Ipt Repere Metodologice Domeniul Chimie Industriala 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE CHIMIE INDUSTRIALĂ
PENTRU CLASA a X-a

EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL NR. 1
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială organică – Chimie
anorganică
 Modulul 1: Controlul calității compușilor chimici
Tema 1: Volumetria bazată pe reacții redox: Determinarea factorului de corecție al unei

soluții de KMnO4 ~ 0,1N
Tip de activitate: Laborator tehnologic (Lecție de dobândire de noi cunoștințe)
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

3.1.3.Analiza 3.2.1.Identificarea documentației 3.3.1.Pregătirea sub
volumetrică necesare pentru executarea operațiilor supraveghere și în mod
(metode în vederea determinării responsabil a probelor de materii
volumetrice caracteristicilor materiilor prime prime pentru determinări fizice,
de analiză) naturale și a produselor din industria respectând normele de securitate
chimică și sănătate în muncă, apărare
3.2.7.Executarea titrărilor volumetrice împotriva incendiilor și protecția
pentru determinarea cantității de mediului specifice laboratorului
substanță dintr-o probă 3.3.2.Colaborarea cu membrii
3.2.8.Calculul cantității de substanță echipei de lucru, în scopul
prin metode volumetrice având la bază îndeplinirii sarcinilor de la locul
legea echivalenței de muncă
3.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului 3.3.3.Asumarea inițiativei în
comun și a celui de specialitate rezolvarea unor probleme care
apar la locul de muncă
3.2.10.Comunicarea/Raportarea
rezultatelor analizelor de laborator
effectuate cu ajutorul aplicațiilor IT
Activitate realizată prin metoda BRAINSTORMING.

Scurtă descriere a metodei:
 Activitatea se va desfășura în laboratorul chimic.
 Clasa va fi împărțită în grupe formate din 2 elevi, fiecare grupă desemnându-și un lider.
 Deschiderea sesiunii de brainstorming (5 minute)
Fiecare grupă de elevi va fi repartizată la un post de lucru din laboratorul chimic, dotat
cu ustensilele de laborator necesare determinării factorului de corecție al unei soluții de
KMnO4 ~ 0,1N. Elevii vor fi informați cu privire la tema practică pe care o au de executat,
iar profesorul va înmâna fiecărui elev fișa de lucru având ca temă Determinarea factorului
de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N
 Perioada de acomodare (5 minute)
Profesorul va discuta cu elevii conținutul fișei de lucru.
 Partea creativă a brainstormingului (20 minute)
Pe baza indicațiilor existente în fișa de lucru, fiecare elev va determina, prin analiză
volumetrică (titrare), factorul de corecție al soluției de KMnO4 ~ 0,1N, luată spre analiză.
La finalul părții creative, fiecare lider va completa pe tablă tabelul cu rezultatele
experimentale finale ale grupei, iar elevii vor trage concluzii cu privire la concentrația
soluției de de KMnO4 luată spre analiză.
Mod de organizare a activității/a clasei:

Elevii împărțiți în grupe compuse din 2 elevi.
Resurse materiale: Biurete, Stative + cleme, pahare Erlenmayer de 50 -100 ml, pahare
Berzelius de 50 -100 ml, pâlnii din sticlă, pipete (gradate sau cu bulă) de 10 ml, sursă de
încălzire, termometre, pisete, sol. KMnO4 ~ 0,1N, sol. H2C2O4 0,1N, sol. H2SO4 20%, tablă
interactivă, fișe individuale de lucru
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales
- Etape de lucru:
 Clasa va fi împărțită în grupe formate din 2 elevi, fiecare grupă desemnându-și un lider.
 Fiecare grupă de elevi va lucra la câte un post de lucru din laboratorul chimic, post dotat
cu: ustensilele de laborator necesare determinării factorul de corecție al unei soluției
de KMnO4 ~ 0,1N (biuretă, stativ și clemă, pahar Berzelius de 50 -100 ml, pahare
Erlenmayer de 50 -100 ml, pâlnie din sticlă, pisetă);
 Profesorul va înmâna fiecărui elev fișa de lucru având ca temă determinarea factorului
de corecție al unei soluției de KMnO4 ~ 0,1N și va discuta cu ei conținutul acesteia: scopul
lucrării, principiul metodei, ustensilele de laborator și reactivii utilizați, modul de lucru,
normele de protecția muncii ce trebuiesc respectate
 Pe baza indicațiilor existente în fișa de lucru, fiecare grupă va determina factorul de
corecție al soluție de KMnO4 ~ 0,1N luată spre analiză (fiecare elev din grupă va efectua
propria determinare/titrare) și vor complete fișele individuale de lucru.
 Fiecare lider va completa pe tablă tabelul, întocmit de către profesor, cu rezultatul
experimental final al grupei sale, rezultat calculat ca medie aritmetică a valorilor
obținute de către fiecare membru al grupei.
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 ……………. Grupa n

Factorul de
corecție al sol. F1 = ……… F2 = ……… F3 = ……… F4 = ……… ……………. Fn = ………
KMnO4 ~ 0,1N
Valoarea medie
a factorului de Fmediu = …………………..
corecție
 Elevii vor trage concluziile cu privire la concentrația soluției de KMnO4 luată spre analiză
(mai diluată sau mai concentrate decât o soluție de etalon).
Fișă de lucru
1. Scopul lucrării
Determinarea factorului de corecție al unei sol. de KMnO4 ~ 0,1N, în mediu puternic
acid, prin titrare cu o sol. de H2C2O4 0,1N.
2. Principiul metodei
KMnO4 este un oxidant puternic, al cărui potențial redox variază în funcție de pH-ul
mediului. Astfel, în mediu puternic acid (realizat cu ajutorul unei soluții de H2SO4), reacția
redox dintre permanganatul de potasiu și acidul oxalic este următoarea:
2KMnO4 + 5H2C2O4 + 3H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 10CO2 + 8H2O

Stabilirea coeficienților acestei reacții :
K+1 Mn+7O4-2 + H2+1C2+3O4-2 + H2+1S+6O4-2 → K2+1S+6O4-2 + Mn+2S+6O4-2 + C+4O2-2 + H2+1O-2
Mn+7 +5e- Mn+2 x2
2C+3 -2 x 1e- = -2e- 2C+4 x5
Conform reacției redox, dacă se lucrează în mediu puternic acid, echivalentul-gram

al KMnO4 va fi calculat astfel:
MKMnO4 = MK + MMn + 4MO = 39 + 55 + 4 X 16 = 158 g/mol
MKMnO4 158
EgKMnO4 = = = 31,6
-
Nr.de e schimbați în proc.redox 5
Conform legii echivalenței:

Vt KMnO4 x Cn KMnO4 = Vt H2C2O4 x Cn H2C2O4
F = Vt / Vr
Vr KMnO4 x FKMnO4 x Cn KMnO4 = Vr H2C2O4 x FH2C2O4 x Cn H2C2O4
Vr H2C2O4 x FH2C2O4 x Cn H2C2O4

FKMnO4 =
Vr KMnO4 x Cn KMnO4
unde:
Vr H2C2O4 - volumul soluției de acid oxalic 0,1N luat ca probă (ml) (= 10 ml)
Vr KMnO4 - volumul soluției de permanganat de potasiu ~ 0,1N folosit la titrare (ml)
FH2C2O4 - factorul de corecție al soluției de acid oxalic 0,1N (= 1,0000 - sol.etalon)
CnH2C2O4 – concentrația normală a soluției de acid oxalic (= 0,1N)
CnKMnO4 - concentrația normală a soluției de permanganat de potasiu (= 0,1N)
3. Ustensile și reactivi
- pahar Erlenmayer 50 -100 ml - sursă de încălzire
- pahar Berzelius 50 -100 ml - termometru
- pâlnie din sticlă - pisetă
- biuretă 25 – 50 ml - sol. KMnO4 ~ 0,1N
- pipete 10 ml - sol. H2C2O4 0,1N
- stativ + clemă - sol. H2SO4 20%
4. Mod de lucru
Se măsoară cu precizie (cu pipeta) 10 ml sol. H2C2O4 0,1N, care se trec cantitativ
într-un pahar Erlenmayer si se diluează (cu ajutorul pisetei) cu 25 – 30 ml apă distilată. Se
acidulează proba (pentru a avea un pH puternic acid) cu 15 ml soluție H2SO4 20%. Se umple
biureta cu sol. de KMnO4 ~ 0,1N și se citește/notează volumul initial (Vi). Se încălzește
paharul cu proba de acid oxalic până la temperatura de aproximativ 800C (verificată cu
ajutorul termometrului) și se titrează, fierbinte, cu sol. KMnO4 ~ 0,1N din biuretă, picătură
cu picătură, până la virarea culorii de la incolor la roz pal persistent 1 minut (indicatorul
fiind însuși soluția de KMnO4 ~ 0,1N).
Punctul final al titrării
La începutul titrării viteza de reacție este mai mică și de aceea titrarea trebuie
realizată sub agitare puternică, pentru dispariția culorii permanganatului. Se
citește/notează volumul sol. KMnO4 ~ 0,1N din biuretă la care s-a ajuns la finalul titrării (Vf).
Se calculează valoarea factorului de corecție, știind că valoarea acestuia trebuie să
se încadreze în următorul interval:
0,9000 ≤ FKMnO4 ≤ 1,1000
5. Interpretarea rezultatelor
Vi = ……… ml
Vf = …….. ml
Vr KMnO4 = Vf – Vi = .......... ml
Vr H2C2O4 x FH2C2O4 x Cn H2C2O4
FKMnO4 = = .......................
Vr KMnO4 x Cn KMnO4
6. N.T.S.M.
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție
 manipularea cu atenţie a ustensilelor si reactivilor
 folosirea cu atenție a instalațiilor cu alimentare de gaz, apă și curent electric.
INSTRUMENT DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ

anorganică
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Durată: 50 minute

Tema probei practice 1: Determinați factorul de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N,
prin titrare cu o sol de H2C2O4 0,1N, în mediu puternic acid.
Cerințe/Sarcini de lucru:
1. Determinarea factorul de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N, prin titrarea cu o
soluție de H2C2O4 0,1N (la un pH puternic acid) la temperatura de aproximativ 800C.
2. Completarea fișei de evaluare, respectându-se următoarele cerinţe:
 scopul lucrării
 ustensile şi reactivi
 interpretarea rezultatelor
 norme de tehnica securității muncii specifice lucrării
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1.1. Alegerea corectă a ustensilelor de
15p
laborator necesare desfășurării lucrării
1. Primirea şi planificarea 35 1.2. Identificarea reactivilor necesari 15p
sarcinii de lucru puncte
1.3. Asigurarea condițiilor de desfășurare a
lucrării și menținerea curățeniei la locul de 5p
muncă
2.1. Aplicarea instrucțiunilor de lucru 15p
2.2. Efectuarea, în succesiune logică, a
etapelor de lucru precizate prin sarcina de 15p
2. Realizarea sarcinii de 50 lucru
lucru puncte 2.3. Completarea fișei de lucru
10p
corespunzătoare lucrării efectuate
2.4. Respectarea normelor de sănătate și
10p
securitate în muncă
3.1. Prezentarea ustensilelor de laborator și
5p
a reactivilor utilizați în analiză
3. Prezentarea sarcinii de 15 3.2. Prezentarea rezultatelor lucrării de

5p
lucru puncte laborator
3.3. Utilizarea vocabularului de specialitate
în prezentarea sarcinii de lucru 5p
FIȘĂ DE EVALUARE
Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială
Clasa: a X-a
Modul 1: Controlul calității compușilor chimici
Tema: Determinarea factorul de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N
Numele şi prenumele elevului: ……………………………………………………………………………………………
 Sarcini de lucru:
1. Determinați factorul de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N, prin titrarea cu o soluție
de H2C2O4 0,1N (la un pH puternic acid) la temperatura de aproximativ 800C.
2. Completați fișei de evaluare, respectând următoarele cerinţe:
- scopul lucrării
- ustensile şi reactivi
- interpretarea rezultatelor
- norme de tehnica securității muncii specifice lucrării
 Lucrați individual!
 Timp de lucru: 50 minute
 Bibliografie:
1. Croitoru, V., Cismaş, R., Chimie analitică, manual pentru licee de chimie
industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
2. Croitoru, V., Cismaş, R., Chimie analitică, manual pentru clasele IX - X, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
3. Tomiţă,I., Oniţiu, V., Instruire practică în laboratorul de chimie analitică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1983.
EXEMPLUL NR. 2
anorganică
Tema 2: Volumetria bazată pe reacții de precipitare: Determinarea cantității de anion

Cl-dintr-o probă, prin titrare cu o soluție de AgNO3 0,1N
Tip de activitate: Laborator tehnologic (Lecție de dobândire de noi cunoștințe)

Activitate realizată prin metoda BRAINSTORMING.

 Activitatea se va desfășura în laboratorul de chimie.
 Clasa va fi împărțită în grupe formate din 2 elevi, fiecare grupă desemnându-și un lider.
 Deschiderea sesiunii de brainstorming (5 minute)
Fiecare grupă de elevi va fi repartizată la un post de lucru din laboratorul chimic, dotat
cu ustensilele de laborator necesare determinării cantității de anion Cl- dintr-o probă, prin
titrarea cu o sol. AgNO3 0,1N. Elevii vor fi informați cu privire la tema practică pe care o au
de executat, iar profesorul va înmâna fiecărui elev fișa de lucru având ca temă
Determinarea cantității de anion Cl- dintr-o probă, prin titrare cu o soluție de AgNO3 0,1N.
 Perioada de acomodare (5 minute)
Profesorul va discuta cu elevii conținutul fișei de lucru.
 Partea creative a brainstormingului (20 minute)
Pe baza indicațiilor existente în fișa de lucru, fiecare elev va determina, prin analiză
volumetrică (titrare), cantitatea de anion Cl- dintr-o probă luată spre analiză, prin titrarea
cu o soluție de AgNO3 0,1N, în prezența indicatorului K2CrO4.
La finalul părții creative, fiecare lider va completa pe tablă tabelul cu rezultatele
experimentale finale ale grupei, iar elevii vor trage concluzii cu privire la rezultatele
obținute.

Elevii împărțiți în grupe compuse din 2 elevi.
Resurse materiale: Biurete, Stative + cleme, pahare Erlenmayer de 50 -100 ml, pahare
Berzelius de 50 -100 ml, pâlnii din sticlă, pipete (gradate sau cu bulă) de 10 ml, pisete, sol.
Cl- (de concentrație necuunoscută), sol. AgNO3 0,1N, sol. K2CrO4 5%, tablă interactivă, fișe
individuale de lucru
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales
- Etape de lucru:
 Clasa va fi împărțită în grupe formate din 2 elevi, fiecare grupă desemnându-și un lider.
 Fiecare grupă de elevi va lucra la câte un post de lucru din laboratorul chimic, post dotat
cu: ustensilele de laborator necesare determinării cantității de anion Cl- dintr-o probă,
prin titrarea cu o soluție de AgNO3 0,1N, în prezența indicatorului K2CrO4. (biuretă, stativ
și clemă, pahar Berzelius de 50 -100 ml, pahare Erlenmayer de 50 -100 ml, pâlnie din
sticlă, pisetă);
 Profesorul va înmâna fiecărui elev fișa de lucru având ca temă determinarea cantității
de anion Cl- dintr-o probă, prin titrarea cu o soluție de AgNO3 0,1N, în prezența
indicatorului K2CrO4, și va discuta cu ei conținutul acesteia: scopul lucrării, principiul
metodei, ustensilele de laborator și reactivii utilizați, modul de lucru, normele de
protecția muncii ce trebuiesc respectate
 Pe baza indicațiilor existente în fișa de lucru, fiecare grupă va determina cantitatea de
anion Cl- din proba luată spre analiză (fiecare elev din grupă va efectua propria
determinare/titrare) și vor complete fișele individuale de lucru.
 Fiecare lider va completa pe tablă tabelul, întocmit de către profesor, cu rezultatul
experimental final al grupei sale, rezultat calculat ca medie aritmetică a valorilor
obținute de către fiecare membru al grupei.
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 ………… Grupa n

Cantitatea de Cl-
m1 = …… m2 = …… m3 = …… m4 = …… ………… mn = ……
din 10 ml probă
Valoarea medie a
cantității de Cl- mmedie = …………………..
din 10 ml probă
 Elevii vor trage concluziile cu privire la rezultatele obținute.

Fișă de lucru
1. Scopul lucrării
Determinarea cantității de anion Cl- dintr-o probă, prin titrare cu o soluție de AgNO3
0,1N, în prezența indicatorului K2CrO4.
2. Principiul metodei
Anionul Cl- se determină prin metode volumetrice bazate pe reacţii de precipitare.
Anionul Cl- reacţionează cu soluția AgNO3 pentru a forma clorura de argint insolubilă (un
precipitat fin de culoare albă). Ca indicator este folosită soluţia de cromat de potasiu. Când
întreaga cantitate de anioni Cl- din probă a fost precipitate de soluția de AgNO3, prima
picătură de AgNO3 în exces va reacționa cu indicatorul - soluția de K2CrO4, rezultând un
precipitat roșu – cărămiziu. Apariţia culorii roșii - cărămizii a cromatului de argint va indica
punctul final al titrării.
Cl- + AgNO3 → AgCl↓ + NO3-
K2CrO4 + AgNO3 → Ag2CrO4 ↓ + 2KNO3
Conform legii echivalenței:
1000 ml sol. AgNO3 0,1N ……………………………………………….. 0,1 x 35,457 g Cl-

Vr AgNO3 x FAgNO3 ............................................ mCl-
Vr AgNO3 x FAgNO3 x 0,1 x 35,457

mCl- = (g Cl-)
1000
unde:
Vr AgNO3 - volumul soluției de azotat de argint 0,1N folosit la titrare (ml)
FAgNO3 - factorul de corecție al soluției de azotat de argint 0,1N (= 1,0000 - sol.etalon)
35,457 – echivalentul-gram al anionului Cl-
3. Ustensile si reactivi
- pahar Erlenmayer 50 -100 ml - pisetă
- pahar Berzelius 50 -100 ml - stativ + clemă
- pâlnie din sticlă - sol AgNO3 0,1N
- biuretă 25 – 50 ml - sol. Cl- (cx)
- pipete 10 ml - sol. K2CrO4 5%
4. Mod de lucru
Se măsoară cu precizie (cu pipeta) 10 ml sol. Cl- (de concentrație necunoscută - cx),
care se trec cantitativ într-un pahar Erlenmayer si se diluează (cu ajutorul pisetei) cu 25 –
30 ml apă distilată. Se adaugă 1 ml soluție indicator K2CrO4 5%. Se umple biureta cu sol. de
AgNO3 0,1N și se citește/notează volumul initial (Vi). Se titrează proba cu sol. AgNO3 0,1N
din biuretă, picătură cu picătură, sub agitare continuă. Se formează, mai întâi, precipitatul
alb de AgCl, iar la apariția precipitatului roșu – cărămiziu de Ag2CrO4 se oprește titrarea. Se
citește/notează volumul sol. AgNO3 0,1N din biuretă la care s-a ajuns la finalul titrării (Vf).
Înainte de titrare La finalul titrării
5. Interpretarea rezultatelor
Vi = ……… ml
Vf = …….. ml
Vr AgNO3 = Vf – Vi = .......... ml
Vr AgNO3 x FAgNO3 x 0,1 x 35,457
mCl- = = ......................... (g Cl-)
1000
6. N.T.S.M.
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție
 manipularea cu atenţie a ustensilelor si reactivilor
 folosirea cu atenție a instalațiilor cu alimentare de gaz, apă și curent electric.

anorganică
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Durată: 40 minute

3.1.3. Analiza 3.2.7. Executarea titrărilor 3.3.1. Pregătirea sub supraveghere și în
volumetrică volumetrice pentru mod responsabil a probelor de materii
(metode determinarea cantității de prime pentru determinări fizice,
volumetrice substanță dintr-o probă respectând normele de securitate și
de analiză) 3.2.8. Calculul cantității de sănătate în muncă, apărare împotriva
substanță prin metode incendiilor și protecția mediului specifice
volumetrice având la bază laboratorului
legea echivalenței 3.3.2. Colaborarea cu membrii echipei de
3.2.9. Utilizarea corectă a lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la
vocabularului comun și a celui locul de muncă
de specialitate 3.3.3. Asumarea inițiativei în rezolvarea
unor probleme care apar la locul de
muncă
Tema probei practice 2: Determinați cantitatea de Cl- dintr-o probă, prin titrare cu o sol.
de AgNO3 0,1N.
1. Determinarea cantității de Cl- dintr-o probă, prin titrarea cu o soluție de AgNO3 0,1N, în
prezența indicatorului K2CrO4.
2. Completarea fișei de evaluare, respectându-se următoarele cerinţe:
 scopul lucrării
 ustensile şi reactivi
 interpretarea rezultatelor
 norme de tehnica securității muncii specifice lucrării
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1.1. Alegerea corectă a ustensilelor de
15p
laborator necesare desfășurării lucrării
1. Primirea şi planificarea 35 1.2. Identificarea reactivilor necesari 15p
sarcinii de lucru puncte
1.3. Asigurarea condițiilor de desfășurare a
lucrării și menținerea curățeniei la locul de 5p
muncă
2.1. Aplicarea instrucțiunilor de lucru 15p
2.2. Efectuarea, în succesiune logică, a
2. Realizarea sarcinii de 50 etapelor de lucru precizate prin sarcina de 15p
lucru puncte lucru
2.3. Completarea fișei de lucru
10p
corespunzătoare lucrării efectuate
10p
3.1. Prezentarea ustensilelor de laborator și
5p
a reactivilor utilizați în analiză
3. Prezentarea sarcinii de 15 3.2. Prezentarea rezultatelor lucrării de

5p
lucru puncte laborator
3.3. Utilizarea vocabularului de specialitate
în prezentarea sarcinii de lucru 5p
FIȘĂ DE EVALUARE
Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială

Clasa: a X-a
Modul 1: Controlul calității compușilor chimici
Tema: Determinarea cantității de Cl- dintr-o probă
Numele şi prenumele elevului: ……………………………………………………………………………………………
 Sarcini de lucru:
1. Determinați cantitatea de Cl- dintr-o probă, prin titrarea cu o soluție de AgNO3 0,1N în
prezența indicatorului K2CrO4 .
2. Completați fișa de evaluare, respectând următoarele cerinţe:
- scopul lucrării
- ustensile şi reactivi
- interpretarea rezultatelor
- norme de tehnica securității muncii specifice lucrării
 Lucrați individual!
 Timp de lucru: 50 minute
 Bibliografie:
1. Croitoru, V., Cismaş, R., Chimie analitică, manual pentru licee de chimie
industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
2. Croitoru, V., Cismaş, R., Chimie analitică, manual pentru clasele IX - X, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
3. Tomiţă,I., Oniţiu, V., Instruire practică în laboratorul de chimie analitică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1983.
EXEMPLUL NR. 3
 Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială
Tema 1: Volumetria bazată pe reacții de neutralizare

Tip de activitate: de laborator tehnologic

3.1.3 Analiza volumetrică 3.2.1. Identificarea 3.3.2. Colaborarea cu
(Legea echivalenței, factor documentației necesare membrii echipei de lucru, în
de corecție, titrul, metode pentru executarea scopul îndeplinirii sarcinilor
volumetrice de analiză) operațiilor în vederea de la locul de muncă
determinării 3.3.3. Asumarea inițiativei
caracteristicilor materiilor în rezolvarea unor probleme
prime naturale și a care apar la locul de muncă
produselor din industria
chimică
3.2.8. Calculul cantității de
substanță prin metode
volumetrice având la bază
legea echivalenței
3.2.9. Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a
celui de specialitate
Activitate realizată prin metoda JIGSAW – MOZAICUL

Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau ,,metoda grupurilor
interdependente”, este o strategie bazată pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare
elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și
responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi.
Etape:
1. Pregătirea materialului de studiu
Profesorul pregătește tema și o împarte în 4 sau 5 subteme. Realizează o fișă expert în
care se trec cele 4 sau 5 subteme și care va fi oferită fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului
Elevii sunt organizați în echipe de învățare din câte 4 – 5 elevi, în funcție de numărul lor
din clasă. Fiecare elev primește un număr de la 1 la 4 – 5 și are ca sarcină să studieze în
mod independent subtema corespunzătoare numărului său. Cei cu numărul 2 vor studia
subtema numărul 2 și așa mai departe. Fiecare elev studiază subtema lui (studiu
independent). Acest studiu se poate realiza în clasă sau acasă, înaintea realizării
mozaicului.
3. Construirea grupurilor de experți
După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc,
constituind grupe de experți, pentru a dezbate tema împreună. Astfel elevii cu numărul 1
părăsesc echipele de învățare inițiale și se reunesc la o masă pentru a aprofunda subtema
cu numărul 1. La fel procedează și ceilalți elevi cu numărele 2, 3, 4 sau 5. Dacă grupul are
mai mult de 6 membri, acesta se divizează în două grupe mai mici.
Elevii prezintă în cadrul grupului ceea ce au studiat individual. Au loc discuții pe baza
datelor și a materialelor avute la dispoziție și se stabilește modalitatea prin care noile
cunoștințe vor fi transmise membrilor din echipele inițiale.
Fiecare elev este un membru într-un grup de experți și face parte dintr-o echipă de
învățare.
4. Reîntoarcerea în echipa de învățare
Experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le
transmit colegii lor, experți în alte subteme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie
scurtă, concisă, putând fi însoțită de diverse materiale, scheme, etc. Specialiștii pot
demonstra o idee, citi un raport, pot folosi calculatorul, pot ilustra ideile cu ajutorul
fotografiilor, diagramelor, desenelor. Membrii sunt stimulați să discute, să pună întrebări și
să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.
5. Evaluarea
Grupele prezintă rezultatele întregii clase, elevii demonstrând ce au învățat. Profesorul
poate pune întrebări, ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fișă de evaluare.Dacă se
recurge la evaluarea orală atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care va trebui
să răspundă fără ajutorul echipei.
Mod de organizare a activității/a clasei: Individual/pe grupe

Resurse materiale:
Fișe expert, calculator, videoproiector, foi flipchart, marker, indicatori acido-bazici
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
o Anunțarea temei: Metode volumetrice de analiză. Volumetria bazată pe reacții de
neutralizare
o Organizarea clasei în 4 echipe de învățare. Distribuirea fișelor cu subteme. Studiu
individual
o Construirea grupurilor de experți. Activitate specifică în cadrul fiecărui grup
o Reîntoarcerea în echipa de învățare. Desfășurrarea activității specifice
o Evaluare (prin evaluare orală)
FIȘA EXPERT
Metode volumetrice de analiză. Volumetria bazată pe reacții de neutralizare
Expert 1
Metodele volumetrice, în funcție de natura reacțiilor chimice care stau la baza
determinărilor, sunt clasificate în 4 grupe, astfel:
- metode volumetrice bazate pe reacții de neutralizare;
- metode volumetrice bazate pe reacții redox;
- metode volumetrice bazate pe reacții cu formare de precipitate;
- metode volumetrice bazate pe reacții cu formare de complecși.
Caracteristica generală a tuturor categoriilor de metode este aceea că procesele care
au loc în timpul titrării pot fi urmărite prin variația unei anumite funcții dependentă de
concentrația în titrant adăugat. De exemplu în titrările bazate pe reacții de neutralizare,
se urmărește variația pH-ului în funcție de procent, volum sau număr de echivalenți gram
titrant adăugat la titrare.
Expert 2
Determinările volumetrice bazate pe reacții de neutralizare se mai numesc și titrări
acido-bazice, deoarece reacția principală are loc între un acid și o bază:
𝐻3 𝑂+ + 𝐻𝑂− → 2𝐻2 𝑂
Utilizări ale titrărilor acido-bazice:
- determinarea acizilor prin titrare cu baze;
- determinarea bazelor prin titrare cu acizi.
Indicarea punctului de echivalență, în volumetria bazată pe reacții de neutralizare se
realizează:
- chimic: indicare vizuală;
- fizico-chimic: indicare instrumentală.
În cazul indicării chimice a punctului de echivalență se utilizează substanțe numite
indicatori.
Expert 3
Indicatorii, utilizați în indicarea punctului de echivalență, sunt substanțe chimice
care își schimbă o anumită proprietate (culoare, turbiditate, fluorescență, etc.) în funcție
de valoare unei anumite mărimi variabile (pH, pM, etc.) a sistemului analizat.
Clasificarea indicatorilor acido-bazici:
o de culoare, ce pot fi simpli, mixti, universali;
o turbidimetrici;
o de adsorbiție;
o de fluorescență.
Cei mai utilizați indicatori de culoare sunt: metiloranjul, roșu de metil, fenolftaleina.
(acești indicatori își modifică culoarea în funcție de pH).
Expert 4
Aplicații ale volumetriei bazate pe reacții de neutralizare. Determinări efectuate
prin titrare cu soluția de HCl cu factor de corecție cunoscut - determinarea NaOH
În paharul de titrare se pun 10 ml soluție NaOH
de analizat, se adaugă 25 – 30 ml apă distilată. Se
adaugă 2 – 3 picături de indicator – metilorange sau
roșu de metil și se titrează cu soluție de HCl 0,1 N cu
factor cunoscut până la schimbarea culorii
indicatorului în portocaliu sau roz. Prin măsurarea
volumului de soluție de HCl utilizat la titrare se poate
calcula cantitatea de de hidroxid de sodiu din probă.
1 Eg HCl.........................................................1 Eg NaOH
1000 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … . .4 𝑔 𝑁𝑎𝑂𝐻

𝑣𝑟 ∙ 𝐹 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … … 𝑥 𝑔 𝑁𝑎𝑜𝐻
4 ∙ 𝑣𝑟 ∙ 𝐹
𝑥 = 𝑔𝑁𝑎𝑂𝐻
1000
unde:
vr – volumul de titrant consumat la titrare, ml;
F – factorul de corecție al soluției de HCl.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

1. https://lectii-virtuale.ro/descarca-teorie/titrari-acido-bazice
2. https://www.youtube.com/watch?v=Z-C77U1If8w
 Referințe web/bibliografie:
1. Croitoru, V., ș.a. – Chimie analitică și analize tehnice, manual pentru clasele IX – XI,
Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997
2. CNDIPT – Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ liceal - filiera Tehnologică,
domeniul de pregătire profesională Chimie industrială, anexa 2 la OMEN
3915/18.05.2017, București
3. CNDIPT – Standard de pregătire profesională, nivel 4, domeniul de pregătire
profesională Chimie industrială, anexa 4 la OMENCȘ 4121/13.65.2016, București
4. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Metode-moderne-de-invatare-
act72914209.php
5. http://www.seminarulagapia.ro/Documente/metode%20si%20tehnici%20interactive
%20de%20grup.pdf
INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Modulu 1: Controlul calității compușilor chimici
Tema 1: Volumetria bazată pe reacții de neutralizare

3.1.3 Analiza volumetrică 3.2.1. Identificarea 3.3.2. Colaborarea cu
(Legea echivalenței, factor documentației necesare membrii echipei de lucru, în
de corecție, titrul, metode pentru executarea scopul ăndeplinirii sarcinilor
volumetrice de analiză) operațiilor în vederea de la locul de muncă
determinării 3.3.3. Asumarea inițiativei
caracteristicilor materiilor în rezolvarea unor probleme
prime naturale și a care apar la locul de muncă
produselor din industria
chimică
3.2.8. Calculul cantității de
substanță prin metode
volumetrice având la bază
legea echivalenței
3.2.9. Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a
Varianta 1: Tip instrument de evaluare: test
Mod de organizare a activității/clasei: Individual

Resurse materiale: Test de evaluare, instrumente de scris
Durată: 20 minute
SUBIECTUL I 3 puncte
I.1 Pentru fiecare din cerințele de mai jos (1-3), încercuiți litera corespunzătoare
răspunsului corect: 1,5 puncte
1. În timpul unei reacții de neutralizare dintre un acid tare și o bază tare, valoarea pH-ului
la punctul de echivalență, este:
a. 0;
b. 7;
c. 14;
d. 28.
2. Biureta se utilizează în operația de:
a. dizolvare;
b. filtrare;
c. precipitare;
d. titrare.
3. În timpul titrării acido-bazice se modifică valoarea:
a. temperaturii;
b. densității;
c. pH-ului;
d. presiunii.
I.2 Scrieţi în dreptul fiecărui enunț litera A, dacă consideraţi că enunţul este adevărat
sau litera F, dacă îl consideraţi fals. 1,5 puncte
1. Indicarea punctului de echivalență, în volumetria acido-bazică, se realizează chimic sau
fizico-chimic.
2. În paharul de titrare al unui acid cu o bază se adaugă cel puțin 10 picături de indicator.
3. Determinarea NaOH dintr-o probă se poate realiza prin titrare cu soluție de roșu de metil.
SUBIECTUL II 3 puncte
II.1. Enumerați 2 categorii de indicatori acido-bazici. 1 punct

II.2. Scrieţi pe foaie informaţia corectă ce completează spaţiile libere astfel încât
enunţurile să devină corecte din punct de vedere ştiinţific, specificând cifra înscrisă în
enunţuri: 2 puncte
a. Titrările acido-bazice servesc la determinarea ….. (1) ….. prin titrare cu baze.
b. Determinările volumetrice bazate pe reacții de ….. (2) ….. se mai numesc și titrări acido-
bazice.
c. Indicatorii acido-bazici de culoare pot fi simpli, ..... (3) ..... sau universali.
d. Metiloranjul este un indicator acido-bazic de ..... (4) ......
SUBIECTUL III 3 puncte

III.1. Pentru determinarea conținutului de NaOH dintr-o soluție utilizată în fabricarea
săpunurilor, se utilizează metoda volumetrică bazată pe reacții de neutralizare. Știind
că la titrare se utilizează 10,25 ml soluție HCl 0,1 N, cu F = 0,998 se cere:
a. denumirea titrantului;
b. precizarea indicatorului folosit la titrare;
c. conținutul de NaOH din proba de analizat.
Se dau: AC= 12; AH=1; ACl=35,5; ANa=23; AO=16;
Barem de corectare și notare
- Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

- Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
- Se acordă 1 punct din oficiu.
Subiectul I 3 puncte
I.1. 1,5 puncte
1 – b; 2 – d; 3 – c;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 0,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
I.2. 1,5 puncte

1 – A; 2 – F; 3 – F;
răspunsului, 0 puncte.
Subiectul II 3 puncte
II.1. 1 punct
Indicatorii acido-bazici pot fi: de culoare, turbidimetrici, de adsorbție, de fluorescență.
Pentru oricare două răspunsuri corecte se acordă 1 punct (2x0,5 puncte=1 punct). Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
II.2. 2 puncte
a. (1) – acizilor;
b. (2) – neutralizare;
c. (3) – mixti;
d. (4) – culoare;
raspunsului, 0 puncte.
Subiectul III 3 puncte

a. titrant: soluția de HCl 0,1 N și F=0,998
Pentru răspuns corect se acordă 0,5 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet
se acordă 0,25 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
b. Indicator: metiloranjul/roșu de metil.
Pentru răspuns corect se acordă 0,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului,
0 puncte.
c.
1 Eg HCl.........................................................1 Eg NaOH
1000 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … . .4 𝑔 𝑁𝑎𝑂𝐻

10,25 ∙ 0,998 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … … 𝑥 𝑔 𝑁𝑎𝑜𝐻
4 ∙ 10,25 ∙ 0,998
𝑥 = 𝑔𝑁𝑎𝑂𝐻
1000
𝑥 = 0,041 𝑔𝑁𝑎𝑂𝐻
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.

1. https://lectii-virtuale.ro/descarca-teorie/titrari-acido-bazice
2. https://www.youtube.com/watch?v=Z-C77U1If8w
1. Croitoru, V., ș.a. – Chimie analitică și analize tehnice, manual pentru clasele IX – XI,
Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997
EXEMPLUL NR. 4
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Durată: 30 minute

3.1.2. Soluții. 3.2.2.Executarea operațiilor de pregătire 3.3.1.Pregătirea sub
Concentrația a probelor de materii prime în vederea supraveghere şi în mod
soluțiilor. efectuării de determinări fizico-chimice: responsabil a probelor de
Prepararea a) Executarea mojarării probelor solide materii prime pentru
soluțiilor b) Prepararea de soluții prin dizolvarea determinări fizico-
procentuale, substanțelor în apă chimice, respectând
molare, c) Efectuarea de operații de separare a normele de securitate şi
normale amestecurilor prin sedimentare urmată sănătate în muncă,
de decantare şi filtrare apărare împotriva
d) Efectuarea de reacții de precipitare incendiilor şi protecția
e) Efectuarea concentrării soluțiilor prin mediului specifice
evaporarea parțială a solventului laboratorului
f) Măsurarea maselor cu ajutorul 3.3.2.Colaborarea cu
balanțelor analitice membrii echipei de lucru,
g) Măsurarea volumelor de lichide cu în scopul îndeplinirii
ajutorul ustensilelor de laborator sarcinilor de la locul de
3.2.3.Calculul concentrației procentuale muncă
/ molare / normale și a titrului unei 3.3.3.Asumarea inițiativei
soluții în rezolvarea unor
3.2.6.Prepararea soluțiilor apoase de probleme care apar la
diferite concentrații locul de muncă
3.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
Tema probei practice: Preparați 250 g de soluție apoasă de clorură de sodiu de

concentrație procentuală masică 10%
Cerințe/Sarcini de lucru
 Identificarea aparaturii necesare preparării soluției apoase de clorură de sodiu.
 Pregătirea aparaturii necesare preparării soluției apoase de clorură de sodiu.
 Calcularea masei de clorură de sodiu necesară preparării soluției.
 Calcularea masei și volumului de apă necesare preparării soluției.
 Prepararea a 250 g de soluție apoasă de clorură de sodiu de concentrație
procentuală masică 10%
 Transvazarea soluției în sticla de reactiv și etichetarea sticlei.
 Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, apărare împotriva
incendiilor și protecția mediului la locul de muncă.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Identificarea aparaturii necesare 20 de
planificarea sarcinii de puncte preparării soluției apoase de clorură de sodiu puncte
lucru
1.2. Organizarea locului de muncă 15 puncte
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Pregătirea aparaturii necesare preparării

lucru puncte soluției apoase de clorură de sodiu 3 puncte
2.2. Calcularea masei de clorură de sodiu 5 puncte
necesară preparării soluției apoase de clorură
de sodiu
2.3. Calcularea masei și volumului de apă 5 puncte
distilată necesare preparării soluției apoase
de clorură de sodiu.
2.4. Cântărirea clorurii de sodiu necesară 10 puncte
preparării soluției apoase de clorură de sodiu.
2.5. Măsurarea volumului de apă distilată 10 puncte
necesar preparării soluției apoase de clorură
de sodiu.
2.6.Prepararea soluției apoase de clorură de 5 puncte
sodiu
2.7.Transvazarea soluției preparate în sticla 2 puncte
de reactiv
2.8.Etichetarea corectă a sticlei de reactiv 3 puncte
2.8. Asigurarea ordinii la locul de muncă în 2 puncte

timpul și la finalul lucrării.
2.9. Respectarea normelor de sănătate și 5 puncte
securitate în muncă, apărare împotriva
incendiilor și protecția mediului
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Enumerarea, în succesiune logică, a 10 puncte
de lucru puncte etapelor de lucru efectuate pentru prepararea
soluției apoase de clorură de sodiu
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5 puncte
prezentarea sarcinii de lucru
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
Se pot utiliza: fișe de lucru, referate de laborator, platforme educaționale (padlet,
mentimeter, kahoot etc.).
1. Bertalan, L., Lixandru, R., Miteanu, M., Pătrulescu, C., Rus, A., Stănescu, D.-
Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a, manual pentru liceu tehnologic,
Editura LVS Crepuscul, Ploiești, 2005
EXEMPLUL NR. 5

 Domeniul de pregătire profesională: Chimie
industrială
Tema 1: Prepararea soluțiilor de concentrații

procentuale – Prepararea a 250 g soluție apoasă de
clorură de sodiu, de concentrație procentuală masică 10%

3.1.2. Soluții. 3.2.2.Executarea operațiilor de pregătire 3.3.1.Pregătirea sub
Concentrația a probelor de materii prime în vederea supraveghere şi în mod
soluțiilor. efectuării de determinări fizico-chimice: responsabil a probelor de
Prepararea a) Executarea mojarării probelor solide materii prime pentru
soluțiilor b) Prepararea de soluții prin dizolvarea determinări fizico-
procentuale, substanțelor în apă chimice, respectând
molare, c) Efectuarea de operații de separare a normele de securitate şi
normale amestecurilor prin sedimentare urmată sănătate în muncă,
de decantare şi filtrare apărare împotriva
d) Efectuarea de reacții de precipitare incendiilor şi protecția
e) Efectuarea concentrării soluțiilor prin mediului specifice
evaporarea parțială a solventului laboratorului
f) Măsurarea maselor cu ajutorul 3.3.2.Colaborarea cu
balanțelor analitice membrii echipei de lucru,
g) Măsurarea volumelor de lichide cu în scopul îndeplinirii
ajutorul ustensilelor de laborator sarcinilor de la locul de
3.2.3.Calculul concentrației procentuale muncă
/ molare / normale și a titrului unei 3.3.3.Asumarea inițiativei
soluții în rezolvarea unor
3.2.6.Prepararea soluțiilor apoase de probleme care apar la
diferite concentrații locul de muncă
comun şi a celui de specialitate
Activitate realizată prin metoda LUCRĂRII PRACTICE.

Lucrarea practică face parte din metodele de învățare bazate pe acțiune și constă în
executarea de către elevi, sub îndrumarea profesorului, a unor sarcini care presupun
aplicarea în practică a cunoștințelor teoretice formând elevilor priceperi și deprinderi
necesare activității profesionale. Lucrarea practică se desfășoară în laboratorul tehnologic.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe

Resurse materiale:
- balanță analitică
- cilindru gradat
- pahar Berzelius
- pipetă
- sticlă de ceas
- spatulă
- baghetă de sticlă
- sticlă pentru reactivi
- pisetă cu apă distilată
- clorură de sodiu
- etichete
- laptop, videoproiector, ecran de proiecție
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
o profesorul formează grupe de câte doi elevi;
o împreună cu elevii, profesorul evidențiază normele de securitate și sănătate în muncă,
de apărare împotriva incendiilor și de protecția mediului ce trebuie respectate la
prepararea soluțiilor apoase de concentrații procentuale masice;
o profesorul anunță obiectivele activității, distribuie sarcinile și responsabilitățile
elevilor, prezintă scopul lucrării practice și a etapelor ce urmează a fi parcurse;
o înainte de efectuarea lucrării practice de către elevi, profesorul expune pe ecranul de
proiecție (utilizând laptop și videoproiector) fișa de lucru ce va trebui completată de
către elevi în timpul lucrării practice;
o elevii efectuează lucrarea practică respectând succesiunea logică a următorilor pași:
- identifică materialele necesare preparării a soluției apoase de clorură de sodiu, de
concentrație procentuală masică 10%
- organizează locul de muncă;
- prepară 250 g soluție apoasă de clorură de sodiu, de concentrație procentuală masică
10% (calculează masa de clorură de sodiu dizolvată, volumul de apă ce trebuie
adăugat, cântărește masa de clorură de sodiu calculate, măsoară volumul de apă
calculate, amestecă masa de sare cântărită cu volumul de apă măsurat într-un pahar
Berzelius, amestecă soluția formată, transvazează soluția obținută într-o sticlă
pentru reactivi și etichetează sticla);
- spală sticlăria de laborator utilizată și face curățenie la locul de muncă;
o fiecare grupă de elevi completează fișa de lucru;
o profesorul controlează execuția lucrării practice pe tot parcursul activității și
corectează eventualele greșeli ale elevilor;
o profesorul, împreună cu elevii, comentează corectitudinea completării fișei de lucru
și evidențiază punctele tari și punctele slabe ale activității elevilor.
Fișă de lucru
Data:
Nume și prenumele elevului:
Clasa:
Sarcini de lucru:
 Completați fișa de lucru!
 Lucrați în echipă!
1. Enumerați materialele necesare preparării a 250 g de soluție apoasă de clorură de

sodiu, de concentrație procentuală masică 10%.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Descrieți modul de preparare a 250 g de soluție apoasă de clorură de sodiu, de
concentrație procentuală masică 10%.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Menționați trei norme de securitate și sănătate în muncă ce trebuie respectate în
timpul lucrării practice.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Se pot utiliza, pe lângă resurse materiale menționate mai sus (laptop, videoproiector, ecran
de proiecție, fișe de lucru) și alte resurse educaționale deschise cum ar fi: fișe de
documentare, prezentări powerpoint, platforme educaționale (kahoot, mentimeter, etc).
1. Bertalan, L., Lixandru, R., Miteanu, M., Pătrulescu, C., Rus, A., Stănescu, D.-
Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a, manual pentru liceu tehnologic,
Editura LVS Crepuscul, Ploiești, 2005
EXEMPLUL NR. 6
 Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială organică - Chimie
anorganică
Tema 1: Măsurarea maselor și volumelor

Rezultate ale învățării vizate:

3.1.1.Măsurarea 3.2.1.Identificarea documentatiei necesare 3.3.1. Pregătirea sub
maselor și a pentru executarea operaţiilor în veredea supraveghere şi în mod
volumelor determinării caracteristicilor materiilor prime responsabil a probelor de
naturale și a produselor din industria chimică materii prime pentru
3.2.2.Executarea operaţiilor de pregătire a determinări fizico-chimice,
probelor de materii prime în vederea respectând normele de
efectuării de determinări fizico-chimice: securitate şi sănătate în
muncă, apărare împotriva
h) Executarea mojarării probelor solide
incendiilor şi protecţia
i) Prepararea de soluţii prin dizolvarea mediului specifice
substanţelor în apă laboratorului.
j) Efectuarea de operaţii de separare a 3.3.2.Colaborarea cu membrii
amestecurilor prin sedimentare urmată de echipei de lucru, în scopul
decantare şi filtrare îndeplinirii sarcinilor de la
k) Efectuarea de reacţii de precipitare locul de muncă
l) Efectuarea concentrării soluţiilor prin 3.3.3.Asumarea iniţiativei în
evaporarea parţială a solventului rezolvarea unor probleme
m) Măsurarea maselor cu ajutorul balanțelor care apar la locul de muncă
analitice
n) Măsurarea volumelor de lichide cu
ajutorul ustensilelor de laborator
Activitate realizată prin metoda PIRAMIDEI

Metoda Piramidei este cunoscută şi sub numele Metoda Bulgărelui de zăpadă, este o
îmbinare armonioasă între activitatea individuală și cea a grupurilor de elevi.
Are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers mai amplu menit să ducă la
soluționarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Această metodă presupune organizarea unei activități structurate în următoarele etape:
o Faza introductivă - profesorul expune datele problemei.
 Faza individuală - durează de obicei 5 minute; elevii primesc o temă pe care o
rezolvă individual şi notează întrebările legate de subiectul tratat.
 Faza lucrului în perechi - elevii își confruntă rezultatele, concep un răspuns nou,
într-o formulare la care își aduc toți contribuția, identificând concluziile cu caracter general
și zonele de controverse rezultate în urma întrebărilor fiecăruia.
o Faza reuniunii în grupuri mai mari - se fac trei grupuri mai mari din perechile
existente, se discută despre situațiile la care s-a ajuns; se răspunde la întrebările rămase
nesoluționate.
o Faza întregii clase - întreaga clasă, reunită, analizează şi concluzionează asupra
ideilor emise; un reprezentant al fiecărui grup prezintă concluziile echipei sale.
Acestea pot fi notate pe tablă, pentru a se putea realiza comparația între răspunsurile
grupurilor.
o Faza decizională - pe baza acestor răspunsuri se alege situația finală și se stabilesc
concluziile.
Evaluarea activității elevilor se poate face ținându-se seama de aportul fiecăruia la
conceperea concluziilor finale.

- Etape de lucru:
o Faza introductivă: profesorul prezintă importanța determinării și metoda de lucru;
o Faza individuală: elevii primesc o fișă de documentare, pe care aceștia trebuie să o
studieze având la dispoziție 3- 5 minute;
o Faza lucrului în perechi: profesorul împarte colectivul de elevi în șase grupe
omogene, după următoarea componență:două grupe vor avea de determinat volumul unui
lichid incolor cu cilindrul gradat, alte două grupe volumul unui lichid colorat cu cilindrul
gradat și ultimele două grupe masa unui solid. Fiecare elev primește o fișă de lucru
individuală. Fiecare elev își va aduce contribuția în vederea realizării sarcinii de lucru
primită;
o Faza reuniunii în grupuri mai mari: după ce au terminat activitatea practică
grupele se reunesc: fiecare 2 grupe cu sarcini similare prezintă și discută între ei
rezultatele obținute. Este un moment oportun de a discuta și soluționa eventualele
probleme care s-au ivit pe parcursul soluționării sarcinilor de lucru primite;
o Faza întregii clase: Se reunește clasa și se vor prezenta datele obținute. Valorile
obținute se vor trece și în tabelul aflat pe tablă discutându-se valorile obținute;
o Faza decizională: pe baza rezultatelor obținute se vor formula concluzii.

Activitatea profesorului:- frontală / diferenţiată
Profesorul prezintă la videoproiector modul de determinarea a masei și volumului.
Activitatea elevilor: - individuală /pe echipe
Resurse materiale: pipeta cu bulă, cilindrul gradat, balanța analitică, fiolă de cântărire
tabla, creta, videoproiector, prezentare ppt/fişă de documentare
Durată: 30 minute
Concluzii: Activitatea are ca scop compararea rezultatelor obținute prin determinarea

aceleiași probe de către mai multe echipe separat, prin metode diferite, identificarea
erorilor care au apărut în timpul efectuării lucrării practice și stabilirea valorii corecte.
Fișă de lucru - grupa nr. 1
Sarcini de lucru:
1. Măsoară cu cilindru gradat 20 cm3 de apă distilată, de trei ori şi notează rezultatele în
tabel.
1. Noṭiuni teoretice:
 definiție: Volumul este proprietatea unui corp de a ocupa un loc in spațiu.
 unitate de măsură in S.I.: ˂ V ˃ = m3
S.I.
2. Principiul metodei:
 Volumul de lichid se măsoară cu ajutorul unui instrument specific.
3. Materiale necesare:
 Ustensile: cilindru gradat, pahar Berzelius
 Reactivi: apă distilată
4. Modul de lucru:
Metoda volumetrică Pentru măsurarea volumului unui lichid, cilindrul gradat se aṣează pe
o suprafată orizontală, se introduce lichidul in el ṣi se citeṣte volumul rezultat
Se inregistrează datele obṭinute intr-un tabel (Tabel 1).
 Atentie! Citirea volumului de lichid se face privind perpendicular pe scara
gradată.
5. Interpretarea rezultatelor:
• Tabel 1. Determinare volum de lichid
Instrument de laborator Volum de lichid (apă Unitate de măsură

distilată)/ erori
Cilindru gradat,pahar V1 =………………..
Berzelius V2 =……………. ……………
V3 =……………. Și se face m
Va= v1+v2+v3/3

Sarcini de lucru:
1. Măsoară cu cilindru gradat 10 cm3 de soluție de Cu SO4, de trei ori şi notează rezultatele
în tabel.
 definiție: Volumul este proprietatea unui corp de a ocupa un loc in spațiu.
 unitate de măsură in S.I.: ˂ V ˃ = m3
S.I.
 Volumul de lichid se măsoară cu ajutorul unui instrument specific.
 Ustensile: cilindru gradat, pahar Berzelius
 Reactivi: soluție de Cu SO4
4. Modul de lucru:
Metoda volumetrică Pentru măsurarea volumului unui lichid,m cilindrul gradat se aṣează
pe o suprafată orizontală, se introduce lichidul in el ṣi se citeṣte volumul rezultat.
Se inregistrează datele obṭinute intr-un tabel (Tabel 1).
 Atentie! Citirea volumului de lichid se face privind perpendicular pe scara gradată.
5. Interpretarea rezultatelor:
• Tabel 1. Determinare volum de lichid
Instrument de laborator Volum de lichid (apă Unitate de măsură
distilată)/ erori
Cilindru gradat,pahar V1 =……………….. ………………
Berzelius V2 =…………….
V3 =……………. Și se face m
Va= v1+v2+v3/3

Sarcini de lucru:
Cântărește la balanța analitică 10 g de NaCl respectând regulile de cântărire (cântărire,
calcul, interpretarea rezultatelor)
 definiție: Masa este una dintre caracteristicele fundamanetale ale corpurilor,
caracterizând inertia lor.
 unitate de măsură in S.I.: ˂ M ˃ = Kg
S.I.
Operaţia prin care se determină masa unui corp se numeşte CÂNTĂRIRE şi se
efectuează cu ajutorul unor aparate de cântărire numite BALANŢE.
Balanţa - este un aparat folosit pentru măsurarea forţelor prin echilibrare cu forţe
cunoscute, folosind în acest scop o pârghie sau un sistem de pârghii.
 Ustensile: balanța analitică, fiolă de cântărire spatulă,
 Reactivi și substanțe necesare:NaCl
4. Modul de lucru:
Cântărirea cu balanța analitică (etape)
1. Centrarea balanței se realizează conform indicatorului de nivel prin rotirea piciorului
frontal; rotirea în sens antiorar ridică balanța, iar în sens opus o coboară.
2. Calibrarea balanței se face de fiecare dată când se mută balanța, folosind greutatea
internă cu motor conform instrucțiunilor de funcționare
3. Se așează corpul de cântărit pe platanul balanței și se citește masa acestuia pe ecran.
Determinarea masei unui solid cu balanța analitică:
o Se așează o fiolă de cântărire pe platanul balanței;
o Se tarează balanța;
o Se așează solidul în fiola de cântărire;
o Se citește și se înregistrează masa afișată de balalanță (g).
5. Calcul
Atentie! Substanțele solide nu se pun niciodată direct pe platanul balanței!!!
Se inregistrează datele obṭinute intr-un tabel (Tabel 1)
Interpretarea rezultatelor: completează tabelul următor și indică sursele de erori,
performanţele acesteia sunt influenţate de factorii:
Variaţiile de temperatură
Curenţii de aer
Vibraţiile
Radiaţiile solare directe
• Tabel 1
Instrument de laborator Masa Unitate de masură

Balanța analitică m1=
m2= ……………….
m3=
se fac 3 cântăriri și se face
Ma= m1+m2+m3/3

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin care să fie luate în considerare
stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev: activităţi de documentare, vizionări de
materiale video, problematizarea, învăţarea prin descoperire, investigaţia ştiinţifică, studii
de scaz, elaborarea de proiecte, prezentări multimedia, instrumente e-learning etc.
1. Croitoru V., Cismaş R., Chimie analitică manual clasele IX – X, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 19913
2. Croitoru V., ş.a., Chimie analitică şi analize tehnice – manual clasele IX-XI, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
3. Stănescu D., ș.a., Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a. Liceu tehnologic,
Editura LVS CREPUSCUL, 2013
4. ..\Determinarea volumelor prezentare.pptx
5. ..\lectia clasa a x-a.ppt

 Modulul 2: Operații și utilaje de transfer termic și de masa
Tema 1: Distilarea și rectificarea

4.1.2.Utilaje 4.2.1.ldentificarea mărimilor fizice specifice 4.3.1.Colaborarea,
și operaţii de proceselor din industria chimică la locul de muncă,
transfer de 4.2.2.Enumerarea unităților de măsură cu membrii echipei
masă corespunzătoare mărimilor fizice specifice proceselor de lucru, în scopul
din industria chimică îndeplinirii
4.2.3.Corelarea mărimilor fìzice cu unitățile de măsură sarcinilor,
corespunzătoare respectând normele
4.2.4.Calculul unor mărimi tehnice aplicând relațiile de securitate şi
matematice ce stau la baza proceselor termice şi a sănătate în muncă,
proceselor de transfer de masă. apărare împotriva
4.2.5.Măsurarea corectă, în condiții de siguranţă a incendiilor şi
mărimilor fizice specifice proceselor de transfer protecţia mediului
termic și de masă utilizând instrumente de specifice locului de
măsurare. muncă
4.2.6.Raportarea rezultatelor obținute prin operații 4.3.2. Asumarea
de măsurare a mărimilor fizice specifice proceselor iniţiativei în
de transfer termic și de masă cu ajutorul aplicaţiilor rezolvarea unor
IT. probleme care apar
4.2.7.Citirea unei scheme de funcționare a utilajelor la locul de muncă
specifice proceselor de transfer termic și de masă din
industria chimică 4.2.8.Identificarea utilajelor tip şi a
părților lor componente, corespunzătoare operațiilor
de transfer termic şi de masă
4.2.9.Prezentarea principiului de funcționare a
utilajelor de transfer termic şi de masă din
instalațiile existente în industria chimică
4.2.10.Utilizarea documentației tehnice (în limba
română şi în limbi străine) în vederea identificării
unui utilaj de transfer termic şi de masă şi a
precizării rolului acestuia într-o instalaţie din
industria chimică
4.2.11.Efectuarea manevrelor în vederea
pornirii/opririi planificate a utilajelor de transfer termic
şi de masă din industria chimică
4.2.12.Executarea unor operațü simple de
întreținere a utilajelor de transfer termic şi de masă
din industria chimică respectând normele de securitate
şi sănătate în muncă 4.2.13.Identificarea incidentelor
funcționale ce pot apărea în exploatarea utilajelor de
transfer termic şi de masă din industria chimică
4.2.14.Efectuarea de calcule tehnice simple în
vederea optimizării parametrilor procesului chimic
(aplicarea ecuaţiilor de bilanţ la aparat tip coloană,
uscător)
4.2.15.Utilizarea corectă a vocabularului comun
și a celui de specialitate
4.2.16.Comunicarea/Raportarea rezultatelor
activităților profesionale desfășurate

Mod de organizare a activității/clasei: individual
Resurse materiale: fişe de lucru; caietul de notițe; fişe de autoevaluare; fișe documentare;
fișe conspect.
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute
SUBIECTUL I 30puncte
1. 10puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 - 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Cu ajutorul instrumentului din imagine se poate realiza operația de :
a) distilare
b) extracție
c) filtrare
d) adsorbție
2. Condensarea vaporilor obţinuţi în urma procesului de evaporare are loc în:
a) balonul Wűrtz
b) pâlnia de separare
c) refrigerent
d) aparatul Soxhlet
3. În procesul de distilare termometru are rol de :
a) citirea temperaturii la care distilă produşii
b) masurarea presiunii
c) vaporizarea amestecului
d) decantarea produșilor rezultați
4. Prin distilare se poate separa un amestec:
a) nisip şi apă
b) oţet şi apă
c) ulei şi apă
d) sare şi apă
5. Separarea unui amestec lichid pe baza diferenţei de volatilitate se realizează
în:
a) instalaţie de distilare
b) pâlnie de filtrare
c) refrigerent
d) aparat Soxhlet
B. 10puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt precizate notația fluxurilor din coloana
de rectificare, iar în coloana B sunt precizate fluxurile cu semnificația lor.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A Coloana B
Notații fluxuri Semnificația fluxurilor
1.F a.debit molar de distilat
2.XF b.debit molar de produs de blază
3.D c.compoziția alimentării (fracție molară)
4.XD d.compoziţia produsului din blază (fracţie molară
component uşor volatil)
5.W
e.compoziţia distilatului (fracţie molară component
usor volatil)
f.debit molar total al alimentării
C. 10puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4 scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația
este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
1. Rectificarea reprezintă o distilare repetată de un număr mare de ori în aparate speciale.

2. Instalația de distilare fracționată este cu atât mai eficace cu cât cantitatea de reflux
este mai mică.
3. În cazul coloanei de rectificare concentraţia componentului uşor volatil în vapori scade
de la bază catre vârful coloanei.
4. Contactul dintre vapori şi lichid se realizează pe corpurile de umplere în coloanele cu
umplutură.
5. Amestecurile binare sunt formate din doi componenţi.
SUBIECTUL II 30puncte
II.1. 10puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. La instalațiile de rectificare, blazele și coloanele trebuie izolate ……(1)……..
b. Distilarea este operația de separare a componentelor unui amestec de lichide pe
baza diferenței de …(2)…………..
c. Instalațiile de rectificare pot funcționa discontinuu sau ………(3)……
d. După terminarea distilării se îndepărtează sursa de ……(4)……
e. Separarea unui amestec omogen de lichide prin distilare se bazează pe diferenţa
între temperaturile de .....(5)..... ale componentelor pure.
II.2 20puncte
O coloană de rectificare este alimentată cu 500 Kmol /h amestec format din n-butan
şi i-pentan de concentraţie xof= 0,5 fracţie molară. Distilatul are puritatea xd=0,85
fr.mol.,iar reziduu xw=0,05 fr.mol. Să se calculeze debitele produselor de vârf şi de
bază.
SUBIECTUL III 30puncte
Realizați un eseu intitulat Distilarea și rectificarea – operații de difuziune din industria

chimică, cu următoarea structură:
a. Definiți procesul de distilare și rectificare 8 puncte
b. Aplicaţii industriale ale distilării - rectificării 8 puncte
c. Precizaţi operaţiile care se efectuează la supravegherea coloanelor de rectificare.
6 puncte
d. Enumerați două accidente posibile care pot apărea în timpul funcționării coloanelor de
rectificare și măsuri de remediere ale acestora. 8 puncte
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10.
A. 10puncte
1 – a; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – a.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
B. 10puncte
1 – f; 2 – c; 3 – a; 4 – e; 5 – d.
C. 10puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor:
1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5-A.
SUBIECTUL II. 30puncte

II.1. 10puncte
1 – termic 2 – volatilitate 3 – continuu 4 - încălzire 5 – fierbere
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.
II.2. 20puncte
Bilanţul general de materiale:

F=D+W (1)
Bilanţul de materiale pentru componentul uşor volatil:
FXF = DXD + WXW (2)
Bilanţul de materiale pentru componentul greu volatil (se utilizează pentru verificare):
F(1-XF) = D(1-XD) + W(1-XW ) (3)
Din ecuaţiile (1) şi (2) : D= 500( 0,5- 0,05 ) / ( 0,85 - 0,05)

D = 281,25 Kmol/h
W = 218,75 Kmol/h.
Se acordă 5 puncte pentru scrierea corectă a formulei (1), 5 puncte pentru scrierea
corectă a formulei (2), se acordă 5 puncte pentru înlocuire corectă şi 5 puncte pentru
efectuarea corectă a calculului. Pentru răspunsul corect și complet se acordă 20 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului la oricare dintre etapele de rezolvare se
acordă 0 puncte.
SUBIECTUL III. 30puncte

a. definiția celor 2 procese 2x4p=8puncte
Distilarea reprezintă operaţia de separare a componenților unui amestec omogen de
lichide, pe baza diferenței de volatilitate (temperaturile de fierbere) a componenților
4puncte
Rectificarea reprezintă o distilare repetată de un număr mare de ori în aparate speciale
numite coloane de rectificare. În coloanele de rectificare vaporii obţinuţi prin distilare
circulă în contracurent cu lichidul rezultat prin condensarea vaporilor în condensator, numit
reflux; o parte din lichidul rezultat în condensator se evacuează din coloană ca distilat.
4puncte
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial corect
sau incomplet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
b. aplicaţii industriale ale distilării – rectificării 4 x2p = 8puncte

o obţinerea fracţiunilor (produselor) petroliere din ţiţei ;
o separarea componenţilor din amestecurile lichide organice;
o separarea aerului (după lichefiere) în oxigen si azot;
o concentrarea acidului sulfuric.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c. supravegherea funcţionării instalaţiei de rectificare 3x2p=6puncte

 Se urmăresc parametrii de lucru- presiuni, temperaturi, nivel la baza coloanei, reflux
 Se elimină condensul de la baza coloanei
 La creşterea presiunii la peste 10% din presiunea de lucru se deschid supapele de
siguranţă
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
d. accidente posibile si măsuri de remediere 2x4p=8puncte

 Intreruperea alimentarii cu energie electrică
La întreruperi de scurta durată - Se continuă alimentarea coloanei cu amestec şi se
verifică: etanşările la pompe, ungerea, funcţionarea echipamentelor auxiliare ale
instalaţiei
La întreruperi prelungiteː
- Se întrerupe alimentarea cu abur a fierbătorului şi preîncălzitorului
- Se întrerupe alimentarea coloanei cu amestec iniţial si cu reflux
- Se deschid ventilele de golire rapidă
- Se închid ventilele spre aparatura de măsura, control si reglare
- Se goleşte coloana (dupa caz)
- Se suflă interiorul cu gaz inert
 Întreruperea alimentării cu abur

La întreruperi de scurtă durată (sub maximum 1 oră) - Se menţine coloana încărcată
urmărindu-se presiunea din coloană şi temperatura la baza coloanei
- Se întrerupe alimentarea cu amestec iniţial şi cu reflux.
- Se închid ventilele la aparatura de măsură, control şi reglare
- Se goleşte coloana şi se suflă cu gaz inert
 Întreruperea alimentarii cu apa de răcire sau reducerea debitului apei de răcire

La reducerea debitului apei de răcireː
- Se reduce debitul de alimentare cu amestec iniţial
- Se reduce debitul de abur la preîncălzitor si fierbător
- Se controlează regimul de presiuni şi temperaturi din coloană
La întreruperea apei de răcireː

- Se închide alimentarea cu abur la preîncalzitor şi fierbator
- Se întrerupe alimentarea coloanei
- Se introduce în coloana gaz inert (azot) pentru oprirea fierberii
- Se închid ventilele de la AMC
- Se goleşte coloana (după caz) şi se suflă în interior cu gaz inert
Pentru oricare răspuns corect şi complet se acordă câte 2 puncte, în cazul

enumerării oricărui incident funcțional (2x2 p = 4 puncte) și câte 2 puncte pentru
enumerarea oricărei măsuri de remediere (2x2 p = 4 puncte).
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin care să fie luate în considerare
stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev: activităţi de documentare, vizionări de
materiale video, problematizarea, învăţarea prin descoperire, investigaţia ştiinţifică, studii
de scaz, elaborarea de proiecte, prezentări multimedia, instrumente e-learning etc.
1. E.A. Bratu – Operaţii unitare în ingineria chimică, Vol. II şi III, Editura Tehnică –
Bucureşti, 1985.
2. Brener, S. Bumbu – Instruire practică în laboratorul de tehnologie şi instalaţii pilot,
Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, 1983.
3. Colectiv – Curriculum liceu, Domeniul: Chimie industrială, Calificare: Tehnician în
chimie industrială, clasa a X-a, Nivel 4,Bucureşti,2017
4. Colectiv-Standard de pregătire profesională, domeniul: chimie industrială, Varianta
revizuită, Calificare: Tehnician în chimie industrială, Nivel 4, Bucureşti 2016
5. O. Floarea, V. Jinescu – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din
industria chimică şi de rafinării, Manual pentru licee industriale, Editura Didactică
şi Pedagogică – Bucureşti, 1974.
6. A.F. Mihăilescu, I. Bănăţeanu – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor
din industria chimică, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică –
Bucureşti, 1988.
7. ing. Livia-Aurora Manole - Auxiliar curricular – clasa XIII – Domeniul chimie
industrială, Modulul Operaţii de transfer de masă, nivel 3, 2008
8. https://youtu.be/gYnGgre83CI
9. https://youtu.be/BaBMXgVBQKk
EXEMPLUL NR.7
 Modulul 2: Operații și utilaje de transfer termic și de masă
Tema 1: Schimbătoare de căldură tubulare în construcție rigidă

Tip de activitate: instruire practică

4.1.1.Utilaje și 4.2.8. Identificarea 4.3.1. Colaborarea, la locul de muncă, cu membrii
operații termice utilajelor tip și a echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor,
părților lor respectând normele de SSM, PSI, PM specifice
componente locului de muncă
4.3.2. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor
probleme care apar la locul de muncă.
Activitate realizată prin metoda CUBULUI,

Scurtă descriere a metodei: Metoda Cubului presupune explorarea unui subiect sau a
unei situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a
unei teme dar și fixarea cunoștințelor dobândite în orele anterioare.
Mod de organizare a activității/a clasei: Activitate pe grupe

Resurse materiale: Foi de hârtie, Foi de flipchart, Markere, Echipamente multimedia
Durată: 25 minute

- Etape de lucru:
1. Profesorul anunţă tema Schimbătoare de căldură tubulare în construcție rigidă
2. Profesorul împarte elevii în grupe de câte 6 elevi, astfel încât în fiecare grupa să fie
elevi cu stiluri de învățare din toate dominantele (vizuală, auditivă, practică) și le
distribuie fișele de documentare şi de lucru.
3. Se alege pentru fiecare grup un lider care să controleze derularea acţiunii;
4. Se împart activităţile între membrii grupului: fiecare elev din grup primeşte o foaie
de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului;
5. Pefoaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
 faţa1 = schimbătorul de căldură
 faţa2 = clasificarea schimbătoarelor de căldură
 faţa3= părţile componente ale schimbătorului tubular rigid
 faţa4 = clasificarea după direcţia de deplasare a agenţilor termici
 faţa5= clasificarea după poziția aparatului
 faţa6 = clasificarea după numărul de treceri
6. după rezolvarea sarcinii, se construieşte cubul care, desfăşurat, va arăta astfel:
1.
SCHIMBĂTOR DE
CĂLDURĂ
2.
CLASIFICAREA
SCHIMBĂTOARELOR
DE CĂLDURĂ
4. 3.
5.
CLASIFICAREA DUPĂ PĂRŢILE
CLASIFICAREA DUPĂ
DIRECŢIA DE COMPONENTE ALE POZIȚIA
DEPLASARE A SCHIMBĂTORULUI
APARATULUI
AGENŢILOR TERMICI TUBULAR RIGID
6.
CLASIFICAREA DUPĂ
NUMĂRUL DE TRECERI
7. Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
Fișele fețelor completate sunt prezentate mai jos:
FAȚA 1
SCHIMBĂTORUL DE CĂLDURĂ
Schimbătorul de căldură este un aparat în care se

realizează transferul de căldură de la un fluid cald la un fluid
rece.
Transmiterea căldurii între agenţii termici se poate realiza

in condiţiile schimbării stării de agregare a acestora sau fără
schimbarea stării lor de agregare. Evoluţia stării de agregare a
agenţilor termici, în timpul transferului termic, influenţează
direct asupra construcţiei schimbătoarelor de caldură
FAȚA 1I
CLASIFICAREA SCH IMBĂTOARELO R DE CĂLDU RĂ
1. După modul de transmitere a căldurii: aparate de amestec şi aparate
de suprafaţă (agenţii termici sunt despărţiţi printr-un perete dintr-un
material bun conducător de căldură prin care se transmite căldura)
2. După destinaţie: preîncălzitoarele, răcitoarele
3. După starea de agregare a agenţilor termici: lichid-lichid; vapori-
lichid; gaze-lichid; gaze-gaze
4. După construcţie : aparate elementare ,,ţeavă în ţeavă” și aparate
tubulare cu manta dintr-un număr mare de ţevi închise într-o manta
comună (corp);
5. După rigiditatea construcţiei :
 aparate de construcţie rigidă, care nu permit compensarea dilatării
elementelor din care sunt compuse (ţevi şi mantale);
 aparate de construcţie elastică, la care se prevede compensarea totală a
dilatării elementelor componente (cu corp alunecător, cu presetupe la
plăcile tubulare,cu ţevi în formă de U, etc.)
 aparate de construcţie semielastică, cu o compensare parţială a dilatărilor.
FAȚA III
PĂRŢ ILE CO MPO N EN T E ALE SCH IMBĂTO RU LU I
T U BU LAR RIGID
1. capace
2. plăci tubulare
3. manta
4. spațiul intertubular
5. șicane
6. fascicul de țevi
FAȚA IV
CLASIFICAREA DU PĂ DIRECŢ IA DE DEPLASARE A
AGEN Ţ ILO R T ERMICI
a) aparate cu echicurent în care agenţii termici
se deplasează în acelaşi sens;
b) aparate cu contracurent în care agenţii termici

se deplasează, în sensuri contrare;
c) aparate cu curent încrucişat în care agenţii

termici se deplasează în direcţii perpendiculare
una pe alta;
d) aparate cu curent mixt în care direcţiile de

deplasare ale agenţilor termici pot forma
diferite combinaţii, din cele indicate mai sus
FAȚA V
CLASIFICAREA DU PĂ PO ZIȚIA APARAT U LU I
1. aparate orizontale
2. aparate înclinate
3. aparate vertical
FAȚA VI
CLASIFICAREA DU PĂ N U MĂRU L DE T RECERI
1. cu o singură trecere
2. cu mai multe treceri în spaţiul din interiorul ţevilor
2 treceri 3 treceri 4 treceri

3. cu mai multe treceri în spaţiul dintre ţevi ( în manta)
1. x x x - Standard de pregatire profesională, Nivel 4, Domeniul Chimie Industrială,
2016, Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121 / 13.06.2016
2. x x x – Curriculum pentru clasa a X-a, Învățământ liceal – Filiera Tehnologică,
Domeniul Chimie Industrială, 2017, Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3915/18.05.20217.
3. Bratu E. A., Operații unitare în ingineria chimică, vol. I şi II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1984
4. Marian Miţaru, Auxiliar curricular - Utilaje de transfer termic, Programul PHARE
TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01
5. Ilie Crăciu, Zoltan Hasci, Constantin Stan, Operații și utilaje în industria chimică,
Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1980.
6. https://cadredidactice.ub.ro//gavrilalucian/files/2016/04/C12-SCH1.pdf

 Domeniul de pregătire chimie industrială
 Modulul 2: Operații și utilaje de transfer termic și de masă
Tema 1: Schimbătoare de căldură tubulare în construcție rigidă

4.1.1.Utilaje și operații 4.2.8. Identificarea 4.3.1. Colaborarea, la locul
termice utilajelor tip și a părților de muncă, cu membrii
lor componente echipei de lucru, în scopul
4.2.9. Prezentarea îndeplinirii sarcinilor,
principiului de funcționare respectând normele de
a utilajelor termice din SSM, PSI, PM specifice
industria chimică locului de muncă
4.3.2. Asumarea inițiativei
în rezolvarea unor
probleme care apar la locul
de muncă.

Resurse materiale: foi de hârtie, pixuri

Durată: 20 minute

I.1. 4 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Transferul de căldură nu se poate realize între :

a) două corpuri solide la temperature diferite,
b) două regiuni ale aceluiaşi corp,
c) două fluide la temperaturi egale,
d) două fluide la temperature diferite,
2. Placa tubulară a unui schimbător susține:

a) capacele;
b) țevile;
c) șicanele;
d) mantaua.
I.2. 6 puncte
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3.
1. Schimbătorul de căldură tubular rigid permit compensarea dilatării elementelor din
care este compus (ţevi şi manta).
2. Șicanele din manta pot fi longitudinal sau transversale.
3. Schimbătoarele de căldură cu echicurent sunt aparate în care agenţii termici se
deplasează în direcţii perpendiculare una pe alta.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 3, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
I.3. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate stări de agregare a materiilor
prime, iar în coloana B sunt enumerate materiile prime.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
Coloana A – criterii de clasificare a Coloana B –tipuri de schimbătoare

schimbătoarelor
1. după poziție a. schimbătoare cu curent încrucişat
2. după modul de transmitere a căldurii b. schimbătoare răcitoare
3. după destinaţie c. schimbătoare înclinate
4. după direcţia de deplasare a agenţilor d. schimbătoare de suprafață
termici
5. după numărul de treceri e. schimbătoare cu o trecere
II.1 12 puncte
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere:
Schimbătorul de căldură este aparatul în care se realizează ……(1) …….. de la un fluid
cald la un fluid rece
Aburul este cel mai folosit …..(2)…... în industria chimică.
Șicane transversale pot fi în formă de….(3)… sau….(4)…
II.2. 12 puncte
Denumiți schimbătoarele de căldură din imaginile de mai jos:
a b c

III.1. 16 puncte
Descifrați anagramele, descoperind astfel tipurile de schimbătoare.
NILOZATOR RICĂROT RULTAUB ROZELPĂRCÎNIT
III.2. 30 puncte
Se prezintă mai jos schema unui schimbător de căldură tubular rigid.
Denumiţi părţile componente ale schimbătorului tubular rigid.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat la 10.
I.1. 4 puncte
1 – c; 2 – b;
I.2. 6 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor
1 – F; 2 – A; 3 – F
I.3. 10 puncte
1 –c; 2 –d; 3 –b; 4- a; 5-e;
II.1. 12 puncte
(1) transferul de căldură
(2) agent termic de încălzire
(3) disc
(4) inel
II.2. 12 puncte
a. - schimbător de căldură cu o singură trecere
b. - schimbătoarele de căldură cu 2 treceri în spaţiul din interiorul ţevilor
c. - schimbătoarele de căldură cu mai multe treceri în spaţiul dintre ţevi (în
manta)
III. 1. 16 puncte
Tipurile de schimbătoarele de căldură:
ORIZONTAL RĂCITOR TUBULAR PREÎNCĂLZITOR
III.2. 30 puncte
Părţile componente ale schimbătorului tubular rigid:
1. capace
2. plăci tubulare
3. manta
4. spațiul intertubular
5. șicane
6. fascicul de țevi
1. Bratu E. A., Operații unitare în ingineria chimică, vol. I şi II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1984
2. Marian Miţaru, Auxiliar curricular - Utilaje de transfer termic, Programul PHARE
TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01
3. Ilie Crăciu, Zoltan Hasci, Constantin Stan, Operații și utilaje în industria chimică,
Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1980.
4. https://cadredidactice.ub.ro//gavrilalucian/files/2016/04/C12-SCH1.pdf
EXEMPLUL NR. 8
anorganică
 Modulul 2: Operaţii şi utilaje de transfer termic şi de masă
Tema: Distilarea şi rectificarea
Tip de activitate: laborator tehnologic


4.1.2.Utilaje 4.2.1.ldentificarea mărimilor fizice specifice 4.3.1. Colaborarea, la locul de
şi operații de proceselor din industria chimică muncă, cu membrii
transfer de 4.2.2.Enumerarea unităților de măsură echipei de lucru, în
masă corespunzătoare mărimilor fizice specifice scopul îndeplinirii
proceselor din industria chimică sarcinilor, respectând
normele de securitate
4.2.3.Corelarea mărimilor fìzice cu unitățile de
şi sănătate în muncă,
măsură corespunzătoare
apărare împotriva
4.2.4. Calculul unor mărimi tehnice aplicând incendiilor şi protecția
relațiile matematice ce stau la baza proceselor mediului specifice
termice şi a proceselor de transfer de masă. locului de muncă
4.2.5. Măsurarea corectă, în condiții de 4.3.2.Asumarea iniţiativei în
siguranţă a mărimilor fizice specifice rezolvarea unor probleme
proceselor de transfer termic și de masă care apar la locul de muncă
utilizând instrumente de măsurare.
4.2.6. Raportarea rezultatelor obținute prin
operații de măsurare a mărimilor fizice
specifice proceselor de transfer termic și de
masă cu ajutorul aplicaţiilor IT.
4.2.7.Citirea unei scheme de funcționare a
utilajelor specifice proceselor de transfer
termic și de masă din industria chimică
4.2.8.Identificarea utilajelor tip şi a părților lor
componente, corespunzătoare operațiilor de
transfer termic şi de masă
4.2.9.Prezentarea principiului de funcționare a
utilajelor de transfer termic şi de masă din
instalațiile existente în industria chimică
4.2.10.Utilizarea documentației tehnice (în
limba română şi în limbi străine) în vederea
identificării unui utilaj de transfer termic şi de
masă şi a precizării rolului acestuia într-o
instalaţie din industria chimică
4.2.11.Efectuarea manevrelor în vederea
pornirii/opririi planificate a utilajelor de
transfer termic şi de masă din industria chimică
4.2.12.Executarea unor operațü simple de
întreținere a utilajelor de transfer termic şi de
masă din industria chimică respectând normele
de securitate şi sănătate în muncă
4.2.13.Identificarea incidentelor funcționale ce
pot apărea în exploatarea utilajelor de transfer
termic şi de masă din industria chimică
4.2.14.Efectuarea de calcule tehnice simple în
vederea optimizării parametrilor procesului
chimic (aplicarea ecuaţiilor de bilanţ la aparat
tip coloană, uscător)
comun și a celui de specialitate
4.2.16.Comunicarea/Raportarea rezultatelor
activităților profesionale desfășurate
Activitate realizată prin metoda CUBULUI

Metoda Cubului reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele
elevilor de participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea.
Este una dintre metodele consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe
baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului) provoacă
elevii, în principiu, pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul
taxonomiei sale. Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe informații
despre un fenomen, o teorie, privindu-le pe acestea din diverse puncte de vedere.
Metoda se aplica astfelː
Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui șase fețe înscrie șase sarcini: descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează. Dacă își proiectează lecția pe baza
acestei tehnici, are posibilitatea de a o utiliza fie frontal (prezintă o fată a cubului, citește
sarcina și dezbat; cu întreaga clasă), fie individual (întorcând o față a cubului și propunându-
le elevilor sarcina ca o activitate independentă) sau poate grupa elevii în perechi sau echipe
de 4-5, fiecare primind spre rezolvare una dintre cele șase sarcini. Din raportarea pe care o
face fiecare echipă, se construiește, de fapt, un sens comun al învățării.
Abordarea conținutului de studiat se poate face, pe de o parte, într-o ordine de
complexitate a sarcinilor ce reia traseul firesc al producerii cunoașterii științifice astfel:
1. descrie - elevii îndeplinesc această sarcină cercetând cum arată, ce caracteristici are
obiectul de studiat;
2. compară - determină elevii să sesizeze asemănări și deosebiri (cu ce/cine se aseamănă
şi de cine/ce diferă?);
3. asociază - elevii răspund la această provocare căutând analogii, corelații cu
alte experiențe sau fenomene; întrebarea de sprijin ar putea fi: „La ce ne gândim când
vorbim despre... ? ”;
4. analizează - face trimitere la menționarea și „disecarea” elementelor componente :
„Din ce e făcut?”, „Ce conține?”, „Ce etape cuprinde desfășurarea sa?”;
5. aplică - „Cum poate fi folosit(ă)?”, „Ce putem face cu... ? ”, „Ce utilizare are ? ''
6. argumentează (pro sau contra) - „E bine să folosim...?”, „E bun sau rău ? '' „Periculos
sau nu?”, „De ce?”.
Avantajele metodei:
 activizare a elevului și conștientizarea lui;
 inițiere în argumentare rațională;
 capacitate de a colabora, a dialoga constructiv şi a-și asuma sarcini în grup;
 formare atât în plan intelectual, cât și social.
Mod de organizare a activității/a clasei: - activitatea profesorului:- frontală/diferenţiată

- activitatea elevilor: - individuală/pe echipe
Resurse materiale:
- tablă, cretă, videoproiector, prezentare ppt/fişă de documentare, pregătire de bază în
Chimie Industrială, auxiliar curricular, materiale de lucru (foi colorate, lipici, marker,
foarfecă)
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
o Profesorul împarte elevii în grupe eterogene de 6 elevi şi le sugerează să-şi aleagă
un lider de grup care va coordona activitatea grupului.
o Folosind materiale foto-video, profesorul prezintă sarcinile de lucru pentru fiecare
elev din grup.
Elevul 1 – liderul grupului care va prezenta rezultatele finale
Elevul 2 – Definirea proceselor de distilare şi rectificare şi importanţa lor tehnologică
Elevul 3 – Mecanismul de desfăşurare a proceselor
Elevul 4 – Schema instalaţiei corespunzătoare şi elementele componente
Elevul 5 – Principiul de funcţionare a utilajelor şi circulaţia fluxurilor de materiale
Elevul 6 – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instrucţiuni de securitate şi sănătate în
muncă
o Profesorul împarte fiecărui grup foi de hârtie de formă pătrată care vor constitui în
final feţele cubului şi explică modul de rezolvare a sarcinii de lucru pentru fiecare
membru al grupului.
o Elevii, urmărind idicațiile date de profesor, îşi împart activităţile între membrii
grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2 la 6) pentru fiecare membru al grupului
(eventual prin tragere la sorţi).
o Profesorul supraveghează elevii şi dă indicaţii suplimentare unde este cazul.
o Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru. Liderul grupului
coordonează şi verifică desfăşurarea activităţii. După rezolvarea sarcinilor, elevii
construiesc cubul astfel încât fiecare faţă a cubului să conţină câte o sarcină
rezolvată.
o Profesorul invită liderii fiecărui grup să prezinte rezultatele activităţii în faţa întregii
clase şi atenţionează elevii să analizeze şi să corecteze prezentările fiecărui lider.
o Liderul grupului prezintă frontal rezultatele activităţii grupului din care face parte.
o Profesorul împreună cu elevii corectează eventualele răspunsuri greșite, fixând

noţiunile mai dificile, ajutându-se şi de un model expus la videoproiector.
1
DISTILAREA ṢI
RECTIFICAREA
2
Definirea proceselor
şi importanţa lor
tehnologică
3 4 5
Mecanismul de Schema instalaţiei Principiul de
desfăşurare a corespunzătoare şi funcţionare a
proceselor elementele utilajelor şi circulaţia
componente fluxurilor de
materiale
6
Exploatarea şi
întreţinerea utilajelor
şi instrucţiuni de
securitate şi sănătate
în muncă
o Profesorul face observaţii şi aprecieri asupra activităţii depuse de fiecare grup,

formulează recomandări, evidenţiază elevii activi şi acordă note sau punctaje pentru
activitatea depusă.
o Prin discuţii dirijate, dialog frontal, exerciţii de identificare şi comparare, elevii
identifică aspectele pozitive, aspectele negative precum şi elementele care lipsesc
din cubul fiecărui grup, fixându-şi astfel cunoştinţele care trebuiau însuşite la
această temă.
FIȘA DE DOCUMENTARE - DISTILAREA și RECTIFICAREA
Distilarea reprezintă operaţia de separare a amestecurilor de lichide şi a amestecurilor de

gaze lichefiate şi constă în încalzirea amestecului lichid pâna la fierbere urmată de
îndepartarea vaporilor formaţi şi condensarea lor.
Separarea unui amestec omogen de lichide prin distilare se bazează pe diferenţa dintre
temperaturile de fierbere şi dintre presiunile de vapori (volatilitaţile) ale componentelor
pure. Prin fierberea unui asemenea amestec componenta uşoara va trece în mare măsură în
faza de vapori care sunt îndepartati şi condensaţi iar componenta grea va rămâne mai mult
în stare lichidă. Fracţiunea obţinută prin condensarea vaporilor se numeste distilat, iar
fractiunea lichidă reprezintă reziduul.
Cea mai simplă metodă de distilare este distilarea simplă. Pentru realizarea distilarii
simple, amestecul lichid ce urmeaza să fie separat se încarcă în recipientul de fierbere
numit blaz de distilare şi este încalzit cu vapori sau electric până la temperatura de
fierbere. După începerea fierberii, vaporii rezultaţi sunt evacuaţi din blaz de distilare şi
condensaţi într-un condensator; lichidul rămas — reziduul — se evacuează din blaz la
sfârşitul distilării.
Caracteristica principală a distilarii este îndepărtarea vaporilor din spaţiul de fierbere, pe
măsură ce se formează. Lichidul obţinut prin condensarea vaporilor reprezintă distilatul sau
fracţiunea uşoară, iar reziduul din blaz, fracţiunea grea.
Prin distilarea simplă se realizează o separare parţială şi nu este indicată pentru separări
înaintate, în componente pure. Distilarea simplă se aplică ca metoda de separare prealabilă
a amestecurilor, sau atunci când temperaturile de fierbere ale componentelor sunt foarte
diferite (volatilităţi relative foarte mari) astfel încât se poate realiza o separare înaintată
a componentelor. O îmbunătăţire a separării prin distilarea simplă se realizează prin
culegerea separată, din condensator, a unor porţiuni de distilat, obţinându-se fracţiuni de
compoziţie diferită în acest caz distilarea se numeste distilare fracţionată.
Rectificarea reprezintă o distilare repetată de un număr mare de ori în aparate
speciale numite coloane de rectificare. În coloanele de rectificare vaporii obţinuţi prin
distilare circulă în contracurent cu lichidul rezultat prin condensarea vaporilor în
condensator, numit reflux ; o parte din lichidul rezultat în condensator se evacuează din
coloană ca distilat.
Contactul dintre vapori şi lichid se realizeaza pe corpurile de umplere (în coloanele
cu umplutură) sau pe talere de constructie speciale (în coloanele cu talere). Prin contactul
în contracurent dintre vapori şi reflux în lungul coloanei se realizează continuu o vaporizare
a componentei volatile din lichid (îmbogaţirea fazei de vapori în componenta uşoară) şi o
condensare parţială a componentei mai greu volatile din vapori (îmbogaţirea fazei lichide
în componenta grea). Vaporii obţinuţi sunt condensaţi în exterior într-un condensator; o
parte din lichidul rezultat se reintroduce în coloană pe la vârful acesteia-reflux, iar o alta
parte este evacuată ca distilat. Din blazul coloanei se evacuează continuu reziduu îmbogăţit
în componenta greu volatilă. Amestecul care trebuie separat nu se introduce în blazul
coloanei ci pe un anumit taler, corespunzător compozitiei sale.
BILANŢUL DE MATERIALE
. Bilanţul general de materiale :
F=D+W
Bilanţul de materiale pentru componentul uşor volatil :
FXF = DXD + WXW
Bilanţul de materiale pentru componentul greu volatil (se utilizează pentru verificare):
F(1-XF) = D(1-XD) + W(1-XW )
Undeː
F= Debit molar total al alimentării, Kmoli/s
D= Debit molar de distilat, Kmoli/s
W= Debit molar de produs de blaz, Kmoli/s
XF= Compoziţia alimentării (fracţie molară
component uşor volatil)
XD= Compoziţia distilatului (fracţie molară
component usor volatil)
Xw= Compoziţia produsului din blaz (fracţie
molară component uşor volatil)
Spaţiul din interiorul coloanei este împartit cu ajutorul unor placi plane circulare numite
talere. Talerele pot fi: cu clopoţei, cu supape (tip Glitsch), cu jgheaburi, sită, cu elemente
in forma de “S”etc.
Coloana cu talere cu clopoţei

1-corpul coloanei
2-talere
3-gâtul clopotului
4-clopotel
pot
5-dinţiiFenomenul
clopotuluide pe talereː Lichidul curge de pe talerul superior prin deversor, trece
peste
6-pragpragul deversor care fixează nivelul lichidului pe taler , traversează talerul printre
de deversare
clopoţei sau
7-tub deversorsupape fiind barbotat de fluxul de vapori care urca prin clopoţei sau supape şi
curge prin deversor pe talerul inferior. Pentru excluderea trecerii vaporilor de la un taler
la altul prin deversor, acesta se scufundă în zestrea de lichid de pe taler.
Rolul refluxului este dublu:
- Asigura un current descendent de lichid în coloana (un nivel de lichid constant pe
fiecare taler)
- Serveste ca absorbant pentru componentul greu volatil din faza de vapori
https://www.youtube.com/watch?v=I70jgRpf80o
Aplicaţii industriale ale distilării - rectificării:

o obţinerea fracţiunilor (produselor) petroliere din ţiţei ;
o separarea componenţilor din amestecurile lichide organice;
o separarea aerului (după lichefiere) în oxigen si azot;
o concentrarea acidului sulfuric
Cea mai utilizată varianta constructive - Coloana de rectificare cu talere şi clopote
1- coloana de rectificare
2- serpentina de incalzire
3- condensator
4- răcitor
a- amestec iniţial
b- vapori de distilat
c- distilat
d- reziduu
e- abur
f- condens
PRINCIPIUL RECTIFICĂRII AMESTECURILOR BINARE IN COLOANE CU TALERE

o În lungul coloanei de rectificare, temperatura variază între temperatura de fierbere
a reziduului si temperatura de fierbere a distilatului
o Compoziţia fazelor variază de la un taler la altul al coloanei
o Concentraţia componentului uşor volatil în vapori creşte de la baza catre vârful
coloanei
o Modificarea compoziţiei vaporilor si lichidului pe fiecare taler determină şi
modificarea temperaturilor.
o Mecanismul se repeta pe fiecare taler, ducând în final la separarea amestecului
initial în 2 fracţiuni:
La vârf: DISTILAT (bogat în component uşor volatil)
La baza: REZIDUU ( bogat în component greu volatil)
o Gradul de separare a amestecului depinde de numărul treptelor de contact (numărul
talerelor)
INSTALAŢIA DE RECTIFICAREA CONTINUĂ:
1 – pompa;
2 – rezervor alimentare;
3 – coloana rectificare;
4 – recuperator caldura;
5 – preincalzitor;
6 – blaz;
7 – condensator suprafata;
8 – racitor;
9 – vas de control;
10 – rezervor distilat;
11 – rezervor reziduu;
EXPLOATAREA COLOANELOR DE RECTIFICARE C – zona de concentrare;
1. PORNIREA INSTALAŢIEI E – zona de epuizare.
 Se deschid robinetele de pe racordurile coloanei
 Se introduce materia primă în coloană
 Se urmăreşte realizarea presiunii de lucru în coloană, apoi nivelul
 Se realizează temperatura de lucru la diversele nivele ale coloanei
 Până la obţinerea valorilor nominale ale parametrilor de lucru, materialele
introduse în coloană se recirculă sub formă de reflux sau ca materie primă
 Atingerea valorilor nominale ale parametrilor de lucru semnalează intrarea
instalaţiei în regim
2.SUPRAVEGHEREA FUNCŢIONĂRII INSTALAŢIEI
 Se urmăresc parametrii de lucru- presiuni, temperaturi, nivel la baza coloanei, reflux
 Se elimină condensul de la baza coloanei
 La creşterea presiunii la peste 10% din presiunea de lucru se deschid supapele de
siguranţă
3.ACCIDENTE POSIBILE ȘI MĂSURI DE REMEDIERE
 Intreruperea alimentarii cu energie electrică
La întreruperi de scurta durată - Se continuă alimentarea coloanei cu amestec şi se
verifică: etanşările la pompe, ungerea, funcţionarea echipamentelor auxiliare ale
instalaţiei
- Se întrerupe alimentarea cu abur a fierbătorului şi preîncălzitorului
- Se întrerupe alimentarea coloanei cu amestec iniţial si cu reflux
- Se închid ventilele spre aparatura de măsura, control si reglare
- Se goleşte coloana (dupa caz)
- Se suflă interiorul cu gaz inert
 Întreruperea alimentării cu abur
La întreruperi de scurtă durată (sub maximum 1 oră) - Se menţine coloana încărcată
urmărindu-se presiunea din coloană şi temperatura la baza coloanei
- Se întrerupe alimentarea cu amestec iniţial şi cu reflux.
- Se închid ventilele la aparatura de măsură, control şi reglare
- Se goleşte coloana şi se suflă cu gaz inert
 Întreruperea alimentarii cu apa de răcire sau reducerea debitului apei de răcire
La reducerea debitului apei de răcireː
- Se reduce debitul de alimentare cu amestec iniţial
- Se reduce debitul de abur la preîncălzitor si fierbător
- Se controlează regimul de presiuni şi temperaturi din coloană
La întreruperea apei de răcireː
- Se închide alimentarea cu abur la preîncalzitor şi fierbator
- Se întrerupe alimentarea coloanei
- Se introduce în coloana gaz inert (azot) pentru oprirea fierberii
- Se închid ventilele de la AMC
- Se goleşte coloana (după caz) şi se suflă în interior cu gaz inert
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin care să fie luate în
considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev: activităţi de documentare,
vizionări de materiale video, problematizarea, învăţarea prin descoperire, investigaţia
ştiinţifică, stiudii de scaz, elaborarea de proiecte etc.
Referinţe web/bibliografie:
1. E.A. Bratu – Operaţii unitare în ingineria chimică, Vol. II şi III, Editura Tehnică – Bucureşti,
1985.
2. C. Brener, S. Bumbu – Instruire practică în laboratorul de tehnologie şi instalaţii pilot,
Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, 1983.
3. Colectiv – Curriculum liceu, Domeniul : Chimie industrială,Calificare: Tehnician în chimie
industrială , clasa a X-a, Nivel 4,Bucureşti,2017
4. Colectiv-Standard de pregătire profesională,domeniul : chimie industrială,Varianta
revizuită, Calificare :Tehnician în chimie industrială, Nivel 4, Bucureşti 2016
5. O. Floarea, V. Jinescu – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria
chimică şi de rafinării, Manual pentru licee industriale, Editura Didactică şi Pedagogică –
Bucureşti, 1974.
6. A.F. Mihăilescu, I. Bănăţeanu – Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din
industria chimică, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti,
1988.
7. ing. Livia-Aurora Manole - Auxiliar curricular – clasa XIII – Domeniul chimie
industrială,Modulul Operaţii de transfer de masă, nivel 3, 2008
8. https://www.youtube.com/watch?v=I70jgRpf80o
anorganică
 Modulul 1: Controlul calităţii compuşilor chimici
Tema: Măsurarea maselor şi a volumelor

3.1.1.Măsurarea 3.2.1.Identificarea documentaţiei necesare 3.3.1.Pregătirea sub
maselor şi a pentru executarea operațiilor în veredea supraveghere și în mod
volumelor determinării caracteristicilor materiilor prime responsabil a probelor de
naturale și a produselor din industria chimică materii prime pentru
3.2.2.Executarea operațiilor de pregătire a probelor determinări fizico-
de materii prime în vederea efectuării de chimice, respectând
determinări fizico-chimice: normele de securitate şi
sănătate în muncă,
a) Executarea mojarării probelor solide
apărare împotriva
b) Prepararea de soluții prin dizolvarea incendiilor și protecția
substanțelor în apă mediului specifice
c) Efectuarea de operații de separare a laboratorului
amestecurilor prin sedimentare urmată de 3.3.2.Colaborarea cu
decantare şi filtrare membrii echipei de
d) Efectuarea de reacții de precipitare lucru, în scopul
e) Efectuarea concentrării soluțiilor prin îndeplinirii sarcinilor de
evaporarea parțială a solventului la locul de muncă
f) Măsurarea maselor cu ajutorul balanțelor 3.3.3.Asumarea
analitice inițiativei în rezolvarea
unor probleme care apar
g) Măsurarea volumelor de lichide cu ajutorul la locul de muncă
ustensilelor de laborator
3.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a
3.2.10.Comunicare/ Raportarea rezultatelor
analizelor de laborator efectuate cu ajutorul
aplicațiilor IT
Tip instrument de evaluare: test

Resurse materiale: fişe de observaţie; fişe test; fişe de lucru; fişe de autoevaluare; teste
de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.

Durată: 40 minute
A. 10puncte
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzǎtoare rǎspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Unitatea de mǎsură în sistem internaţional pentru volum, este:
a) litrul
b) metrul cub
c) metrul pǎtrat
d) decimetrul cub
2. Una din grupele de mai jos, conţine instrumente, ce nu sun utilizate la
determinarea volumelor de lichid:
a) Pipete, picnometre, cilindrii gradaţi
b) Cilindrii gradaţi, biurete, pipete
c) Baloanele cotate, cilindrii gradaţi, pipete
d) Biurete, pipete, baloane cotate.
3. Eroarea de citire a volumului de lichid cu ajutorul biuretei poate fi determinată
de:
a) Diferenţa dintre coeficienţii de dilatare ai sticlei şi ai lichidului
b) Fenomenul de refracţie a luminii
c) Excesul de reactiv
d) Tensiunea superficială a lichidului.
4. Performanţele unei balanţe analitice pot fi influenţate de:
a) Curenţii de aer, lumina din laborator, vibraţii, materialul cântărit
b) Variaţii de temperaturǎ, curenţii de aer, materialul cântărit, radiaţii solare
c) Variaţii de temperaturǎ, curenţii de aer, vibraţii, radiaţii solare directe.
d) Vibraţii, intensitatea curentului electric, curenţii de aer, lumina din
laborator
5. Balanțele folosite pentru cântăriri cu precizii de 0,01- 0,02 mg, sunt balanţe:
a) obișnuite
b) speciale
c) microanalitice
d) semimicroanalitice
B. 10puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate ustensile folosite în laboratorul
chimic, iar în coloana B sunt enumerate operaţii de bază efectuate în laboratorul chimic.
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
Coloana A. Coloana B.
Ustensile de laborator Operaţii de bază efectuate în laborator
1. Balon cotat a. măsurarea maselor cu precizie mică
2. Balanţă tehnică b. măsurarea maselor cu precizie mare
3. Balanţă analitică c. prepararea soluţiilor de concentraţie molară
4. Cilindrul gradat d. măsurarea volumelor cu precizie mică
5. Biureta e. măsurarea densităţii
f. măsurarea volumelor cu precizie mare
C. 10puncte
Citiţi cu atenţie, enunţurile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. Pentru fiecare
dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare
enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunţul este adevărat, sau
litera F, dacă apreciați că enunţul este fals.
1. Semnul circular de pe gâtul balonului cotat indică limita de umplere.
2. Unitatea de mǎsurǎ în sistem internaţional pentru masǎ, este gramul.
3. Pipetele cu bulă au gravate volumul şi materialul din care sunt confecţionate.
4. Pentru corpuri solide cu forme neregulate, volumul se determinǎ prin aproximare cu
volume etalon.
5. Citirea la biuretă în cazul lichidelor colorate se face la menisculul superior.

II.1. Scrieţi pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
10puncte
1. Pe fiecare balon cotat se inscripţionează capacitatea şi ............ de etalonare.
2. Eroarea de ................ se referă la excesul de reactiv conţinut intr-o picătură, adăugat
soluţiilor de titrat după punctul de echivalenţă.
3. Balanţele se ampleasează pe o suprafaţă plană, lipsită de .............. şi curenţi de aer.
4. Fiindcă pot avea un efect ................ substanţele solide nu se pun direct pe platanul
balanţei.
5. La temperatura de .............. se face gradarea ustensilelor de laborator folosite la
măsurarea volumului de lichid
II.2. 20puncte
Efectuaţi următoarele transformări:
a. 160 g = …….dg; a. 150 cm3 = ….....l;
b. 0,30 g = .......mg; b. 0,2 ml = …...cm3;
c. 2,2g = ….......kg; c. 25 dm3 = ….......l;
d. 1,2 kg = ......…g; d. 0,01 m3 = ….dm3;
e. 300 mg = ........g; e. 25 l = .............m3;

Realizați un eseu intitulat „Cântărirea la balanţa analitică” cu următoarea structură:
a. Părţile component ale balanţei analitice identificate în figura data
(8 puncte)
b. Etapele operaţiei de cântărire la balanţa analitică (3 etape).
(6 puncte)
c. Reguli ce trebuie respectate la cântărirea produselor chimice (10 reguli).
(10 puncte)
d. Principala caracteristică a tuturor balanţelor şi relaţia de calcul a acesteia
(6 puncte)
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10.
A. 10puncte
1 – b; 2 – a; 3 – b; 4 – c; 5 – d.
B. 10 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – d; 5 – f.
C. 10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor:
1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – F; 5 – A.

II.1. 10puncte
1 – temperatura 2 – picurare 3 – vibraţii 4 - coroziv 5 – de 20⁰C
II.2. 20 puncte
a. 160 g = 1600 dg f. 150 cm3 = 0,15 l;
b. 0,30 g = 300 mg; g. 0,2 ml = 0,2 cm3;
c. 2,2g = 0,0022 kg; h. 25 dm3 = 25 l;
d. 1,2 kg = 1200 g; i. 0,01 m3 = 10 dm3;
e. 300 mg = 0,30 g j. 25 l = 0,025 m3
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte

a. Componentele unei balanțe analitice: 8x1p = 8 puncte
1-platan
2-incintă transparentă
3-buton pornit/oprit
4-buton de selectare a scalei FUNCTION
5-buton de selectare a unității de măsură MODE
6-buton de printare PRINT
7-buton de calibrare la ,,0ˮ - ZERO/TARE
8-picior de reechilibrare
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau
lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
b. Cântărirea cu balanța analitică (etape) 3x2p = 6 puncte

1. Centrarea balanței se realizează conform indicatorului de nivel prin rotirea piciorului
frontal; rotirea în sens antiorar ridică balanța, iar în sens opus o coboară.
2. Calibrarea balanței se face de fiecare dată când se mută balanța, folosind greutatea
internă cu motor conform instrucțiunilor de funcționare
3. Se așează corpul de cântărit pe platanul balanței și se citește masa acestuia pe ecran
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare
răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau
c. Reguli de cântărire:
10x1p=10puncte
1. Balanța se menţine în perfectă curățenie.
2. Când se cântăreşte se lucrează doar prin ușile laterale ale cutiei balanței.
3. Când nu se lucrează cu balanța, ea va sta ,,oprităˮ.
4. Toate manevrele se fac cu balanţa oprită .
5. Balanţa nu se va încărca peste sarcina maximă indicată.
6. Obiectele de cântărit se aşează pe mijlocul talerului evitând oscilaţiile lui.
7. Nu se introduc pe taler obiecte calde sau reci, este indicat ca ele să aibă loc la
temperatura camerei.
8. Cântărirea se va face în vase de cântărire (fiole de cântărire, sticle de ceas)
9. Masele marcate se manipulează numai cu penseta,
10. Balanța electronică se conectează cu o oră înainte de calibrare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte. Pentru răspuns incorect sau
d. Principala caracteristică a tuturor balanţelor este sensibilitatea 2puncte

Sensibilitatea unei balanţe reprezintă greutatea minimă care poate provoca devierea acului
indicator al balanţei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns parțial corect
sau incomplet se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
puncte.
Relaţia de calcul: 4x1p = 4 puncte

∆∝
S= ∆𝑚
unde: S = sensibilitatea
∆∝=variaţia unghiulară de la poziţia de echilibru a acului indicator
∆m = variația masei aplicată pe unul din platane
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect

Materialele pot fi: cursuri, proiecte de lecții, prezentări, cărți, manuale, teme pentru acasă,
referate, chestionare, activități în clasă sau în laborator, jocuri, simulări, teste, resurse
audio sau video și puse la dispoziție în format digital sau pe un suport fizic și la care au
acces atât elevii cât şi profesorii.
1. Croitoru V., Cismaş R., Chimie analitică manual clasele IX – X, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 19913
2. Croitoru V., ş.a., Chimie analitică şi analize tehnice – manual clasele IX-XI, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
3. Stănescu D., ș.a., Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a. Liceu tehnologic,
Editura LVS CREPUSCUL, 2013
anorganică
 Modulul 1: Controlul calităţii compuşilor chimici
Durată: 30 minute

3.1.1.Măsurarea 3.2.1.Identificarea documentaţiei 3.3.1.Pregătirea sub
maselor şi a necesare supraveghere și în mod responsabil
volumelor pentru executarea operațiilor în a probelor de materii prime pentru
veredea determinării caracteristicilor determinări fizico-chimice,
materiilor prime naturale și a respectând normele de securitate şi
produselor din industria chimică sănătate în muncă, apărare
3.2.2.Executarea operațiilor de împotriva incendiilor și protecția
pregătire a probelor de materii prime mediului specifice laboratorului
în vederea efectuării de determinări 3.3.3.Asumarea inițiativei în
fizico-chimice: rezolvarea unor probleme care apar
g) Măsurarea volumelor de lichide cu la locul de muncă
ajutorul ustensilelor de laborator
3.2.9.Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a celui de
specialitate
Tema probei practice: Măsuraţi cu pipeta cu bulă 10 ml sol. KMnO4 într-un pahar
Berzelius de 100 cm3, peste care adăugaţi 8,5 ml apă distilată, cu ajutorul unei pipete
gradate.
- Executarea probei practice se realizează individual cu respectarea normelor de
sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
- Alegerea vaselor şi ustensilelor de laborator corespunzătoare probei practice
- Completarea spaţiilor libere a fişei de lucru din dreptul fiecărei imagini
respectând ordinea cronologică de execuţie
- Măsurarea cu pipeta cu bulă corespunzătoare a 10 ml sol. KMnO4 într-un pahar
Berzelius de 100 cm3.
- Măsurarea cu pipeta gradate corespunzătoare a 8,5 ml apă distilată şi adăugarea
lor în paharul Berzelius de 100 cm3.
Fişa de lucru:
Imaginea etapei de lucru Explicarea etapei de lucru
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Fişa de lucru completată:
Imaginea etapei de lucru Explicarea etapei de lucru
1. Se aleg vaselor şi ustensilelor de

laborator corespunzătoare probei
practice.
2. Se introduce vârful pipetei în

lichid şi se aspiră cu o pară de
cauciuc până ce lichidul din pipetă
ajunge deasupra gradaţiei dorite.
3. Se scoate repede para de cauciuc

de pe pipetă şi se astupă capătul
superior al pipetei cu degetul
arătător umezit.
4. Se şterge vârful pipetei cu hârtie

de filtru şi se ridică degetul
arătător de pe capătul superior al
pipetei, pentru a se scurge lichidul
din pipetă, până ce menisculul
lichidului este tangent la gradaţia
stabilită.
5. Se aduce vârful pipetei pe

peretele interior al vasului în care
se trece soluţia.
6. Se ridică cu atenţie degetul şi se

lasă să curgă întregul volum de
lichidul măsurat.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi planificarea 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de
5
sarcinii de lucru puncte muncă
1.2. Alegerea vaselor şi ustensilelor de
laborator corespunzătoare probei 20
practice
1.3. Asigurarea condiţiilor de desfăşurare
a probei pracţice cu respectarea normelor
10
de sănătate și securitate în muncă și
protecția mediului
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Completarea fişei de lucru
10
lucru puncte corespunzătoare probei efectuate
2.2. Efectuarea, în succesiune logică a
etapelor de lucru precizate prin sarcina 15
de lucru
2.3. Verificarea calităţii operaţiilor
15
executate
10
3. Prezentarea sarcinii de 15 3.1. Argumentarea execuţiei succesive a
lucru puncte operaţiilor practice efectuate cu vaselor
10
şi ustensilelor de laborator
corespunzătoare
3.2. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 5
lucru

 manuale școlare, referate lucrări de laborator
 softuri educaționale specifice domeniului chimie industrială
 echipament individual de protective
 norme standardizate de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
specific laboratorului chimic
 vase, ustensile şi aparatură de laborator chimic: balanțe analitice, cilindri gradați,
baghete, pipete, baloane cotat, biurete, pâlnii, pahare Berzelius gradate, pahare
Erlenmeyer gradate, sticle de ceas, fiola de cântărire, pară de cauciuc, spatula.
1. Teodorescu M., Vlădescu L., Tehnica măsurării mărimilor fizico–chimice şi aparatură
de laborator manual clasele XI-XII, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti,
1994-19913
2. Vlădescu L., Baciu I., Lucrări practice în sprijinul celor ce se pregătesc pentru
concursuri şi olimpiade de chimie, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti,
1994
3. Marincescu M., Buchman A., Auxiliar curricular - Analiza chimică calitativă şi
cantitativă, MECT-Proiect Phare TVET RO 2005, Noiembrie 2008

Ipt Repere Metodologice Domeniul Chimie Industriala 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Chimie Industriala 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

PENTRU CLASA a X-a

Tema 1: Volumetria bazată pe reacții redox: Determinarea factorului de corecție al unei

Tip de activitate: Laborator tehnologic (Lecție de dobândire de noi cunoștințe)

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda BRAINSTORMING.

Mod de organizare a activității/a clasei:

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 ……………. Grupa n

2KMnO4 + 5H2C2O4 + 3H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 10CO2 + 8H2O

Conform reacției redox, dacă se lucrează în mediu puternic acid, echivalentul-gram

Conform legii echivalenței:

Vr H2C2O4 x FH2C2O4 x Cn H2C2O4

Punctul final al titrării

INSTRUMENT DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ

Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

3. Prezentarea sarcinii de 15 3.2. Prezentarea rezultatelor lucrării de

Tema: Determinarea factorul de corecție al unei soluții de KMnO4 ~ 0,1N

Numele şi prenumele elevului: ……………………………………………………………………………………………

Tema 2: Volumetria bazată pe reacții de precipitare: Determinarea cantității de anion

Tip de activitate: Laborator tehnologic (Lecție de dobândire de noi cunoștințe)

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda BRAINSTORMING.

Mod de organizare a activității/a clasei:

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 ………… Grupa n

 Elevii vor trage concluziile cu privire la rezultatele obținute.

Conform legii echivalenței:

1000 ml sol. AgNO3 0,1N ……………………………………………….. 0,1 x 35,457 g Cl-

Vr AgNO3 x FAgNO3 x 0,1 x 35,457

INSTRUMENT DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ

Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Cunoștințe Abilități Atitudini

3. Prezentarea sarcinii de 15 3.2. Prezentarea rezultatelor lucrării de

Domeniul de pregătire profesională: Chimie industrială

Tema 1: Volumetria bazată pe reacții de neutralizare

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda JIGSAW – MOZAICUL

Mod de organizare a activității/a clasei: Individual/pe grupe

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

1000 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … . .4 𝑔 𝑁𝑎𝑂𝐻

 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Tema 1: Volumetria bazată pe reacții de neutralizare

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Varianta 1: Tip instrument de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei: Individual

II.1. Enumerați 2 categorii de indicatori acido-bazici. 1 punct

SUBIECTUL III 3 puncte

Barem de corectare și notare

- Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

I.2. 1,5 puncte

Subiectul III 3 puncte

1000 𝑐𝑚3 𝑠𝑜𝑙𝑢ț𝑖𝑒 𝐻𝐶𝑙 1 ∙ 10−1 𝑁 … … … … … … … … … … … . .4 𝑔 𝑁𝑎𝑂𝐻

 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice: Preparați 250 g de soluție apoasă de clorură de sodiu de

2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Pregătirea aparaturii necesare preparării

2.8. Asigurarea ordinii la locul de muncă în 2 puncte

 Anul de studiu – clasa a X-a