Auxiliar Chimie Industriala X Materii Prime Naturale Organice in in PDF

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul PHARE TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: Chimie Industrială

NIVELUL: 1
MODULUL: Materii prime naturale organice în industria chimică
2005
Modulul: Materii prime naturale organice în industria chimică
AUTORI
ing. Monica ISTRATE , profesor definitivat,

Grupul Şcolar “Gheorghe Cartianu ”, Piatra Neamţ
CONSULTANŢĂ
ing. Dana STROIE, expert formare profesională CNDIPT-MEC
ing. Doina Olivia COSMA, expert local IMC Consulting
Domeniul: Chimie industrială 2

Calificare: Lucrător în prelucrarea polimerilor
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………4
Lista unităţilor de competenţă şi obiective pentru Modulul 1
- Materii prime naturale organice în industria chimică …………...…..5
Materiale de referinţă………….…………………………………………………6
- Fişa conspect – Lemnul…………………………………………..7
- Fişa conspect – Cărbunii…………………………………………8
- Folie transparentă 1……………………………………………….9
- Fişa conspect – Ţiţeiul …………………………………………..10
- Folie transparentă 2………………………………………………11
- Fişă conspect - Gazele naturale…………………………….… 12
- Noţiuni generale despre proces tehnologic………………….13
Glosar ……………………………………………………………………………...14
Activităţi pentru elevi……………………………………………………………14
- Fişa de descriere a activităţii……………………………………14
- Exerciţii ……………………………………………………………..16
Soluţiile exerciţiilor şi sugestii metodologice………………………………27
- Folii transparente – soluţiile exerciţiilor………………………33
• Folia 3 ……………………………………………….33
• Folia 4 ……………………………………………….34
• Folia 5 ……………………………………………….35
- Observaţii didactice ………………………………………………36
- Importanţa realizării unui portofoliu……………………………37
Fisă pentru înregistrarea progresului elevului ..……………………………38
Bibliografie …………………………………………………… ……………...…39

MODULUL – MATERII PRIME NATURALE ÎN INDUSTRIA

CHIMICĂ

INTRODUCERE
“ Nu poţi să- înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii.

Nu ajunge să ştii bine ceva pentru a-I învăţa pe alţii.
Trebuie să ştii cui te adresezi şi cum să o faci. ”
P. Klapper
Prezentul material se adresează profesorilor si elevilor de la Şcoala de Arte şi

Meserii nivelul 1, clasa a Xa, nivelul 1, domeniul: Chimie industrială, calificarea: Lucrător în
prelucrarea polimerilor
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standardele de pregătire

profesională .
Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea

integrală a competenţelor din standardele de pregătire profesională.
Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai buna motivare a

elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele si abilităţile ce se formează
in domeniul tehnic.
Auxiliarul de lucru are drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea
creativităţii lui, cuprinzând informaţii ce vin în sprijinul acestuia .
Materialul cuprinde competenţe vizate şi obiective umărite pe parcursul derulării
modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector,
activităţi care au la bază invăţarea centrată pe elev, activităţi interactive de complexitati
diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fişe de
descriere a activităţilor, fişe de progres, exemple rezolvate de exerciţii şi probleme….. şi
alte materiale pe care o să le descoperiţi citind acest AUXILIAR CURRICULAR !
Activităţile, exerciţiile, experimentele propuse si rezolvate urmăresc atingerea
criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de
Pregătire Profesională şi în Curriculum în vederea evaluării competenţelor din unităţile
de competenţă.
Acest auxiliar currricular are la bază Standardul de Pregatire Profesionala si
Curriculumul pentru Şcoala de Arte şi Meserii, nivelul 1 de calificare, clasa a X-a, domeniul
de pregătire: Chimie industrială.

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ŞI OBIECTIVE PENTRU

MODULUL 1- MATERII PRIME NATURALE ORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
COMPETENŢE
Unităţi de competenţă tehnică specializată:

20. Materii prime naturale organice în industria chimică
Competenţe relevante pentru modul:
20.1. Caracterizează materii prime naturale organice
20.2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale
organice
20.3. Enumără utilizările materiilor prime naturale organice
OBIECTIVE
După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:
Enumere materiile prime naturale organice folosite în industria chimică

Clasifice materiile prime naturale organice
Identifice proprietăţile fizico-chimice ale materiilor prime naturale organice
Enumere procedeele de prelucrare a materiilor prime naturale organice
Identifice fazele corespunzătoare procedeelor de tratare şi prelucrare
Identifice utilajele din schema tehnologică
Explice fluxul tehnologic corespunzător fiecărui proces
Identifice domeniile de utilizare
Precizeze utilizările materiilor prime naturale organice folosite în industria chimică
Demonstreze că îşi pot însuşi şi adapta limbajul specific la subiectul discuţiei
Identifice propriile sarcini, să formuleze întrebări şi să explice relaţia dintre sarcinile
proprii şi sarcinile celorlalţi membri ai echipei.

MATERIALE DE REFERINŢĂ
Materialul conţine câteva exemple de folii transparente, fişe conspect, fişe de

documentare obţinute prin valorificarea adecvată a materialelor de învăţare.
Sugerăm de asemenea utilizarea unor site-uri folositoare atât elevilor cât şi
profesorilor, cum ar fi:
http://ferl.becta.org.uk
//www.umr.edu/~wlf.
http://www.referateweb.com
http://encarta.msn.com/
Găsirea informaţiilor pe Internet
Motoare de căutare :
♦ www.ask.com
♦ www.google.com
♦ www.yahoo.com
♦ www.eycos.co.uk
♦ www.excite.co
Utilizaţi câteva litere din cuvânt pentru a găsi ceea ce căutaţi. De exemplu,
benz -va găsi referiţe pentru benzină şi pentru benzene;
Încercaţi să efectuaţi căutarea, folosind cuvinte care să caracterizeze cât mai
specific subiectul pe care îl căutaţi. În cazul în care căutaţi o frază, puneţi-o între ghilimele
(ex. “putere calorică”).

Fişă conspect - LEMNUL
♣ elemente chimice: C, H, O, N
COMPOZIŢIE CHIMICĂ ♣ principali constituenţi: celuloza, lignina,
polizaharide, substanţe minerale,
răşini, ceruri,
PROPRIETĂŢI DENSITATE ♣ scăzută ( aprox. 500 kg/m3)

♣ variază mult de la lemnul verde (50%) la
UMIDITATE cel uscat (20%)
PUTERE CALORICĂ ♣ în jur de 4500 kcal/kg
♣ tocare
PROCEDEE
♣ sortare
MECANICE
♣ depozitare
Principalele
DEZINCRUSTAREA Utilizări
produse:
(separarea celulozei)
industria hârtiei, a mătăsii
♣ procedeul sulfat
artificiale, a fibrelor şi
PROCEDEE ♣ procedeul sulfit celuloza lacurilor, a pulberii fără
DE fum
PRELUCRARE
Principalele
Utilizări
produse:
combustibil, obţinere
♣ mangal
DISTILAREA USCATĂ cărbune activ, vâscoză,
(carbonizarea) ♣ gaz de lemn combustibil
obţinere acid acetic,
♣ acid pirolignos metanol, lacuri, lianţi,
combustibili
COMBUSTIBIL FABRICAREA
AVANTAJE: CELULOZEI
- regenerare rapidă
UTILIZĂRILE
- gazele rezultate nu sunt LEMNULUI AVANTAJE:
poluante - valorificare superioară
- cenuşa nu se topeşte a lemnului
DEZAVANTAJE:
- putere calorică scăzută MATERIAL PENTRU
- densitate mică CONSTRUCŢII

Fişă conspect - CĂRBUNII
☞ Cărbunii se pot clasifica în funcţie de vechime în:

Conţinut
Putere
Tipul de de Umiditate,
calorică, Aspect Utilizări
cărbune carbon %
kcal/kg
%
• prezintă elemente
vegetale îngrăşământ
TURBA 25-60 90-30 4000
nedescompuse agricol
• galben-brun
• nu conţin material
VECHIME
vegetal
CĂRBUNI 4500- cărubune
60-70 15-25 nedescompus
BRUNI 7000 energetic
• negri, maţi sau
lucioşi
• păstrează
cărubune
LIGNIŢI 65-70 6700 structura lemnului
energetic
din care provin
• culoare neagră, •
structură compactă,
HUILĂ 75-90 8500 cocsificare
fâşii mate şi
lucioase
• culoare neagră,
8900- cărbune
ANTRACIT 90-95 2 luciu metallic,
9500 energetic
structură compactă
COCS
COCS
GAZE DE DE Utilizări:
Utilizări:
GAZE
COCSERIE -- combustibil
combustibil
COCSERIE
Utilizări:
Utilizări: -- fabricarea
fabricarea fontei
fontei
combustibil -- fabricarea
fabricarea electrozilor
electrozilor
combustibil
-- fabricarea
fabricarea carbidului
carbidului
APE
APE
AMONIACALE
AMONIACALE COCSIFICAREA
COCSIFICAREA
Utilizări:
Utilizări: CĂRBUNILOR
CĂRBUNILOR
-- îngrăşăminte
îngrăşăminte (încălzirea lor
(încălzirea lor la
la 900-
900- GUDRON
GUDRON
chimice 1000 00C în absenţa Utilizări:
chimice 1000 C în absenţa Utilizări:
aerului)
aerului) -- uleiuri
uleiuri
-- smoală
smoală
☞ Cărbunii se pot clasifica în funcţie de utilizare în:

• cărbuni energetici
• cărbuni metalurgici
•
FOLIE TRANSPARENTĂ 1
CUM S-AU FORMAT CĂRBUNII?
MLAŞTINI STRĂVECHI
RESTURI DE PLANTE
APĂ
SEDIMENTE
TURBĂ
APĂ
SEDIMENTE ŞI
ROCI
SEDIMENTARE
CĂRBUNE
Cărbunii pe care îi găsim astăzi s-au format din generaţii de plante ce au

murit şi s-au acumulat pe fundul unor vechi mlaştini tropicale. Acolo, sub acţiunea
presiunii şi temperaturii, vegetaţia a suferit un proces de încarbonizare
(creşterea conţinutului de carbon şi scăderea conţinutului de oxigen şi hidrogen),
TURBA LIGNIT HUILĂ ANTRACIT

FIŞĂ CONSPECT - ŢIŢEIUL
• amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate în

COMPOZIŢIE hidrocarburi lichide, alături de cantităţi reduse de compuşi cu sulf,
oxigen, azot şi metale (Fe, Ca, Al, Ni)
♣ lichid vâscos, de culoare brun-roşcat până la negru, cu miros
PROPRIETĂŢI caracteristic, uleios la pipăit
FIZICE ♣ are densitate mai mică decât a apei ( 0,80÷0,93 g/cm3 )
♣ insolubil în apă, formând cu aceasta o emulsie
DISTILARE ATMOSFERICĂ
PRODUSE UTILIZĂRI
• benzină uşoară -solvent, carburant
• benzină grea -carburant
• petrol lampant -carburant tractoare, combustibil casnic
• motorină -carburant Diesel, combustibil casnic
PROCEDEE DE • păcură -combustibil, materie primă la distilarea în vid
PRELUCRARE DISTILARE ÎN VID
PRODUSE UTILIZĂRI
• uleiuri • lubrifianţi, materiale electroizolante, agenţi
de încălzire sau răcire
• parafină • impregnare hârtie şi chibrituri, obţinere
detergenţi
• bitum (asfalt • pavarea drumurilor, construcţii, liant la
sau smoală brichetarea cărbunilor
Industria petrochimică Recuperare aromatice

gazolină
Recuperare vapori
reformare
Extracţie cu
reformare
solvenţi
Combustibili
Combustibil avioane
Cracare industriali
parafină
depozitare
Ţiţei brut
uleiuri
cuptor
Extracţie cu
unsori
solvenţi
asfalt bitum cristalizare
PRINCIPALELE PRODUSE ALE DISTILĂRII ŢIŢEIULUI

FORMAREA ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE
denivelări
denivelări
acum 300 000
acum 300 000 000
000 ani
ani
ale
ale terenului
terenului
apă de adâncime
praf
praf adus
adus de
de vânt
vânt
evaporare
acum 10 000 000 ani

acum 10 000 000 ani
denivelări
denivelări ale
ale terenului
terenului
SCHEMA
SCHEMA EXPLOATĂRII
EXPLOATĂRII UNUI
UNUI ZĂCĂMÂNT
ZĂCĂMÂNT DE ŢIŢEI
DE ŢIŢEI

Fişă conspect - GAZELE NATURALE
Gazele naturale se găsesc în scoarţa Pământului, fie în zăcăminte curate, fie

în zăcăminte mixte de gaze şi ţiţei.
După compoziţie se împart în:
gaze naturale uscate – conţin metan şi mici cantităţi de etan
gaze naturale umede –conţin cantităţi apreciabile de hidrocarburi
parafinice cu masă moleculară mare
UITLIZĂRILE GAZELOR NATURALE
COMBUSTIBIL INDUSTRIA CHIMICĂ

INDUSTRIA SIDERURGICĂ
Sondă gaz Sondă ţiţei
Rocă impermeabilă
Rocă impermeabilă
Schema unui zăcământ mixt de gaze şi ţiţei

NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROCES TEHNOLOGIC
PROCES TEHNOLOGIC – procesul de transformare a materiilor prime în

produse intermediare sau finite cu caracteristici dorite; este
alcătuit din operaţii;
OPERAŢIILE – pot fi fizice sau chimice şi se pot grupa în:
operaţii de pregătire a materiilor prime
operaţii de prelucrare a materiilor prime
operaţii de valorificare deşeurilor şi subproduselor
operaţii auxiliare
SCHEMA TEHNOLOGICĂ – cuprinde – respectând succesiunea operaţiilor
- utilajele în care se produc procesele fizice şi chimice;
UTILAJELE – pot fi reactoare chimice în care au loc procese chimice, sau
aparate în care se realizează numai operaţii chimice;se
reprezintă prin semne convenţionale sugestive;
FLUX TEHNOLOGIC – reprezentarea succesiunii logice de desfăşurare a
operaţiilor ce alcătuiesc procesul tehnologic.
BILANŢUL DE MATERIALE – reprezintă o aplicare a legii conservării
masei şi se poate exprima astfel:
masa substanţelor + masa substanţelor = masa substanţelor + masa substanţelor + masa pierderi
intrate existente ieşite rămase

PROCESE TEHNOLOGICE
CONTINUE DISCONTINUE
alimentarea cu materie primă şi produsele se alimentează şi se
evacuarea produsului finit au loc evacuează periodic (în şarje), la
simultan şi continuu intervale determinate de timp

GLOSAR DE TERMENI
cărbune a cărui putere de adsorbţie a fost mărită printr-un
CĂRBUNE ACTIV
tratament fizico-chimic
polizaharida cea mai răspândită în natură; este o substanţă
CELULOZA solidă, de culoare albă, insolubilă în apă; se obţine în special din
bumbac, lemn, stuf şi paie;
descompunerea termică a cărbunilor la temperatura de 900-
COCSIFICARE
11000C, în absenţa aerului
substanţă naturală sau sintetică ce produce prin ardere energie
COMBUSTIBIL calorică ce poate fi utilizată la obţinerea altor forme de energie:
electrică, mecanică.
mărime fizică, ce reprezintă masa unităţii de volum; se notează
DENSITATE
cu ρ
ABSOLUTĂ
ρ = m/V [kg/m3]
DENSITATE raportul dintre densitatea unui fluid şi densitatea unui fluid de
RELATIVĂ referinţă
procedeul de separare a amestecurilor omogene lichide pe baza
DISTILARE diferenţei dintre temperaturile de fierbere a componenţilor ce
alcătuiesc amestecul
EMULSIE amestec eterogen format din două lichide nemiscibile
compuşi organici în compoziţia cărora apar numai atomi de

HIDROCARBURI
carbon şi hidrogen
procesul fizico-chimic complex în urma căruia substanţele
ÎNCARBONIZARE
organice din plante sunt tranformate în cărbuni de pământ
substanţe ce intervin în procesul tehnologic, da nu se regăsesc
MATERIE AUXILIARĂ
sub nici o formă în produsul finit
reprezintă totalitatea substanţelor naturale sau sintetice de
origine minerală sau organică necesare obţinerii diferitelor
MATERIA PRIMĂ
produse chimice; se regăseşte în produsul finit, uneori în altă
stare;
produs solid format dintr-un amestec de alcani cu punct de topire
PARAFINĂ
mai mare de 340C
proprietate caracteristică a fluidelor care apare numai la
VÂSCOZITATE
curgerea acestora
ACEST GLOSAR POATE FI CONTINUAT DE FIECARE ELEV ŞI PUS ÎN

PORTOFOLIUL PERSONAL AL ELEVILOR!

ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR
Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul 1: MATERII PRIME

NATURALE ORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru
portofoliul elevilor.
Bifaţi în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.
Sarcina de
Competenţa Obiectiv Rezolvat
lucru
U.20. MATERII PRIME NATURALE ORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Exerciţiile 1, 3, • Enumeră materiile prime naturale organice

9, folosite în industria chimică
Exerciţiile 1, 3,
C 20.1 • Clasifică materiile prime naturale organice
10,
Exerciţiile 2, 4, • Identifică proprietăţi le fizico-chimice ale
9, 11 materiilor prime naturale organice
• Identifică fazele corespunzătoare procedeelor

Exerciţiile 2, 4,
de prelucrare a materiei prime
6,
C 20.2 Exerciţiul 6, 11 • Identifică utilajele din schema tehnologică
• Explică fluxul tehnologic corespunzător

Exerciţiul 6
fiecărui proces
Exerciţiul 3, 11 • Identifică domeniile de utilizare

C 20.3
Exerciţiile 2, 3, 4, • Precizează utilizările materiilor prime naturale
5, 9, 10 organice folosite în industria chimică

EXERCIŢIUL nr. 1
Rezolvaţi sarcina de lucru care urmează lucrând individual pe

caietul de notiţe
Timp de lucru: 15 minute.
a) Subliniaţi dintre următoarele materii prime, pe cele naturale organice:
gaz metan, pirită, sare gemă, ţiţei, apă, lemn, cărbuni, aer, oţet, calcar, mase
plastice, bioxid de carbon
b) Grupaţi materiile prime subliniate după modul de raportare a densităţii:
în raport cu apa în raport cu aerul densitate absolută
EXERCIŢIUL nr. 2
Alege din paranteză cuvântul potrivit astfel încât propoziţiile de

ma jos să fie adevărate! Timp de lucru, 10 minute.
1. Turba este cel mai (tânăr/bătrân) cărbune.

2. Gazele naturale (sunt inodore/au miros aromatic).
3. În instalaţia de distilare atmosferică a ţiţeiului separarea componenţilor se
face în funcţie de (temperatura de fierbere/vâscozitate).
4. Cocsul este reziduul (solid/lichid) al cocsificării cărbunilor.
5. Mărunţirea este o operaţie (mecanică/chimică).
6. Ţiţeiul are densitatea (mai mare/mai mică) decât apa.
7. Benzinele se obţin prin distilarea (atmosferică/la vid) a ţiţeiului.
8. Elementul care predomină în cărbuni este (carbonul/oxigenul).
9. Mangalul se obţine prin (dezincrustarea/distilarea uscată) a lemnului.

AUTOEVALUAREA EXERCIŢIULUI nr. 2
Nr. Item Răspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj

1
2
3
4
5
6
7
8
9
Se acordă din oficiu 1p
Total punctaj obţinut din 10p
Atenţie !
- Exerciţiul va fi rezolvat individual.
- Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile răspunsuri cu
răspunsurile corecte prezentate de către profesor pe folie de retroproiector.
Profesorul prezintă elevilor folia cu răspunsurile corecte.
• Bifaţi în rubrica “realizat” dacă răspunsul vostru a fost corect şi în rubrica “nerealizat”
dacă aţi dat un răspuns greşit!
• Fiecare răspuns corect va fi notat cu 1 punct şi veţi primi din oficiu încă 1 punct
putând totaliza la acest exerciţiu 10 puncte.

EXERCIŢIUL nr. 3
Tema exerciţiului: Realizarea unui referat pe o temă dată şi
prezentarea lui în faţa clasei
El are următoarea desfăşurare:

Profesorul anunţă titlul referatului : „Utilizări are materiilor prime naturale
organice”.
Referatul va trebui să cuprindă :
clasificarea materiilor prime naturale
Caracterizarea succintă principalelor materii prime naturale (lemn,
cărbuni, ţiţei, gaze naturale), precizând compoziţia chimică,
proprietăţile, răspândirea pe suprafaţa globului, mod de extracţie.
Prezentarea utilizărilor fiecărei materii prime, precizând avantaje şi
dezavantaje.
Informaţii interesante şi curiozităţi.
Folosind manualul, notiţele din clasă, cărţi de specialitate din biblioteca şcolii,
internetul şi orice alte mijloace de informare doriţi, alcătuiţi referatul după cerinţele
prezentate.
Realizaţi tehnoredactarea referatului în forma dorită.
La termenul stabilit prezentaţi în faţa colegilor referatul pregătit, prin care veţi
transmite informaţii auditoriului.
FOARTE IMPORTANT!!! În timpul prezentării referatului:

• Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi
• Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup
• Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede
• Respiraţi adânc pentru ca vocea să aibă o rezonanţă mai
puternică
• Dacă respiraţi adânc vă puteţi controla mai bine emoţiile
• Fiţi atenţi la reacţiile auditoriului pentru a evalua impactul
discursului
• Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce vorbiţi
• Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă bâlbâiţi sau să
mergeţi prea repede
• Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care auditoriul să
se uite astfel încât să nu vă privească tot timpul
• Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze atunci
când vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi în minte

EXERCIŢIUL nr. 4
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi pune în dreptul celor

adevărate litera A şi în dreptul celor false litera F:
1. Bioxidul de sulf rezultat în urma arderii cărbunilor este un poluant al

atmosferei.
2. Cu cât un cărbune este mai bătrân, cu atât are un conţinut mai mic de carbon.
3. Păcura se foloseşte drept combustibil.
4. Cocsificarea cărbunilor are loc în prezenţa aerului, la 5000C.
5. Producerea de abur este o operaţie auxiliară.
Rezolvaţi exerciţiul individual şi comparaţi rezolvarea acestuia cu folia

prezentată de profesor unde veţi găsi răpunsurile corecte! Corectaţi şi discutaţi
greşelile făcute!
EXERCIŢIUL nr. 5
Completaţi tabelul de mai jos, trecând produsele din lista

următoare în coloana corespunzătoare materiei prime din care
provin:
cocs, mangal, gaz de sinteză, petrol lampant, acid pirolignos, benzină, parafină, cărbune
activ, gaz de cocsificare, ape amoniacale, celuloză, păcură, motorină, semicocs
ŢIŢEI CĂRBUNI LEMN GAZE NATURALE
Veţi verifica corectitudinea răspunsurilor prin confruntare cu folia prezentată

de profesor.Timp de lucru 15 minute.

EXERCIŢIUL nr. 6
Analizaţi cu atenţie schema următoare.
E F
7 8
4 G
1 6
B
A 5
a. Definiţi procesul a cărui schemă tehnologică este reprezentată şi

precizaţi dacă este un proces continuu sau discontinuu.
b. Numiţi utilajele şi fluxurile de materiale indicate.
Fluxul de
Utilajul Denumirea utilajului Denumirea
material
1 A
2 B
3 C
4 D
5 E
6 F
7 G
8
c. Explicaţi fluxul tehnologic al procesului tehnologic prezentat.

EXERCIŢIUL nr. 7
PROBLEMĂ
Într-o instalaţie de cocsificare se supun prelucrării 1500 kg/h
cărbune. Din proces se obţin 240 kg/h gudroane, 225 kg/h ape amoniacale şi
0.450 t/h gaze de cocserie. Ştiind că instalaţia funcţionează cu 2% pierderi faţă
de materia primă, se cere:
a. Calculaţi debitul de cocs obţinut, aplicând bilanţul de materiale;
b. Numărul de rezervoare a câte două tone necesare pentru a depozita apa
amoniacală obţinută în decurs de o zi (proces continuu)
IMPORTANT!
Rezolvarea problemelor implică parcurgerea următoarelor etape:
1. Analiza enunţului, înţelegerea corectă a problemei (ce se dă / ce se cere)
2. Exprimarea datelor în acelaşi sistem de măsură
3. Întocmirea planului de rezolvare (legătura între datele cunoscute şi cerinţe,
relaţiile matematice)
4. Rezolvarea propriu-zisă
5. Analiza rezultatelor (mai există şi alte căi de rezolvare?, rezultatul este
plauzibil?)
Timp de lucru: 15 minute

Facultativ
• Dacă aţi rezolvat mai repede problema, compuneţi o problemă asemănătoare făcând
referire la procesul de distilare a ţiţeiului.

EXERCIŢIUL nr. 8 - LUCRARE DE LABORATOR
ANALIZA CĂRBUNILOR: DETERMINAREA UMIDITĂŢII

TOTALE
Efectuaţi următorul experiment de laborator lucrând în grupe de câte 2

elevi.
Citiţi informaţiile de mai jos care vă vor fi utile în rezolvarea cerinţelor din
fişa de lucru.
Cărbunii au proprietatea de a reţine apa sub diverse forme. Se deosebesc:

Umiditatea de îmbibare – reprezintă umiditatea pe care o pierde
cărbunele prin uscare la aer, la temperatura obişnuită;
Umiditatea higroscopică – reprezintă apa reţinută pe suprafaţa
granulelor, care se pierde numai prin uscare în etuvă, la 105-1100C;
Umiditatea totală – reprezintă suma umidităţii de îmbibare şi
higroscopice; este cea mai importantă
Mod de lucru pentru determinarea umidităţii totale:
Într-o fiolă adusă la masă constantă se cântăresc 9-10 g cărbune cu granule de
circa 0,2 mm. Fiola cu cărbune se ţine în etuvă la 1100C timp de 30 minute, se răceşte
şi se cântăreşte cu precizie de 0,01g.
Umiditatea U se exprimă de obicei în procente şi se calculează astfel:
m -m3
U = 2 ⋅ 100
m2 - m1
în care:
m1 este masa fiolei goale, în g;
m2 este masa fiolei cu cărbune umed, în g;
m3 este masa fiolei cu cărbune uscat, în g.
Umiditatea cărbunilor variază în limite foarte largi, în funcţie de natura şi
provenienţa probei de analizat.
Pentru efectuarea experimentului aveţi nevoie de următoarele materiale:

cărbune mărunţit
ATENŢIE!
balanţă farmaceutică Nu puneţi obiecte fierbinţi
fiolă de cântărire pe platanul balanţei!
etuvă
exicator
Efectuaţi experimentul parcurgând următoarele etape:

cântăriţi o fiolă de cântărire goală, adusă la masă constantă (m1)

cântăriţi cantitatea indicată de cărbune, respectând regulile cunoscute de
lucru la balanţa (m2)
reglaţi temperatura etuvei la 110oC
introduceţi şi menţineţi fiola în etuvă pentru 30 de minute
scoateţi fiola şi puneţi-o la răcit în exicator
după ce s-a răcit, cântăriţi-o (m3)
efectuaţi calculul conform formulei prezentate şi treceţi rezultatul în
tabel, în dreptul grupei voastre, cu roşu
GRUPA m1 (g) m2 (g) m3 (g) U (%)

1
2
3
4
completaţi tabelul cu datele celorlalte grupe, cu albastru
comparaţi rezultatele şi încercaţi să aflaţi de ce aţi obţinut rezultate
diferite, deşi aţi analizat aceeaşi probă de cărbune* (Acest exerciţiu este
facultativ şi se adresează elevilor cu capacităţi de învăţare ridicate)
AMINTEŞTE-ŢI !
Aducerea la masă constantă a fiolei de cântărire se realizează în modul următor:
• se cântăreşte fiola;
• se introduce fiola în etuvă, unde se menţinela 1050C timp de 30 min.
• se scoate fiola din etuvă şi se menţine în exicator până se răceşte;
• se cântăreşte fiola şi se introduce din nou în etuvă unde se menţine 15 min.
• se răceşte fiola în exicator şi se cântăreşte din nou;
• se repetă operaţiile până când masa fiolei rămâne constantă, adică la ultimele
două cântăriri succesive am obţinut aceleaşi valori în grame a masei fiolei.
•
RESPECTĂ REGULILE:
• Pregăteşte-te, citind toate instrucţiunile înaintea fiecărui experiment.
• Îndepărtează de pe masa de lucru tot ceea ce nu îţi este necesar.
• Nu gusta niciodată substanţele chimice şi nu le atinge cu mâna!
• Realizează experimentele numai în vase curate!
• Spală-te pe mâini la terminarea experimentelor!
• La sfârşitul experimentului lasă curată masa de lucru!

EXERCIŢIUL nr. 9
• Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu

răspunsurile pe care le consideraţi corecte înscriindu-le în
coloana „rezolvare elev”. După completarea acestei rubrici vei
confrunta răspunsurile tale cu cele prezentate de profesor pe folie şi-ţi vei
evalua munca prin înscrierea punctajului obţinut în ultima coloană a tabelului!
• În cazul în care unul din răspunsuri a fost greşit îl veţi sublinia cu roşu şi veţi
căuta răspunsul corect prin consultare cu celelalte grupe şi cu profesorul
vostru! Timp de lucru 30 minute!
Fişa de autoevaluare Data : Numele şi prenumele: Clasa:

Tema: Materii prime naturale organice
Nr. Rezolvare Punctaj
Sarcini de lucru
crt. elev maxim obţinut
Daţi exemple de materii prime naturale 10
1
organice solide. puncte
Prezentaţi cel puţin trei proprietăţi fizice 10
2
ale ţiţeiului. puncte
Explicaţi ce este procesul de încarbonizare 10
3
cărbunilor. puncte
Care este principalul component al gazelor 10
4
naturale? puncte
Prezentaţi avantaje şi dezavantaje ale 10
5
utilizării cărbunilor drept combustibil. puncte
10
6 Numiţi două utilizări ale lemnului.
puncte
Cum influenţează umiditatea puterea calorică 10
7
a cărbunilor? puncte
Precizaţi utilizările a patru dintre produsele 10
8
distilării atmosferice a ţiţeiului. puncte
10
9 Ce este un proces tehnologic discontinuu?
puncte
Din oficiu 10 puncte 10 puncte
TOTAL MAXIM: 100 p
TOTAL ELEV:

EXERCIŢIUL nr. 10
Folosindu-vă de cunoştinţele dobândite în cadrul modulului

încercaţi să rezolvaţi următorul: ARITMOGRIF
A
1 8 1 9
1
1 2 10 8 3 11 1 2
2
12 2 3 2 13 11 6 2
3
2 4 9 8 3 4 16 11 7
4
14 5 15 3 8 6
5
15 7 6 9 11 16 2 16 7
6
1 7 10 5 10 8 17 2
7
B
DEFINIŢII:
Vertical, de la A la B: materie primă naturală oraganică solidă, formată printr-un
proces de încarbonizare
Orizontal:
1 – produs solid al cocsificării cărbunilor
2 – catitatea de căldură degajată prin arderea a 1 kg combustibil se numeşte
putere………………….
3 – produs al distilării în vid a păcurii, folosit la impregnarea hârtiei pentru ambalaje
4 – reţinerea unui gaz într-un lichid
5 – produs lichid al cocsificării cărbunilor din care se separă smoală şi uleiuri
6 – mărime fizică ce are unitatea de măsură kg/m3
7 – constituent principal al lemnului

EXERCIŢIUL nr. 11
TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 p

A. Simbolul alăturat reprezintă : 0,5p
a) pompă centrifugă
b) rezervor
c) condensator
B. Cocsul este un produs: 0,5p
a) solid
b) lichid
c) gazos
C. Gazele naturale au miros: 0,5p
a) eterat
b) sunt inodore
c) respingător
D. Dintre cărbuni, cel mai mare conţinut de carbon îl are: 0,5p
a) cărbunele brun
b) huila
c) antracitul
II. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B: 1p
A (materia primă) B (produsul)
1. lemn a. păcură 0,25p
2. ţiţei b. azot 0,25p
3. cărbuni c. metan 0,25p
4. gaze naturale d. celuloză 0,25p
e. gaze de cocsificare
III. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă
2,5p
afirmaţia este falsă
A F Materia primă nu se regăseşte în produsul finit 0,5p
A F Păcura se foloseşte drept combustibil 0,5p
A F Bioxidul de sulf rezultat în urma arderii cărbunilor este un poluant al 0,5p
atmosferei.
A F Cocsificarea cărbunilor are loc în prezenţa aerului, la 5000C. 0,5p
A F Producerea de abur este o operaţie auxiliară. 0,5p

IV. Analizaţi schema tehnologică a instalaţiei de distilare atmosferică 3,5p

şi în vid.
4
5
C 3 5
2 vacuum
D
H
4
4
E
I
4
4
F K
4
1
1
G
A
Abur
B
L
a) Identificaţi utilajele notate cu cifre de la 1 la 5 şi fluxurile de substanţe 1,5p

notate cu litere de la A la L.
b) Precizaţi câte o utilizare pentru patru dintre produsele distilării ţiţeiului 2p
Timp de lucru: 30 minute

Oficiu: 1 punct
Total : 10 puncte
Pentru verificare confruntaţi răspunsurile cu cele prezentate de profesor.

Rezolvarea se va face individual, pe o foaie, fără materiale ajutătoare.

SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR ŞI SUGESTII METODOLOGICE
EXERCIŢIUL nr. 1
a) gaz metan, pirită, sare gemă, ţiţei, apă, lemn, cărbuni, aer, oţet, calcar, mase
b) în raport cu apa în raport cu aerul densitate absolută

ţiţeiul gaz metan lemn, cărbuni
Exerciţul va fi rezolvat individual. La sfârşitul timpului acordat, profesorul va solicita

răspunsul elevilor prin chestionarea orală completând pe tablă răspunsurile corecte. În final
elevii îşi vor putea corecta răspunsurile după modelul de pe tablă.
Elevii selectează dintre materiile prime prezentate pe cele organice pe care le
clasifică apoi după modul de exprimare a densităţii .
Evaluarea se poate realiza oral sau scris dovedind abilităţile elevilor de comunicare
la enumerarea şi clasificarea materiilor prime naturale organice folosite în industria
chimică. Rezolvarea se găseşte pe Folia 3.

EXERCIŢIUL nr. 2
Nr. Item Răspuns corect Nr. Item Răspuns corect

1 tânăr 6 mai mică
2 sunt inodore 7 atmosferică
3 temperatura de fierbere 8 carbonul
4 solid 9 distilarea uscată
5 mecanică 1 punct din oficiu
Este un exerciţiu util de verificare a cunoştinţelor elevilor cu cerinţe educaţionale

speciale, fiind o metodă mai uşoară decât aceea în care se dau răspunsuri întregi. Poate
avea un bun rezultat în evaluarea eficientă a exerciţiilor. Rezolvarea se găseşe pe Folia 3
EXERCIŢIUL nr. 3
Acest exerciţiu este facultativ şi se adresează elevilor cu capacităţi de învăţare

ridicate.
Referatele constituie o formă specifică de probă scrisă. El constituie o metodă
alternativă de evaluare potrivită pentru perioadele de evaluare compactă (la sfârşit de
modul). Referatele sunt elaborate pe bază de documentare. Pentru ca elevii să se

pregătească din timp, cât mai bine, pentru elaborarea lor se recomandă ca tema să fie
cunoscută de la începutul modulului. Elaborarea referatului presupune utilizarea limbajului
specific de specialitate
Profesorul îi va iniţia pe elevi în tehnica documentării şi a elaborării lucrărilor şi îi va
motiva pentru prezentarea acestora prin laude şi felicitări în faţa clasei.
Prin prezentarea referatului elevii capătă siguranţă de sine şi încredere în
capacitatea lor de a vorbi în faţa unui grup. Referatul se va adăuga la portofoliul personal
al elevului.
EXERCIŢIUL nr. 4
1- A, 2-F, 3-A, 4-F, 5-A
Exerciţiul se va rezolva individual. Acest tip de test este foarte simplu pentru că
utilizează întrebări cu răspuns dual. Întrebările sunt concepute astfel încât să fie uşor de
citit, acest format fiind mai puţin ameninţător pentru elevi.
Acest exerciţiu dezvoltă capacităţi creative nu numai cele necesare pentru
repetare şi transfer de cunoştinţe. Exerciţiul poate ridica probleme la transformarea
afirmaţiilor false în afirmaţii adevărate.
Este util ca după autoevaluarea testelor de către elevi să aibă loc discuţii pentru a
putea fi lămurite greşelile comise
Rezolvarea testului se găseşte pe Folia 3.
EXERCIŢIUL nr. 5

petrol lampant, cocs, gaz de sinteză, mangal, acid gaz de sinteză,
benzină, parafină, gaz de cocsificare, ape pirolignos, cărbune
păcură, motorină, amoniacale, semicocs activ, celuloză
Acest exerciţiu se va rezolva în grupe de 2 elevi. Elevii lucrează fără materiale

ajutătoare. Exerciţiul se bazează pe cunoştinţele acumulate anterior. Se poate realiza
evaluare sau coevaluare. Profesorul prezintă Folia3 cu rezolvarea corectă.

EXERCIŢIUL nr. 6
a) Cocsificarea cărbunilor reprezintă procesul de descompunere termică a cărbunilor,

prin încălzirea lor în absenţa aerului la temperaturi de 900-11000C. este un proces
discontinuu, la o şarjă prelucrându-se 15-30 t cărbune, timp de 16-20 ore.
b)
Utilajul Denumirea utilajului Fluxul de material Denumirea
1 cameră de cocsificare A combustibil şi aer
2 cameră de ardere B gudron
3 barilet C gudron
4 condensator D ape amoniacale
5 separator E motorină
6 coloană de absorbţie F soluţie arseno-alcalină
7 coloană de absorbţie G gaze de cocsificare
8 gazometru
c) GAZE DE COCSERIE : combustibil

COCS : combustibil, fabricarea fontei, fabricarea electrozilor, fabricarea carbidului
APE AMONIACALE : îngrăşăminte chimice, după combinare cu acid sulfuric
GUDRON : se separă prin distilare uleiuri bogate în hidrocarburi aromatice, derivaţi ai
acestora şi smoală.
Exerciţiul se va rezolva oral, la tablă. Elevii vor avea schema prezentată sub formă de
planşă sau ca folie la retroproiector. Vor fi numiţi elevi diferiţi, care vor rezolva cele trei
sarcini (a, b, c).
Este un exerciţiu care solicită puterea de sinteză a elevilor. Aceştia sunt în situaţia
de a corela informaţiile din mai multe lecţii, trebuind să definească procesul de cocsificare,
să identifice utilajele simbolizate şi fazele procesului tehnologic, să explice fluxul tehnologic
corespunzător procesului de cocsificare a cărbunilor.
Fiind un exerciţiu mai dificil, profesorul va coordona activitatea elevilor, pentru ca în
final toţi elevii să aibă pe caiete rezolvarea corectă. Rezolvarea se găseşte pe Folia 3.
EXERCIŢIUL nr. 7
a) Q intrat = Q ieşit + Q pierderi
Q cărbune = Q cocs + Q ape amoniacale + Q gaze de cocserie + Q gudron + Qpierderi
Q gaze de cocserie = 0,450t/h = 450 kg/h
Qpierderi = 2/100 x 1500 = 30 kg/h
1500 = 240 + 225 + 450 + 30 + Q cocs
Q cocs = 555 kg/h
b) Q ape amoniacale = 225 kg/h

1 h……………………225 kg
24 h………………………..x
x = 225 x 24 = 5400 kg = 5,4 t
5,4 / 2 = 2,7 → 3 rezervoare
Se rezolvă problemele la tablă cu participarea elevilor. Fiecare elev confruntă

rezultatele pe care le-a obţinut cu cele de pe tablă.
Prin acest exerciţiu este vizată în special dezvoltarea abilităţii de rezolvare de
probleme dar şi a celei de a realiza calcule simple. Se formează la elevi obişnuinţa de a
efectua aplicaţii numerice, de specialitate, de a le considera ca parte integrantă a
modulului, contribuind la sublinierea legăturii strânse dintre disciplinele studiate. Aplicarea
algoritmilor de calcul urmăreşte simplificarea muncii de rezolvare a unor probleme tipice.
Rezolvarea se găseşte pe Folia 4.

EXERCIŢIUL nr. 8
Activitatea practică se va desfăşura în laboratorul chimic, unde elevii vor fi strict

supravegheaţi şi îndrumaţi de profesor. Elevii vor respecta cu stricteţe normele de
protecţiea muncii specifice lucrării.
Este obligatoriu ca elevii să-i însuşească partea teoretică a lucrării şi numai după
aceea să treacă efectiv la executarea lucrării
Aceste experimente permit aprofundarea cunoştinţelor prin aplicarea lor în practică,
dezvoltă spiritul de lucru în echipă, deprind elevii cu activitatea în laborator. Prin efectuarea
acestor activităţi elevii îşi vor forma abilităţile practice şi teoretice necesare în atingerea
majorităţii obiectivelor propuse pentru a se realiza competenţele vizate.
Fiecare grupă de elevi va efectua experimentul şi va efectua calculele
corespunzătoare. La final, elevii vor compara rezultatele fiecărei grupe şi vor completa
fişa de lucru, centralizând datele. Profesorul îndrumă elevii când este cazul şi discută cu ei
concluziile la care au ajuns.
Fişa de lucru în laborator poate fi utilizată ca probă de evaluare prin care elevul să
demonstreze că este capabil să completeze documente simple utilizând rezultatele
obţinute.

EXERCIŢIUL nr. 9
Nr.
crt. Sarcini de lucru Rezolvare
1 Daţi exemple de materii prime

naturale organice solde. lemn, cărbuni
2 Prezentaţi cel puţin trei proprietăţi lichid vâscos, mai uşor decât apa, de culoare
fizice ale ţiţeiului. brun-roşcat până la negru, cu miros caractristic
3 procesul fizico-chimic complex în urma căruia
Explicaţi ce este procesul de
substanţele organice din plante sunt tranformate
încarbonizare cărbunilor.
în cărbuni de pământ
4 Care este principalul component metanul, ce poate reprezenta până la 99% din
al gazelor naturale? compoziţia gazelor naturale
5 Prezintă avantaje şi dezavantaje avantaje: putere calorică mare, rezerve mari
ale utilizării cărbunilor drept dezavantaje: umiditatea conţinută, SO2 rezultat
combustibil. este poluant, cenuşa uşor fuzibilă
6 Numeşte două utilizări ale obţinere celuloză, mangal, metanol, cărbune
lemnului. activ
7 Cum influenţează umiditatea cu cât umiditatea este mai mare, cu atât puterea
puterea calorică a cărbunilor? calorică este mai mică
8 benzină uşoară:solvent, carburant
benzină grea: carburant
Precizaţi utilizările a patru dintre
petrol lampant: carburant tractoare, combustibil
produsele distilării atmosferice a
casnic
ţiţeiului.
motorină: carburant Diesel, combustibil casnic
păcură: combustibil
9 - într-un proces tehnologic discontinuu, produsele
Ce este un proces tehnologic
se alimentează şi se evacuează periodic (în
discontinuu?
şarje), la intervale determinate de timp
Este un exerciţiu mai complex, de recapitulare, prin rezolvarea căruia se ating mai
multe obiective. Se va rezolva individual şi va constitui o probă de evaluare din portofoliul
fiecărui elev, având rolul de a ilustra progresul realizat. Elevii lucrează fără materiale
ajutătoare. Exerciţiul se bazează pe cunoştinţele acumulate anterior. Rezolvarea se
găseşte pe Folia 4.

EXERCIŢIUL nr. 10
A
1 C O C S
2 C A L O R I C A
3 P A R A F I N A
4 A B S O R B T I E
5 G U D R O N
6 D E N S I T A T E
7 C E L U L O Z A
B
Rezolvarea careului este un exerciţiu distractiv, deconectant care îi mobilizează pe

elevi să consulte caietele de notiţe şi alte surse de informare.
Profesorul prezintă elevilor rezolvarea aritmogrifului - Folia 5

EXERCIŢIUL nr. 11 - TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. A-a, B-a, C-b, D-c

II. 1-d, 2-a, 3-e, 4-c
III. F, A, A, F, A
IV.a) 1- cuptor tubular
2- coloană de distilare atmosferică
3- coloană de distilare la vid
4- condensator
5- separator
A-ţiţei, B- păcură, C-gaze, D-benzină uşoară, E-benzină grea, F-petrol lampant,
G-motorină uşoară, H- motorină grea, I-ulei uşor, K- ulei greu, L-reziduu
b) benzină uşoară:solvent, carburant
petrol lampant: carburant tractoare, combustibil casnic
Se poate utiliza la încheierea predării cunoştinţelor prevăzute pentru această
unitate de competenţă. Exerciţiile cuprinse în acest test pot fi folosite pentru verificarea şi
evaluarea dobândirii noilor cunoştinţe atât pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale,
cât şi pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini. Rezolvarea se găseşte pe Folia 5.

FOLII TRANSPARENTE – SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR

EXERCIŢIUL nr. 1
a) gaz metan, pirită, sare gemă, ţiţei, apă, lemn, cărbuni, aer, oţet, calcar, mase
b) în raport cu apa în raport cu aerul densitate absolută
ţiţeiul gaz metan lemn, cărbuni
EXERCIŢIUL nr. 2
Nr. Item Răspuns corect Nr. Item Răspuns corect
1 tânăr 6 mai mică
2 sunt inodore 7 atmosferică
3 temperatura de fierbere 8 carbonul
4 solid 9 distilarea uscată
5 mecanică 1 punct din oficiu
EXERCIŢIUL nr. 4
1- A, 2-F, 3-A, 4-F, 5-A
EXERCIŢIUL nr. 5
petrol lampant, cocs, gaz de sinteză, mangal, acid gaz de sinteză,
benzină, parafină, gaz de cocsificare, ape pirolignos, cărbune
păcură, motorină, amoniacale, semicocs activ, celuloză
EXERCIŢIUL nr. 6
a) Cocsificarea cărbunilor reprezintă procesul de descompunere termică a cărbunilor,
prin încălzirea lor în absenţa aerului la temperaturi de 900-11000C. este un proces
discontinuu, la o şarjă prelucrându-se 15-30 t cărbune, timp de 16-20 ore.
b)
Utilajul Denumirea utilajului Fluxul de material Denumirea
1 cameră de cocsificare A combustibil şi aer
2 cameră de ardere B gudron
3 barilet C gudron
4 condensator D ape amoniacale
5 separator E motorină
6 coloană de absorbţie F soluţie arseno-alcalină
7 coloană de absorbţie G gaze de cocsificare
8 gazometru
c) GAZE DE COCSERIE : combustibil
COCS : combustibil, fabricarea fontei, fabricarea electrozilor, fabricarea carbidului
APE AMONIACALE : îngrăşăminte chimice, după combinare cu acid sulfuric
GUDRON : se separă prin distilare uleiuri bogate în hidrocarburi aromatice, derivaţi ai
acestora şi smoală.
EXERCIŢIUL nr. 7 FOLIE TRANSPARENTĂ 4

a) Q intrat = Q ieşit + Q pierderi
Q cărbune = Q cocs + Q ape amoniacale + Q gaze de cocserie + Q gudron + Qpierderi
Q gaze de cocserie = 0,450t/h = 450 kg/h
Qpierderi = 2/100 x 1500 = 30 kg/h
1500 = 240 + 225 + 450 + 30 + Q cocs
Q cocs = 555 kg/h
b) Q ape amoniacale = 225 kg/h
1 h……………………225 kg
24 h………………………..x
x = 225 x 24 = 5400 kg = 5,4 t
5,4 / 2 = 2,7 → 3 rezervoare
EXERCIŢIUL nr. 9
Nr.
crt. Sarcini de lucru Rezolvare
1 Daţi exemple de materii prime

naturale organice solde. lemn, cărbuni
2 Prezentaţi cel puţin trei proprietăţi lichid vâscos, mai uşor decât apa, de culoare
fizice ale ţiţeiului. brun-roşcat până la negru, cu miros caractristic
3 procesul fizico-chimic complex în urma căruia
Explicaţi ce este procesul de
substanţele organice din plante sunt tranformate
încarbonizare cărbunilor.
în cărbuni de pământ
4 Care este principalul component metanul, ce poate reprezenta până la 99% din
al gazelor naturale? compoziţia gazelor naturale
5 Prezintă avantaje şi dezavantaje avantaje: putere calorică mare, rezerve mari
ale utilizării cărbunilor drept dezavantaje: umiditatea conţinută, SO2 rezultat
combustibil. este poluant, cenuşa uşor fuzibilă
6 Numeşte două utilizări ale obţinere celuloză, mangal, metanol, cărbune
lemnului. activ
7 Cum influenţează umiditatea cu cât umiditatea este mai mare, cu atât puterea
puterea calorică a cărbunilor? calorică este mai mică
8 benzină uşoară:solvent, carburant
Precizaţi utilizările a patru dintre
petrol lampant: carburant tractoare, combustibil
produsele distilării atmosferice a
ţiţeiului. casnic
9 - într-un proces tehnologic discontinuu, produsele
Ce este un proces tehnologic
se alimentează şi se evacuează periodic (în
discontinuu?
şarje), la intervale determinate de timp

EXERCIŢIUL nr. 10 FOLIE TRANSPARENTĂ 5
A
1 C O C S
2 C A L O R I C A
3 P A R A F I N A
4 A B S O R B T I E
5 G U D R O N
6 D E N S I T A T E
7 C E L U L O Z A
B
EXERCIŢIUL nr. 11
TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. A-a, B-a, C-b, D-c
II.1-d, 2-a, 3-e, 4-c
III.F, A, A, F, A
IV.a) 1- cuptor tubular
2- coloană de distilare atmosferică
3- coloană de distilare la vid
4- condensator
5- separator
A-ţiţei, B- păcură, C-gaze, D-benzină uşoară, E-benzină grea, F-petrol lampant,
G-motorină uşoară, H- motorină grea, I-ulei uşor, K- ulei greu, L-reziduu
b) benzină uşoară:solvent, carburant
petrol lampant: carburant tractoare, combustibil casnic

OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţele vizate în acest modul vor fi formate printr-o gamă variată de

metode de predare – învăţare activ participative, cum ar fi: problematizarea,
demonstraţia, învăţarea prin descoperire dirijată, jocul de rol, studiul de caz,
experimentul, vizionări de casete video, discuţiile în grup, realizarea de proiecte .
Prin aplicarea acestor metode, elevii vor fi dirijaţi pas cu pas, astfel încât să
recunoască materiile prime naturale organice din industria chimică şi să le clasifice după
diferite criterii, să identifice proprietăţile materiilor prime, să emită opinii privind utilizările
acestora şi să argumenteze soluţiile găsite.
Metodele de predare - învăţare stabilite trebuie să stimuleze creativitatea elevilor
şi totodată trebuie să se adreseze direct elevilor cu nevoi speciale de învăţare.
Pentru elevii cu dificultăţi de învăţare moderate, pentru elevii foarte
sensibili, dar şi pentru cei cu probleme de comportament, se recomandă
sublinierea realizărilor obţinute, recunoaşterea talentelor specifice, încurajarea,
laudele, astfel încât să-şi dezvolte stima de sine şi dorinţa de a contribui la succesul
activităţilor.
Dezvoltarea capacităţilor creatoare ale elevilor depinde, în mare măsură, de
creativitatea profesorului, creativitate care se regăseşte în toate etapele proiectării,
organizării şi evaluării procesului instructiv–educativ, găsind teren practic nelimitat în
domeniul realizării de exerciţii şi aplicaţii. Acestea pot îmbrăca forme variate: fişe de lucru,
fişe de observaţii, planşe (postere), albume, filme, fişe de evaluare (autoevaluare),
chestionare, colecţii, probe practice etc. Valoarea acestor aplicaţii este direct proporţională
cu nivelul de problematizare pe care îl conţin şi care va conduce la înlocuirea învăţării
centrate pe memorare la învăţarea prin descoperire.
Câteva posibile căi de stimulare a gândirii logice în aplicaţiile folosite sunt:

informaţiile incomplete, informaţiile amalgamate, informaţiile necorelate, transferarea
informaţiilor pe alte cazuri decât cele studiate.
Se recomandă proiectarea de către profesor a unor activităţi cât mai variate,
inclusiv a celor care implică utilizarea calculatorului. Pentru majoritatea elevilor învăţarea
cu ajutorul calculatorului este stimulativă, mai ales atunci când se lucrează cu programe
interactive. Elevilor le va face plăcere să caute pe internet informaţiile necesare
rezolvării sarcinilor de lucru. Folosirea calculatorului este foarte utilă şi pentru elevii cu
cerinţe educaţionale speciale.
IMPORTANŢA REALIZĂRII UNUI PORTOFOLIU
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici

de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.
Reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.
Structura sau elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor. Elevul are însă
libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră necesare sau care îl
reprezintă cel mai bine. Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la
momentul respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În
aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică de la
început elevilor.
Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, proiectul şi

portofoliul prezintă următoarele avantaje:
promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea

achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a
capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;
stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a
temelor şi a mijloacelor de realizare;
evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;
pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe
rezolvarea lor;
angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice,

sociale, economice şi implicaţii în educaţia morală;
deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";

promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);
încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea

sau recunoaşterea unei informaţii;
sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Această format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru
fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând
evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului __________________________
Competenţe Aplicare în Evaluare
Activităţi efectuate şi
care trebuie cadrul unităţii Satis- Refa
Data comentarii Data Bine
dobândite de competenţă făcător cere
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie dobândite Resurse necesare

(pentru fişa următoare)
Competenţe care trebuie dobândite
Pe baza evaluării iniţiale, ar trebui să se poată identifica acele competenţe pe care elevul trebuie să
le dobândească la finele parcurgerii modulului. Această fişă de înregistrare este făcută pentru a
evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Aceasta înseamnă specificarea
competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie care trebuie dezvoltate şi
evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi
orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.
Aplicare în cadrul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie, raportate
la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin
bifarea uneia din următoarele trei coloane.
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a privi înainte şi a identifica activităţile pe care elevul
trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informaţii ar
trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma, mai degrabă
decât pur şi simplu să reacţioneze la problemele care se ivesc.
Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest
lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care
trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi de
instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară
pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
Modulul: Numele elevului:

Data: Profesor:

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, C., Cosma I., Petrescu O. - Chimie, manual pentru

clasa a X-a, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1984
2. Buchman A., Lupei E., Marincescu M. – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a
SAM, domeniul chimie industrială, elaborat în cadrul CNDIPT-MEC, Bucureşti
2004
3. Colectiv – Standard de pregătire profesională nivel 1, Domeniul Chimie industrială,
varianta revizuită, Bucureşti, 2005
4. Colectiv – Curriculum clasa a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii, Bucureşti, 2005
5. Cosma O. şi col. – Manual de pregătire teoretică de bază, anul I Şcoala
profesională, Chimie industrială, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000
6. Croitoru V., Vlădescu L., Cismas R., Teodorescu M.- Chimie analitică şi analize
tehnice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1997
7. Dobre L., Dragomir R., şi col., Pregătire de Bază în Chimie Industrială, manual de
practică, Ed. Oscar Print
8. Fătu, S., Stroe, F., Stroe, C., Chimie, manual pentru Şcoala profesională, Editura
ALL, Educational 2000, Bucureşti, 2001
9. Halmanghi I., Zaharescu A.- Tehnologie chimică organică, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1962
10. Niculescu I., Dulcă A., Rodeanu T., Vidraşcu A. – Tehnologia fabricării şi
prelucrării produselor chimice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993


Auxiliar Chimie Industriala X Materii Prime Naturale Organice in in PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar Chimie Industriala X Materii Prime Naturale Organice in in PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01

DOMENIUL: Chimie Industrială

MODULUL: Materii prime naturale organice în industria chimică

ing. Monica ISTRATE , profesor definitivat,

ing. Dana STROIE, expert formare profesională CNDIPT-MEC

ing. Doina Olivia COSMA, expert local IMC Consulting

Domeniul: Chimie industrială 2

Domeniul: Chimie industrială 3

MODULUL – MATERII PRIME NATURALE ÎN INDUSTRIA

Domeniul: Chimie industrială 4

“ Nu poţi să- înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii.

Prezentul material se adresează profesorilor si elevilor de la Şcoala de Arte şi

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standardele de pregătire

Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea

Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai buna motivare a

Domeniul: Chimie industrială 5

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ŞI OBIECTIVE PENTRU

Unităţi de competenţă tehnică specializată:

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:

Enumere materiile prime naturale organice folosite în industria chimică

Domeniul: Chimie industrială 6

Materialul conţine câteva exemple de folii transparente, fişe conspect, fişe de

Domeniul: Chimie industrială 7

Fişă conspect - LEMNUL

PROPRIETĂŢI DENSITATE ♣ scăzută ( aprox. 500 kg/m3)

PUTERE CALORICĂ ♣ în jur de 4500 kcal/kg

Domeniul: Chimie industrială 8

Fişă conspect - CĂRBUNII

☞ Cărbunii se pot clasifica în funcţie de vechime în:

☞ Cărbunii se pot clasifica în funcţie de utilizare în:

CUM S-AU FORMAT CĂRBUNII?

Cărbunii pe care îi găsim astăzi s-au format din generaţii de plante ce au

TURBA LIGNIT HUILĂ ANTRACIT

FIŞĂ CONSPECT - ŢIŢEIUL

• amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate în

Industria petrochimică Recuperare aromatice

PRINCIPALELE PRODUSE ALE DISTILĂRII ŢIŢEIULUI

Domeniul: Chimie industrială 11

FORMAREA ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE

acum 10 000 000 ani

Domeniul: Chimie industrială 12

Fişă conspect - GAZELE NATURALE

Gazele naturale se găsesc în scoarţa Pământului, fie în zăcăminte curate, fie

UITLIZĂRILE GAZELOR NATURALE

COMBUSTIBIL INDUSTRIA CHIMICĂ

Sondă gaz Sondă ţiţei

Schema unui zăcământ mixt de gaze şi ţiţei

Domeniul: Chimie industrială 13

NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROCES TEHNOLOGIC

PROCES TEHNOLOGIC – procesul de transformare a materiilor prime în

Domeniul: Chimie industrială 14

EMULSIE amestec eterogen format din două lichide nemiscibile

compuşi organici în compoziţia cărora apar numai atomi de

ACEST GLOSAR POATE FI CONTINUAT DE FIECARE ELEV ŞI PUS ÎN

Domeniul: Chimie industrială 15

ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul 1: MATERII PRIME

U.20. MATERII PRIME NATURALE ORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Exerciţiile 1, 3, • Enumeră materiile prime naturale organice

• Identifică fazele corespunzătoare procedeelor

C 20.2 Exerciţiul 6, 11 • Identifică utilajele din schema tehnologică