Capitolul 2.

Prezentarea produsului
2.1 Prezentarea generala a produsului

Medicamentele sistemului nervos central sunt substanțe organice naturale sau de

sinteză, care influențează activitatea sistemului nervos central prin scăderea sau
stimularea funcțiilor acestuia. Din grupa medicamentelor sistemului nervos central
(SNC) fac parte:

 Medicamente anestezice generale sau narcotice;

 Medicamente hipnotice și sedative;
 Medicamente anticonvulsive sau antiepileptice;
 Medicamente antiparkinsoniene;
 Medicamente psihotrope sau psihofarmacologice;
 Medicamente analgezice, antitermice și antireumatice.
Medicamente psihotrope sau psihofarmacologice sunt substanțe naturale sau de
sinteză care modifică întru-un mod oarecare activitatea psihicului si comportamentului
uman. Substanțele psihotrope acționează direct sau indirect asupra sistemului mervos
central, influețând selectiv sau global funcțiile psihice și procesele mentale și
emoționale. Medicamentele psihofarmacologice se clasifică în următoarele grupe
principale:

 Medicamente neuroleptice (psihoanaleptice, tranchilizante majore);

 Medicamente tranchilizante;
 Medicamente antidepresive (timoleptice și timoanalaptice);
 Medicamente psihostimulante ( energizante).
Medicamentele psihotone sau psihoenergizante( energizante ale sistemului nervos
central) sunt produse naturale sau de sinteză care au efect stimulant asupra sistemului
nervos central, înlăturând senzația de oboseala, somnolență, adinamie și mărind
randamentul energetic al celulelor scoarței cerebrale. Printre produsele naturale cu
efect stimulant asupra sistemului nervos central se remarcă:

 Cafeina-(1,3,7-trimetilxantina) se gaseste in cafea (1-2%), in Frunze de ceai

(1-4,8%) in nuca de cola (2,7-3,6%) are o actiune excitanta central
influentand scoarta cerebral,bulbul si maduva (centrii respiratori si vaso
motori),actiune care se manifesta prin reducerea oboselii si a
somnului.Cea mai mare parte de cafeina se consuma sub forma de cafea si
de ceai.

1
 Fig. 1 Structura cafeinei

 Stricnina, alcaloid principal din Srtychnos nux vomica ,este un medicament

cu puternic effect central stimulant,manifestat prin actiune tonica asupra
creierului,maduvei si a musculaturii.Fiind foarte toxica utilizarea ei in
psihoterapie se afce cu prudent (doze mai mare de 5mg produc moartea
prin asfixiere).

Fig. 2 Structura srticnina

2
  Crelizinul-este un amestec de aminoacizi si peptidesolubile obtinut prin
hidroliza enzimatica a fractiilor hidrosolubile din creier de porcine.Produsul
stimuleaza procesele metabolice cerebrale,fiind utilizat in tratarea
afectiunilor psihice.
 Lecitina-este un amestec de digliceride a le acizilor stearic,palmitic si oleic
legate de fosfat de colina.Se obtine prin extractive din soia se seminte de
floarea soarelui.Fosfatidele din lecitina intra in alcatuirea membrane
celulare cu rol energetic si cu rol de transportor de ioni prin membrane
celulare.

Pe langa produsele naturale cu actiune pshioenergizante se cunosc foarte multe

substante de sinteza care actioneaza stimulativ asupra sistemului nervos central.Aceste
substante pot fi clasificate in urmatoarele grupe:

1. Amine cu acțiune simpaticomimetică de tipul efedrinei și amfetaminei;

2. Psihotone cu acțiune simpaticomimetică redusă sau nulă;
3. Psihotone de reglare metabolică (energizante sfecifice);
4. Vitamine și aminoacizi cu acțiune matabolică;

Toate produsele din aceasta grupa,desi foarte polimorfe din punct de vedere chimic
realizeaza acelasi efect de reglare a metabolismului celulei nervoase.Principali derivati
energizanti ai sistemului nervos central sunt:

Denumirea grupei Structura chimica a produselor Denumirea

produselor

Derivati de dimetilamino etanol Centrofenoxina

Meclofenoxat
Lucidril

Meclosulfonat

3
 Pirisudanol
Piriduccideanol

Ciprodenat
Actebral

Deanol
acceglumat

Neotrope Pirocetam
Derivati de pirolidona Nootropil
Piramen

Oxiracetam

4
 Etiracetam

Acid glutamic
Glutarom
Acid gama-
amino butyric
GABA

Aminoacizi

Derivati de piridina

Pyritinol
Encefabol
Enerbo

5
 Meclofenoxatul este un medicament simptomatic, cu acțiune asupra sistemului
nervos central (SNC).Face parte din categoria medicamentelor psihotone, find un
psihotonic, adică un energizant al sistemului nervos central.
Meclofenoxatul fost descoperit in anul 1959 la Centru National de Cercetare
Stiintifica din Franta. Meclofenoxatul clorhidrat este un energizant al celulei nervoase si
regulator metabolic al acesteia.
Meclofenoxatul (Lucidril) mai este cunoscut și sub numele de Centrofenoxină.
Acesta este esterul dimetilaminoetilic (DMAE) al acidului 4-clorofenoxiacetic(PCPA).
DMAE este o substanță naturală, găsită în special în pești iar PCPA este un compus
sintetic.
Medicamentele psihotone sunt produse naturale sau de sinteză care au efect
stimulent asupra SNC, înlăturând senzația de oboseală, somnolență și mărind
randamentul energic al ceulelor scoarței celebrale.

Fig. 3 Structura meclofenoxatului

2.2 Proprietăți fizice, chimice si farmacologice

 Structura chimica:

 Formula:C12H16ClNO3
 Denumirea IUPAC:esterul dimetilaminoetilic al acidului 4-clorfenoxiacetic

6
  Masa moleculară:257.713 kg/mol

 Compoziția procentuală:
- C – 55,92%
- H – 6,26%
- Cl – 13,76%
- N – 5,44%
- O – 18,62%

Proprietăți fizice:
 Punct de topire:138-140°C;
 Solubilitate:ușor solubil în apă, solubil în alcool, puțin solubil în cloroform
și acetonă, insolubil în eter;
 Culoare:albă;
 Se prezintă sub formă de pulbere microcristalină.

Având în vedere structura chimică a meclofenoxatului, putem concluziona că poate

participa la reacții datorate grupărilor funcționale prezente cum ar fi:

a) Reacții datorate grupării eterice

b) Reacții datorate grupării esterice
c) Reacții datorate grupării aminice trisubstituite
d) Reacții datorate legăturii halogen-aril
e) Reacții datorate catenelor alifatice saturate

Pentru simplificare se notează compusul:

O
M1 CH2 C
O M2

7
Pentru simplificare se notează compusul:

Reacția de substituție la grupa animică:

8
Proprietati farmacologice

Meclofenoxatul determină o creștere a producției de substanțe chimice, care

sunt esențiale pentru buna funcționare a creierului, cum ar fi ARN și proteine. Absorbția
glucozei în creier, de asemenea, este crescută. În ciuda beneficiilor pozitive obținute
prin luarea meclofenoxatului, modul în care funcționează nu este destul de clar. Unele
dintre efectele sale biologice sunt probabil din cauza DMAE (Dimetilaminoetanol), care
conține centrofenoxină.

DMAE este capabil să rămână în creier, în membranele celulelor nervoase pentru

o lungă perioadă de timp, este capabil de a proteja creierul împotriva radicalilor liberi
care apar în sistemele biologice fiind cauza îmbătrânirii premature.

Medicamentele cu acţiune stimulentă asupra sistemului nervos central pot

acţiona asupra acestuia în mod direct sau numai asupra anumitor centri. În general,
efectele lor sunt mai evidente atunci când sunt folosite pentru a restabili o depresie a
sistemului nervos central deja existentă.

La administrarea prelungită procesele de excitaţie sunt urmate de o stare de

deprimare evidentă datorită epuizării nervoase, de aceea trebuie folosite cu mult
discernământ.

Meclofenoxatul este un bun neuroregulator, care normalizează metabolismul

oxigenului și al glucozei, favorizând și schimburile electronice la nivelul neuronilor
centrali, periferici si vegetativi.

9
2.3 Domenii de utilizare

Spre deosebire de alte substante psihoenergetice, este angrenat direct in

procesele biochimice neuronale. Stimuleaza functia scoartei cerebrale, regleaza
activitatea formatiunii reticulate a sistemului hipotalamohipofizar si a sistemului
nervos periferic. Este lipsit de toxicitate si nu da reactii adverse. Nu are
contraindicatii si poate fi folosit in cursul altor tratamente.

Ca medicatie adjuvanta in stari de obnubilare (dupa traumatisme, interventii

chirurgicale, accidente cerebro-vasculare), stari comatoase, confuzie mintala, delirium
tremens, tulburari de memorie, tulburari psihocomportamentale de batranete,
surmenaj; anoxie la nou-nascut, intarziere psihosomatica la copii, sechele
postencefalitice; tulburari endocrine prin dereglare hipotalamo-hipofizara.

Psihoze endogene cu neliniste si agitatie, tulburari extrapiramidale; prudenta in

starile de excitatie. Folosirea de catre sportivi nu este permisa (reactie pozitiva la
controlul antidoping).

Adulti: oral, 2-3 comprimate de 3-4ori/zi (in cazurile grave se pot folosi initial 2
g/zi); in injectii (continutul unui flacon se dizolva in 5 ml solutie salina izotona sterila),
intravenos lent (2 ml/minut) sau intramuscular, cate 1-2 flacoane de 1-4 ori/zi (in functie
de situatia clinica). Copii: 1-2comprimate de 3 ori/zi.

10
 Capitolul 3. Tehnologia de fabricatie a produsului

3.1 Consideratii teoretice asupra procesului tehnologic

3.3.1 Chimismul reacțiilor și mecanismul de reacție

Reacţiile care stau la baza obţinerii meclofenoxatului decurg printr-un mecanism

de substituţie nucleofilă de ordin 2.SN2este caracterizat prin aceea că formează o
legatură între reactantul nucleofil și un atom de carbon el decurgând într-o singură
etapă, fără separare de intermediar iar ruperea și formarea legăturilor la centru au loc
simultan.

a) Condensarea p-clorfenolului cu acid monocloracetic:

b) Acidularea sări de sodiu a acidului p-clorfenoxiacetic:

11
c) Clorurarea acidului p-clorfenoxiacetic cu clorura de tionil:

d) Condensarea clorurii acide cu dimetilaminoetanol:

12
Mecanismul de reactie

I. Condensarea p-clorfenolului cu acid monocloracetic: reacţia are loc în mai multe

etape astfel:

13
II. Acidularea sării de sodiu a acidului p-clorfenoxiacetic:

III. Clorurarea acidului p-clorfenoxiacetic cu clorura de tionil:este o substituţie

nucleofilă bimoleculară cu o etapă premergătoare în care se elimină acidul
clorhidric.

14
 Reacţia cu SOCl2este utilizată datorită faptului că produsele secundare (HCl și
SO2) sunt gaze care se elimină ușor din sistem.

IV. Condensarea clorurii acide cu dimetilaminoetanol:

15
3.1.2 Studiul termodinamic al procesului

Termodinamica studiază fenomenele fizice și chimice la scară macroscopică folosind

mărimi care pot fi măsurate direct (presiune, volum, temperatură) și mărimi care derivă din
principiile termodinamicii ca energia internă și entropia.

Majoritatea proceselor fizico-chimice au loc în practică în sisteme neizolate, motiv

pentru care a fost introdusă funcţia termodinamică denumită energie liberă Gibbs care joacă rol
de potenţial termodinamic.

∆RG0T -energia liberă Gibbs la temperatura dată ( kJ/mol)

∆RH0T -entalpia de reacție (kJ/mol)

∆RS0T -entropia (J/mol K)

T- temperatura de reactie (K)

La echilibru energia liberă trebuie să aibă valoare minimă la presiune si temperatură

constantă.

Se disting 3 situaţii:
a) Când ∆RG0T >0 procesul este imposibil din punct de vedere termodinamic
b) ∆RG0T =0 proces la echilibru
c) ∆RG0T <0 procesul este posibil din punct de vedere termodinamic.
La temperatură, presiune constantă decurg spontan numai acele procese în
decursul cărora entalpia liberă scade.
Pentru studiul termodinamic al procesului de sinteză a meclofenoxatului se
calculează pentru fiecare reacție valoarea energiei libere.

Calculul entalpiei reactanţilor și produșilor de reacţie se calculează cu relaţia:

Hf - entalpia de formare a substanței

16
Vi - coeficient stoechiometric

Aceste valori se găsesc de regulă tabelate, iar în caz contrar se calculează în mai multe
moduri:

1. Căldura de combustie
∆Hc=-52.2*x , kcal/mol

x- numarul de atomi de oxigen necesari arderii complete a substanţei

2. Căldura de neutralizare

Variaţia entalpiei de reactie in conditii standard,adică T=298K și presiune de 1

atm oferă informaţii referitoare la modul de desfășurare al reacţiei din punct de vedere
energetic.
În cazul în care reacţia nu are loc în condiţii standard atunci entalpia reacţiei se
calculează cu relaţia:

∆RHT - entalpia de reacţie la o temperatură dată

∆RH298 - entalpia in condiţii standard
∆cp - capacitatea calorică a substanţei la presiune constantă
T –temperatura procesului

Calculul entropiei în condiţii standard oferă informaţii asupra spontaneităţii reacţiei și

secalculează cu relatia :

∆S2980 - entropia substanţei in stare standard [KJ/mol*K]

17
 Cunoscând valoarea entropiei și entalpiei se calculează energia liberă Gibbs în condiţii
standard. Această relaţie stabilește dacă procesul este posibil sau nu în condiții standard sau la
o temperatură dată. În urma calcului termodinamic putem ști care dintre reacţii este
endotermă sau exotermă, lucru necesar în stabilirea tehnologiei de obţinere a procesului.

Tabel 1. Datele termodinamice a substantelor implicate in procesul de obtinere a

meclofenoxatului
Substanta Stare de
Hf°[kj/mol] Hc[kj/mol] Cp[J/mol*K] S°[J/mol*K]
agregare
NaOH
Solid -426,6 59,66 64,18
Hidroxid de sodiu
NaCl
Solid -410,9 50,79 72,36
Clorura de sodiu
H2O
Lichid -285,84 75,31 69.69
apa
C6H5ClO
Solid -197,9 135,8* 149,38*
p-clorfenol
C2H3O2Cl
Solid -509,7 144,02 86,68*
Acid monocloroacetic
H2SO4
Lichid -811,30 137,57 156,90
Acid sulfuric
NaHSO4
Solid -1126 125,48 113
Sulfat acid de sodiu

C8H7ClO3
Acidul p- Solid -481,6 203,6* 223,96*
clorfenoxiacetic
HCl
Lichid -167,44 29,16 55,17
Acid clorhidric
SO2
Oxid de sulf Gaz -296,9 39,87 248,1

C12H16ClNO3
Solid -463,7
Meclofenoxat
SOCl2
Lichid -247 121 278,6
Clorura de tionil
C8H6Cl2O2
p-clorfenoxiacetil de Lichid -305,43* -3712,88 318,4* 445,76*
clor
C4H11NO
Lichid -253,7 303,2* 424,48*
Dimetilaminoetanol

18
 C12H17O3NCl2
Meclofenoxat Solid -669,26* 621,6* 419,76*
clorhidrat
C6H4ClNaO Solid
-333,22* 152,2* 167,42*
p-clorfenoxid de sodiu
C2H2ClNaO2 Solid
-704,433* 119,8* 131,78*
Cloracetat de sodiu
C8H6ClNaO3
p-clorfenoxiacetatul de Solid -676,33* 220* 242*
sodiu
*-vallorile au fost estimate prin calcul

1. Studiul termodinamic al reactiei de condensare dintre hidroxidul de sodiu si p-clorfenol, care au

loc la temperatura de 75°C:

a) Calculul efectului termic:

H n  H 0f C6 H 4ClNaO  H 0f H 2O  H 0f C6 H 5ClO  H 0f NaOH

H n  5,4392 kj/mol (pentru caldura de formare a fenolatilor si naftolatilor)

19
H 0f C 6 H 4 ClNaO  H 0f C 6 H 5 ClO  H 0f NaOH  H 0f H 2 O  H n
H 0f C 6 H 4 ClNaO  197,9  426,6  285,84  5,4392  333,2208kj / mol
H R0  ( H 0f C 6 H 4 ClNaO  H 0f H 2 O)  ( H 0f C 6 H 5 ClO  H 0f NaOH )
H R0  (333,2208  285,84)  (197,9  426,6)  5,4392kj / mol
C p0 C 6 H 5 ClO  7,5 * 6  9,6 * 5  26  16,8  135,8 J / mol * K
C p0 C 6 H 4 ClNaO  7,5 * 6  9,6 * 4  26  26  16,8  152,2 J / mol * K
C p  (C p0 C 6 H 4 ClNaO  C p0 H 2 O)  (C p0 NaOH  C p0 C 6 H 5 ClO )
C p  (152,2  75,31)  (59,66  135,8)  32,05 J / mol * K
348
H R384  5,4392 * 10 3   32,05dT  5,4392 *10 3  32,05 * (348  298)  7041,7 KJ / mol
298

b) Calculul entropiei:

S 0C6 H 5ClO  1,1*135,8  149,38 J / mol * K

S 0C6 H 4ClNaO  1,1*152,2  167,42 J / mol * K
S 0  ( S 0 H 2O  S 0C6 H 4ClNaO)  ( S 0 NaOH  S 0C6 H 5ClO )
S 0  (69,96  167,42)  (64,18  149,38)  23,82 J / mol * K

Cp
T
S T  S 0  0 T
dT
T
348
32,05
S  23,82   dT  23,82  32,05 * (ln T |348
298 )  23,82  32,05 * (ln 348  ln 298) 
348

298
T
348
 23,82  32,05 * (ln )  28,79 J / mol * K
298

c) Calculul energiei libere Gibbs

20
G 0  H R0  T * S 0
G 0  5,4392 *10 3  298 * 23,82  1659,16 J / mol
G 348  H R348  T * S 248
G 348  7041,7  348 * 28,79  2977,22 J / mol

Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs<0, rezulta ca procesul este posibil din punct de
vedere termodinamic. Din valoarea pozitiva a entalpiei de reactie ∆HR>0, rezulta ca reactia este
endoterma. Deoarece valoarea entropiei este mai mare decat 0 (S>0), rezulta ca reactia nu este
spontana.

2. Studiul termodinamic al reactiei de condensare dintre acidul monocloracetic si hidroxid de sodiu

la temperatura de 75°C

a) Calculul efectului termic

H n  H 0f C2 H 2ClNaO2  H 0f H 2O  H 0f C2 H 3O2Cl  H 0f NaOH

H n  53,9736kj / mol (pentru caldura de formare a sarurilor acizilor carboxilici)

H 0f C 2 H 2 ClNaO2  H 0f NaOH  H 0f H 2 O  H n
H 0f C 2 H 2 ClNaO2  509,7  426,6  285,84  53,9736  704,4336kj / mol
H R0  ( H 0f C 2 H 2 ClNaO2  H 0f H 2 O)  ( H 0f C 2 H 3O2 Cl  H 0f NaOH )
H R0  (704,4336  285,84)  (509,7  426,6)  53,9736kj / mol

C p0 C 2 H 2 ClNaO2  7,5 * 2  9,6 * 2  26  26  16,8 * 2  119,8 J / mol * K

C p  (C p0 H 2 O  C p0 C 2 H 2 ClNaO2 )  (C p0 NaOH  C p0 C 2 H 3O2 Cl )
C p  (75,31  119,8)  (59,66  144,02)  8.57 J / mol * K

348
H R348  53,9736 *10 3    8,57dT  53,9736 *10  8,57 * (348  298)  54402,1KJ / mol
3

298

21
 b) Calculul entropiei

S 0 C 2 H 2 ClNaO2  1,1 *119,8  131,78 J / mol * K

S 0  ( S 0 H 2 O  S 0 C 2 H 2 ClNaO2 )  ( S 0 NaOH  S 0 C 2 H 3O2 Cl )
S 0  (69,96  131,78)  (64,18  86,68)  50,88 J / mol * K
 8,57
348
dT  50,88  8,57 * (ln T |348
298 )  50,88  8,57 * (ln 348  ln 298) 
S  50,88  
348
348
298

348
 50,88  8,57 * (ln )  49,55 J / mol * K
298

c) Calculul energiei libere Gibbs

G 0  H R0  T * S 0
G 0  53,9736 *10 3  298 * 50,88  69135,84 J / mol
G 348  H R348  T * S 348
G 348  54402,1  348 * 49,55  71645,5 J / mol

Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs <0, rezulta ca procesul este posibil din punct de
vedere termodinamic. Din valoarea negativa a entalpiei de reactie ∆HR<0, rezulta ca reactia este
exoterma. Deoarece valoarea entropiei este mai mare decat 0 (S>0), rezulta ca reactia nu este
spontana.

3. Studiul termodinamic al reactiei de condensare dintre p-clorfenoxidul de sodiu si cloracetatul de

sodiu la temperatura de 90°C:

22
 a) Calculul efectului termic

H n  H 0f C8 H 6ClNaO3  H 0f H 2O  H 0f C8 H 7ClO3  H 0f NaOH

H n  53,9736kj / mol (pentru caldura de formare a sarurilor acizilor carboxilici)

H 0f C8 H 6 ClNaO3  H 0f C8 H 7 ClO3  H 0f NaOH  H 0f H 2 O  H n

H 0f C8 H 6 ClNaO3  481,6  426,6  285,84  53,9736  676,33kj / mol
H R0  ( H 0f C8 H 6 ClNaO3  H 0f NaCl )  ( H 0f C6 H 4 ClNaO  H 0f C 2 H 2 ClNaO2 )
H R0  (676,33  410,9)  (333,2208  704,4336)  49,5816kj / mol

C p0 C8 H 6 ClNaO3  7,5 * 8  9,6 * 6  26  26  16,8 * 3  220 J / mol * K

C p  (C p0 C8 H 6 ClNaO3  C p0 NaCl )  (C p0 C6 H 4 ClNaO  C p0 C 2 H 2 ClNaO2 )
C p  (220  50,79)  (152,2  119,8)  1,21J / mol * K
363
H 363
R  49,5816 *10    1,21dT  49,5816 *10 3  1,21* (363  298)  49660,25 J / mol
3

298

23
 b) Calculul entropiei

S 0 C8 H 6 ClNaO3  1,1* 220  242 J / mol * K

S 0  ( S 0 C8 H 6 ClNaO3  S 0 NaCl )  ( S 0 C6 H 4 ClNaO  S 0 C 2 H 2 ClNaO2 )
S 0  (242  72,36)  (167,42  131,78)  15,13J / mol * K
 1,21
363
S 363  15,13  
298
363
dT  15,13  1,21* (ln T |363
298 )  15,13  1,21* (ln 363  ln 298) 

363
 15,13  1,21* (ln )  14,89 J / mol * K
298

c) Calculul energiei libere Gibbs

G 0  H R0  T * S 0
G 0  49,581*10 3  298 *15,13  54090,34 J .mol
G 363  H R363  T * S 363
G 363  49660,25  363 *14,89  55065,32 J / mol

Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs<0, rezulta ca procesul este posibil din punct de
vedere termodinamic. Din valoarea negativa a entalpiei de reactie ∆HR<0, rezulta ca reactia este
exoterma Valoarea entropiei este mai mare decat 0 (S>0), rezulta ca reactia nu este spontana.

4. Studiul termodinamic al reactiei de acidulare dintre p-clorfenoxiacetatul de sodiu si acidul

sulfuric la temperatura de 90 °C:

24
 a) Calculul efectului termic

H R0  ( H 0f C8 H 7 ClO3  H 0f NaHSO4 )  ( H 0f C8 H 6 ClNaO3  H 0f H 2 SO4 )

H R0  (481,6  1126)  (676,3336  811,30)  119,9664kj / mol

C p0 C8 H 7 ClO3  7,5 * 8  9,6 * 7  26  16,8 * 3  203,6 J / mol * K

C p  (C p0 C8 H 7 ClO3  C p0 NaHSO4 )  (C p0 C8 H 6 ClNaO3  C p0 H 2 SO4 )
C p  (203,6  125,4)  (220  137,57)  28,57 J / mol * K
363
H R363  119,9664 * 10 3    28,57dT  119,9664 *10  28,58 * (363  298)  121823,45 J / mol
3

298

b) Calculul entropiei

S 0 C8 H 7 ClO3  1,1* 203,6  223,96 J / mol * K

S 0 NaHSO4  1,1*125,4  137,94 J / mol * K
S 0  ( S 0 C8 H 7 ClO3  S 0 NaHSO4 )  ( S 0 C8 H 6 ClNaO3  S 0 H 2 SO4 )
S 0  (223,96  137,94)  (242  156,9)  37 J / mol * K
 28,57
363
S  37   dT  37  28,57 * (ln T |363
298 )  37  28,57 * (ln 363  ln 298) 
363

298
363
363
 37  28,57 * (ln )  42,63J / mol * K
298

c) Calculul energiei libere Gibbs

G 0  H R0  T * S 0
G 0  119,9664 *10 3  298 * 37  130992,4 J / mol
G 363  H R363  T * S 363
G 363  121823,45  363 * 42,64  137301,77 J / mol

25
 Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs<0, rezulta ca procesul este posibil din punct
de vedere termodinamic. Din valoarea negativa a entalpiei de reactie ∆HR<0, rezulta ca reactia
este exoterma. Valoarea entropiei este mai mica decat 0 (S<0), rezulta ca reactia este spontana.

5. Studiul termodinamic al reactiei de clourare dintre acidul p-clorfenoxiacetic si clorura de tionil la

temperatura de 80 °C:

a) Calculul efectului termic

C8 H 6 Cl2 O2  17 / 2O2  8CO2  3H 2 O  Cl2

H c  52,2 *17  887,4kcal / mol  3712,88kj / mol
H f C8 H 6 Cl2 O2  349,98 * 8  143,08 * 6  3712,88  305,4384kj / mol
H R0  ( H 0f SO2  H 0f HCl  H 0f C8 H 6 Cl2 O2 )  ( H 0f SOCl 2  H 0f C8 H 7 ClO3 )
H R0  (296,9  92,3  305,4384)  (212,5  481,6)  26,46616kj / mol
C p0 C8 H 6 Cl2 O2  11,7 * 8  18 * 6  33,4 * 2  25 * 2  318,4 J / mol * K
C p  (C p0 SO2  C p0 HCl  C p0 C8 H 6 Cl2 O2 )  (C p0 SOCl 2  C p0 C8 H 7 ClO3 )
C p  (39,87  29,16  318,4)  (121  203,6)  62,83 J / mol * K
353
H R353  26,4616 *10 3   62,83dT  26,4616 *10 3  62,83 * (353  298)  29917,25 J / mol
298

26
 b) Calculul entropiei

S 0 C8 H 6 Cl2 O2  1,4 * 318,4  445,76 J / mol * K

S 0  ( S 0 SO2  S 0 HCl  S 0 C8 H 6 Cl 2 O2 )  ( S 0 SOl 2  S 0 C8 H 7 ClO3 )
S 0  (248,1  186,7  445,76)  (169,4  223,96)  487,2 J / mol * K
62,83
353
dT  487,2  62,83 * (ln T |353
298 )  487,2  62,83 * (ln 353  ln 298) 
S  487,2  
353
353
298

353
 487,2  62,83 * (ln )  497,84 J / mol * K
298

c) Calculul energiei Gibbs

G 0  H R0  T * S 0
G 0  26,4616 *10 3  298 * 487,2  118724 J / mol
G 353  H R353  T * S 353
G 353  29917,25  353 * 497,84  145820,27 J / mol

Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs<0, rezulta ca procesul este posibil din punct de
vedere termodinamic. Din valoarea pozitiva a entalpiei de reactie ∆HR>0, rezulta ca reactia este
endoterma. Valoarea entropiei este mai mica decat 0 (S<0), rezulta ca reactia este spontana.

6. Studiul termodinamic al reactiei de codensare dintre dimetilaminoetanol si p-clorfenoxiacetil de

clor la temperatura de 45 °C:

27
 a) Calculul efectului termic

H n  H 0f (C12 H17O3 NCl2 )  H 0f C12 H16ClNO3  H 0f HCl

H 0f (C12 H17O3 NCl2 )  H 0f C12 H16ClNO3  H 0f HCl  H n

H n  38,11162kj / mol (pentru caldura de formare a clorhidratului)

H 0f (C12 H 17O3 NCl2 )  463,7  167,44  38,1162  669,2562kj / mol

H R0  ( H 0f C12 H 17O3 NCl2 )  ( H 0f C 4 H 11 NO  H 0f C8 H 6 Cl2 O2 )
H R0  (669,2562)  (253,7  305,4384)  110,1178kj / mol
C p0 C 4 H 11 NO  11,7 * 4  18 *11  33,4  25  303,2 J / mol * K
C p0 C12 H 17O3 NCl2  7,5 *12  9,6 *17  16,8 * 3  26  26 * 2  381,6 J / mol * K
C p  (C p0 C12 H 17O3 NCl2 )  (C p0 C 4 H 11 NO  C p0 C8 H 6 Cl2 O2
C p  381,6  (303,2  318,4)  240 J / mol * K
318
H 318
R  34,9778 *10    240dT  34,9778 *10 3  240 * (318  298)  39777,8 J / mol
3

298

28
 b) Calculul entropiei

S 0 C 4 H 11 NO  1,4 * 303,2  424,48 J / mol * K

S 0 C12 H 17O3 NCl2  1,1* 381,6  419,76 J / mol * K
S 0  ( S 0 C12 H 17O3 NCl2 )  ( S 0 C 4 H 11 NO  S 0 C8 H 6 Cl2 O2 )
S 0  419,76  (424,48  445,76)  450,48 J / mol * K
 240
318
S 318  450,48  
298
318
dT  450,48  240 * (ln T |318
298 )  450,48  240 * (ln 318  ln 298) 

318
 450,48  240 * (ln )  466,07 J / mol * K
298

c) Calculul energiei libere Gibbs

G 0  H R0  T * S 0
G 0  34,9778 *10 3  298 * 450,48  169220,84 J / mol
G 318  H R318  T * S 318
G 318  39777,8  318 * 644,07  187988,06 J / mol

Obtinand o valoare a energiei libere Gibbs<0, rezulta ca procesul este posibil din punct de
vedere termodinamic. Din valoarea negativa a entalpiei de reactie ∆HR<0, rezulta ca reactia este
exoterma. Valoarea entropiei este mai mica decat 0 (S<0), rezulta ca reactia este spontana.

Tabel 2.Date obtinute in urma studiului termodinamic

H R0 H RT S 0 S T
Reactia G 0 G T
Nr. [ KJ / mol] [ KJ / mol] [ KJ / mol * K ] [ KJ / mol * K ]
chimica [ KJ / mol] [ KJ / mol]
Condensare 1 5,4392 7041,7 24,82 28,79 -1659,16 -2977,22
2 -53,9736 -54402,1 50,88 49,55 -69135,89 -71645,5
3 -49,5816 -49660,25 15,13 14,89 -54090,34 -55065,32
4 -119.9664 -121823,45 -37 -42,63 -130992,4 -137301,77
5 -34,9778 -39777,8 -450,48 -466,07 -169220,84 -187988,06
Clorurare 6 26,4616 29917,25 487,2 497,84 -118724 -145820,27

29
3.1.3 Studiul cinetic al procesului

Reacțiie chimice pot avea loc în sisteme închise sau deschise.

Sistemele închise sunt acele sisteme în care nu au loc schimburi de masă cu exteriorul,
produsul de reacție, intermediare și cantitatea descrescătoare de reactanți rămân în sistem
până la terminarea procesului chimic.
Sistemele deschise sunt acele sisteme în care au loc schimburi de masă cu
exteriorul. Din punct de vedere al cineticii reacțiile pot fi:
 Reacții de ordinul I
 Reacții de ordinul II
 Reacții de ordinul III

În cazul obținerii meclofenoxatului etapa în care putem stabili viteza de reacție este
condensarea p- clorfenolului, această reacție fiind cea mai lentă.

Procesul de condensare este descris prin următoarele reacții chimice:

Cinetic, procesul de condensare este descris prin ecuațiile:

dCAF
r1   k1CF * CcA
dt
dCHA
r2   k 2CcA * CHO
dt

Unde:

 CF-concentrația p-clorofenolului, mol/l

 CCA=concentrația acidului cloracetic, mol/l
 CCF=concentrația acidului fenoxiacetic, mol/l
 CHO=concentrația ionilor de hidroxid, mol/l

30
  k1, k2=constante de viteză, l*mol-1*h-1
 t=timpul de reactie, h

Ecuația ce descrie distribuția calitativă a produseor de reacție este:

r1 dCAF k1 CF
 
r 2 dCHA k 2 CHO

Din această relație rezultă că asupra conținutului în acid clorfenoxiacetic, obținut

prin condensarea acidului clor acetic cu clor fenolul în mediu bazic, influențează următori
factori:

 pH-ul
 temperatura
 concentrația clofenolului

Valori mari ale pH-ului favorizează hidroliza acidului cloracetic diminuând randamentul
în acid p-clorfenoxiacetic, iar valorile mici de pH nu asigură concentrația necesară de ioni
fenoxid pentru atingerea unor viteze mari de reacție la condensare.

Din datele existente privind influența pH-ului asupra vitezei de hidroliză a acidului
monocloracetic, rezultă că ph-ul optim pentru condensare este de 8,8-9 la temperatura de
90C, iar raportul constantelor de viteză k1/ k2 este7,3(k1=3,76*10-2 l*mol-1*h-1 și k2=0,513*10-2
l*mol- 1*h-1). Desigur, temperatura influențează atât procesul de condensare a acidului
cloracetic cât și hidroliza acestuia, dar până la 90C influența este mai mare asupra procesuui
de condensare.

În aceste condiții influență mare asupra conversiei acidului cloracetic în acid

clorfenoxiacetic o are concentrația clorfenolului. Studiile existente demonstrează că la pH=8,8-9
și la temperatură de 90°C, concentrația p-clorfenolului exprimată prin raport molar clorfenol:
acid monoclor acetic este determinanta performanței procesului.

31
3.2 Descrierea procesului tehnologic adoptat

3.2.1 Elaborarea schemei tehnologice si descrierea procesului tehnologic adoptat

Condensarea p-clorfenolului cu acid monocloroacetic are loc în reactorul 4 prevăzut cu

condensatorul 3. În acest aparat se introduce clor fenolul din topitorul 7, prin intermediul
vasului de măsură 2, peste care se adaugă întreaga cantitate de hidroxid de sodiu sub formă de
soluție de 30%.

Se încălzește amestecul 30 minute la 70-75°C, după care se adaugă, în porțiuni, soluția

de acid monocloracetic și se verifică pH-ul care trebuie să fie 8,8-9. După aceasta, masa de
reacție se încălzește la 90°C, timp de 3 ore, apoi se acidulează la pH 2 cu H2SO4 20% și se
antrenează fenolul nereacionat. În final se răcește masa de reacție, când precipită acidul p-
clorfenoxiacetic.

Acesta se filtrează pe filtru 5, se spală cu apă până la pH 6,5 după care se usucă în
uscătorul 6. Acidul obținut după uscare se dizolvă în benzen în aparatul 7 și se supune clorurării
cu clorură de tionil la 80°C, timp de 3 ore reținându-se gazele în absorberul 8.

Final se distilă cu benzen și clorură de tionil, iar peste clorura acidă rămasă se adaugă
benzen și se trece la condensare cu dimetilaminoetanol în 9. Consensarea are loc inițial la 40-
50°C timp de 40-50 minute după care se ridică temperatura la 80°C pentru perfectare.

Prin răcire cristalizează meclofenoxatul clorhidrat care se filtrează și se aduce în aparatul

10 pentru purificare cu cărbune activ în izopropanol. Soluția alcoolică filtrată pe cărbune, se
culege în cristalizorul 11 unde prin răcire se separă produsul pur care după filtrare și uscare se
condiționează.

Schema instalatiei a fost realizata cu programul „ConceptDraw” (Anexa 1)

32
3.2.2 Elaborarea schemei de faze si operatiile procesului

33
3.2.3 Caracteristicile materiilor prime auxiliare si intermediare
Tabel 3. Caracteristicile materiilor prime auxiliare si intermediare
Punct Punc Solubilitate
Masa
Forma de de t de Densita Vascozita
molecula Observati
Denumire Formula prezenta fierbe topir te te Alti CAS
ra Apa i
re re e [g/cm3] [Pa*s] solventi
[g/mol]
[°C] [°C]
111 Insolubil
NaOH Etanol, 131
Solid, alb 39.9971 1390 318 2.1 0.078 g/100 in
Hidroxid de sodiu glicerol 0-
ml acetona
73-2
Amonia
Solid, 36.0 764
NaCl 800. c,
cristalizat 58.44 1465 2.17 0.00198 g/100 7-
Clorura de sodiu 7 metano
, alb g 14-5
l
Etanol,
773
H2O Lichid 99.97 0.000894 metano
18.015 0 1 - 2-
apa incolor 4 9 l,
18-5
acetona

Glicerin Toxic,
C6H5ClO Cristale 27.1 a, derivat al 106-
128.55 220 42.8 1.3 0.005
p-clorfenol albe g/L clorofor clofibratu 48-9
m lui (drog)

40
 Soluție Extem de
Etanol,
C2H3O2Cl incolora 858 toxic,
benzen, 79-
Acid de solid 94.5 189 63 1.328 0.00129 mg/m patrunde
clorofor 11-8
monocloroacetic cristalin L usor in
m
alb piele
In contact
Lichid
cu apa 766
H2SO4 transpar 10.3 misci
98.08 337 1.84 0.021 Alcool reactia 4-
Acid sulfuric ent, 1 bil
este 93-9
incolor
exoterma
Insolibil
NaHSO4 28.5 768
in
Sulfat acid de Solid alb 120.06 315 58.5 2.742 0.00364 g/100 1-
amoniac,
sodiu mL 38-1
coroziv

C8H7ClO3
957 122-
Acidul p- Solid alb 186.59 315 157 1.4 Iritant
mg/L 88-3
clorfenoxiacetic

82.3 Etanol 764

HCl Lichid Coroziv,
36.46 -85.05 -114 1.6 0.000405 g/100 45.4 7-
Acid clorhidric incolor toxic
g g/100 g 01-0

41
 SO2 Etanol, 744
Gaz - 0.000012 94 Coroziv,
Oxid de sulf 64.07 -10 1.434 clorofor 6-
incolor 75.5 4 g/L toxic
m 09-5

138- 1.17 51-

Solid alb 257.71 180
C12H16ClNO3 140 8 68-3
Meclofenoxat
Lichid
incolor Reacti
Benzen, 771
SOCl2 (galben onaza Irinant,
118.97 76 -104 1.64 0.0006 clorofor 9-
Clorura de tionil la cu coroziv
m 09-7
îmbătrân apa
ire)

C8H6Cl2O2 412
p-clorfenoxiacetil 205.03 141 19 1.37 Coroziv 2-
de clor 68-3

C4H11NO Solubi Aceton Inflamabil

Lichid 0.003583 108-
Dimetilaminoetan 89.14 134 -59 0.887 l in a, , coroziv,
incolor 9 01-0
ol apa benzen iritant

C12H17 Cl2NO3 368

135-
Clorhidrat de 294.17 5-
139
meclofenoxat 84-5

42
 C6H4ClNaO 119
p-clorfenoxid de 150.54 3-
sodiu 00-6

Pudra Toxic,
C2H2ClNaO2 uscata, iritant, 392
440
Cloracetat de solid, 116.48 189 199 1.399 periculos 6-
g/L
sodiu cristale pentru 62-3
mari mediu

C8H6ClNaO3
137
p-
208.57 315 30-
clorfenoxiacetatul
98-8
de sodiu

43
3.3 Bilant de materiale

Pa=100000 kg/an

100 zile pe an

tr=4 h

to=6 h

tș=tr+to=4+6=10

FAT 100 * 24
ns    240 șarje
ts 10

Pa 100000
Ps    416.6 kg/șarjă
ns 240

1 mol p-clorfenol ................................................................... 1mol meclofenoxat

128,5 g/mol p-clorfenol.......................................................... 294 g/mol meclofenoxat

X ............................................................................................. 416,6 kg meclofenoxat

416.6 * 128.5
x  182.0853 kg
294

    gi
g

 g  0.92 * 1 * 1 * 0.98 * 0.99 * 0.85 * 1 * 0.95 * 0.95 * 0.97 * 1 * 0.98 * 0.95 * 0.99 * 0.99  0.61216

x 182.0853
x'    297.447 kg p-clorfenol introdus
g 0.61216

1. Bilanț de materiale pentru etapa de condensare ( =0,92%)

44
Raport molar p-clorfenol:hidroxid de sodiu: acid monocloracetic este 1:2.2:1.2

1 mol p-clorfenol.................................................... 1,2 moli acid monocloracetic

128.5 g/mol p-clorfenol ........................................ 1,2*94.5 g/mol acid monocloracetic

297.447 kg p-clorfenol .......................................... a

297.447 * 1.2 * 94.5

a  262.494 kg acod monocloracetic introdus
128.5

262.494 * 100
ms   1049.976 kg solutie acid monocloracetic 25%
25

1 mol p-clorfenol...................................................... 2.2 moli hidroxid de sodiu

128.5 g/mol p-clorfenol ........................................... 2.2*40 g/mol hidroxid de sodiu

297.447 kg p-clorfenol ............................................ b

297.447 * 2.2 * 40
b  203.699 kg hidroxid de sodiu introdus
128.5

203.699 * 100
ms   678.996 kg solutie hidroxid de sodiu 30%
30

1 mol p-clorfenol ............................................. 1 mol p-clorfenoxid de sodiu

128.5 g/mol p-clorfenol .................................. 150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu

297.447 kg p-clorfenol ................................... c

45
 297.447 * 150.5
c  348.371kg p-clorfenoxid de sodiu format
128.5

1 mol p-clorfenol .......................................... 1 mol hidroxid de sodiu

128.5 g/mol p-clorfenol ................................ 40 g/mol hidroxid de sodiu

297.447 kg p-clorfenol ................................ d

297.447 * 40
d  92.5905 kg hidroxid de sodiu consumat
128.5

1 mol p-clorfenol ....................................... 1 mol apa

128.5 g/mol p-clorfenol ............................. 18 g/mol apa

297.447 kg p-clorfenol ................................ e

297.447 * 18
e  41.6657 kg apa rezultata
128.5

1 mol acid monocloracetic ...................................... 1 mol hidroxid de sodiu

94.5 g/mol acid monocloracetic .............................. 40 g/mol hidroxid de sodiu

262.494 kg acid monocloracetic .............................. f

262.494 * 40
f   111.1085 kg hidroxid de sodiu consumat
94.5

1 mol acid monocloracetic ............................................. 1 mol cloracetat de sodiu

94.5 g/mol acid monocloracetic...................................... 116.5 g/mol cloracetat de sodiu

262.494 kg acid monocloracetic .................................... g

262.494 * 116.5
g  323.6037 kg cloracetat de sodiu rezultat
94.5

1 mol acid monocloracetic ............................. 1 mol apa

94.5 g/mol acid monocloracetic .................... 18 g/mol apa

262.494 kg acid monocloracetic .................... h

262.494 * 18
h  49.9988 kg apa rezultata
94.5

46
1 mol p-clorfenoxid de sodiu ...................................... 1 mol cloracetat de sodiu

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu ........................... 116.5 g/mol cloracetat de sodiu

348.371*0.92 p-clorfenoxid de sodiu ......................... i

348.371 * 116.5 * 0.92

i  248.0957 kg cloracetat de sodiu reactionat
150.5

1 mol p-clorfenoxid de sodiu ...................................... 1 mol p-clorfenoxiacetatul de sodiu

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu........................ 208.5 g/mol p-clorfenoxiacetatul de sodiu

348.371*0.92 p-clorfenoxid de sodiu...................... k

348.371 * 0.92 * 208.5

k  444.0167 kg p-clorfenoxiacetatul de sodiu
150.5

1 mol p-clorfenoxid de sodiu......................... 1 mol clorura de sodiu

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu................ 58.5 g/mol clorura de sodiu

348.371*0.92 kg p-clorfenoxid de sodiu......... l

348.371 * 0.92 * 58.5

l  124.5802 kg clorura de sodiu rezultat
150.5

m(p-clorfenoxid de sodiu nereactionat)=348.371-348.371*0.92=27.8696 kg

m(cloracetat de sodiu nereactionat)= 323.603-248.0957=75.5073 kg

m(apa)=49.9988+41.6657+475.297+787.482=1354.442 kg

47
 Tabel 4. Bilanț de materiale pentru etapa de condensare

Cantitate Cantitate
Nr. Materiale intrat Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxid de
1 p-clorfenol 297.447
sodiu nereactionat 27.8696
Sol. Acid 1049.576 Cloracetat de sodiu 75.5073
2
monocloracetic 20% nereactionat
p-clorfenoxiacetatul 444.0167
3 Hidroxid de sodiu 678.996
de sodiu
4 Ape 1354.442
5 Clorura de sodiu 124.5802
Total
2026.419 2026.419

2. Bilantul de materiale pentru etapa de acidulare (  =100%)

1 mol p-clorfenoxiacetat de sodiu......................................... 1 mol acid sulfuric

208.5 g/mol p-clorfenoxiacetat de sodiu.............................. 98 g/mol acid sulfuric

444.016 kg p-clorfenoxiacetat de sodiu................................ a

444.016 * 98
a  208.698 kg acid sulfuric necesar
208.5

1 mol p-clorfenoxiacetat de sodiu........................................ 1 mol acid p-clorfenoxiacetic

208.5 g/mol p-clorfenoxiacetat de sodiu............................186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic

444.016 kg p-clorfenoxiacetat de sodiu.............................. b

48
 444.016 * 186.5
b  397.165 kg acid p-clorfenoxiacetic rezultat
208.5

1 mol p-clorfenoxiacetat de sodiu.................................... 1 mol sulfat acid de sodiu

208.5 g/mol p-clorfenoxiacetat de sodiu......................... 120 g/mol sulfat acid de sodiu

444.016 kg p-clorfenoxiacetat de sodiu .......................... c

444.016 * 120
c  255.548 kg sulfat acid de sodiu rezultat
208.5

1 mol cloracetat de sodiu............................................... 1 mol acid sulfuric

116.5 g/mol cloracetat de sodiu.................................... 89 g/mol acid sulfuric

75.507 kg cloracetat de sodiu......................................... d

75.507 * 98
d  63.516 kg acid sulfuric necesar
116.5

1 mol cloracetat de sodiu......................................... 1 mol acid monocloracetic

116.5 g/mol cloracetat de sodiu............................... 94.5 g/mol acid monocloracetic

75.507 kg cloracetat de sodiu.................................... e

75.507 * 94.5
e  61.248 kg acid monocloracetic rezultat
116.5

1 mol cloracetat de sodiu....................................... 1 mol sulfat acetat de sodiu

116.5 g/mol cloracetat de sodiu............................ 120 g/mol sulfat acetat de sodiu

75.507 kg cloracetat de sodiu................................. f

75.507 * 120
f   77.775 kg sulfat acid de sodiu rezultat
116.5

49
1 mol p-clorfenoxid de sodiu .............................................. 1 mol acid sulfuric

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu................................... 98 g/mol acid sulfuric

27.869 kg p-clorfenoxid de sodiu ..................................... g

27.869 * 98
g  18.147 kg acid sulfuric necesar
150.5

1 mol p-clorfenoxid de sodiu ....................................... 1 mol p-clorfenol

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu ............................. 128.5 g/mol p-clorfenol

27.869 kg p-clorfenoxid de sodiu ................................. h

27.869 * 128.5
h  23.795 kg p-clorfenol rezultat
150.5

1 mol p-clorfenoxid de sodiu .................................... 1 mol sulfat acid de sodiu

150.5 g/mol p-clorfenoxid de sodiu ......................... 120 g/mol sulfat acid de sodiu

27.869 kg p-clorfenoxid de sodiu ............................ i

27.869 * 120
i  22.221 kg sulfat acid de sodiu rezultat
150.5

m(acid sulfuric)=208.698+63.516+18.147=290.361 kg

m(acid sulfuric exces 5%)=304.879 kg

m(apa)=1354.4424+1219.5160=2573.234 kg

m(sulfat acid de sodiu)=255.548+77.775+22.221=355.544 kg

50
 Tabel 5. Bilantul de materiale pentru etapa de acidulare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxid
1 Apa 2573.958
de sodiu 27.869
Cloracetat 75.507 Sulfat acid 355.54
2
de sodiu de sodiu
p-
444.016 Acid 397.165
3 clorfenoxiacetat
p-clorfenoxiacetic
de sodiu
Solutie acid 1524.395
4 p-clorfenol 23.795
sulfuric 20 %
Clorura de 124.580 Acid 61.248
5
sodiu monocloracetic
Clorura 124.580
6 apa 1354.442
de sodiu
Acid sulfuric 14.518
7
exces
Total
3550.804 3550.804

3. Bilantul de materiale pentru etapa de antrenare cu vapori (  =100%)

m(abur)=23.795*5=118.975 kg

Tabel 6. Bilantul de materiale pentru etapa de antrenare cu vapori

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
Acid p-clorfenol 23.795
1 Distilat
p-clorfenoxiacetic apa 118.975
Sulfat acid Total
2 142.77
de sodiu distilat
Acid 397.165
3 p-clorfenol
p-clorfenoxiacetic
Sulfat acid 355.544
4 Acid monocloracetic
de sodiu
5 Acid sulfuric Faza lichida Acid monocloracetic 61.248
6 Apa Acid sulfuric 15.243
Clorura
7 Clorura de sodiu 124.580
de sodiu
8 abur Apa 2573.234

51
 Total faza
3527.014
lichida
Total
3669.784 3669.784
4. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare (  =98%)

u=15%

m(acid p-clorfenoxiacetic filtrat)=0.98*397.165=389.2217 kg

m pp 389.2217
mpumed    457.907 kg acid umed
1 u 1  0.15
m(apa retinuta)=457.907-389.2217=68.683 kg

m(acid p-clorfenoxiacetic pierdut)=397.165-389.2217=7.943 kg

m(apa filtrata)=2573.234-68.683=2504.548 kg

Tabel 7. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
Acid acid p-clorfenoxiacetic 389.2217
1 Precipitat
p-clorfenoxiacetic 397.165 apa retinuta 68.683
457.9047
Sulfat acid 355.544 Total
2
de sodiu precipitat
Acid 61.248 Sulfat acid 355.544
3 Filtrat
monocloracetic de sodiu
4 Acid sulfuric 15.243 Acid monocloracetic 61.248
5 Apa 2573.234 Acid sulfuric 15.243
Clorura de 124.580
6 Clorura de sodiu 124.580
sodiu
Acid p-clorfenoxiacetic 7.943
7
pierdut
8 Apa 2504.548
Total
3069.1067
filtrat
Total
3527.014 3527.014

5. Bilantul de materiale pentru etapa de spalare (  =99%)

m(apa de spalare)=389.2217*0.03=11.6766 kg

52
m(acid p-clorfenoxiacetic dupa spalare)=389.2217*0.99=385.3294 kg

m(acid p-clorfenoxiacetic pierdut)=389.2217-385.3294=3.8923 kg

Tabel 8. Bilantul de materiale pentru etapa de spalare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
1 Acid p-clorfenoxiacetic 389.2217 p-clorfenoxiacetic 385.3294
Precipitat
2 Umiditate 68.683 apa retinuta 68.683
Total 454.0124
3 Apa de spalare 11.6766
precipitat
4 Ape de spalare 11.6766
Acid 3.8923
Filtrat
5 p-clorfenoxiacetic
pierdut
Total
15.5689
filtrat
Total
469.581 469.581
6. Bilantul de materiale pentru etapa de uscare (  =99%)

m(acid p-clorfenoxiacetic uscat)=385.3294*0.99=381.4761 kg

m(acid p-clorfenoxiacetic pierdut)=385.3294-381.4761=3.8533 kg

Tabel 9. Bilantul de materiale pentru etapa de uscare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
acid Faza Acid 381.4761
1
p-clorfenoxiacetic 385.3294 solida p-clorfenoxiacetic
Faza Apa 68.683
2 apa retinuta 68.684
gazoasa
Pierderi Acid 3.8533
3
mecanice p-clorfenoxiacetic pierdut
Total
454.012 454.012

53
 7. Bilantul de materiale pentru etapa de clorurare (  =85%)

Raportul molar benzen: acid p-clorfenoxiacetic: clorura de tionil este 3:1:1.2

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ........................................... 1.2 moli clorura de tionil

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic ................................ 1.2*119 g/mol clorura de tionil

381.4761 kg acid p-clorfenoxiacetic .............................. a

381.4761 * 1.2 * 119

a  292.09 kg clorura de tionil introdus
186.5

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ......................................... 3 moli benzen

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic .............................. 3*78 g/mol benzen

381.4761 kg acid p-clorfenoxiacetic ............................... b

381.4761 * 3 * 78
b  478.6348 kg benzen introdus
186.5

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ........................................ 1 mol clorura de tionil

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic .............................. 119 g/mol clorura de tionil

381.4761*0.85 kg acid p-clorfenoxiacetic ......................... c

381.4761 * 0.85 * 119

c  206.897 kg clorura de tionil consumata
186.5

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ......................................... 1 mol p-clorfenoxiacetil de clor

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic .............................. 205 g/mol p-clorfenoxiacetil de clor

381.4761*0.85 kg acid p-clorfenoxiacetic .................... d

54
 381.4761 * 0.85 * 205
d  356.4193 kg p-clorfenoxiacetil de clor rezultat
186.5

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ......................................... 1 mol acid cloridric

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic ............................. 36.5 g/mol acid clorhidric

381.4761*0.85 kg acid p-clorfenoxiacetic ..................... e

381.4761 * 0.85 * 36.5

e  63.46 kg acid clorhidric rezultat
186.5

1 mol acid p-clorfenoxiacetic ............................................. 1 mol dioxid de sulf

186.5 g/mol acid p-clorfenoxiacetic .................................. 64 g/mol dioxid de sulf

381.4761*0.85 kg acid p-clorfenoxiacetic .......................... f

381.4761 * 0.85 * 64
f   111.2723 kg dioxid de sulf rezultat
186.5

m(clorura de tionil nereactionata)=292.09-206.897=85.193 kg

m(acid p-clorfenoxiacetic nereactionat)=381.4761-381.4761*0.85=57.2214 kg

Tabel 10. Bilantul de materiale pentru etapa de clorurare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxiacetil 356.4193
Acid 381.4761
1 de clor
p-clorfenoxiacetic
2 Clorura de tionil 292.09 Faza Benzen 478.6348
lichida Clorura de 85.193
3 Benzen 478.6348
tionil nereactionata
Acid p-clorfenoxiacetic 57.2214
4
nereactionat
Total
5 faza 986.4685
lichida
6 Faza Acid clorhidric 63.46
7 gazoasa Dioxid de sulf 111.2723
Total
8 faza 174.7323
gazoasa
Total
1152.2 1152.2

55
 8. Bilantul de materiale pentru etapa de distilare (  =100%)
Tabel 10. Bilantul de materiale pentru etapa de distilare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxiacetil Fractia 1 85.193
1
de clor 3356.4193 Clorura de tionil
Distilat
Fractia 2 478.6348
2 Benzen 478.6348
Benzen
Clorura de tionil 85.193 Total 563.8278
3
nereactionata distilat
Acid p-clorfenoxiacetic 57.2214 p-clorfenoxiacetil 356.4193
4
nereactionat de clor
Reziduu
acid p-clorfenoxiacetic 57.2214
5
nereactionat
Total
413.6407
reziduu
Total
977.468 977.468

9. Bilantul de materiale pentru etapa de distilare la vid (  =95%)

m(p-clorfenoxiacetil de clor distilat)=356.4193*0.95=338.5983 kg

m(p-clorfenoxiacetil de clor pierdut)=356.4193-338.5983=17.821 kg

Tabel 11. Bilantul de materiale pentru etapa de distilare la vid

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxiacetil 356.4193 Fractia 1 338.5983
1 Distilat
de clor p-clorfenoxiacetil de clor
Acid p-clorfenoxiacetic 57.2214 Acidul p-clorfenoxiacetic 57.2214
2
nereactionat nereactionat
Reziduu
p-clorfenoxiacetil 17.821
3
de clor
Total reziduu 75.042
Total
413.6407 413.6407

56
 10. Bilantul de materiale pentru etapa de condensare (  =95%)

Raportul molar benzen:p-clorfenoxiacetatul de clor:dimetilaminoetanol este 1:1:1.2

1 mol p-clorfenoxiacetil de clor .................................. 1.2 moli dimetilaminoetanol

205 g/mol p-clorfenoxiacetil de clor ........................... 1.2*89 g/mol dimetilaminoetanol

338.5983 kg p-clorfenoxiacetil de clor ........................ a

338.5983 * 1.2 * 89
a  176.4014 kg dimetilaminoetanol introdus
205

1 mol p-clorfenoxiacetil de clor .......................................... 1 mol dimetilaminoetanol

205 g/mol p-clorfenoxiacetil de clor ................................... 89 g/mol dimetiaminoetanol

338.5983*0.95 kg p-clorfenoxiacetil de clor ............................... b

338.5983 * 0.95 * 89
b  139.6511 kg dimetiloetanol
205

1 mol p-clorfenoxiacetil de clor ......................................... 1 mol meclofenoxat

205 g/mol p-clorfenoxiacetil de clor ................................. 257.5 g/mol meclofenoxat

338.5983*0.95 kg p-clorfenoxiacetil de clor ................. c

338.5983 * 0.95 * 257.5

c  404.0468 kg meclofenoxat
205

1 mol p-clorfenoxiacetil de clor ..................................... 1 mol acid clorhidric

205 g/mol p-clorfenoxiacetil de clor .............................. 36.5 g/mol acid clorhidric

338.5983*0.95 kg p-clorfenoxiacetil de clor .................. d

57
 338.5983 * 0.95 * 36.5
d  57.2726 kg acid clorhidric
205

m(benzen 1)=176.4014 kg

Dometilaminoetanol- solutie benzenica 50%

m(benzen 2)=338.5983 kg

m(benzen)=m(benzen 1+ m benzen 2)=514.999 kg

m(dimetilaminoetanol nereactionat)=176.4014-139.6511=36.7503 kg

m(p-clorfenoxiacetil de clor nereactionat)=338.5983-338.5983*0.95=16.9299 kg

Tabel 12. Bilantul de materiale pentru etapa de condensare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
p-clorfenoxiacetil 338.5983 Dimetilaminoetanol 36.7503
1
de clor nereactionat
Faza p-clorfenoxiacetil 16.9299
2 Dimetilaminoetanol 176.4014
lichida de clor nereactionat
3 Benzen 514.999 Benzen 514.999
4 Meclofenoxat 404.0468
Total
5 faza 972.726
lichida
Faza Acid clorhidric 57.2726
gazoasa
Total
1029.998 1029.998

11. Bilantul de materiale pentru etapa de racire (  =100%)

58
1 mol meclofenoxat .................................................. 2 moli acid clorhidric

257.5 g/mol meclofenoxat ........................................ 2*36.5 acid clorhidric

404.0468 kg meclofenoxat ........................................... a

404.0468 * 2 * 36.5
a  114.5453 kg acid clorhidric introdus
257.5

1 mol meclofenoxat ........................................ 1 mol acid meclofenoxat clorhidrat

257.5 g/mol meclofenoxat ................................ 294 g/mol acid meclofenoxat clorhidrat

404.0468 kg meclofenoxat ............................... b

404.0468 * 294
b  416.3194 kg meclofenoxat clorhidrat
257.5

Tabel 13. Bilantul de materiale pentru etapa de racire

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
Dimetilaminoetanol 36.7503
1 Meclofenoxat 404.0468
nereactionat
p-clorfenoxiacetil de clor 16.9299
2 Acid clorhidric 114.5453 Faza
nereactionat
lichida
3 Benzen 514.999 Benzen 514.999
p-clorfenoxiacetil 16.9299 Meclofenoxat 461.3194
4
de clor nereactionat clorhidrat
Total
Dimetilaminoetanol 36.7503
5 faza 984.998
nereactionat
lichida
Faza Acid clorhidric
gazoasa nereactionat 57.2027
1087.271 1087.271

12. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare (  =97%)

u=15 %

m(meclofenoxat clorhidrat filtrat)=416.3194*0.97=447.4798 kg

m pp 447.4798
mpumed    526.4468 kg
1 u 1  0.15

59
m(meclofenoxat clorhidrat pierdut)=461.3194-447.4798=13.8396 kg

m(solvent din precipitat)=526.4468-447.4798=78.967 kg

Tabel 14. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
Meclofenoxat 461.3194 Dimetilaminoetanol
1
clorhidrat nereactionat 36.7503
p-clorfenoxiacetil
2 Benzen 514.999
de clor nereactionat 16.9299
Filtrat
p-clorfenoxiacetil 16.9299
3 Benzen 436.032
de clor nereactionat
Dimetilaminoetanol 36.7503 Meclofenoxat
4
nereactionat clorhidrat pierdut 13.8396
Total
5 503.5518
filtrat
Meclofenoxat
6
Precipitat clorhidrat 447.4798
Benzen 78.967
Total
526.4468
precipitat
Total
1029.9986 1029.9986

13. Bilantul de materiale pentru etapa de purificare (  =100%)

447.4798 * 100
m(solutie de meclofenoxat in izopropanol)=  894.9596 kg
50

m(izopropanol)=894.9596-447.4798=447.4798 kg izopropanol

m(carbune activ)=8.9495 kg

Tabel 15. Bilantul de materiale pentru etapa de purificare

Cantitate Cantitate
Nr Materiale intrate Materiale iesite
[kg] [kg]
Meclofenoxat 447.4798 Meclofenoxat 447.4798
1
clorhidrat clorhidrat
2 Benzen 78.967 Izopropanol 447.4798
3 Izopropanol 447.4798 Carbune activ 8.9495
4 Carbune activ 8.9495 Benzen 78.967
Total
982.876 982.876

60
 14. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare (  =98%)

m(meclofenoxat clorhidrat filtrat)=447.4798*0.98=438.5302 kg

m(meclofenoxat clorhidrat pierdut)=447.4798-438.5302=8.9496 kg

Tabel 16. Bilantul de materiale pentru etapa de filtrare

Nr Intrare Iesire
Meclofenoxat 447.4798 Meclofenoxat 438.5302
1
clorhidrat Filtrat clorhidrat
2 Izopropanol 447.4798 Izopropanol 445.9005
Carbune 8.9495
3 benzen 78.967
activ
Total
4 Benzen umed 78.967
filtrat
Carbune activ umed 10.5288
Precipitat
Meclofenoxat clorhidrat 8.9496
pierdut
Total
96.866
precipitat
Total
982.976 982.976

15. Bilant de materiale pentru etapa de racire-cristalizare-filtrare ( =95%)

u=15%

m(meclofenoxat clorhidrat filtrat)=438.5302*0.95=416.6036 kg

m pp 416.6036
mpumed    490.1219 kg
1 u 1  0.15

m(meclofenoxat clorhidrat pierdut)=438.5302-416.6036=21.9266 kg

m(solvent din precipitat)=490.1219-416.6036=73.5183 kg

61
 Tabel 17. Bilant de materiale pentru etapa de racire-cristalizare-filtrare

Nr Intrare Iesire
Meclofenoxat 438.5302
1 Izopropanol 373.9615
clorhidrat
Filtrat Meclofenoxat clorhidrat 21.9266
2 Izopropanol 447.4798
pierdut
3 Benzen 78.976 Benzen 78.967
Total
474.855
filtrat
Meclofenoxat clorhidrat 416.6036
Precipitat
Izopropanol retinut 73.5183
Total
490.121
precipitat
Total
964.976 964.976

16. Bilant de materiale pentru etapa de uscare ( =99%)

m(meclofenoxat clorhidrat uscat)=416.6036*0.99=412.4375 kg

m(meclofenoxat clorhidrat pierdut)=416.6036-412.4375 kg

Tabel 18. Bilant de materiale pentru etapa de uscare

Materiale Cantitate Cantitate

Nr Materiale iesite
intrate [kg] [kg]
Meclofenoxat 416.6036 Faza Meclofenoxat clorhidrat 412.4375
1
clorhidrat solida uscat
Faza
2 Izopropanol 73.5183 Izopropanol evaporat 73.5183
gazoasa
Pierderi Meclofenoxat clorhidrat 4.1661
3
mecanice pierdut
Total
490.121 490.121

17. Bilant de materiale pe reactorul de condensare

62
3.4 Consumuri specifice

Consumul specific reprezinta cantitatea de materii prime si auxiliare necesare pentru

obtinerea unei cantitati de produs finit.

Tabel 19. Consum specific

Cs anual
Nr. Materiile prime/auxiliare Cantitatea [kg] Cs[kgMP/kg PF]
[kgMP/an]
1 p-clorfenol 297.447 0.713 71300
Solutie de hidroxid de sodiu
2 678.996 1.629 162900
30%
Solutie de acid
3 1049.976 2.521 252100
monocloracetic 25%
4 Solutie de acid sulfuric 20% 1524.395 3.659 365900
5 Benzen 1072.6098 2.574 257400
6 Clorura de tionil 292.09 0.701 70100
7 Acid clorhidric 114.5453 0.274 27400
8 Izopropanol 447.4798 1.074 107400
9 Carbune activ 8.9495 0.021 2100
10 Ape de spalare 11.6766 0.028 2800

63