³
proba
Sulfaţi S, P 0,25 Se păstrează la 2…4°C 7d
Uleiuri, grăsimi S 1 Se adaugă 5cm³ H2SO4 d=1,84 24h
diluant 1+3. La 1dm³ proba şi
se păstrează la 2…4°C
S - sticlă; P – plastic

Această fişă va putea fi utilizată de către elevi când vor merge pe teren pentru a
preleva şi conserva probe de apă din diferite surse !
Anexa 2.Parametrii de calitate ai apei. Surse de poluare

Precizarea condiţiilor de calitate ale apei conform utilizărilor acesteia
Tabelul 4. Indicatori de calitate pentru diferite categorii de ape
Apă Apă Apă

Unitate de Apă Apă Apă
Indicator distilat de din
măsură subterană minerală potabilă
ă râu lac
Temperatura °C 20 18 13,8 14 15 19
Turbiditate grade SiO2 0 190 3,5 0,7 4 0
Culoare mg Pt/l 0 17 35 0 0 0
pH - 5,6 7,85 6,95 7,7 5,8 7,7
Reziduu fix mg/l 15 325 124 429 2030 235
Suspensii mg/l 15 325 124 429 2030 235
Alcalinitate mval/l 0,15 3,25 1,55 8,15 28,7 206
Duritate
garde 0 11,65 4,7 11,96 54,1 8,4
totală
Duritate
garde 0 9,18 4,34 11,96 54,1 5,77
temporară
Oxigen
mg/l 1,8 8,96 9,66 1,26 - 7,2
dizolvat
Oxidabilitate mgKMnO4/l 1,58 48,33 28,77 15,24 8,8 5,69
CO2 mg/l 0 0 7,37 8,8 2970 6,6
2+
Ca mg/l 0 56 21 39 242 48
2+
Mg mg/l 0 17 8 28 88 7

Na+, K+ mg/l 6 44 12 99 455 30
Fe total mg/l 0 0,5 0,6 0,835 0,021 0,031
Cl- mg/l 4 250 8 11 365 37
SO 24- mg/l 0 60 19 6 5 50
CO32 - mg/l 0 7 0 0 0 0
NH 
4 mg/l 0,019 0,296 0,469 6 0,116 0,051
H2S mg/l 0 0 0 3,2 0 0
Fenoli mg/l 0,0017 0,007 0 0 0 0,0086
Tabelul 5. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale

localităţilor
Valorile
Metoda de
Nr.crt. Indicatorul de calitate U.M. maxime
analiză3)
admise
0
1. Temperatura C 40
unităţi
2. pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97
pH
3. Materii în suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81
Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg STAS 6560-82 SR
4. 300
(CBO5) O2/dm3 ISO 5815/98
Consum chimic de oxigen - metoda mg
5. 500 SR ISO 6060/96
cu dicromat de potasiu [CCO(Cr)1)] O2/dm3
6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30 STAS 8683-70
7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 STAS 10064-75
8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98
9. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1,0 SR ISO 10530-97
10. Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 2 STAS 7661-89
11. Sulfaţi (SO42-) mg/dm3 600 STAS 8601-70
Fenoli antrenabili cu vapori de apă
12. mg/dm3 30 STAS 7167-92
(C6H5OH)
Substanţe extractibile cu solvenţi
13. mg/dm3 30 SR 7587-96
organici
SR ISO 7875/1,2-
14. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 25
96
2+ 3
15. Plumb (Pb ) mg/dm 0,5 STAS 8637-79
16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3 SR ISO 5961/93
17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5 STAS 7884-91 SR

Valorile
Metoda de
Nr.crt. Indicatorul de calitate U.M. maxime
analiză3)
admise
ISO 9174-98
STAS 7884-91 SR
18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2
ISO 11083-98
2+ 3
19. Cupru (Cu ) mg/dm 0,2 STAS 7795-80
20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0 STAS 7987-67
21. Zinc (Zn2+)2) mg/dm3 1,0 STAS 8314-87
SR 8662/1-96 SR
22. Mangan total (Mn2+) mg/dm3 2,0
ISO 6333-96
3
23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm 0,5 STAS 6364-78

Identificarea surselor de poluare a apei
Categoria Sursa Procesul generator de Agentii poluanti
poluare
locuinte,institutii folosirea apei ca agent de produse
Ape uzate publice,bai, spalare si curatire; petroliere,detergenti,
menajere spalatorii, pesticide,microorganis
spitale,scoli,hot me,paraziti,substante
eluri minerale;
unitati

comerciale si de
alimentatie etc.
industria miniera prepararea minereurilor saruri de metale

metalifere si grele,particule in
nemetalifere,preparatiile suspensie,(argila,praf
de carbune, de carbune),produsi
flotatiile,extractia si organici folositi de
prelucrarea minereurilor agenti de
radioactive flotatie,deseuri
radioactive;
industria procedeele suspensii
metalurgica pirometalurgice,hidrometal insolubile,ioni de
urgice,procese de metale
racire,procese de spalare; grele,fenoli,cianuri,sulf
Ape uzate ati;

industria in toate procesele Cenusa,suspensii,acizi
industriale
chimica tehnologice de fabricare a ,hidroxizi,saruri,fenoli,c
substantelor oloranti,detergenti etc.
chimice(organice sau
anorganice)intervine si
apa ca mediu de
dezvoltare,reactie,racire;
industria extractia titeiului, petrol,produse
petrolului si incarcarea si descarcarea petroliere,compusi
petrochimica lui, transportul si fenolici si aromatici si
depozitarea,transportul hidrogen
maritime,naufragiile, sulfurat,sulfuri,
tancurile petroliere; acizi naftenici;
industria deversarea lichidelor lichide calde (poluare
termoenergetica calde folosite la racirea termica);
instalatiilor sau centralelor
electrice;
industria intregul proces de azici organici,rasini,
celulozei si transformare si prelucrare; zaharuri,coloranti,
hartiei compusi ai
sulfului,suspensii,
celuloza
industria substante
alimentara organice,germeni
patogeni;
agricultura irigarea terenurilor ingrasaminte,pesticide
Ape uzate agricole; suspensii;
agrozootehni
ce zootehnia alimentarea substante
animalelor,salubrizarea organice,agenti
crescatoriilor de animale; patogeni;
Ape ploaia,zapada contactul precipitatiilor cu ploi
meteorice diferite substante nocive; acide,pesticide,ingrasa
minte,reziduri animale
Anexa 3. Determinarea proprietăţilor fizice ale apei:

Lucrare de laborator 1
1. Determinarea mirosului apei
Principiul metodei:
Determinarea calitativă a mirosului se face la rece (20°C -25°C) şi la cald (peste 60 °C). prin
compararea mirosului probei de apă cu un miros cunoscut.
Materiale necesare:
- cilindru gradat de 250 ml;
- sticla de ceas;
- baie de apă;
- termometru.
Mod de lucru:
- într-un cilindru de 250 ml se introduc aproximativ 150 ml apa de analizat
- se acoperă cu o sticlă de ceas, şi după câteva mişcări de rotaţie a cilindrului se
ridică sticla de ceas şi se aspiră aerul din cilindru
- se încălzeşte apoi cilindrul acoperit cu sticla de ceas, la 60 °C, pe baie de
apă, după care se aspiră din nou aerul din cilindru, după îndepărtarea
sticlei de ceas;
- notarea mirosului se face comparându-l cu un miros cunoscut (aromatic, de iarbă,
mucegai, peşte, hidrogen sulfurat, de medicament, lemn umed, miros de baltă,
amoniac, oţet, miros nedefinit).
2. Determinarea gustului apei

Principiul metodei
Determinarea calitativă a gustului apei potabile se face prin compararea gustului probei de apă
analizată cu un gust cunoscut.
Mod de lucru:
- se va clăti gura cu apă lipsită de gust şi miros
- se ia apoi în gură o cantitate mică din apa de analizat şi se trece dintr-o parte
în alta, apoi se aruncă
- se mai ia încă odată o porţiune mică din apă şi se ţine, în partea interioară a
gurii, în contact cu papilele gustative ale limbii, fără a se agita, timp de 5 - 10
secunde, se înghite apoi uşor, va rămâne un gust după deglutiţie
- se va nota gustului apei prin compararea cu un gust cunoscut (sărat, amar, dulce,
acru)
Determinarea cantitativă a mirosului şi gustului apei se face după gradul de
intensitate al acestera prin comparare cu informaţiile din tabelul de mai jos:
Mirosul şi gustul Intensitatea Gradul

Fără miros şi gust Inodor 0
Perceptibil (numai de un cercetător experimentat) Foarte slab 1
Perceptibil (de un consumator obişnuit) Slab 2
Net perceptibil Perceptibil 3

Suficient de puternic pentru a face apa neplăcută Pronunţat 4
Puternic, apa nu se poate consuma Foarte puternic 5
Lucrare de laborator 2
Determinarea culorii apei

Principiul metodei calitative
Determinarea culorii probei de apă constă în compararea culorii apei analizate cu culoarea
apei distilate.
Material necesar:
- tuburi colorimetrice
Mod de lucru:
- într-un tub colorimetric se introduce proba de apă iar într-un alt tub identic cu primul
se introduce apă distilată
- se compară culoarea probei de apă cu cea a apei distilate privind pe verticală pe un
fond alb
- se notează culoarea probei de apă prin comparaţie cu cea a probei de apă distilată
(galben, verde, galben-verzui, etc.)
Principiul metodei cantitative

Constă în compararea culorii apei de analizat cu o scară colorimetrică convenţională
constituită dintr-un etalon preparat din dicromat de potasiu şi sulfat de cobalt în mediu de acid
sulfuric. Rezultatul se exprimă convenţional în grade de culoare.
Un grad convenţional de culoare reprezintă 1 mg Cr 3+/ litru.
Material necesar:
- tuburi colorimetrice;
- soluţia 1 – se cântăresc 0,0875 g K 2Cr2O7 şi 2 g CoSO4∙7H2O care se introduc într-
un balon cotat de 1000 ml, se dizolvă şi se aduce la semn cu apă distilată
- soluţia 2 – într-un balon cotat de 1000 ml se introduce 1 ml H 2SO4 conc, peste 500
ml apă distilată, apoi se completează până la semn cu apă distilată.
Mod de lucru:

- se iau 100 ml apă de analizat limpede
- se introduce proba de apă într-un tub colorimetric
- se compară culoarea probei de apă cu scara de etalonare preparată după
schema de mai jos:
Soluţia 1 ml 0 1 2 3 4 5 6 7 10 12 14 16
Soluţia 2 ml 100 99 98 97 96 95 94 93 90 88 86 84
Grade de
0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80
culoare
REŢINE ! Apele care au o culoare cu o intensitate mai mare de 80 de grade

se vor dilua, iar în calcul se va ţine seama de gradul de diluţie.
Lucrare de laborator nr.2
Determinarea pH-ului apei

1. Metoda colorimetrică
Principiul metodei: în proba de apă se introduce un indicator şi se compară cu o
scară de etalonare sau cu discuri colorate ce corespund la diferite valori ale pH-ului.
Metoda colorimetrică folosind scara de comparare
Reactivi:
- roşu de metil 0,1 g se dizolvă în 100 ml alcool etilic în care se adaugă 7,4 ml soluţie
de NaOH 0,05 N şi se completează volumul până la 500 ml cu apă bidistilată.
- albastru de bromtimol, 0,1g se dizolvă în 50 ml alcool etilic în care se adaugă 3,8 ml
NaOH 0,05 N şi se completează cu apă bidistilată până la 250 ml.
- amestecul de indicatori: soluţia de roşu de metil şi albastru de bromtimol se
amestecă în propoţie de 1:2 şi se păstrează în sticlă brună, la rece şi întuneric;
- clorură de cobalt, 59,5 g (CoCl 2 *6H2O) se dizolvă într-un balon cotat de 1000 ml, în
HCl 1% şi se completează la semn cu HCl 1%;
- clorură ferică, 45,05 g (FeCl 3 * 6H2O) se dizolvă în soluţie de HCl 1% într-un balon
cotat de 1000 ml şi se aduce la semn cu soluţie de HCl 1%;
- clorură de cupru 400 g (CuCl2 * 2H2O) se dizolvă în soluţie de HCl 1% într-un balon
cotat de 1000 ml şi se aduce la semn tot cu soluţie de HCl 1%;
- sulfat de cupru, 200 g (CuSO 4 * 5H2O) se dizolvă în soluţie de H2SO4 1% într-un
alon cotat de 1000 ml şi se aduce la semn cu soluţie de H 2SO4 1%;
Mod de lucru: se iau 10 ml apă de analizat şi se introduc într-o eprubetă peste care
se adaugă 0,6 ml din amestecul de indicatori. Se agită şi coloraţia obţinută se compară cu o
scară de etalonare întocmită după schema de mai jos:
pH 5,8 6,0 6,2 6,4 6,6 6,8 7,0 7,2 7,4 7,6 7,8 8,0 8.2 8,4
sol. de
ml 1,35 1,30 1,4 1,4 1,8 1,8 2,1 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2
CoCl2
sol. de
ml 5,85 5,5 5,5 5,0 4,2 3,05 2,5 1,8 1,6 1,1 1,05 1,0 1,0 0,8
FeCl3
sol. de
ml 0,05 0,15 0,2 0,4 0,7 1,0 1,15 1,75 1,8 2,25 2,2 2,1 2,0 1,8
CuCl2
sol. de
ml 0,05 0,15 0,2 0,4 0,7 0,9 1,05 1,1 1,9 2,2 3,1 4,0 4,3 5,0
CuSO4
Apă
ml 2,25 2,35 2,85 3,2 3,65 3,75 3,5 3,25 2,5 2,25 1,45 0,7 0,5 0,4
bidistilat
2. Metoda spectrometrică cu electrod de sticlă

Principiul metodei: diferenţa de potenţial existentă între un electrod de sticlă şi un
electrod de referinţă (calomel - KCl saturată) introduşi în proba de apă de analizat, variază
liniar cu pH-ul probei.
Reactivi şi materiale necesare:
- potenţiometru pentru pH;
- electrod de sticlă;
- electrod de referinţă de calomel;
- soluţie de clorură de potasiu saturată;
- soluţie tampon pentru pH = 4, pH = 6,88 şi pH = 9,22.
Soluţia tampon pentru pH = 4 preparată din: 10,12 g ftalat acid de potasiu care se
dizolvă în câţiva ml apă bidistilată, apoi se completează până la 1000 ml cu apă bidistilată;
- soluţia tampon de fosfaţi pH = 6,88 se prepară din 3,402 g fosfat monopotasic
(KH2PO4), 3,549 g fosfat disodic (Na2HPO4) care se dizolvă în câţiva ml de apă bidistilată,
apoi se diluează cu apă bidistilată până la 1000 ml;
- soluţia tampon de borat de sodiu pH = 9,22: 3,81g borat de sodiu cu 10 molecule
H2O se dizolvă în câţiva ml de apă bidistilată, apoi se diluează până la 1000 ml cu apă
bidistilată;
- apa bidistilată fiartă şi răcită;
Modul de lucru:
-Etalonarea aparatului se efectuează folosind soluţiile tampon cu pH cunoscut şi se
corectează cu ajutorul butonului de corectare a abaterii.
-După spălarea electrozilor cu apă bidistilată şi clătirea lor cu apă de analizat se
introduc în apa de analizat şi se citeşte pH-ul direct pe indicatorul de pe aparat. Temperatura
probei trebuie să fie menţinută la 20 oC cu variaţie de ± 0,5oC. Se repetă operaţia încă de 2

ori şi se ia ca valoare a pH-ului media celor trei citiri.
Observaţii: Este recomandat, dacă este posibil, ca electrozii aparatului să se introducă
direct în sursa de apă de analizat.
 Metoda colorimetrică are următoarele inconveniente:

REŢINE !
- nu se poate folosi pentru apele tulburi sau colorate;
- apele cu salinitate crescută pot modifica tenta indicatorului;

- clorul rezidual poate distruge parţial indicatorul sau poate intensifica tenta lui.
 Metoda electrometrică este mai precisă şi poate fi utilizată şi pentru ape tulburi sau
colorate.
PH-metre portabile
Determinarea suspensiilor totale din ape

Principiul metodei: separarea particulelor în suspensie prin filtrare sau prin
centrifugare şi apoi cântărire.
Materiale necesare:
- hârtie de filtru cu porozitate mică (bandă albastră)
- capsule de platină
- baie de apă
- etuvă termoreglabilă
- centrifugă

Modul de lucru folosind hârtia de filtru:
 se iau două capsule de platină tarate, se introduce în una din ele o anumită cantitate din
apă de probă(100ml) iar în cea de a doua aceeaşi cantitate din apa de probă filtrată
prin două hârtii de filtru suprapuse.
 Se evaporă pe baia de apă până la sec, se usucă la etuvă la 105 oC timp de două ore şi
după răcire în exicator timp de o jumătate de oră se cântăresc la balanţa analitică.
AB
Calcul: mg suspensii/dm3 = V
1000
A - greutatea conţinutului din capsula cu apa nefiltrată (în mg)

B - greutatea (în mg) a conţinutului din capsula cu apa filtrată
V - volumul de apă de analizat, luat în lucru, în ml.
Anexa nr.4. Determinarea proprietăţilor chimice ale apei:

Determinarea substanţelor oxidabile din apă (CCOMn)
Metoda cu permanganat de potasiu
Principiul metodei: permanganatul de potasiu oxidează substanţele organice din apă
în mediul acid şi la cald, iar permanganatul rămas în exces se determină cu acid oxalic.
2KMnO4+5H2C2O4+3H2SO4= 2MnSO4+K2SO4+10CO2+8H2O
Reactivi:

- permanganat de potasiu, soluţie 0,01N se prepară din 0,316 g permanganat de
potasiu fin mojarat, care se dizolvă în câţiva ml de apă distilată, într-un balon cotat de 1000
ml şi se completează la semn cu apă distilată;
- acid oxalic soluţie 0,01N: 0,6303 g acid oxalic se dizolvă în câţiva ml de apă distilată,
într-un balon cotat de 1000 ml, se adaugă 5 ml H 2SO4 1: 3 şi se completează până la semn
cu apa distilată;
- acid sulfuric 1: 3 diluat cu apă bidistilată şi tratat la rece cu câteva picături de
permanganat de potasiu până la apariţia culorii slab roz;
- hidroxid de sodiu 30%.
Modul de lucru: 100 ml apă de analizat se introduc într-un flacon Erlenmayer pregătit
în prealabil fără urme de substanţe organice, peste care se adaugă 5 ml H 2SO4 1:3 şi 10 ml
permanganat de potasiu exact măsuraţi. Se fierbe pe sită exact 16' din momentul în care
începe fierberea. Se îndepărtează vasul de pe sită şi se adaugă în soluţia fierbinte 10 ml acid
oxalic exact măsuraţi. Soluţia decolorată se titrează cu permanganat de potasiu până la
apariţia coloraţiei slab roz persistentă.
3  (V  V1 )  f - V2   0,316 1000
Calcul: mgKMnO4 /dm 
V3
în care:
V = cantitatea în ml de permanganat de potasiu adăugată iniţial în probă;
V1 = ml de permanganat de potasiu 0,01N folosiţi la titrarea probei;
V2 = ml de acid oxalic adăugaţi în probă pentru decolorare;
f = factorul soluţiei de permanganat de potasiu;

0,316 = echivalentul în mg permanganat de potasiu a unui ml de soluţie de KMnO 4
0,01N
V3 = cantitatea de apă de analizat luată în lucru, în ml.

Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică
Determinarea durităţii totale

Principiul metodei: ionii de calciu şi magneziu au proprietatea de a forma complecşi
de tip chelat cu sarea de sodiu a acidului etilen-diaminotetraacetic, incolori, insolubili şi
nedisociabili.
Sfârşitul reacţiei este marcat de indicatori specifici cum ar fi negru de eriocrom,
murexid.
Reactivi:
- complexon (versenat) 0,01M: se cântăresc 3,7226 g complexon III, se dizolvă în
câţiva ml de apă bidistilată într-un balon cotat de 1000 ml, apoi se completează la semn cu
apă bidistilată;
- soluţia tampon: se cântăresc 5,40 g clorură de amoniu care se trec cu câţiva ml de
apă bidistilată într-un balon cotat de 100 ml. Se adaugă 35 ml soluţie amoniac concentrat şi
se completează la semn cu apă bidistilată;
- indicator negru de eriocrom T: 0,1 g eriocrom T se mojarează bine cu 10 g NaCl, se
foloseşte ca pulbere;
Modul de lucru: Se iau 25 ml apă de analizat şi se introduc într-un pahar de 100 ml.
Se diluează volumul până la 50 ml cu apă bidistilată. Se adaugă 1 ml soluţie tampon pentru a
obţine pH-ul 10 şi 0,1 g indicator ericrom T, apoi se titrează cu soluţie de complexon III până
ce culoarea virează de la roşu, la albastru net.
Calcul:
V  f  0,561
DT   1000
v  10
V = ml soluţie complexon 0,01M. folosiţi la titrare;
f = factorul soluţiei de complexon;
0,561 = echivalentul în mg CaO pentru 1 ml soluţie de complexon 0,01M;
v = cantitatea de apă luată în lucru, în ml;
10 = mg CaO corespunzător unui grad de duritate.
Obs: În cazul unui consum de soluţie de complexon care depăşeşte 5 ml se va lua în
lucru o cantitate mai mică de apă.
Determinarea durităţii temporare
Principiul metodei: Neutralizarea bicarbonaţilor de calciu şi magneziu prin titrare cu
un acid mineral în prezenţă de indicator:
Ca(HCO3)2+2HCl =CaCl2+2CO2+2H2O
Reactivi:
- HCl, soluţie 0,1 N;
- metiloranj 0,1%;
Modul de lucru: Se iau 100 ml din proba de apă şi se introduc într-un flacon
Erlenmayer, se adaugă 2 picături de metiloranj şi se titrează cu HCl 0,1N până se obţine
virajul culorii de la galben la portocaliu.
Calcul:
V  f  2,8
DT   1000
v  10
V = ml de HCl 0,1N folosiţi la titrare;
f = factorul soluţiei de HCl 0,1N;
2,8 = echivalentul în mg CaO al unui ml de HCl 0,1N;
v = cantitatea de apă de analizat luată în lucru, în ml;
10= mg CaO corespunzător unui grad de duritate
Determinarea durităţii permanente
Dp = DT – Dt
Observaţie:Dacă duritatea temporară este mai mare decât

REŢINE !
duritatea totală, consumul de HCl 0,1n folosiţi la titrare se datorează
alcalinităţii dată şi de hidroxizii şi carbonaţii alcalini. În acest caz
duritatea permanentă se determină astfel: se iau 200 ml apă de analizat ce se introduc într-un
balon cu fundul plat şi se fierb lent 30 min. Se răceşte, se completează volumul cu apă
distilată, se filtrează printr-un filtru spălat de 2-3 ori cu apă distilată fierbinte. Se iau din filtrat
25 ml şi se procedează ca pentru determinarea simultană a calciului şi a magneziului din apă.
(V1  V2 ).f .0,5607
DP = .1000
v.10
V1 + V2 = volumul de complexon 0,01m folosiţi la titrare;
f = factorul soluţiei de complexon;
0,5607 = echivalentul în mg CaO pentru un ml complexon 0,01m;
v = volumul de apă luat în lucru;
10 = mg CaO corespunzător unui grad de duritate.
Tipuri de apă Duritarea, în 0Ge

Ape foarte moi 0÷5
Ape moi 5 ÷ 10
Ape mijlocii (moderat dure) 10 ÷ 20
Ape dure 20 ÷ 30
Ape foarte dure Peste 30
Pentru apa potabilă se admit durităţi până la 20 0Ge
Anexa 5. Fişe de documentare :
U.21.2. Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei
Enumerarea procedeelor de tratare şi epurare a apei

Explicarea procedeelor de tratare şi epurare a apei
Identificarea utilajelor specifice procedeelor de tratare şi
epurare a apelor

Enumerarea procedeelor de tratare şi epurare a apei
Identificarea utilajelor specifice procedeelor de tratare şi epurare a apelor
Fişa nr 1
Utilaje pentru limpezirea apei

Deznisipator orizontal
1- grătar
2 – cameră de liniştire şi de distribuţie a apei
3 - cameră de depunere
Deznisipator vertical
1-tub central
2- conductă pentru evacuarea
nămolului
3- rigolă colectoare
4- conductă pentru alimentare cu
apă
5- conductă pentru evacuarea apei limpezi
Filtrele lente
1-bazin de beton
2- sistem drenaj
3- strat de pietriş 10-
25cm
4- strat de pietriş6-10mm
5- strat de nisip

6- membrană biologică
7- apă limpede
Filtrul rapid
1 – recipient metalic
2 –grătar
3 – masă filtrantă
4, 5 –conducte pentru intrarea şi ieşirea
apei de spălare
Fişa nr 2 Dezinfectarea apei

Scop: îndepărtarea germenilor patogeni din apă
Procedee: Realizare
1.Biologice - cu ajutorul membranelor biologice de la filtrle lente

căldura,
radiaţii UV şi
2. Fizice ionizante

Schema instalaţiei de dezinfectare a apei cu radiaţii
ultraviolete
1 – conductă prin care circulă apa ; 2 – lampă cu vapori de
mercur ; 3 – manşon de cuarţ pentru evitarea încălzirii apei.
3. Chimice ozon, clor
Schema instalaţiei de dezinfectare a apei cu ozon:

1- filtru; 2 – uscător; 3 – suflantă de aer; 4 – baterie de
ionizare;5 – transformator de curent electric;
6 – coloană de dezinfectare a apei;
7 – desaturator pentru eliminarea excesului de ozon;
8- rezervor cu apă dezinfectată
Fişa nr 3 Instalaţia de dedurizare a apei cu schimbători de ioni

1.Rezervor cu apă I. Afânarea II. Regenerarea IV.Dedurizarea apei
pentru afânare cationitului cationitului cu soluţie 4% (are loc până când
2.Filtru cu cationit pentru de HCl sau H2SO4 şi apoi în apa dedurizată
3.Cationit (NaR) îndepărtarea cu soluţie 15% de NaCl creşte duritatea la
4.Pietriş impurităţilor CaR2 +2 HCl à CaCl2 0,2 0Ge
5.Rezervor pentru de pe +2HR 2 NaR + Ca(CO3)2
prepararea soluţiei răşină, se HR + NaCl à NaR + à CaR2 + 2
de NaCl face cu apă +HCl NaHCO3
6.Pâlnie pentru în sensul
III.Spălarea cationitului cu
introducerea Na Cl invers 2 NaR + MgSO4 à
apă demineralizată, timp
7.Strat filtrant dedurizării MgR2 + Na2SO4
de 30 min
cu apă timp
de 20 min
Fişa nr 4. Instalaţia de demineralizare a apei cu schimbători de ioni

1- coloană cu cationit RH 5.-Rezervor cu NaOH soluţie 5% pentru
2- coloană cu aionit ROH regenerarea anionitului
3- Rezervor cu apă demineralizată 6,7-ejectoare
4.- Rezervor cu H2SO4 ( sau HCl ), 8- Degazor pentru eliminarea CO2 cu
soluţie 4% ajutorul aburului
pentru regenerarea cationitului 9.-Pompă centrifugă
Descrierea, supravegherea, pornirea- oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei

conform instrucţiunilor de lucru
Fişa nr 1. Tratarea cu coagulanţi

Scop:
 îndepărtarea suspensiilor fine din apă:
 suspensii de natură organică şi anorganică
 compuşi de fier în dispersie coloidală sau in soluţie
 uleiuri şi produse petroliere
 silicea coloidală
 bicarbonaţii de calciu şi magneziu
 compuşi cu mangan

In timpul funcţionării decantorului din instalaţia de tratare cu coagulanţi se
urmăreşte:
-debitul suspensiei de alimentare;
-debitele de decantat şi sediment;
-etanşeitatea decantorului şi a conductelor;
-dozarea reactivilor
-nivelul patului de nămol şi concentraţia sa
-pH-ul si duritatea apei
-intretinerea pompelor de alimentare cu reactivii de coagulare
Avarii posibile. Măsuri de revenire la normal
Avarii posibile Remediu

Concentraţia nămolului mai mică de 10% Se reglează cantitatea de
-cauze- FeSO4 lipsă FeSO4
Concentraţia nămolului mai mare de
20%.-cauze- cantitatea de FeSO4 prea
mare
spargerea unui traseu de dozare reactii -se inchide evacuarea nămolului, se opresc
pompele de reactivi, se spală traseul cu apă, se
înlocuieste traseul spart
oprirea unei pompe de dozare reactivi -se inchid vanele de aspiraţie si de refulare, se
pune in funcţiune pompa de rezervă până se
repară pompa defectă
oprirea raclorului -se funcţionează normal cu dozele de reactivi, ,
periodic 2 ore se împinge manual raclorul la o
tură completă până la punerea in funcţiune
Pornire decantor coagulare Oprirea decantor coagulare

-se deschide vana de intrare apă brută Se închid vanele de intrare apă brută
-se deschid ventilele de intrare reactivi -se opreşte dozarea reactivilor
(FeSO4, Ca(OH)2 după care se pornesc -se opreşte raclorul
pompele dozatoare -se deschid purjele dacă este cazul
-se porneşte raclorul
-la ajungerea parametrilor de funcţionare
se poate mări debitul, reglându-se doza
corespunzătoare de reactivi

Fişa nr 2. Demineralizarea apei
In timpul funcţionării unei linii de demineralizare se urmăresc parametrii:
-pierderea de presiune pe fiecare coloană, valoarea admisă - max 0,3 Kgf/cm 2
-in apa decationizată se urmăreşte aciditatea minerală.
-după anionit se controlează Cl- (mg/l), SiO2 (mg/l), conductivitatea (μS/cm), pH-ul (trebuie să
fie 7)
 Cationitul se consideră epuizat atunci când in efluent aciditatea

REŢINE!
minerală scade cu 0, 3 mval/l faţă de valoarea precedentă
 Anionitul se consideră epuizat la o creştere a valorii SiO 2 la
0,1ppm.
Parametrii normali şi parametrii limită de exploatare:
Parametrii Valori normale Valori limită

conductivitatea <0,5 μS/cm max 0,5 μS/cm
SiO2 0,005 -0,01 ppm max 0,02 ppm

Căderea de presiune 0,3 Kgf/cm2 max 1,0 Kgf/cm2
Avarii posibile.Măsuri de revenire la normal
Avarii posibile Cauze Remediu

Pierdere mare de -aglomerarea răşinilor -se efectuează afânarea, se
presiune pe pe -formare de oxid de fier controlează debitul la afânare,
coloană: 0,8 – 1,0 (imbâcsirea filtrelor) eventual se măreşte debitul;
Kgf/cm2 -se controlează fierul (Fe3+) in
NaOH folosit la regenerare
Presiune mare la -cerinţă redusă de apă -se opreşte o pompă de apă
intrare in coloană demineralizată demi consumator;
-prezenţa aerului in -se evacuează aerul din filtru
coloană prin deschiderea ventilului de
aerisire
Pierdere de răşină in -afânare la debit mare -se reduce debitul de afânare
timpul afânării
Pierdere de răşină in -duze rupte -se izolează coloana din circuit,
funcţionare se goleşte de masa ionică, se
inlocuiesc duzele
Epuizare anticipată -variaţii in cararacteristicile -se regenerează masele ionice
apei
Valoare foarte mare a -infiltrarea HCl din circuitul -se verifică conc Cl-la intrare in
acidităţii apei după de regenerare RH
coloana R-H -utilizarea unei cantităţi -se verifică vana de intrare HCl
mai mari de H2SO4 in -se verifică pH-ul soluţiei de
sulfatul feros in cazul in sulfat feros
care apa a fost tratată
iniţial cu coagulanţi
Creşterea pH-ului -scăpări de NaOH din linia -se controlează traseul soluţiei
după colana cu de regenerare de NaOH
anionit
Recondiţionarea schimbătorilor de ioni:

Această operaţie cuprinde:
a. Afânarea – are drept scop detaşarea maselor ionice şi scoaterea din filtru a impurităţilor
mecanice acumulate.
In timpul afânării se urmăreşte:
- să nu iasă masă ionică la canal; dacă apare masă ionică se micşorează debitul apei
de afânare.
- aspectul apei la ieşire de la afânare; aspectul dictează durata afânării.
Filtrul se afânează până ce apa care iese este limpede.
b.Regenerarea:
cationitului se face cu soluţii de HCl 5-8% (sau acid sulfuric)
anionitului se face cu soluţii de NaOH 4-5%
C.Spălarea - pentru indepărtarea soluţiilor de regenerare, se realizează timp de 3-4 ore
Exploatarea filtrelor ionice impune următoarele activităţi:
 Execută operaţia de afânare a masei ionice, conform instrucţiunilor de exploatare a
utilajului şi specificatiilor din fişa tehnica a masei ionice.
 Regenereaza masa ionica folosind reactivii chimici specificati în fişa tehnică .
 Execută operaţia de spălare a masei ionice, conform instrucţiunilorde exploatare a
utilajului.
 Verifică / determină terminarea ciclului de pregătire prin interpretarea rezultatelor
analizelor de laborator şi a indicatiilor A.M.C.R. locale.
 Continuă spălarea sau pune în funcţiune / rezervă utilajul, în funcţiede rezultatele
analizelor şi a indicatiilor A.M.C.R.-urilor locale, conform
 Evacuează apele tratate şi cele reziduale
 Determina / citeşte cu / la aparate corespunzatoare PH-ului apei.
 Alege şi dozeaza reactivi chimici corespunzatori neutralizarii apei.
 Efectuează operaţia de neutralizare în condiţii de siguranţă.
 Dirijează fluxul de apă tratată / reziduală, conform instrucţiunilor delucru.
 Preia instalaţia de la schimbul precedent, conform normelor interne.
 Asigura functionarea numarului şi tipurilor de filtre corespunzatoarecerinţelor
consumatorilor.

 Identifică filtrul epuizat prin compararea valorii parametrilor indicaţi local cu cea
specificată în instrucţiunile de exploatare.
 Izoleaza filtrul epuizat şi introduce în linie filtrul de rezerva,
 Urmareşte permanent indicatiile A.M.C.R.-urilor locale.
 Reglează parametrii de lucru în funcţie de valorile indicate de A.M.C.R.-urile locale, de
indicatiile operatorului de tablou şi de rezultateleanalizelor de laborator.
 Localizeaza vizual sa auditiv disfunctionalitatile şi identifica natura lor.
 Efectuează manevre de înlăturare a disfuncţionalităţilor tehnologice,
 conform instrucţiunilor de lucru.
 Solicită intervenţie de specialitate în cazul disfuncţionalităţilor de
 În rapoartele de lucru se înregistrează : valorile parametrilor, rezultatele analizelor,
ciclurile de funcţionare a filtrelor ionice, starea instalaţiei la predarea schimbului,
problemele deosebite care au apărut

Bibliografie
1. Cojocaru, I., Fiera, M., Frăţilă, M., Preoteasa, M., Chirca, V., Ciurea, C., Analiza factorilor
de mediu, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2005.
2. Cojocaru, I., Coşbuc, E., şi colaboratorii, Curriculum, clasa a XIII-a , liceu tehnologic,
domeniul: Chimie Industrială, calificarea: Tehnician în chimie industrială , Bucureşti, 2005.
3. Cojocaru, I.,Coşbuc, E., şi colaboratorii, Standard de pregătire profesională, clasa a XIII-a,

liceu tehnologic, domeniul: Chimie Industrială, calificarea: Tehnician în chimie industrială,
Bucureşti, 2005.
4. Mănescu, S., Manole, C., Diaconescu, L., Chimia sanitară a mediului, Editura
Medicală,Bucureşti, 1994.

5. Pincovschi, E., Braşoveanu, D., Tehnologia chimică anorganică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
6. Teodorescu, M., Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1995.
7. www.neyserv.com
8. www.epurareapa.com


Tratarea Si Epurarea Apelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratarea Si Epurarea Apelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

DOMENIU: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

ANDREEA CRĂCIUN , expert, CNDIPT/UIT

ing. PAULA POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

O competenţă se evaluează o singură dată!

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul TRATAREA ŞI

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

Tehnicianul în chimie industrială trebuie să fie capabil să:

-identifice indicatorii de calitate ai apelor naturale;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

Calificarea - Tehnician în chimie industrială– oferă

Locurile de muncă corespunzătoare calificării, unde vor putea fi angajaţi

 Societăţi comerciale care produc îngrăşăminte chimice

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

 Laboratoare şcolare sau

Elevii pot să efectueze practica la modulul de “Tratarea şi epurarea apelor”

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8

Aspecte dintr-o staţie de epurare a apelor uzate:

Gratare rare si dese:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

În sectoarele industriale unde

Aspecte din diferite staţii de tratare a apei

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

IV. Modalitatea de organizare a practicii elevilor

4.1. Elemente organizatorice:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

4.2. Obligaţiile părţilor:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 14

4.3. Drepturile părţilor:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

21.4. Aplică norme de sănătate şi securitate în muncă, pază

Respectarea procedurilor de sănătate şi securitate în muncă,

 Operaţiile pot fi efectuate manual sau automatizat.

Recomandări generale pentru elevii care efectuează practica in staţiile de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

Recomandări generale pentru elevii care efectuează lucrări practice în

Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 19

Tehnicianul în chimie industrială trebuie să fie capabil să:

-identifice indicatorii de calitate ai apelor naturale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

Foarte important pentru elevi!

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini

 Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o

 Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-

 Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să

 Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca

 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Nume elev: ...........................

Caietul de practică va cuprinde:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 22

Total ore de activitate practică: ..............................

Firma la care se realizează practica:

Scurta descriere a activitaţii desfaşurate: